Lucrul individual

La economie:

Tema: Concurența și formele ei

1
Cuprins:
1.Introducere............................................................................................3
2. Aspecte generale referitoare la concurență.........................................4
2.1. Conținutul concurenței......................................................................4
2.2.1. Formele concurenței.......................................................................5
2.2.2. Caracteristicile formelor de concurență.........................................6
3. Concurența în Republica Moldova.......................................................9
4. Aspecte analitice privind concurența.................................................10
5. nota finală...........................................................................................13
6. Bibliografie..........................................................................................14

2
1.Introducere
Pe măsura dezvoltării economice, raționamentul bazat pe cerința de a se
consuma ceea ce se produce este înlocuit cu altul, diametral opus care pornește
de la necesitatea de se produce ceea ce se consumă.
Această schimbare determină întreprinzătorii ca în opțiunile privind domeniul de
plasare a capitalului și în deciziile privind creșterea și diversificarea producției să
se pornească de la analiza situației concurențiale pe piață corelată cu dinamica
previzibilă a mărimii și structurii cererii de consum. Prin urmare fiecare agent
economic se află într-o competiție permanentă pentru acapărarea clientelei,
competiție care, prin formele ei și domeniile în care se desfășoară, reprezintă
tocmai esența și formele de concretizare a concurenței economice.
În cadrul concurenței agenții economici competitivi sunt avantajați și câstigă, iar
cei necompetitivi suferă pierderi sau sunt eliminați din afacere. Concurenta are
loc atunci cand exista libertatea de a patrunde pe o piață și când în același timp,
pe aceeași piață există mai mulți vânzători alternative.

‘’Competitia conduce la continua perfectionare si eficientizare a productiei. Ea

determina producatorul sa elimine risipa sis a scada costurile, astfel incat sa
vanda la un pret mai mic decat altii, ii elimina pe cei ale caror costuri raman
ridicate si face astfel incat sa concentreze productia in mainile acelora ale caror
costuri sunt mai mici’’ (Clair Wilcox)

Concurenta asigura producatorilor preturile si profiturile asteptate, iar

consumatorilor satisfacerea nevoilor.

Importanța cunoașterii acestui subiect, este de a înțelege conceptul concurenței

și care sunt punctele forte ale ei. Ca obiective de studiu sunt: analizarea surselor
cu privire la competiție, deslușirea termenului de concurență și examinarea
formelor ei.

