MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
FACULTATEA ELECTRONICĂ ȘI TELECOMUNICAȚII
DEPARTAMENTUL TELECOMUNICAŢII ȘI SISTEME ELECTRONICE

Admis la susţinere
Şef Departament TLC,
conf.univ. Munteanu Tatiana
____________________________________
„____” 2022

Concurenţa şi monopolul

Proiect de an la disciplina
TEORIE ECONOMICĂ ȘI INTEGRARE EUROPEANĂ

Elaborat de studentul grupei RST-201 Namolovan Alexandru

Proiectul a fost susţinut

Nota

Chişinău – 2022
1
 Cuprins
Cuprins...................................................................................................2

Varianta.................................................................................................3

Biografie……………………………………………………………….3

1. Introducere……………………………………………………………..4

2. Concurenta…………………………………………………….5-8

2.1. Functiile concurentei si rolul concurentei..............…………………6

2.2. Concurența perfectă ………………………………………..............7

2.3Concurenţa monopolistică……………………………………………7-8

3.Notiunea de monopol in piata concurentiala .………...........................8-9

4. Monopolul................................................................. ………………......9-11

4.1 Forme de existenta a monopolului.......................................................9-10

4.2 Justificarea existentei monopolului......................................................10

4.3 Efectele monopolului in piata..............................................................10-11

5.Oligopolul...................................................................................................12-13

5.1 Forme ale oligopolului...........................................................................12-13

5.Concluzii……………………………………………………………... 14

2
 Varianta propusa:
Concurenţa şi monopolul

Puncte de reper
 Concurenţa: esenţa, funcţiile, factorii şi metodele;
 Concurenţa perfectă şi concurenţa imperfectă şi trăsăturile lor;
 Monopolul: condiţiile apariţiei, tipurile şi consecinţele lui. Legislaţia
antimonopol şi protejarea concurenţei în Republica Moldova.

Noţiuni de bază: concurenţă, concurenţă loială şi neloială, concurenţă prin preţ,

concurenţă prin produs, concurenţă economică şi extraeconomică, concurenţă perfectă
şi imperfectă, concurenţă monopolistă, concurenţă oligopolistă, oligopson, monopol,
monopson, monopol bilateral.

Bibliografie
1. Colectivul Catedrei de Economie şi Politici Economice, ”Economie” Ediţia a opta,
Editura Economică, Bucureşti, 2009, pag. 99-130
2. Colectivul Catedrei de Economie şi Politici Economice, ”Economie-Aplicaţii” Ediţia a
şasea, Editura Economică, Bucureşti, 2009, pag. 121-150
3. R.Lipsey-K.Chrystal, „Principiile economiei”, Editura conomică, Bucureşti, 2002, pag.
188-247
4. J.E. Stiglitz, C. E. Walsh, ” Economie”, Editura Economică, Bucureşti, 2005, pag. 215-
254
5. Cătălin Huidumac, Angela Rogojanu, „Introducere în studiul economiei de piaţă”,
Editura ALL, Bucureşti, 1998, pag. 117-154
6. N. Gregory Mankiw, „Principles of Economics” Third Edition, Thomson South Western,
USA, 2004, pag. 289-388.
7. https://www.studocu.com/ro/document/academia-de-studii-economice-din-
bucuresti/bazele-tehnologiei-informatiei-information-technology-basics/ui-5-concurenta-
concurenta-perfecta-si-concurenta-imperfecta/11315139
8. https://www.stiucum.com/economie/economie-generala/Piata-muncii-si-
salariul83192.php
9. https://pdfcoffee.com/teorie-economica-curs-de-prelegeri-ds-pdf-free.html
3
1. Introducere
Concurenta este esentiala intr-o economie deoarece permite
diversificarea ofertei,reducerea preturilor si mai buna satisfacere a
nevoilor consumatorilor.In acelasi timp,ea conduce la diferentierea
producatorilor, avatajandu-i pe cei mai intreprinzatori si eliminandu-i pe cei
imobili, care ignora semnalele pietei. Asigurand o relatie directa
intre actiune, risc,performanta, concurenta permite formarea unor
comportamente rationale si responsabile.În toate ţările sunt în
vigoare reglementări juridice privind regulile desfăşurării
concurenţei, sancţiunile care se aplică celor care le
încalcă,organismele abilitate să o supravegheze şi să aplice măsurile
punitive. În lipsa supravegherii şi reglementării, concurenţa se poate
autodistruge.
Existenţa monopolului într-o economie de piaţă liberă şi concurențială
credem са va trebui analizată după cum acesta este un monopol natural ori
administrativ. Totodată, alături de clasificarea anterioară, justificarea existenţei
monopolului va trebui analizată și din alte perspective cum ar fi cele de interes
public, de siguranţă naţională, etc.

