Concurenţa şi formele ei

Unitatea de învăţare nr. 17

CONCURENŢA ŞI FORMELE EI

Cuprins
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 17
17.1. Conceptul de concurenţǎ. Modalitǎţi şi direcţii de desfǎşurare
17.2. Tipuri de concurenţǎ
Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 17
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie unitate de învăţare nr. 17

Pagina
314
314
315
318
321
322

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 17

Principalele obiective ale unităţii de învăţare nr. 17 sunt:

Microeconomie
313
 Concurenţa şi formele ei

 Cunoaşterea conceptului de concurenţǎ şi a modalitǎţilor specifice de

desfǎşurare a concurenţei
 Familiarizarea cu tipurile de concurenţǎ

17.1. Conceptul de concurenţǎ. Modalitǎţi şi direcţii de desfǎşurare

Conceptual, concurenţa este o confruntare specificǎ dintre agenţii economici, în

Conceptul de vederea obţinerii unor condiţii mai bune de producţie şi desfacere, de efectuare a
operaţiilor bǎneşti sau a altor activitǎţi economice, în scopul obţinerii de cât mai
concurenţǎ multe avantaje. Fiind o confruntare între agenţii economici, concurenţa se
desfǎşoarǎ prin intermediul unor modalitǎţi specifice, de naturǎ economicǎ şi
extraeconomicǎ:

a) modalitǎţile de naturǎ economicǎ privesc: reducerea preţurilor de vânzare, pe

seama reducerii costurilor de producţie, ridicarea calitǎţii bunurilor şi a activitǎţii de
Modalitǎţi de
prestare servicii, lansarea de noi produse, organizarea unor servicii de vânzare
desfǎşurare eficiente, reclama şi publicitatea, organizarea de servicii postvânzare, etc.;

b) modalitǎţile de naturǎ extraeconomicǎ, includ: furtul de informaţii; rǎspândirea

de informaţii false despre concurenţi; cumpǎrarea unor salariaţi ai concurenţilor pe
care sǎ-i utilizezi în interes propriu; atragerea pe cǎi necinstite a unor surse de
sponsorizare, etc. În aceastǎ categorie intrǎ şi acţiunile agresive care pot fi de naturǎ
diferitǎ şi care au ca scop distrugerea concurenţilor sau eliminarea lor pentru un
anumit timp din competiţie.

Test de autoevaluare 17.1.

1. Concurenţa se desfǎşoarǎ prin intermediul unor modalitǎţi specifice de naturǎ
economicǎ cum sunt :
a) cumpǎrarea unor salariaţi ai concurenţilor pe care sǎ-i utilizezi în interes
propriu;
b) acţiuni agresive care au ca scop distrugerea concurenţilor ;
c) lansarea de noi produse ;
d) atragerea pe cǎi necinstite a unor surse de sponsorizare ;
e) ridicarea calitǎţii bunurilor şi a activitǎţii de prestare servicii.
Alegeţi rǎspunsul corect :
A (a+b+c+d); B (c+e); C (b+c+d); D (c); E (c+d+e).

2. Concurenţa se desfǎşoarǎ prin intermediul unor modalitǎţi specifice de naturǎ

Microeconomie
314
 Concurenţa şi formele ei

extraeconomicǎ cum sunt :

a) organizarea unor servicii de vânzare eficiente;
b) acţiuni agresive care au ca scop eliminarea concurenţilor pentru un anumit
timp de pe piaţǎ ;
c) lansarea de noi produse ;
d) atragerea pe cǎi necinstite a unor surse de sponsorizare ;
e) ridicarea calitǎţii bunurilor şi a activitǎţii de prestare servicii.
Alegeţi rǎspunsul corect :
A (a+b+c+d); B (c+e); C (b+c+d); D (b+d); E (c+d+e).

Răspunsul la test se găseşte la pagina 321.

