Drepturile și obligațiile

acționarilor din România și

Republica Moldova

Au elaborat: Solonari Ana, BA 1703

Tonica Elena, BA1703
Mînzat Diana, BA1702
Osipov Alina, BA1702
Republica Moldova se bucură de o
climă favorabilă și de un pământ
fertil. Ponderea maximă
în economie o deține sectorul agricol.
Principalele produse moldovenești
sunt fructele, legumele, vinul și 
tutunul, cu toate acesta, în ultima
perioadă, țara exportă și cablaje,
echipament și unelte electronice Economia României este o economie
pentru automobile de piață, conform Constituției din
1991. Conform acesteia, statul este
obligat să asigure libertatea comerțului
și protecția concureței loiale. În
economia României acționează așadar
legea cererii și a ofertei. La baza
acesteia se află proprietatea privată care
trebuie protejată și garantată.
Pentru ca atât Republica
Moldova cât și România să se
dezvolte pe plan economic este
nevoie de cât mai multe investiții
pentru toate întreprinderile care
activează în prezent, cele mai
favorabile investiții pentru aceste Țări care investesc în Republica Moldova:
două țări fiind cele straine.
România- 1285 de întreprinderi, 15% din total
Rusia- 812 întreprinderi, cu un capital de 944,4
milioane lei
Germania- 381 de întreprinderi, cu capitalul de jumatate
de miliard de lei
Olanda- 60 întreprinderi , topul investițiilor în capitalul
social de 1,9 miliarde lei
De asemenea, alte țări sunt Ucraina, Italia, Turcia, etc,.
 Investiția, din punct de vedere economic, reprezintă un plasament de capital pe termen lung în industrie, 
agricultură, comerț etc.
Mai explicit, investiția este efortul financiar actual făcut pentru un viitor mai bun, creat prin dezvoltare și
modernizare, având ca sursă de finanțare renunțarea la consumuri actuale sigure, dar mici și neperformante,
în favoarea unor consumuri viitoare mai mari și într-o structură modernă, mai aproape de opțiunile
utilizatorilor, dar probabile.
Principalele categorii de investiții sunt:
• investițiile corporale - reprezintă cheltuieli pentru achiziție de utilaje și echipamente, construcții și altele
similare, cu anumite excepții în ceea ce privește achiziția de teren.
• investițiile necorporale - reprezintă cheltuieli pentru cercetare – dezvoltare, crearea sau preluarea de
rețele de distribuție pe piața națională sau europeană, cumpărare de patente și brevete.
• investiții financiare - reprezintă orice plasament de capital (resurse bănești) executat de către un investitor
(persoană fizică sau juridică), într-unul dintre sistemele investiționale oferite în cadrul economiei: titluri
de stat, acțiuni, obligațiuni, investiții imobiliare, plasamente în fonduri mutuale, valută etc.
Persoana care investește este numit investitor sau acționar.
Acţionarul este persoana fizică sau juridică care
deţine în proprietate acţiuni ale unei intreprinderi
constituite ca societate pe acţiuni fie anonimă fie
în comandită. Persoana fizică sau juridică, odată
cu proprietatea acţiunilor, are şi dreptul de a
participa la împărţirea profitului prin dividende,
proporţional cu valoarea acţiunilor, precum şi la
adunarea generală a acţionarilor. Fiecare acţionar
are dreptul de a dispune, în adunarea generală, de
un număr de voturi proporţional cu numărul de
acţiuni pe care le deţine. Acţionarul este persoana
fizică sau juridică, precum grupul de persoane
care acţionează în mod concertat, ce deţine sau
controlează 10% din capitalul social al unei
societăţi comerciale ori din drepturile de vot. În
aceeaşi categorie sunt incluse şi entităţile care pot
exercita influenţe semnificative asupra hotărârilor
luate în consiliul de administraţie al societăţii sau
în adunarea generală.
Societatea pe acțiuni este una din
formele de societate comercială cu o
largă reglementare și implementare pe
plan internațional. Aceasta este o
societate de capitaluri, asociații
răspund pentru pierderile societății
doar în limita acțiunilor deținute.
Organele de conducere ale societăţii
pe acţiuni sunt următoarele: adunarea
generală a acţionarilor, consiliul
societăţii, organul executiv (comitetul
de conducere sau de directori) şi
comisia de cenzori.
Capitalul social al unei societăți pe acțiuni este divizat
în acțiuni a căror valoare nu poate să coboare sub 0,1 lei
. Acțiunile pot fi de două feluri:
• nominative - în conținutul lor este înscris titularul
dreptului
• la purtător - atunci când simpla posesie a înscrisului
valorează titlul de proprietate
Acțiunile revin asociaților în funcție de cota de
participare la capitalul social al societății. De exemplu,
dacă fondatorii societății au stabilit valoarea unei
acțiuni la 1 leu, iar capitalul social este de 100.000 lei,
atunci asociatul care a contribuit cu 55.000 lei la
formarea capitalului social deține 55.000 de acțiuni
respectiv 55% din societate.
Organul suprem de conducere al societății pe acțiuni este adunarea
generală a acționarilor, care ia decizii cu privire la chestiunile care
țin de competența adunării generale. Acționarii societății pe acțiuni
participă la conducerea societății prin organizarea unei adunări
generale ordinare (anuale) sau extraordinare a acționarilor.
 Investițiile în România
 Art. 3. -
Prin investitori străini se înțeleg persoanele fizice sau persoanele juridice cu domiciliul ori,
după caz, cu sediul în străinătate, care efectuează investiții în România, în oricare din
modalitățile prevăzute de prezenta lege.
Art. 4. -
Investiții străine pot fi efectuate în toate sectoarele din domeniul industriei, explorării și
exploatării resurselor naturale, agriculturii, infrastructurii și comunicațiilor, construcțiilor
civile și industriale, cercetării științifice și dezvoltării tehnologice, comerțului,
transporturilor, turismului, serviciilor bancare și de asigurare și altor servicii, cu respectarea
următoarelor condiții:
a) să nu încalce normele de protecție a mediului înconjurător;
b) să nu aducă atingere intereselor de securitate și apărare națională ale României;
c) să nu dăuneze ordinii publice, sănătății și moralei.
 Art. 5. -
Investițiile străine în România nu pot fi naționalizate, expropriate, rechiziționate sau supuse altor măsuri
cu efecte similare, decît în cazuri de interes public, cu respectarea procedurii prevăzute de lege și cu plata
unei despăgubiri corespunzătoare valorii investiției, care trebuie să fie promptă, adecvată și efectivă.