4
 2.Concurența
Concurența reprezinta „locomotiva”, motorul progresului social-
economic, limitează egoismul personal şi puterea pieţei, supune
comportamentul agenţilor economici intereselor publice.
Concurenţa este astfel o rivalitate, o luptă, o confruntare permanentă dintre
agenţii economici pentru atragerea de partea lor a clienţilor şi obţinerea, pe
această cale, a unui profit cât mai mare posibil.
Trasaturi ale concurentei:
In concurenta fiecare actioneaza din interes.De exemplu, cumparatorul cauta
vinzatorii cu pretul mai mic,calitatea cea mai buna, conditiile de livrare a
bunurilor de consum si factorilor de productie cele mai favorabile etc. Vinzatorii
se intrec intre ei pentru a atrage cumparatori cit mai multi, cu forta economica
ridicata,stabili in achizitii,receptivi la pret si alte favorabilitati.
Premisa existentei concurentei este libertatea pretului. Pretul reprezinta
cantitatea de moneda pe care cumparatorul este dispus si o poate oferei
producatorului(vinzatorului) in schimbul bunului pe care acesta il reprezinta pe
piata.
Concurenţa de piaţă reprezintă lupta dintre diverși agenți economici cu
scopul realizării intereselor proprii.

Tabel 1 (Clasificarea concurenţei):

1.După subiecţii 2. După mijloacele de 3.După 4.După 5.După domeniul
participanţi: luptă: metode: economiile de activitate:
descară:
a)concurenţă dintre a) concurenţă prin preţ şi a)concurenţă a) concurență a)concurența
producători, nonpreţ (accentul pe loială statală, interramurală;
calitate şi sortimentul
bunurilor şi serviciilor;
b)concurență dintre b)concurență deservire, b)curență b) concurență b)concurență
neloială
consumatori, condiţiile de aprovizionare interstatală; intraramurală
(spionaj
şi achitare, sistemul de economic,
reduceri); falsificarea
bunurilor,
escrocherii).

5
 2.1Funcţiile concurenţei:

1. de reglementare influenţa asupra ofertei de bunuri, corelarea cu cererea;

2. de alocare eficientă a factorilor de producţie;
3. de adaptare la condiţiile reale ale mediului intern şi extern;
4. de inovare – stimulare a diferitelor forme de inovaţii, aplicarea în producţie
a realizărilor PTŞ;
5. de control – limitare a monopolizării economiei;
6. de repartiţie – distribuire a produsului naţional, a veniturilor.

Tabel 2 (Rolul concurenței):

Rolul concurenței poate fi apreciat prin
Efectele pozitive Efectele negative
1.Favorizarea reducerii costului 1.Concurenţa generează conflicte şi
de producţie şi a preţurilor de vânzare ciocniri de interese, care adeseori se manifestă
2.Creşterea volumului şi prin înlăturarea fizică a concurenţelor, şantaje,
îmbunătăţirea calităţii bunurilor omoruri
produse.
3. Șanse egale în desfăşurarea 2.Provoacă risipirea resurselor prin
activităţii economice şi obţinerea celui distrugerea bunurilor materiale ale concurenţilor.
mai mare profit posibil Adeseori firmele concurente sunt aruncate în aer,
4.Introducere în procesul de incendiate, distruse, discreditate, etc.
producție a
Invențiilor și Inovațiilor, PTȘ
5.Stimulează inventarea noilor 3.În unele cazuri reducerea costurilor se
produse şi ridicarea în permanenţă a face prin folosirea unor produse dăunătoare
calităţii acestora. sănătăţii, prin degradarea mediului ambiant, fapt
6.Creşterea eficienţei producţiei, ce-i defavorizează pe consumatori.
concurenţa asigură progresul individual
şi general.