3
2. Aspecte generale referitoare la
concurență
2.1. Conținutul concurenței
Prin originea sa conceptul de concurenţă s-a format şi s-a folosit din vremuri
străvechi. Reglementările juridice moderne l-au preluat din limbajul uzual,
completându-l cu noi caracteristici în scopul adaptării la cerinţele vieţii economice
moderne. În general prin concurenţă se înţelege o confruntare, o luptă între
tendinţe adverse care converg spre acelaşi scop. În limbajul obişnuit concurenţa
este o competiţie, unde oamenii încearcă să existe mai bine decât rivalii lor şi care
tind să obţină ceea ce au obţinut alţii, sau chiar mai mult, in aceeaşi perioadă de
timp. Pe plan social putem avea opoziţie între înţelese individuale şi cele sociale
generale, între drepturi şi obligaţii, între manifestări altruiste sau egoiste. În plan
economic şi comercial, concurenţa a fost de la început înţeleasă ca un factor
decisiv în activitatea productivă şi de comerţ. Adam Smith o denumea chiar
"mâna invizibilă" care, independent de intervenţia statului asigură realizarea
cererii şi a ofertei sub aspectul interesului faţă de produse, mărfuri şi servicii. Alţi
autori moderni reduc o parte din rolul şi eficienţa concurenţei considerând-o ca
un tip de comportament al agenţilor economici şi un mod specific al activităţii de
piaţă . Potrivit definiţiei adoptate de către O.M.C. , concurenţa exprimă " situaţia
de pe piaţă, în care întreprinderea sau vânzătorii se luptă în mod independent
pentru a câştiga clientela , în scopul de a atinge un obiectiv economic (profituri,
vânzări sau împărţirea pieţei). În acest context concurenţa este adesea
echivalentă cu rivalitatea. Această rivalitate poate să se refere la preţuri, calitate,
servicii sau combinaţii ale acestora sau a altor factori, pe care clienţii o preţuiesc."
În aceste condiţii exercitarea concurenţei se bucură de principiul libertăţii
comerţului dar această libertate e circumscrisă în principii de loialitate, bună
credinţă şi fără drept de a vătăma interesele vreunei persoane sau pe cele
generale.
Concurența reprezintă elementul cheie în funcționarea mecanismului pieții și a
economiei de piață în general.
În cadrul mediului în care se desfăşoară activitatea, întreprinderile concurente se
află într-o dublă ipostază, respectiv de cumpărător şi vânzător, plasând astfel
competiţia dintre ele în două planuri. Pe de o parte ele îşi dispută furnizorii,
4
prestatorii de servicii şi disponibilităţile de forţă de muncă, iar pe de altă parte,
clienţii, urmărind obţinerea unor condiţii cât mai avantajoase. Cu unii agenţi
economici întreprinderea se află în competiţie numai în calitate de cumpărător,
cu alţii numai în calitate de vânzător, iar cu alţii, în ambele ipostaze.
Instrumentele luptei de concurență sunt: reducerea costurilor bunurilor sub cele
ale concurenţilor; diminuarea preţurilor de vânzare; ridicarea calităţii bunurilor;
acordarea unor facilităţi clienţilor. Unele instrumente extraeconomice includ:
informarea tuturor clienţilor; sponsorizarea unor acţiuni sociale; folosirea de unii
agenţi economici a presiunilor morale asupra concurenţilor lor; alţii speculează cu
promtitudine situaţiile critice (războaie, crize) etc.
Datorită alegerii instrumentelor de lupta a concurenței, s-a ajuns la departajarea
în concurenţă loială şi neloială. Concurenţa loială se caracterizează prin folosirea
nediscriminatorie de către vânzători a unora dintre instrumentele amintite, în
condiţiile accesului liber pe piaţă şi ale deplinei posibilităţi de cunoaştere a
mijloacelor de reglementare a relaţiilor vânzător-cumpărător. Concurenţa loială,
conform reglementărilor legale, pe toate categoriile de piaţă, îi favorizează pe cei
puternici, întreprinzători, înlăturându-i pe cei slabi şi inadaptabili. Concurenţa
neloială este cunoscută şi sub denumirea de concurenţă incorectă sau nelegală.
O altă clasificare a concurenței este in concurența directă și concurența indirect.
Concurența directă - când agenţii economici aflaţi în competiţie se adresează
aceloraşi nevoi, cu produse similare sau chiar identice. Concurența indirectă -
când întreprinderile, agenţii economici se adresează, prin oferirea unor produse
diferenţiate, aceloraşi nevoi sau unor nevoi diferite.

2.2.1. Formele concurenței

Formele concurenței sunt variate și diversificate. Unul dintre factorii care
contribuie la diferenţierea concurenţei îl reprezintă numărul şi puterea
economică a participanţilor la tranzacţii. Când participanţii la tranzacţii sunt în
număr mare şi de putere aproximativ egală, pe piaţă se conturează forma de
concurenţă perfectă. Când sunt foarte puţini sau numai unul, fie pe latura ofertei ,
fie pe latura cererii apar situaţii de monopol sau monopson, când sunt avantajaţi
fie numai producătorii fie numai cumpărătorii. Alt factor de departajare a
concurenţei este gradul de diferenţiere a bunurilor care satisfac o anumită nevoie
umană. Când bunul este omogen, consumatorilor le este aproape indiferent de
unde se aprovizionează. Diferenţierea produsului însă are ca efect creşterea
concurenţei între producători, fiecare dintre aceştia dorind să atragă un număr

5
cât mai mare de clienţi. În al treilea rând, facilităţile acordate sau restricţiile în
calea celor care intenţionează să intre într-o ramură, pe o anumită piaţă,
influenţează modul de realizare a concurenţei. Cu cât accesul într-o anumită
ramură a economiei naţionale sau pe o anumită piaţă a unui agent economic se
realizează mai uşor, cu atât mai mult creşte gradul de competitivitate în aceea
ramură sau pe acea piaţă, creându-se condiţii pentru satisfacerea nevoilor
consumatorilor la un standard ridicat. Un alt factor este gradul de transparenţă a
pieţei, care se referă la posibilităţile de acces la informaţiile care rezultă din
funcţionarea pieţei, produsele cerute sau oferite, preţurile, cantităţile, condiţiile
de tranzacţionare, acces care poate fi liber pentru toţi participanţii de pe piaţă sau
poate fi îngrădit de unii dintre aceştia în scopul sporirii propriilor avantaje.
Economiştii au construit două modele fundamentale limită prin care se
evidenţiază interdependenţele dintre forţele pieţei şi preţul bunurilor: unul
pentru o piaţă cu concurenţă perfectă şi altul pentru o piaţă de monopol.