 Art. 6. - Reviste (1)

Despăgubirea este determinată în raport cu valoarea investiției pe piață la data luării uneia dintre măsurile
prevăzute la art. 5.

 Art. 7. -
Dacă valoarea despăgubirii nu poate fi determinată potrivit art. 6, aceasta se stabilește de părți pe baza
unor principii echitabile, în funcție de capitalul investit, creșterea valorii sau deprecierea acestuia și de
veniturile curente.

 Art. 8. -
În situația în care investitorul străin nu acceptă valoarea despăgubirii determinate, după caz, potrivit art. 6
sau art. 7, aceasta se va stabili, la cererea investitorului, pe cale judecătorească, în condițiile prevăzute de
lege.
 Art.9.
Investitorii străini au dreptul:
a) să participe la conducerea și gestionarea investiției, potrivit contractelor și statutelor
convenite;
b) să înstrăineze drepturile și obligațiile lor contractuale către alți investitori, români sau
străini;
c) să transfere în străinătate profiturile ce li se cuvin în valută liber convertibilă, precum și
partea de profituri în lei stabilită în condițiile prevăzute în art. 16;
d) să transfere în străinătate sumele încasate din dreptul de autor, cotele ce li se cuvin pentru
asistență de specialitate, expertize și alte servicii, potrivit contractelor încheiate;
e) să transfere în străinătate sumele obținute în valută în urma vînzării, totale sau parțiale, a
acțiunilor, părților sociale, obligațiunilor sau altor efecte de comerț, precum și pe cele
rezultate din lichidarea investițiilor;
f) să transfere în străinătate, în valută, în trei rate anuale, sumele obținute în lei în urma
lichidării investițiilor:
g) să transfere în străinătate, în valuta convenită, sumele obținute cu titlu de despăgubire în
situația luării uneia din măsurile prevăzute la art.5.
 Art. 12. -
Mașinile, utilajele, instalațiile, echipamentele, mijloacele de transport și orice alte dotări din import
necesare investiției, constituite ca aport al investitorului străin, sînt scutite de plata taxelor vamale.

 Art. 13. –
Materiile prime, materialele și subansamblele importate, necesare producției, pe o perioadă de 2 ani de
activitate a investiției, calculată de la data punerii în funcțiune a obiectivului, sînt scutite de plata taxelor
vamale.