6
 2.2Concurența perfectă – formă ipotetică a
pieței în care nici un producător sau consumator nu are
puterea de a influența prețurile de pe piață.
Concurenţa perfectă, denumită şi (liberă, absolută,
netă) „pură”, există acolo, unde sunt reunite simultan
următoarele cinci trăsături:
1. Atomicitatea pieţei, se constituie prin existenţa unui
număr mare de vânzători şi cumpărători pe piaţă, astfel
încât nici unul din ei, în mod individual, nu dispune de puterea de a influenţa
preţul.
2. Omogenitatea bunurilor. Această condiţie presupune că întreprinderile livrează
produse pe care cumpărătorii le consideră relativ identice, standardizate şi
substituibile; cumpărătorul nu este motivat să prefere acelaşi produs de la un alt
vânzător.
3. Libera intrare pe piaţă, sau fluiditatea pieţei oricine poate să intre şi să iasă de
pe ea fără nici un fel de restricţii;
4. Mobilitatea factorilor de producţie deplasarea liberă şi în orice moment de pe
piaţa unui produs pe piaţa;
5. Transparenţa pieţelor producătorii cât şi consumatorii dispun de informaţia cu
privire la cerere, ofertă şi preţuri.
Concurenţa monopolistică.

2.3. Concurenţa monopolistică se caracterizează prin existenţa

unui număr mare de firme care vând produse similare, dar diferenţiate, barierele de intrare
fiind nesemnificative. Datorită diferenţierii produsului, fiecare firmă prezentă pe piaţa cu
concurenţă monopolistică va dispune de o clientelă (un segment de piaţă), care ţine cont
de preţurile şi caracteristicile produsului, manifestand o preferinţă pentru aceste produse.
Diferențierea produsului va determina segmentarea pieței, concurența monopolistică
reprezentând confruntarea mărcilor comerciale. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică un
rol important în diferenţierea produselor şi respectiv majorarea veniturilor firmei revine

7
publicităţii.

Figura 1.(Piata cu concurenta monopolista).

3. Notiunea de monopol in piata concurentiala.

Pentru a porni în cercetarea noțiunii și pentru a înţelege într-un mod corect monopolul,
trebuie sa pornim de la ideea unanim acceptată că monopolul este situația dintr-o piață
în care nu exista concurență între agenții economici.
Noţiunea de monopol ca termen juridic provine din limba greacă, prin unirea termenului
monos (care înseamnă “singur”) cu polein (care înseamnă „a vinde”).
Aşadar, dacă un operator economic este singurul producător sau vânzător al unui bun
sau al unui serviciu, care nu poate fi substituit, atunci ne aflam în situația unui monopol
în piaţă!
Situaţia de monopol dintr-o piaţă liberă, concurenţială se caracterizează prin faptul că
se află în extrema cea mai îndepartată de o concurență reală, unde vor exista
întotdeauna un număr de cel puţin 2 vânzători sau producători. Situaţiile concrete de
monopol existente în piaţă pot fi cauzate de diferite situaţii concrete sau reglementări
legale. Din acest motiv, monopolul este o figură importantă în dreptul concurenței,
reprezentând expresia deplină a puterii de piaţă de care dispune o întreprindere,
care necesită marcarea unei distincții între monopolurile “naturale” și cele
administrative sau artificiale“.

8
 Astfel, după cum judecătorul american Richard Posner menţiona în lucrarea sa
“Monopolurile naturale şi reglementările lui “, un monopol “natural” există atunci când
toata cererea dintr-o piață relevantă poate fi satisfăcută la cel mai mic preţ de un singur
operator economic, atunci acea piață va reprezenta un monopol natural, indiferent de
numarul de întreprinderi existente pe piaţă. În acest caz, situția de monopol dintr-o
piață va exista indiferent de voința legiutorului şi chiar indiferent de numărul de
operatori economici ce ar putea sau care chiar există în piață, raţiunile existenţei
monopolului fiind de ordin obiectiv, în scopul satifacerii cerințelor cumparatorilor la cel
mai mic preţ.
În acest caz, de monopol natural, chiar existența a 2 operatori economici Ja un
moment dat in piaţă nu va determina existența concurenţei, deoarece unul dintre cei
doi va fi scos din piaţă, fie din cauza falimentului prin lipsa cererii, ori a creșterii
costurilor de producţie la un nivel ce nu va mai fi profitabil.
În teoria contemporană se susține ca într-o asemenea situație de monopol, operatorul
economic ce deține toată puterea pieței va creşte prețurile în lipsa concurenţei,
ducând la o afectare directă a consumatorilor. Totuși aceste preţuri stabilite liber și
neconstrâns de catre întreprindere va fi afectat de cererea consumatorilor, facând
astfel ca preţurile să scadă în lipsa cererii“,

4.Monopolul:

Monopol - structură a pieţei pe care există o singură firmă ce vinde un anumit produs
şi care este protejată de intrarea concurenţilor pe piaţă prin existenţa barierelor.
Condiţiile monopolului pur (sau perfect):
- existenţa pe piaţă a unui singur ofertant;
- controlul absolut asupra accesului la resurse;
- protecţia integrală a informaţiilor;
- existenţa unor puternice bariere de intrare pe piaţă; - produsul oferit
nu are un substituent apropiat.
4.1Forme de existenţă a monoplului:
1. monopol administrativ sau institutional - apare prin reglementari legislative ce
impun dreptul exclusiv al statului de a produce şi/sau comercializa anumite
produse;
2. monopol tehnologic – apare datorită drepturilor de proprietate intelectuală, ce
conferă exclusivitate firmei inovatoare asupra producţiei unui nou bun;
9
3. monopol natural – monopol datorat existenţei economiilor de scară sau a
dimensiunilor restrânse cât şi de izolarea anumitor pieţe;
4. monopol economic - desemnează cazul oligopolurilor complet coordonate în baza
unor acorduri referitoare la repartizarea resurselor, cotele de producţie şi nivelul
preţurilor.
4.2. Justificarea existenţei monopolului.
Justificarea existenţei monopolului într-o economie de piaţă liberă şi
concurențială credem са va trebui analizată după cum acesta este un monopol
natural ori administrativ. Totodată, alături de clasificarea anterioară, justificarea
existenţei monopolului va trebui analizată și din alte perspective cum ar fi cele de
interes public, de siguranţă naţională, etc.
O primă problemă justificare a existenţei unei situatii de monopol va
trebui analizată din perspectiva monopolurilor naturale. O situație de monopol
natural va exista atunci când datorită costurilor prea mari pentru producerea unui
bun sau asigurarea unui serviciu, singurul mod in care consumatorii vor avea
acces la aceste bunuri sau servicii va acela în care în piață va exista un singur
operator economic, care realizând un volum mare de bunuri sau servicii, va reuși
sa scadă prețul acestora. Asadar, „monopolistul” va dori să relizeze un număr
mare de bunuri pe care le va vinde la un pret mai mic, acoperindu-si astfel
costurile de producţie.
Un exemplu în această materie va fi existența monopolului unor întreprinzători
în domeniul distribuirii gazelor naturale, care din cauza costurilor mare ce le
presupune serviciile de distribuţie a gazelor, nu va putea fi accesibil populaţiei
decât dacă un singur operator economic se va ocupa de acest domeniu și care
prin numărul mare de consumatori va putea să iși asigure realizarea veniturilor
care să acopere costurile necesare serviciului.

4.3. Efectele monopolului în piaţă.

O problemă aparte în stabilirea justificării monopolului în piață, o
reprezintă eficienţa operatorilor economici din punct de vedere al producţie,
inovației, costurilor, investiţiilor în dezvoltare, progresului tehnic etc.
Preţurile monopoliste sunt considerate în general ca fiind indezirabile
de către consumatori datorită efectelor dăunătoare asupra veniturilor, stabilității
economice, alocarea resurselor economice şi a motivaţiei comerciale a
operatorilor economici”.
Efectul preţurilor monopoliste se caracterizează printr-un transfer de
venituri/bogăţie de la consumatori către întreprinderile monopoliste. Astfel,
consumatorii vor fi lipsiţi de banii ce ar rezulta dintr-un preţ mai mic, caracteristic
10
 unei pieţe concurenţiale, pe când întreprinderea monopolistă va avea un profit
mult crescut față de costurile normale de producţie şi activitate în piaţă, fiind
afectate astfel domeniile mai sus menţionate.

Este binecunoscut că întreprinderile ce se află în concurență pe piaţă

cu alti operatori economici, vor încerca întotdeuna să işi îmbunatăţească
modalitatea de a activa pe piaţă în funcţie de cerinţele consumatorilor, situația
economică, presiunea exercitată de concurenții săi și alte motive ce influenţează
producţia și costurile practicate.
Ca o primă caracteristică a întreprinderilor monopoliste, trebuie să
amintim ineficienta acestora. Ineficienţă ce trebuie interpretată atât din punctul
de vedere al satisfacerii cerinţelor consumatorilor, cât şi al eficienţei activităţii
interne.
Într-o piaţă concurenţială, intenţia operatorului economic de a-şi
reduce consturile de producţie şi de funcţionare va fi una susţinută, întreprinderea
cautând să îşi reducă aceste costuri în prefigurarea unui profit mărit ori a
continuității activării pe piață, sau chiar a unei creşteri a vânzărilor. La celălalt
capăt vom gasi monopolistul, care nefiind afectat de concurenţă, va putea fi ușor
prins în capcana “stabilităţii şi a siguranţei” existenţei lui pe piaţă. Astfel, o scădere
a acestor costuri i-ar putea aduce o creştere de profit, dar în lipsă de concurenţă,
preocuparea sa de a rămâne viabil în piaţă nu va mai exista. Aşadar, monopolistul
nu va fi foarte încărcat cu preocuparea eficientizării acestor costuri, el având o
poziţie în piaţă care nu îi este ameninţată de nimeni, el hotărând atât asupra
preţului practicat, cât şi a costurilor proprii de funcţionare.