17.2. Tipuri de concurenţǎ

1. Concurenţa perfectǎ, denumitǎ şi concurenţa purǎ, presupune un asemenea

Concurenţa raport de piaţǎ, în care toate firmele pot sǎ vândǎ întreaga producţie pe care o au la
preţul pieţei, fǎrǎ a-l influenţa împreunǎ sau fiecare în parte, iar toţi cumpǎrǎtorii sǎ
perfectǎ poatǎ cumpǎra la preţul pieţei, ceea ce doresc şi au nevoie dintr-un bun, fǎrǎ a-l
putea modifica. Concurenţa perfectǎ se defineşte prin urmǎtoarele condiţii:

a) atomicitatea participanţilor la tranzacţii,

b) omogenitatea bunurilor aparţinând aceleiaşi ramuri

c) libera intrare pe piaţǎ a producǎtorilor care doresc acest lucru,

d) perfecta transparenţǎ a pieţei, deci cunoaşterea de cǎtre cei interesaţi a

cantitǎţilor oferite şi cerute, a calitǎţii, a preţurilor, a tranzacţiilor încheiate, etc.;

e) adaptarea fǎrǎ restricţii a ofertei la cerere şi invers, deci fluiditatea perfectǎ a

cererii şi ofertei la modificarea preţului;

f) perfecta mobilitate a factorilor de producţie.

Concurenţa 2. Concurenţa imperfectǎ desemneazǎ acea situaţie de piaţǎ în care agenţii
imperfectǎ economici, în confruntarea dintre ei, sunt capabili, prin acţiunile lor unilaterale sau
concertate, sǎ influenţeze raportul dintre cerere şi ofertǎ, ca şi preţul bunurilor şi
serviciilor, în scopul obţinerii unui profit cât mai ridicat.

Concurenţa imperfectǎ cunoaşte mai multe forme de manifestare:

Concurenţa a) Concurenţa monopolisticǎ, este o formǎ de concurenţǎ imperfectǎ care se
monopolisticǎ apropie destul de mult de concurenţa perfectǎ. Ea se caracterizeazǎ însǎ, prin
diferenţierea produselor ce aparţin aceleiaşi ramuri. Producǎtorii sunt în numǎr
suficient de mare, astfel încât existǎ condiţii pentru o bunǎ satisfacere a cererii

Microeconomie
315
 Concurenţa şi formele ei

datoritǎ posibilitǎţii mari pe care cumpǎrǎtorii o au de a alege din multitudinea de

Concurenţa vânzǎtori, în conformitate cu dorinţele şi posibilitǎţile lor.
oligopolistǎ b) Concurenţa oligopolistǎ, se caracterizeazǎ prin existenţa câtorva producǎtori,
însǎ nu mai puţin de trei. Fiecare firmǎ producǎtoare este destul de puternicǎ ca
acţiunile ei sǎ aibǎ efecte importante asupra rivalilor. Piaţa cu concurenţǎ
oligopolistǎ este cea mai rǎspânditǎ în ţǎrile cu economie de piaţǎ.

Concurenţa oligopolistǎ se caracterizeazǎ în principal prin urmǎtoarele:

– existenţa unui numǎr redus de producǎtori-vânzǎtori, care deţin o parte

însemnatǎ din ofertǎ;

– diferenţierea produselor;

– dificultǎţi la intrarea în ramurǎ;

- un anumit grad de control al preţurilor.

În cazul oligopolului preţul nu poate fi controlat de nici unul din cei câţiva
producǎtori din ramurǎ, dar prin ponderea ridicatǎ a fiecǎruia în oferta totalǎ apare
posibilitatea influenţǎrii individuale a situaţiei de piaţǎ, cât şi de adaptare la reacţiile
concurenţilor. Deciziile de preţ şi volum de producţie a fiecǎrei firme sunt puternic
influenţate de deciziile celorlalte firme din ramurǎ. Fiecare firmǎ are convingerea cǎ
rivalii pot sǎ-şi schimbe preţurile sau producţia ca rǎspuns la propriile decizii. Noile
firme forţeazǎ intrarea pe piaţǎ, iar firmele existente cautǎ sǎ previnǎ şi sǎ stopeze
aceastǎ intrare. De regulǎ, pe piaţa cu concurenţǎ oligopolistǎ, cererea îşi pǎstreazǎ
caracterul de atomicitate, deci existǎ numeroşi cumpǎrǎtori. Dacǎ şi cumparǎtorii
pentru produsele unei industrii sunt puţini ca numǎr, concurenţa se prezintǎ sub
formǎ de oligopol bilateral.