 Art. 14. - Referințe în jurisprudență (1)

Investițiile străine sînt scutite de plata impozitului pe profit, astfel:
a) cele efectuate în industrie, agricultură și construcții, pentru o perioadă de 5 ani de la data începerii
activității productive;
b) cele efectuate în domeniul explorării și exploatării resurselor naturale, al comunicațiilor și
transporturilor, pentru o perioadă de 3 ani de la data începerii activităților respective;
c) cele efectuate în comerț, turism, servicii bancare și de asigurare, precum și în orice alte prestări de
servicii, pentru o perioadă de 2 ani de la data începerii activității.
 Art. 16. –
Investitorii străini au dreptul să transfere în valută convertibilă, din profiturile anuale în lei, o
cotă reprezentând 8-15%, din aportul în numerar și în natură constituit în valută convertibilă și
vărsat la capitalul social, prin schimb valutar efectuat de Banca Română de Comerț Exterior
sau de alte bănci autorizate, după cum urmează:
a) o cotă reprezentînd 15% din capitalul social vărsat, pentru investițiile efectuate în domeniile
de interes deosebit pentru economia națională, inclusiv producerea tehnicilor antipoluante,
stabilite prin hotărîre a Guvernului;
b) o cotă reprezentînd 12% din capitalul social vărsat, pentru investițiile efectuate în domeniul
explorării și exploatării resurselor naturale, producției industriale, agricole, construcțiilor,
comunicațiilor și transporturilor, altele decît cele prevăzute la lit. a);
c) o cotă reprezentînd 10% din capitalul social vărsat, pentru investițiile efectuate în domeniul
financiar-bancar și de asigurări;
d) o cotă reprezentînd 8% din capitalul social vărsat, pentru investițiile efectuate în alte
domenii.
 Investițiile în Republica Moldova
 Articolul 5. Libertatea efectuării investiţiilor
(1) Investitorii îşi pot plasa investiţiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova în toate domeniile activităţii
de întreprinzător, în condiţiile legislaţiei în vigoare, dacă respectă interesele securităţii naţionale, prevederile legislaţiei
antimonopol, normele de protecţie a mediului înconjurător, de ocrotire a sănătăţii populaţiei şi ordinea publică.
(2)  Republica Moldova asigură, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu tratatele internaţionale privind promovarea şi
protejarea reciprocă a investiţiilor la care Republica Moldova este parte, un regim de securitate şi protecţie deplină şi
permanentă a tuturor investiţiilor, indiferent de forma lor.
 Articolul 6. Nediscriminarea investiţiilor
(1) În Republica Moldova investiţiile nu pot fi supuse discriminării în funcţie de cetăţenie, domiciliu, reşedinţă, loc
de înregistrare sau de activitate, stat de origine al investitorului sau al investiţiei sau din orice alt motiv.
(2)  Investitorilor li se acordă condiţii echitabile şi egale de activitate, care exclud aplicarea de măsuri discriminatorii ce ar
putea împiedica dirijarea, operarea, întreţinerea, folosirea, fructificarea, achiziţionarea, extinderea sau dispunerea
investiţiilor.

(3) Orice facilitate acordată, în conformitate cu legislaţia în vigoare, inclusiv în cadrul parteneriatului public-privat,
investitorilor pentru a contribui la realizarea politicii regionale, structurale, de mediu, de cercetare şi de dezvoltare
promovate de stat sau orice facilitate acordată unui investitor pentru promovarea investiţiilor sale ce nu contravine
prevederilor acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte se respectă şi nu constituie obiect al
discriminării.
 Articolul 9. Garanţia respectării drepturilor investitorului
(1) Autorităţile publice sînt obligate să respecte drepturile investitorilor acordate de lege.

(2) În cazul  vătămării unui  drept al  investitorului de către o autoritate publică, acesta este îndreptăţit

să solicite înlăturarea încălcării şi repararea pagubei.