2.2.2. Caracteristicile formelor de concurență

Forma Numărul de Bariere de Produsul Cunoștințe

concurenței concurenți intrare pe despre piață
piață
Monopol Un concurent Multe bariere Aproape nu Perfecte
exista
substituanţi
Oligopol Câțiva Unele bariere Produse Imperfecte
concurenți omogene sau
diferenţiate
Concurență mare Câteva bariere Produse Mai multe
monopolistică diferenţiate cu decât oligopol;
mulţi mai puţine
substituanţi decât
monopol
Concurență Nelimitat Nu sunt Produse Perfecte
perfectă omogene

6
Concurenţa perfectă se consideră a exista doar în teorie, fără corespondent în
viaţa practică. Concurenţa perfectă presupune un asemenea raport de piaţă încât,
pe de o parte, toţi vânzătorii (producătorii) să-şi vândă toată producţia oferită la
preţul pieţei, fără ca vreunul dintre ei şi toţi împreună să-l poată influenţa, iar pe
de altă parte cumpărătorii ( consumatorii ) să poată achiziţiona ceea ce au nevoie
şi cât doresc din fiecare bun la acelaşi preţ al pieţei, de asemenea fără al putea
modifica după voinţa lor. Acest tip de concurenţă nu există şi nu a existat în
realitate . Concurenţa perfectă însă poate servi şi în continuare ca model teoretic
de analiză a mecanismelor concurenţiale reale.

Concurenţa monopolistică. Piaţa cu concurenţă monopolistică păstrează toate

premisele concurenţei perfecte, cu excepţia omogenităţii produselor, această
condiţie fiind înlocuită cu diferenţierea produsului. Într-o asemenea situaţie,
cumpărătorii au posibilitatea să aleagă produsul pe care şi-l doresc (dintr-o
anumită categorie), iar vânzătorii pot să-şi impună preţul şi chiar cantitatea prin
politica noilor sortimente de produse, deosebite de cele vechi. Faptul că produsul
nu este omogen, permite producătorului să influenţeze preţul şi preferinţele
cumpărătorilor. Dar nici cererea nu este perfect elastică ca în cazul concurenţei
perfecte, astfel întreprinderea monopolistă nu poate vinde o cantitate nelimitată
de produse la preţul pieţei.

Piaţa cu concurenţă imperfectă se manifestă în situaţiile în care agenţii economici

- vânzători şi cumpărători - pot să influenţeze prin acţiunile lor unilaterale,
raportul dintre cererea şi oferta de mărfuri şi, deci, nivelurile preţurilor, în intenţia
de a obţine avantaje mari şi stabile.
Dacă un vânzător domină în relaţiile sale cu concurenţii, impunându-şi condiţiile
de preţ sau de calitate, relaţia de piaţă este numită monopol. Piaţa de monopol
este piaţa care reuneşte un singur vânzător şi foarte mulţi cumpărători (de
exemplu, piaţa serviciilor de telecomunicaţii, în care, pentru o zonă anumită sau
la scara unei ţări există, de regulă, o singură societate de telefoane şi un număr
foarte mare de abonaţi). Piaţa care este dominată de doi vânzători care oferă
bunuri similare unui mare număr de cumpărători relativi egali ca putere
economică, poartă numele de duopol.

Piața cu concurență de oligopol reprezintă o formă de concurență imperfectă,

care, de regulă, cuprinde o ramură sau domeniu de activitate. O ramură se

7
caracterizează prin concurență de oligopol dacă un număr mic de producători
domină producția și vânzarea unui produs. Oligopolista poate fi considerată orice
firmă produsele căreia sunt omogene, iar unitățile economice sunt de dimesiuni
mari (industria metalelor feroase , aluminiului etc.) sau care produce bunuri
diferențiate, dar care domină împreună ramura respectivă (firmele de producție
de automobile). Piața cu concurență de oligopol cuprinde un nr. limitat de
producători, 3-7 firme. Oligopolul se protejează prin diferite bariere și restricții;
există controlul general al prețurilor interdependența și incertitudinea. În
condițiile de oligopol fiecare producător poate fixa volumul de produse și volumul
de vânzări, însă prețul de realizare și profitul fiecăruia depinde de deciziile
celorlalți producători.