Monopolul c) Concurenţa de monopol este o formǎ a concurenţei imperfecte în care piaţa unei
industrii este dominatǎ de un singur producǎtor - vânzǎtor, care în relaţiile cu
consumatorii îşi impune condiţiile de preţ sau de calitate.

Existenţa monopolului se explicǎ prin prezenţa urmǎtoarelor premise:

1. Raritatea unor resurse care pot fi exploatate numai dintr-un singur loc. Nimeni
nu poate avea acces la ele decât o singurǎ firmǎ.

2. Existenţa unor patente (licenţe) care pentru anumite produse sunt deţinute de
cǎtre o singurǎ firmǎ

3. În anumite domenii, existenţa mai multor firme ar însemna risip.

4. Concentrarea şi centralizarea capitalului şi deci şi a producţiei, care are ca

efect eliminarea de cǎtre o firmǎ a celorlalţi concurenţi din industrie.

Microeconomie
316
 Concurenţa şi formele ei

Firma care se aflǎ în situaţia de monopol stabileşte preţul pentru bunul sau bunurile
pe care le produce, preţ care vizeazǎ obţinerea unui profit maxim. Acest preţ este
denumit preţ de monopol şi, de regulǎ, este mai ridicat decât în cazul când în ramura
respectivǎ ar fi fost situaţia de oligopol sau de piaţǎ monopolisticǎ. Dacǎ monopolul
poate controla preţul, nu acelaşi lucru se poate spune despre cantitatea vândutǎ care
Duopolul depinde în mare mǎsurǎ de disponibilitǎţile de cumpǎrare ale consumatorilor.

Monopsonul d) În afara acestor forme de concurenţǎ imperfectǎ, în realitate, se întâlnesc şi alte

situaţii. De pildǎ, când numai douǎ firme dominǎ piaţa unei industrii, situaţia pieţei
este de duopol; când existǎ un singur cumpǎrǎtor pentru produsele unei industrii,
Oligopsonul situaţia pieţei este de monopson; când existǎ un numǎr redus de cumpǎrǎtori
(câţiva), situaţia pieţei este de oligopson etc.

Test de autoevaluare 17.2.

1. Unicitatea vânzătorului şi cumpărătorului:
a) este caracteristica monopolului;
b) este caracteristica monopsonului;
c) este caracteristica monopolului bilateral;
d) este o situaţie ce nu se întâlneşte în practica economică;
e) este caracteristica monopsonului contrat.

2. Care din următoarele caracteristici sunt specifice pieţei de monopol?

a) producătorul determină nivelul preţurilor;
b) oferta este concentrată în mâna mai multor producători;
c) preţul de vânzare este cel mai scăzut preţ;
d) asigură maximum de satisfacţie consumatorului;
e) consumatorul poate influenţa nivelul preţului.

3. Piaţa cu concurenţă monopolistică se deosebeşte de piaţa cu concurenţă perfectă

prin:
a) atomicitatea cererii;
b) atomicitatea ofertei;
c) diferenţierea produselor;
d) buna satisfacere a cererii;
e) condiţia de maximizare a profitului: venit marginal = cost marginal.