 Articolul 10. Garanţia contra exproprierii investiţiilor sau contra unor

                           alte acţiuni similare

(1) Investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu efect similar care privează, în mod direct
sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiţiei, cu excepţia cazurilor
prevăzute la alin.(2).
(2) Activitatea de investiţii nu poate fi întreruptă silit decît în următoarele condiţii:
    a) întreruperea se operează din motive de utilitate publică, cu o dreaptă şi prealabilă despăgubire, şi nu
este discriminatorie;
    b) întreruperea se datorează condiţiilor contractuale stabilite în cadrul parteneriatului public-privat.
(3) Utilitatea publică, precum şi plata despăgubirii se stabilesc în conformitate cu legislaţia privind
exproprierea pentru cauză de utilitate publică.  
 Articolul 11. Garanţia reparării prejudiciului
(1) Investitorul beneficiază, în conformitate cu legislaţia în vigoare, de dreptul la reparaţia
prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce îl lezează în
drepturi şi interese, adoptate de autoritatea publică sau prin alte acţiuni nelegitime ale
acesteia.
(2) Despăgubirea este echivalentă cu întinderea reală a prejudiciului la momentul survenirii.
(3) Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a îndeplinirii unei
dispoziţii a autorităţii publice prin care i s-au încălcat drepturile sau ca urmare a
neîndeplinirii ori a îndeplinirii necorespunzătoare, de către autoritate sau de o persoană cu
funcţie de răspundere, a obligaţiilor faţă de investitor, prevăzute de legislaţia în vigoare a
Republicii Moldova, precum şi de contractele de parteneriat public-privat, va fi reparat din
contul autorităţii publice vinovate.
(4) Despăgubirea se plăteşte investitorului autohton în moneda naţională a Republicii
Moldova, iar investitorului străin – în monedă naţională şi/sau în valută străină.
 
 Articolul 17. Întreprinderile cu investiţii străine, asociaţiile acestora
(1) În Republica Moldova pot fi înfiinţate întreprinderi cu investiţii străine sub
formă de întreprinderi mixte şi întreprinderi cu capital străin.
(2) Întreprindere mixtă este întreprinderea, înfiinţată în conformitate cu legislaţia
Republicii Moldova, al cărei capital social este compus parţial din investiţii străine.
(3) Întreprindere cu capital străin este întreprinderea, înfiinţată în conformitate cu
legislaţia Republicii Moldova, al cărei capital social este compus exclusiv din
investiţii străine.
(4) Întreprinderea cu investiţii străine are dreptul să înfiinţeze asociaţii şi organizaţii
internaţionale, să facă parte din asociaţii şi organizaţii internaţionale.
 Articolul 21. Transferul de mijloace băneşti şi de bunuri obţinute din
 investiţie străină
 (1) Mijloacele băneşti şi bunurile obţinute din investiţie străină, după onorarea obligaţiilor fiscale, sînt utilizabile şi
transferabile pe teritoriul Republicii Moldova şi peste hotarele ei. Investitorii străini beneficiază de dreptul de a
converti liber moneda naţională a Republicii Moldova în valută străină şi viceversa în conformitate cu legislaţia
Republicii Moldova.
 (2) Mijloacele băneşti şi bunurile prevăzute la alin.(1) includ în special:
 a) profiturile, dobînzile, dividendele şi alte venituri curente;
 b) sumele obţinute în bază de contract, inclusiv împrumuturile rambursate şi dobînzile aferente;
 c) redevenţele, încasările şi alte sume, provenite din drepturile de proprietate intelectuală prevăzute la art.4 alin.(1)
lit.f);
 d) compensaţiile (despăgubirile) prevăzute de legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, inclusiv de prezenta lege;
 e) sumele care se plătesc în urma soluţionării unui litigiu;
 f) salariile şi onorariile personalului angajat din străinătate căruia i se încredinţează să lucreze în legătură cu
investiţiile făcute pe teritoriul Republicii Moldova, în mărimea şi în modul stabilite de legislaţia Republicii
Moldova;
 g) sumele şi obiectele care constituie investiţia obţinute sau rămase după dizolvarea întreprinderii;
 h) sumele obţinute de investitor din vînzarea sau exproprierea investiţiilor.
 (3) În conformitate cu prezenta lege, mijloacele băneşti prevăzute la
alin.(1) şi (2) pot fi convertite şi transferate prin intermediul băncilor
licenţiate din Republica Moldova prin proceduri stabilite de legislaţia
Republicii Moldova.

 (4) Mijloacele băneşti se convertesc la cursul de schimb al băncii

licenţiate din Republica Moldova.