Un alt aspect important ce va afecta piaţa în condiţiile existenţei unui singur operator
economic, va fi problema dezvoltării şi a progresului tehnologic. Ca şi în cazul eficienţei
costurilor, un operator economic aflat în concurenţă cu alţii pe aceeaşi piaţă, se va afla în
situaţia de a dispune alocarea unei părţi din profitul său în scopul dezvoltării diferitelor
tehnologii a produselor sale ori ale procesului de fabricaţie. Operatorul economic va fi
dispus să facă acest lucru pentru a satisface noile si constant crescânde cerinţe ale
consumatorilor, dar şi pentru a-și îmbunătăţi propriile activităţi de producţie, în scopul unei
eficienţe mai mari, a reducerii costurilor ori a măririi capacității de producţie
operator economic aflat în concurenţă cu alţii, nu va fi la fel de motivat să aloce aceşti
bani, din aceleaşi considerente de stabilitate şi neconcurenţă.

Cu toate acestea, trebuie să facem o distincţie în cazul acestor efecte ale situației
de monopol, după cum monopolistul este unul reglementat sau ajuns în această postură
prin forţe proprii. Un monopolist ajuns în această postură prin forţe proprii, credem ca va
fi la fel de motivat ca un operator
şi a altor întreprinderi, pe cand un monopolist natural, sau administrativ, va fi în postura
prezentată de a nu fi presat de o posibilă concurenţă, putând astfel să se găsească în
situaţia de nu lua în considerare aceste aspecte.

11
 5.Oligopolul

Oligopolul desemnează piaţa in care oferta este asigurată de un număr

redus de firme
interdependente care domina piata.
Trasaturile pietei cu structura de oligopol
- acţiunile unei firme au o influenţă majoră asupra celorlalte firme de pe piaţă, care
oferă produse omogene sau diferenţiate, dar substituibile;
- acces în ramură este dificil – pătrunderea pe o piaţă cu structură oligopolistă este,
dacă nu imposibilă, cel puţin dificilă, deoarece oligopolul se protejează prin bariere similare
monopolului. Avantajele tehnologice combinate cu o producţie de scară mare asigură
firmelor
costuri unitare reduse şi o puternică flexibilitate a preţului în funcţie de circumstanţe.
- oligopolurile au de ales între a coopera si a nu coopera, iar comportamentul
concurenţei prin preţ sau cantitate dezavantajează firmele;
- cooperarea oligopolurilor poate îmbrăca forma înţelegerilor oficiale sau secrete.
Prin intelegere intre firme se poate ajunge la cartel, care se comportă ca un monopol..
Studiul comportamentului oligopolului se realizează cu ajutorul teoriei jocurilor care
reprezintă
o analiză a modului de comportament în situaţii strategice.
5.1Forme ale oligopolului
a) Cazul firmei dominante:
Această situaţie reprezintă o variantă a înţelegerii tacite. În unele pieţe oligopoliste există
o firmă care serveşte drept ghid în materie de preţ. Aceasta reprezintă firma lider. Ea
manifestă o abilitate sporită în alegerea momentului propice pentru a introduce schimbări
în preţ. În acest felea îşi asumă responsabilitatea stabilirii preţului prin adăugarea la costul
mediu a unei sume reprezentând profitul. Celelalte firme manifestă încredere în
aprecierile firmei lider privindsituaţia pieţei şi vor adopta acelaşi preţ de vânzare.
Firma aflată în poziţie dominantă poate fi sau nu cea mai importantă din domeniul respectiv.
Uneori nu cifra de afaceri prezintă importanţă, ci costurile unitare de producţie.
b) Cazul înţelegerii secrete
În anumite circumstanţe câteva firme mari se angajează într-o înţelegere tacită, reţinându-
se de la competiţie, împărţindu-şi piaţa şi stabilind un nivel ridicat de preţ, avantajos
pentrufiecare.
Ca şi în cazul anterior, firmele, stăpâne pe propria producţie, şi-o vor ajusta astfel încât să
obţină un profit maxim. În plus, fiecare dispune de o zonă de piaţă garantată şi inviolabilă,
stabilită pe baza unor criterii diverse, precum cele geografice. În acest fel, acordul, atât timp
câteste respectat se dovedeşte eficient pentru producătorii participanţi.Ruptura sa
generează măsuri represive soldate cu pierderi mai mari sau mai mici, cu excluderea unora
de pe piaţă, menţinerea altora sau chiar cu o revizuire a vechiului acord.
c) Cazul cartelului
Un tip de acord explicit îl constituie cartelul. Cartelul reprezintă un grup de firme care produc
bunuri similare şi acţionează împreună pentru a creşte preţul şi a restricţiona
producţiaindividuală.
Independenţa firmelor este mai slabă, odată ce ele trebuie să respecte deciziile unui