4. Cum se numeşte piaţa care se caracterizează prin atomicitatea cererii şi ofertei,

lipsa de omogenitate a produselor şi posibilitatea unei bune satisfaceri a cererii ?
a) Piaţa cu concurenţă de oligopol;
b) Piaţa cu concurenţă perfectă;
c) Piaţa cu concurenţă de monopson;
d) Piaţa cu concurenţă de monopol;

Microeconomie
317
 Concurenţa şi formele ei

e) Piaţa cu concurenţă monopolistică.

5. Piaţa de oligopol nu se caracterizează prin:

a) posibilitatea încheierii de înţelegeri între firme cu privire la preţ;
b) posibilitatea încheierii de înţelegeri cu privire la cota de piaţă a fiecărei firme;
c) ofertanţi puţini şi cumpărători numeroşi;
d) posibilitatea obţinerii de câştiguri diferenţiate de către firmele ofertante;
e) un singur vânzător şi câţiva cumpărători.

Răspunsul la test se găseşte la pagina 321.

În loc de Am ajuns la sfârşitul unităţii de învăţare nr. 17.

rezumat Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această
unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare nr. 17 pe care urmează să o
transmiteţi tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 17

Lucrarea de verificare, al cărei conţinut este prezentat mai jos, solicită cunoaşterea
conceptelor prezentate în Unitatea de învăţare nr. 17.

1. Nu caracterizează monopolul:
a) excluderea oricărui concurent;
b) un singur vânzător pentru un anumit bun;
c) atomicitatea ofertei;
d) faptul că producătorul controlează piaţa;
e) atomicitatea cererii.

2. Nu reprezintă o caracteristicǎ a pieţei cu concurenţă perfectă:

a) transparenţa perfectă a pieţei;
b) mobilitatea perfectă a factorilor de producţie;
c) atomicitatea cererii şi ofertei;
d) diferenţierea produselor;
e) libera intrare pe piaţă a producătorilor.

3. Există concurenţă de monopson atunci când:

a) cumpărătorul determină preţul produsului;
b) producătorul stabileşte preţul produsului;
c) preţul produsului influenţează nivelul de trai al consumatorului;

Microeconomie
318
 Concurenţa şi formele ei

d) preţurile selecţionează cumpărătorii, determinând numărul acestora;

e) stabilirea preţurilor se face în funcţie de politica de preţuri a statului.

4. Oligopolul înseamnă:
a) situaţia în care numărul firmelor concurente este mare;
b) situaţia în care numărul firmelor producătoare este mic;
c) orice formă de concurenţă imperfectă;
d) situaţia specifică de concurenţă imperfectă, creată imediat după desfiinţarea
monopolului, indiferent de numărul firmelor sau de tipul produselor;
e) nici una din situaţiile mai de sus.

5. Noţiunea de oligopson desemnează:

a) un număr mic de cumpărători;
b) un cumpărător cu putere de cumpărare redusă;
c) un număr mare de cumpărători;
d) cumpărătorul unui produs cu piaţă restrânsă;
e) un cumpărător cu putere de cumpărare ridicată.

6. Printre trăsăturile pieţei cu concurenţă perfectă se numără:

a) unicitatea cumpărătorului;
b) transparenţa pieţei;
c) unicitatea vânzătorului;
d) mobilitatea perfectă a factorilor de producţie;
e) omogenitatea perfectă a bunurilor.
Alegeţi răspunsul corect:
A (a + c); B (a + b + d + e); C (b + c + d + e); D (b + d + e); E (b + e).

7. Atomicitatea pieţei desemnează:

a) unicitatea cumpărătorului;
b) unicitatea vânzătorului;
c) situaţia în care purtătorii cererii şi ofertei sunt numeroşi;
d) o caracteristică a pieţei cu concurenţă perfectă;
e) o caracteristică a pieţei cu concurenţă monopolistică.
Alegeţi răspunsul corect:
A (a + b); B (c + d + e); C (c + d); D (a + b + d + e); E (c + e).