 (5) Investitorii străini au dreptul să treacă peste hotarele Republicii

Moldova veniturile lor rămase după onorarea obligaţiilor fiscale sau o
parte din venituri sub formă de produse achiziţionate pe piaţa internă a
Republicii Moldova dacă aceasta nu contravine legislaţiei Republicii
Moldova.
 Drepturile și obligațiile acționarilor din R. Moldova
Articolul 25. Drepturile acţionarilor
    (1) Acţionarul are dreptul:
    a) să participe la adunările generale ale acţionarilor, să aleagă şi să fie ales în organele de conducere ale societăţii;
    b) să ia cunoştinţă de materialele pentru ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor;
    c) să ia cunoştinţă şi să facă copii de pe documentele societăţii, accesul la care este prevăzut de prezenta lege, de statut
sau de regulamentele societăţii;
    d) să primească dividendele anunţate în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care îi aparţin;
    e) să înstrăineze, în modul prevăzut de statut, acţiunile care îi aparţin, să le pună în gaj sau în administrare fiduciară.
    f) să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin, în cazurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii;
    g) să primească o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării ei;
    h) să exercite alte drepturi prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii.
    (2) Acţionarul deţinător de acţiuni care nu dau dreptul la vot poate participa la discutarea chestiunilor de pe ordinea de zi a adunării
generale a acţionarilor.
    (3) Acţionarii deţinători de acţiuni care nu dau dreptul la vot obţin acest drept la adunarea generală a acţionarilor cînd se iau hotărîri
asupra unor chestiuni sau asupra tuturor chestiunilor de pe ordinea de zi în cazurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii.
    (4) Dreptul la vot, dat de acţiunea cu drept de vot, nu poate fi limitat, dacă prezenta lege sau alte acte legislative nu prevăd altfel.
    (41) În cazul în care dreptul de vot se suspendă/limitează în temeiul legislaţiei în vigoare sau prin decizie a instanţei de judecată,
acţiunile la care dreptul de vot  este suspendat/limitat nu se exclud din calcul la convocarea adunării generale a acţionarilor, conform art.
26 alin. (3), şi la stabilirea cvorumului, conform art. 58 alin. (1). Aceste acţiuni, după caz, nu participă la adoptarea hotărîrilor privind
chestiunile incluse în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor.
   