Oligopurile pot fi grupate în: oligopurile concentrate și antagoniste. Oligopurile

concentrate sunt întemeite acorduri secrete și se manifestă în formă de cartel
(acorduri între producătorii de produse omogene referitor la nivelurile de prețuri
și la divizarea piețelor de desfscere). Oligopurile antagoniste se află într-o
concurență continuă atât prin jocul de prețuri, cât și prin schimbări de
caracteristici ale produsului. Metodele de concurență antagonistă sunt diverse:
majorarea volumului de vânzări, lansarea produselor noi prin publicitate,
demonstrarea calității produselor realizate, vânzarea produselor în rate pe
termen lung, spionajul economic, șantajul acte de diversiune, corupție etc.

8
3. Concurența în Republica Moldova
Republica Moldova, odată cu declararea Independenţei, a purces la
implementarea unui model economic nou, bazat pe principiile economiei de
piaţă. În cadrul sistemului economic de piaţă, concurenţa este unul din pilonii de
bază care asigură funcţionarea acestuia, contribuind direct asupra creşterii
bunăstării consumatorului.
În Constituţia Republicii Moldova (art. 9, alin. (3)) se specifică faptul că piaţa,
libera iniţiativă economică, concurenţa loială sunt factorii de bază ai economie.
Totodată, prin semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Republica
Moldova şi-a asumat angajamentul față de principiile economiei de piață liberă,
dezvoltării durabile și multilateralismului efectiv (art. 2, pct. 2 din Acordul de
Asociere). Acest document evidenţiază necesitatea aplicării legislaţiei în materie
de concurenţă într-un mod transparent şi nediscriminatoriu, cu respectarea
principiilor de echitate procedurală şi a drepturilor de apărare ale întreprinderilor
implicate. Totodată în Acord este stipulat că practicile comerciale
anticoncurenţiale sunt susceptibile de a denatura buna funcţionare a pieţelor şi
de a reduce avantajele liberalizării schimburilor comerciale (art. 334 din Acordul
de Asociere). Iar liberalizarea şi îmbunătăţirea accesului la diferite pieţe,
dereglementarea activităţii unor domenii, transparenţa pieţelor sunt prevăzute în
Acordul de Asociere, în cadrul mai multor domenii şi sectoare economice. Astfel,
ambele documente menţionate (Constituţia şi Acordul de Asociere) recunosc
importanţa concurenţei loiale în vederea edificării unui sistem economic, bazat pe
noi principii şi abordări.
Statul instituie justificat măsuri necesare de protecție a concurenței, inclusiv prin
utilizarea unor mijloace de constrângere. Plasând în Codul Civil , Codul Penal ,
Legea concurenței nr. 183 din 12.07.2012 norme care vizează protecția
concurenței, legiuitorul subliniază importanța deosebită a respectării regulilor
concurențiale în activitatea economică.

Un rol semnificativ în dezvoltarea, menținerea și analizarea concurenței îl are

Conisiliul de Concurență.
Consiliul Concurenţei este autoritatea naţională de concurenţă, ce asigură
aplicarea şi respectarea legislaţiei din domeniul concurenţei, ajutorului de stat şi
al publicităţii în limitele competenţei sale.