8. Piaţa cu concurenţă de monopson se caracterizează prin:

a) există mai mulţi cumpărători şi un singur vânzător;
b) există mai mulţi vânzători şi un singur cumpărător;
c) cumpărătorul poate determina nivelul preţului;
d) există un număr mic de vânzători şi cumpărători;
e) asigură cel mai bine cerinţele consumatorilor.
Alegeţi răspunsul corect:
A (a + c); B (b + c); C (d + e); D (c + d); E (b + e).
9. Piaţa cu concurenţă de oligopol se caracterizează prin:
a) ofertanţi numeroşi;

Microeconomie
319
 Concurenţa şi formele ei

b) ofertanţi puţini;
c) atomicitatea cererii;
d) fiecare ofertant poate influenţa piaţa;
e) comportamentul nici unui cumpărător nu are influenţă hotărâtoare asupra
pieţei.
Alegeţi răspunsul corect:
A (a+b+c+d+e); B (b+c+d+e); C (c + d + e); D (a + d + e); E (a + c + d + e).

10. Pe piaţa A există atomicitatea cererii, iar pe piaţa B această trăsătură lipseşte.
Ambele pieţe au ca trăsătură comună atomicitatea ofertei. In această situaţie:
a) piaţa A – piaţă de oligopol; piaţa B – piaţă monopolistică;
b) piaţa A – piaţă monopolistică; piaţa B – piaţă de monopol;
c) piaţa A – piaţă monopolistică; piaţa B – piaţă de monopson;
d) piaţa A – piaţă monopolistică; piaţa B – piaţă de oligopson;
e) piaţa A – piaţă monopolistică; piaţa B – piaţă oligopolistică;
Alegeţi răspunsul corect:
A (c + d ); B (a + b); C (c + d + e); D (a + b + c + d + e);
E (d + e).

11. Caracterizaţi principalele tipuri de concurenţǎ.

Microeconomie
320
 Concurenţa şi formele ei

Pentru răspunsurile studenţilor lăsaţi spaţii adecvate între întrebări.

Răspunsurile testelor de autoevaluare

Răspuns 17.1.
1. B
2. D

Răspuns 17.2.
1. c
2. a
3. c
4. e
5. e

Bibliografie unitate de învăţare nr. 17

Microeconomie
321
 Concurenţa şi formele ei

Clipa, N. - Economie politicǎ, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 1999.

Creţoiu, G., Cornescu, V., Bucur I.- Economie, Editura All Beck, Bucureşti, 2003.
Dobrotǎ, N. - Economie politicǎ, Editura Economicǎ, Bucureşti, 1997.
Dudian, M., coord. – Economie, ed. a II-a, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008.
Frois, G.A. – Economie politicǎ, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994.
Genereux, J. – Economie Politicǎ. Mic, oeconomie, Editura All Beck, Bucureşti,
2000.
Hardwick, P., Langmead, J., Khan B. – Introducere în economia politicǎ modernǎ,
Editura Polirom, Iaşi, 2002.
Ignat, I., Pohoaţǎ, I., Clipa, N., Luţac, G. - Economie politicǎ, Editura Economicǎ,
Bucureşti, 1998.
Ploae, V. - Economie politicǎ. Microeconomie, Editura Ex Ponto, Constanţa, 1999.
Ploae, V. Popovici, V., Bundǎ, R. N. – Economie politicǎ (Microeconomie).
Aplicaţii, Editura Muntenia, Constanţa, 2004.
Ploae, V. Popovici, V., Bundǎ, R. N. - Economie. Teste grilǎ, Editura Ex Ponto,
Constanţa, 2006.
Popovici, V., Bundǎ, R. N. - Economie. Teste grilǎ, Editura Ex Ponto, Constanţa,
2007.
Samuelson, P.A., Nordhaus, W.D. - Economie politicǎ, Editura Teora, Bucureşti,
2000.
Stiglitz, J.E., Walsh, C.E. – Economie, Editura Economicǎ, Bucureşti, 2005.
Witztum A. – Economics. An Analitical Introduction, Oxford University Press,
2005.

Microeconomie
322