(5) Acţionarul este în drept, în temeiul mandatului sau contractului, să delege exercitarea drepturilor sale reprezentantului sau custodelui
acţiunilor.
    [Art.25 al.(5) modificat prin LP106 din 28.05.15, MO150-159/19.06.15 art.313]
    (6) Reprezentant al acţionarului poate fi orice persoană, dacă prezenta lege sau alte acte legislative nu prevăd altfel.
    (7) În calitate de acţionar, statul poate avea doar un singur reprezentant într-o societate, atribuţiile căruia sînt stabilite de Guvern.
    [Art.25 al.(7) modificat prin LP106 din 28.05.15, MO150-159/19.06.15 art.313]
    [Art.25 al.(7) modificat prin LP73 din 15.04.11, MO91-94/03.06.11 art.234]
    (8) Persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii, cu excepţia membrilor consiliului societăţii, nu pot fi reprezentanţi ai
acţionarului.
    (9) Acţionarul este în drept să-l înlocuiască oricînd pe reprezentantul său ori pe custodele acţiunilor sau să-i retragă împuternicirile,
dacă contractul nu prevede altfel.
    [Art.25 al.(9) modificat prin LP106 din 28.05.15, MO150-159/19.06.15 art.313]
    [Art.25 al.(9) modificat prin LP73 din 15.04.11, MO91-94/03.06.11 art.234]
    (11) Drepturile acţionarilor date de acţiunile preferenţiale de orice clasă pot fi modificate numai prin hotărîrea adunării generale a
acţionarilor. Această hotărîre este valabilă numai în cazul existenţei unei hotărîri aparte a acţionarilor care deţin acţiuni de clasa dată,
luată cu votul a unui număr de acţionari care să reprezinte cel puţin trei pătrimi din aceste acţiuni.
    (12) Acţionarul care lucrează în societate nu are drepturi preferenţiale faţă de ceilalţi acţionari. Lucrătorul societăţii care deţine
acţiunile ei nu are drepturi preferenţiale faţă de ceilalţi lucrători ai societăţii.
    (13) Acţionarul nu este în drept să ceară răscumpărarea de către societate a acţiunilor care îi aparţin, cu excepţia cazurilor prevăzute
de prezenta lege, de alte acte legislative sau de statutul societăţii.
    (14) Acţionarul nu este în drept, fără împuterniciri speciale, să acţioneze în numele societăţii sau pe cauţiunea ori cu garanţia
societăţii.
    (15) Acţionarul minoritar care a obţinut acţiunile contra bonuri patrimoniale sau succesorul de drept al acestuia are dreptul să ceară
oricînd persoanei care deţine, de sine stătător sau în comun cu persoanele sale afiliate, mai mult de 90% din volumul total de acţiuni cu
drept de vot ale unei societăţi (în continuare – acţionar majoritar) ca aceasta să-i cumpere acţiunile deţinute în modul stabilit la art. 26 1.
  (16) Acţionarul minoritar care a obţinut acţiunile în alt mod decît contra bonuri patrimoniale are dreptul să
ceară acţionarului majoritar ca acesta să-i achiziţioneze acţiunile deţinute în modul şi în condiţiile stabilite de
Legea privind piaţa de capital.
    [Art.25 al.(16) introdus prin LP106 din 28.05.15, MO150-159/19.06.15 art.313]
    (17) Acţionarul majoritar este în drept să refuze achiziţionarea acţiunilor cu drept de vot ale acţionarului
minoritar conform alin. (15) şi (16) în cazul în care acţiunile deţinute de acţionarul minoritar sînt grevate cu
obligaţii.
    [Art.25 al.(17) introdus prin LP106 din 28.05.15, MO150-159/19.06.15 art 313]
    (18) Acţionarul majoritar este în drept să ceară acţionarilor minoritari ca aceştia să-i vîndă valorile mobiliare
pe care le deţin în modul şi în condiţiile stabilite de Legea privind piaţa de capital.
    [Art.25 al.(18) introdus prin LP106 din 28.05.15, MO150-159/19.06.15 art.313]
    (19) În cazurile prevăzute la alin. (15), (16) şi (18), mijloacele băneşti vor fi transferate acţionarului minoritar
prin mandat poştal sau la contul bancar indicat de către acesta pînă la radierea acţiunilor cu drept de vot de pe
numele acţionarului minoritar şi trecerea pe numele acţionarului majoritar. În cazul în care mijloacele băneşti
transferate prin mandat poştal sînt returnate, acestea se depun la un cont bancar deschis de către acţionarul
majoritar sau de către emitent în favoarea acţionarului minoritar care nu a primit contravaloarea acţiunilor.
    [Art.25 al.(19) introdus prin LP106 din 28.05.15, MO150-159/19.06.15 art.313]
Articolul 26. Drepturile suplimentare ale acţionarilor
    (1) Acţionarii care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile
prevăzute la art.25, au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de
statutul societăţii:
    a) să introducă chestiuni în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor;
    b) să propună candidaţi pentru membrii consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori;
    d) să ceară convocarea şedinţei extraordinare a consiliului societăţii.
    (2) Acţionarii care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile
prevăzute la alin.(1), au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de
statutul societăţii:
    a) să ceară stabilirea costului plasării acţiunilor societăţii, în temeiul raportului societăţii de audit sau al
altei organizaţii specializate ce nu este persoană afiliată a societăţii;
    [Art.26 al.(2), lit.c) modificată prin LP324 din 23.12.13, MO320-321/31.12.13 art.871; în vigoare 01.01.14]
    b) să ceară efectuarea de controale extraordinare ale activităţii economico-financiare a societăţii;
    c) să adreseze instanţei judecătoreşti, din numele societăţii, fără împuterniciri speciale, cerere de reparare a
prejudiciului cauzat societăţii de persoanele cu funcţii de răspundere în urma încălcării intenţionate sau grave
de către acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative.
    [Art.26 al.(2), lit.c) modificată prin LP73 din 15.04.11, MO91-94/03.06.11 art.234]
    (3) Acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile
prevăzute la alin.(1) şi alin.(2), au de asemenea dreptul să ceară convocarea adunării generale extraordinare a
acţionarilor în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii.
    (4) Acţionarilor menţionaţi la alin.(1) - (3) statutul societăţii le poate da şi alte drepturi suplimentare.
Articolul 29. Obligaţiile acţionarilor
    (1) Acţionarul este obligat:
    a) să informeze persoana care ţine registrul acţionarilor despre toate schimbările din datele sale,
introduse în registru;
    a) să informeze Depozitarul central despre toate schimbările din datele sale, introduse în registru;
    b) să dezvăluie informaţia despre tranzacţiile cu acţiunile societăţilor entităţi de interes public în
conformitate cu Legea privind piaţa de capital;
    [Art.29 al.(1), lit.b) în redacția LP106 din 28.05.15, MO150-159/19.06.15 art.313]
    [Art.29 al.(1), lit.b) modificată prin LP38 din 27.03.14, MO92-98/18.04.14 art.228]
    c) să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de prezenta lege sau de alte acte legislative.
    (2) Acţionarii persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii sînt obligaţi să comunice în scris societăţii
şi Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare despre toate tranzacţiile lor cu acţiunile societăţii, în modul
prevăzut de legislaţia privind piaţa de capital.
    [Art.29 al.(2) modificat prin LP106 din 28.05.15, MO150-159/19.06.15 art.313]
    (3) Dacă, în urma neexecutării sau executării necorespunzătoare a cerinţelor prevăzute la alin.(1) şi alin.
(2), societăţii i-a fost cauzat un prejudiciu, acţionarul răspunde în faţa societăţii cu mărimea prejudiciului
cauzat.
    (4) Prin decizie a instanţei de judecată, acţionarul este obligat să repare prejudiciul material cauzat
societăţii şi/sau altor acţionari ai societăţii în cazul în care, în mod abuziv, cu rea-credinţă şi neîntemeiat,
înaintează cereri de chemare în judecată contra societăţii şi/sau altor acţionari, sesizează Comisia Naţională
a Pieţei Financiare, organele de drept şi/sau alte autorităţi publice. În cazul în care fapta acţionarului este
prevăzută de Codul contravenţional sau de Codul penal, suplimentar reparării prejudiciului material, fapta
în cauză atrage răspundere contravenţională sau penală conform legislaţiei.
   