12
organism comun de conducere. Aceste decizii sunt însă adoptate cu asentimentul
firmelorparticipante, ţinându-se seama de interesele fiecăruia.
Odată constituit cartelul, acesta acţionează şi se manifestă asemănător monopolului.
Oferta este mai redusă,iar preţul rezultat este superior cazulu când firmele s-ar afla în
concurenţă.
Firmele acţionează în sensul maximizării profiturilor însumate şi nu al celor individuale.
După ce este obţinut, acest profit va fi împărţit pe baza unor criterii între participanţi precum
cota de producţie sau costurile realizării producţiei.
În cazul cartelului, condiţia de maximizare a profiturilor este aceeaşi ca la monopol, adică
incasarea marginala trebuie să fie egala cu costul marginal. Profiturile vor fi maxime, atunci
când costurile marginale al fiecărui producător (egale între ele) vor fi egale cu incasarea
marginala.
Orice creştere a producţiei, chiar dacă ameliorează profitul unei firme exercită o presiune
în jos asupra preţului. Dacă toate firmele sunt dispuse la respectarea acordului, urmărindu-
se maximizarea profiturilor însumate, atunci nici una dintre ele nu consimte la creşterea
producţiei proprii.Funcţionarea pe termen lung a cartelurilor este foarte dificilă. Preţurile mai
ridicate şi posibilitatea însuşirii unor supraprofituri determină intrarea de noi firme
pe piaţă ceea ce conduce fie la creşterea ofertei totale şi reducerea preţului pieţei fie,
dacă se doreşte menţinereapreţului, la scăderea cotei de producţie. Şi într-un caz şi în
celălalt, profiturile individuale se reduc. De aceea, firmele fondatoare trebuie să adopte o
strategie comună împotriva noilor veniţi,al cărei succes nu este garantat a priori.
d)Oligopolul ca firmă barometru. Un asemenea model de comportament al firmei poate
să apară în cadrul pieței oligopolistice dacă între producători există asimetrie
informațională. Firma barometru este recunoscută de către concurenți ca firmă de referință
datorită cunoștințelor sale în materie de condiții ale pieței, experienței în domeniul
producției și al activităților practicate, dinamismului.
e)Război al prețurilor – situație în care firmele urmărind obiectivul de a-și extinde cota de
piață aplică prețuri inferioare celor ale concurenților, concurenții reacționând similar creează
un cerc vicios al diminuării prețurilor, care poate duce la distrugerea firmelor.

Tipuri de oligopol
După obiectul de După gradul de coordonare la care convin
activitate, oligopolurile pot fi: oligopolurile:
cu produse omogene; Oligopoluri cu coordonare parţială;
cu produse eterogene Oligopoluri fără coordonare (necooperante);
(diferenţiate).
Oligopoluri complet coordonate (cooperante)
prin înţelegeri care iau forma unor carteluri şi sindicate.

Tabel 3(Tipuri de oligopol).

13
6.Concluzii
Deşi monopolul reprezintă excepţia incontestabilă de la regulile generale ale
economiei libere bazate pe concurență, reguli raspândite la nivel mondial putem spune,
existența monopolului în pieţe nu poate fi de asemenea de contestat.

Astfel, legiutorul ar trebui să găsească un echilibru în procesul de legiferare pentru

protecţia pieţei libere, dar în același timp sa nu ignore situaţia monopolurilor care trebuie
inovată astfel încât existenţa lor să nu pericliteze regulile general aplicabile pieţei şi nevoile
şi cerințele consumatorilor.

14