9
4. Aspecte analitice privind concurența
În fiece an Consiliul elaborează un raport in care se prezintă sinteza acțiunilor
desfășurate, fiind evidențiate cele mai importante sarcini îndeplinite și rezultatele
obținute pe parcursul anului curent.
În urma analizării rapoartelor din 2016-2018, am observat următoarele
confirmări:
1.În anul 2016, a fost intensificată promovarea culturii concurențiale prin
intermediul diferitor activități de informare și advocacy.
-în scopul eliminării barierelor anticoncurențiale, deschiderii sectoarelor către
concurență și a implementării prevederilor Legii nr.166 din 11.07.2012 pentru
aprobarea Strategiei Naţionale de dezvoltare „Moldova 2020”, a fost definitivat
proiectul programului național în domeniul concurenței și ajutorului de stat.
Programul prevede o abordare complexă şi strategică a problemelor, obiectivelor
şi acţiunilor ce se impun a fi realizate pentru dezvoltarea mediului concurenţial şi
stimularea concurenţei în vederea promovării intereselor legitime ale
consumatorilor, creşterii competitivităţii economiei pe plan internaţional.
-autoritatea de concurență a continuat activitatea de investigare a cazurilor de
încălcare a legislației concurențiale. Astfel, numărul total de cazuri în derulare a
fost de 60.
-au fost aplicate amenzi în valoare totală de 19,21 mln. lei, în bugetul de stat fiind
încasate 4,71 mln. lei.
-au fost implementate mai multe instrumente ale politicii de concurență, unul
dintre ele fiind acceptarea angajamentelor propuse de către întreprinderi, care
contribuie la înlăturarea încălcărilor și restabilirea rapidă a mediului concurenţial.
-au fost examinate 8 operațiuni de concentrare economică notificate. Ca cele mai
relevante sunt:
• Notificarea operațiunii de concentrare economică dintre „SABMiller” PLC și
Anheuser – Busch InBev SA/NV
• Notificarea operațiunii de concentrare economică dintre FPC ”VICAM” S.R.L.,
S.C. ”Premiu - Consum” S.R.L.și ”Moldretail Group” S.R.L.
• Notificarea operațiunii de concentrare economică realizată între întreprinderile
”Linella Construct” S.R.L., S.C. ”Budăi Grup” S.R.L. și ”Clasic Market” S.R.L.
• Notificarea concentrării economice dintre Î.M. „Orange Moldova” S.A. și Î.M.
„Sun Communications” S.R.L.
-au fost în derulare 60 de cazuri de încălcare a legislaţiei concurenţiale, precum și
31 de cazuri de încălcare a legislației cu privire la publicitate.
10
Au fost finalizate 27 de investigații, din care: 3 cazuri de acorduri
anticoncurențiale, 8 cazuri de abuz de poziție dominantă, 4 cazuri de acțiuni
anticoncurențiale ale autorităților publice, 7 investigații privind acțiuni de
concurență neloială și 5 cazuri de concentrări economice nenotificate.
- au fost investigate 11 cazuri de concurență neloială, 7 cazuri au fost finalizate,
dintre care într-un caz s-a stabilit lipsa încălcării, în 5 cazuri a fost constatată
încălcarea legislației concurențiale, iar într-un caz, urmare a investigației
concurențiale a fost stabilită încălcarea legislației cu privire la publicitate.
Suma amenzilor aplicate pentru acțiuni de concurență neloială în anul 2016 a
constituit 1,17 mln. lei.

2.În anul 2017 valoarea totală a sancțiunilor impuse de Plenul Consiliul

Concurenței a alcătuit 12,5 mln. lei. Amenzile încasate la bugetul de stat pentru
încălcările legislației concurențiale au constituit 8,3 mln. lei. Legea concurenței
prevede sancțiuni pentru încălcări ale normelor de procedură ale legislației
concurențiale. Astfel, pe parcursul anului 2017, pentru încălcarea normelor
procedurale au fost impuse întreprinderilor sancțiuni în cuantum total de 3 610
mii lei. Întreprinderile au fost sancționate ca urmare a stabilirii încălcării Legii
concurenței preponderent prin refuzul supunerii inspecției și într-un caz pentru
nefurnizarea informațiilor în termenii stabiliți de către Consiliul Concurenței
În anul 2017, s-au aflat în derulare 70 de cazuri de încălcare a legislaţiei
concurenţiale și au fost inițiate 36 de investigații.
Cel mai mare număr de inițieri au fost legate de acordurile anticoncurențiale și
concentrările economice nenotificate – câte 9, urmate de abuzul de poziție
dominantă și acțiuni anticoncurențiale ale autorităților publice – câte 8.
Au fost finalizate 27 de investigații, din care: 8 cazuri de acorduri
anticoncurențiale, 3 cazuri de abuz de poziție dominantă, 6 cazuri de acțiuni
anticoncurențiale ale autorităților publice, 5 cazuri privind acțiuni de concurență
neloială și 5 cazuri de concentrări economice nenotificate. Totodată, au fost
adoptate 2 decizii de acceptare a angajamentelor asumate de întreprinderi.
În structura numărului de investigații inițiate, pe tipuri de încălcări, o evoluție în
creștere au înregistrat-o majoritatea tipurilor de investigații, legate în special de:
concentrările economice nenotificate (de la 0 în 2014 la 9 în 2017), acțiunile
autorităților publice de restrângere a concurenței (de la 1 în 2014 la 8 în 2017),
acordurile anticoncurențiale (de la 2 în 2014 la 9 în 2017), abuzul de poziție
dominantă (de la 5 în 2014 la 8 în 2017).