 Drepturile și obligațiile acționarilor
din România
 ARTICOLUL 8
8.1. Acționarii au față de societate drepturile și obligațiile ce decurg din prevederile prezentului statut și ale
contractului de societate, precum și ale legislației române în vigoare.
8.2. Obligațiile sociale ale societății sînt garantate cu patrimoniul social al acesteia, acționarii fiind obligați numai
în limita acțiunilor subscrise și vărsate.
8.3. Acționarii sînt ținuți să respecte întru totul hotărîrile adunării generale. Acționarii au obligația de a crea
societății toate condițiile necesare, care să asigure acesteia funcționarea în condiții de rentabilitate maximă.
8.4. Acționarii au obligația ca, prin acțiuni personale sau desfășurate în cadrul societății, să nu aducă prejudicii
acesteia.
8.5. Acțiunile sînt egale ca drepturi și obligații și conferă posesorilor drepturi egale, excepție făcînd acțiunile
privilegiate.
8.6. Fiecare acțiune conferă titularului dreptul de a alege și de a fi ales în organele societății, dreptul de a
participa la împărțirea profitului conform hotărîrii adunării generale, dreptul de a participa la împărțirea activelor
în cazul lichidării societății, precum și orice alt drept sau obligație prevăzute în contractul de societate, prezentul
statut și celelalte documente anexate.
8.7. Titularii de acțiuni au dreptul la achiziționarea de obligațiuni ale societății, iar în concurs cu terți, la condiții
egale, au drept de preempțiune.
8.8. Deținătorii de acțiuni sînt obligați la plata integrală a acțiunilor subscrise. Asociatul care
întîrzie să depună aportul social este răspunzător de daunele pricinuite, datorînd și dobînzile
legale, calculate din ziua în care trebuia să facă vărsămîntul.
8.9. Pe durata societății, creditorii unui acționar pot să-și exercite drepturile lor numai asupra părții
din profit (dividendelor) cuvenite acționarului conform hotărîrii adunării generale, iar în caz de
dizolvare a societății, numai asupra părții ce revine acționarului din activele societății după
lichidare.
Art. 11 Drepturi și obligații decurgând din acțiuni 
(1) Fiecare acțiune subscrisă și plătită integral de acționari, potrivit legii, conferă acționarilor (i) dreptul la un vot
în adunarea generală a acționarilor, (ii) dreptul de a alege organele de conducere, (iii) dreptul de a participa la
distribuirea profitului, precum și (iv) alte drepturi prevăzute de prezentul Actul Constitutiv și de dispozițiile legale.
(2) Dobândirea de către o persoană, în mod direct sau indirect, a dreptului de proprietate asupra unei acțiuni are
ca efect obținerea calității de acționar al Societății cu toate drepturile și obligațiile care decurg din această
calitate, potrivit legii și prezentului Act Constitutiv.
(3) Drepturile și obligațiile derivând din acțiuni se transferă dobânditorilor împreună cu acțiunile.
(4) Când o acțiune nominativă devine proprietatea mai multor persoane, nu se va înscrie transmiterea decât în
condițiile în care acestea desemnează un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultând din acțiuni.
(5) Obligațiile Societății sunt garantate cu patrimoniul social al acesteia, iar răspunderea acționarilor este limitată
la capitalului social subscris.
(6) Acționarul care, într-o anumită operațiune, are, fie personal, fie ca reprezentant al unei alte persoane, un
interes contrar față de interesul Societății, trebuie să se abțină de la deliberările privind respectiva operațiune.
 Art. 10
(1) Capitalul social al societăţii pe acţiuni şi al societăţii în
comandită pe acţiuni nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei.
(2) Numărul acţionarilor în societatea pe acţiuni nu poate fi mai mic
de 5.

Art. 13 Transferul acțiunilor

(1) Acțiunile sunt indivizibile. Societatea nu recunoaște decât un

singur proprietar pentru fiecare acțiune, sub rezerva articolului 11
alineatul (4) de mai sus.
(2) Transferul parțial sau total al acțiunilor între acționari sau către
terți se efectuează în condițiile și cu procedura prevăzute de
dispozițiile legale, inclusiv de legislația pieței de capital.
 Drepturile acționarului
Dreptul de a se retrage din societate
Vânzarea acțiunilor deținute de tine poate fi
realizată oricând consideri oportun, dacă nu există
o dispoziție specială care să împiedice acest
transfer. De asemenea, dacă societatea îşi mută
sediul în străinătate, îşi schimbă forma sau obiectul
de activitate, fuzionează sau se divizează,
acţionarii care nu au votat în favoarea acestor
schimbări în cadrul AGA au dreptul de a se retrage
din societate şi de a solicita cumpărarea de către
societate a acțiunilor deținute într-un interval de
maxim 30 de zile de la publicarea hotărârii AGA în
Monitorul Oficial. În acelaşi context, a se vedea şi
dreptul acționarului minoritar dat de operațiunea
squeeze out descrisă în prezentul ghid.
Dreptul la dividende
Dividendul este cota-parte din profitul societăţii
care se distribuie fiecărui acționar existent la
data de referință pentru AGA, proporțional cu
deținerile sale şi dacă AGA a hotărât utilizarea
profitului pentru plata dividendelor.
Dividendele se acordă o singură dată pe an,
deoarece ele sunt plătite din profitul realizat de
societate. Dacă societatea nu a înregistrat
profit, atunci nu se pot acorda dividende.
Termenul maxim în care se vor plăti
dividendele nu poate fi mai mare de 6 luni de
la data desfăşurării AGA la care au fost
aprobate situaţiile financiare anuale.
Drepturi privind convocarea AGA
Acţionarii societăţii care deţin cel puţin
5% din capitalul social al societăţii,
individual sau împreună, pot solicita
convocarea AGA. La cererea
acţionarilor, Consiliul de administraţie
convoacă AGA. Această procedură
este deosebit de importantă pentru
micii acţionari, care astfel pot supune
votului AGA anumite propuneri.
Dreptul de a-i sesiza pe cenzori sau pe auditorii interni
Dreptul de a fi informat cu privire la hotărârile
AGA
Fiecare acţionar are dreptul să adreseze
întrebări privind activitatea societăţii.
Societatea are obligaţia de a răspunde la
întrebările adresate de acţionari.  Societăţile
pot formula un răspuns general pentru
întrebările cu acelaşi conţinut. Se consideră
că un răspuns este dat dacă informaţia este
disponibilă pe pagina de internet a societăţii,
în format întrebare-răspuns

Cenzorii sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii, să

verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în
concordanţă cu registrele, dacă acestea din urmă sunt ţinute
regulat şi dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut
conform regulilor stabilite pentru întocmirea şi prezentarea
situaţiilor financiare.  În cazul societăţilor în care au fost
desemnaţi auditori interni, potrivit legii, orice acţionar are
dreptul să reclame acestora faptele despre care cred că trebuie
verificate. Auditorii interni le vor avea în vedere la întocmirea
raportului către consiliul de administraţie, respectiv consiliul de
supraveghere.
Avantajele infiintarii unei SA in Romania

Infiintarea unei SA are mai multe avantaje, printre

care amintim:

- posibilitati mai multe de a atrage capital pentru

firma, printre care emiterea de actiuni;
- fondatorii cu aport in natura pot obtine diverse
beneficii;
- raspunderea actionarilor este limitata la
contributia acestora la capitalul social al firmei;
- SA-ul poate emite doua tipuri de actiuni: la
purtator sau nominative;
- o persoana poate fi asociat unic intr-un SRL, dar
poate fi si asociat intr-o SA;
- SA-ul va fi supus unui sistem unic de impozitare.