11
O evoluție pozitivă a avut-o și dinamica numărului de cazuri finalizate: de la 17
cazuri în 2014 la 27 în 2017, fiind atestată o creștere de 1,6 ori. Totodată s-a redus
durata de efectuare a investigațiilor (examinarea investigațiilor legate de acorduri
anticoncurențiale: de la 39 luni în 2014 la 10 luni în 2017, din domeniul
concurenței neloiale: de la 1 an și 10 luni în 2014 la 9 luni în 2017.
Totodată în anul 2017, s-au aflat în derulare 85 de cazuri de încălcare a legislației
cu privire la publicitate.

3.În anul 2018, au fost în derulare 76 de cazuri de încălcare a legislaţiei

concurenţiale, au fost inițiate 34 de investigații, precum și 22 de cazuri de
încălcare a legislației cu privire la publicitate. Numărul constatărilor publicității
neadecvate a scăzut în comparație cu anul precedent (85 cazuri) din cauza
modificărilor survenite în legislația cu privire la publicitate, prin care au fost
delimitate competențele Consiliului Concurenței în domeniul publicității numai la
cazurile în care se distorsionează concurența. Astfel, conform art. 28 din Legea nr.
1227/2012 cu privire la publicitate - Consiliul Concurenţei exercită controlul de
stat asupra implementării legislaţiei cu privire la publicitate doar sub aspectul
respectării drepturilor agenților economici.
Cel mai mare număr de inițieri au fost legate de acțiuni anticoncurențiale ale
autorităților publice – 11 și acordurile anticoncurențiale – 9, concentrări
economice nenotificate și concurență neloială – câte 5 cazuri inițiate, urmate de
abuzul de poziție dominantă – 4 cazuri.
Au fost finalizate 31 de investigații, din care: 10 cazuri de acorduri
anticoncurențiale, 9 cazuri de acțiuni anticoncurențiale ale autorităților publice,
câte 5 cazuri de abuz de poziție dominantă, și de concentrări economice
nenotificate și 2 investigații privind acțiuni de concurență neloială.

12
5. nota finală
Ziua de astăzi ne oferă o multitudine de oportunități, ideii, curiozități. Analizând
tematica ,,Concurența,, am realizat că succesul este garanat datorită concurenței.

Concurența este un factor vital pentru dinamizarea economiei naționale, pentru

înbunătățirea mediului de afaceri și sporirea atractivității acestuia atât pentru
lansarea noilor afaceri, cât și pentru dezvoltarea lor, este un obiectiv primordial.
Formarea și menținerea unui mediu concurențial loial este o prioritate națională,
prevăzută în Constituție.

Activitatea Consiliului Concurenței a avut și are un impact primordial în

promovarea culturii concurențiale, monotorizarea respectării legislației în
domeniul concurenței, ajutorului de stat și publicității.

13
6. Bibliografie
 https://www.academia.edu/7249265/Concurenta_si_competitivitate
 https://competition.md/libview.php?
l=ro&idc=50&id=6043&t=/Transparenta/Rapoarte/Rapoarte-
anuale/Raportul-privind-activitatea-Consiliului-Concurentei-in-anul-2016
 https://competition.md/libview.php?
l=ro&idc=50&id=6363&t=/Transparenta/Rapoarte/Rapoarte-
anuale/Raportul-privind-activitatea-Consiliului-Concurentei-in-anul-2017
 https://competition.md/libview.php?
l=ro&idc=50&id=6610&t=/Transparenta/Rapoarte/Rapoarte-
anuale/Raport-privind-activitatea-Consiliului-Concurentei-in-anul-2018
 https://www.academia.edu/10545942/TEMA_4_CONCURENTA
 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=22364&lang=ro

14