Concurența și manifestarea acesteia în

economia de piață

Realizatori: Ioniță Elena

Zaharia Melania
Facultatea de Economie, Administrație și Afaceri
Specializare: Finanțe și Bănci
Profesor: Scutariu Liviu- Adrian
Grupa II

2023
 Planul lucrării

1. Introducere

2. Concurența în economia de piață

2.1. Definirea conceptului de concurență

2.2. Principii cheie ale concurenței

2.3. Politica concurențială

2.4. Funcțiile concurenței

2.5. Tipuri de concurență

3. Strategia concurențială și elaborarea ei

4. Studiul de caz: Manifestarea concurenței în România, rolul statului

4.1. Manifestarea concurenței în România

4.2. Legea concurenței în România

4.3. Autorități și instituții specializate în domeniul concurenței

4.4. Rolul statului

5. Concluzii

6. Întrebări și răspunsuri

7. Bibliografie
 1. Introducere

În inima fiecărei economii prospere se află un concept fundamental care pune în mișcare
roțile progresului economic și al inovației: concurența. Concurența reprezintă un pilon esențial al
economiei de piață, un motor al inovației și al îmbunătățirii constante a serviciilor și produselor
oferite consumatorilor. De-a lungul secolelor, economiile bazate pe concurență au prosperat,
contribuind la creșterea nivelului de trai și la dezvoltarea durabilă a societăților.
În acest proiect, ne propunem să explorăm în profunzime conceptul de concurență și modul
în care acesta se manifestă în economia de piață. Vom analiza mecanismele care stau la baza
interacțiunilor dintre firme și consumatori, precum și impactul concurenței asupra deciziilor firmelor,
calității produselor și prețurilor.
 De asemenea, vom investiga rolul reglementărilor și politicii concurenței în menținerea unui
mediu competitiv și echitabil.
Prin explorarea acestor aspecte, ne propunem să oferim o imagine cuprinzătoare asupra
modului în care concurența modelează economiile, încurajează inovația și protejează interesele
consumatorilor. De asemenea, vom aduce în discuție studii de caz și exemple concrete pentru a
ilustra impactul concurenței în diferite sectoare ale economiei, evidențiind atât beneficiile, cât și
provocările pe care le poate genera.
 2. Concurența în economia de piață
2.1. Definirea conceptului de concurență
Concurenţa nu are definiţie unanim acceptată, ea având semnificaţie în funcţie de context.
Din teoria economică se desprinde faptul că, concurența este un concept care se referă la competiția
și rivalitatea dintre entitățile economice (de obicei, firme, companii sau indivizi) pentru a-și atinge
obiectivele economice, pentru a câștiga clienți și pentru a obține un avantaj competitiv pe o piață.
Într-o piață concurențială, firmele se străduiesc să ofere produse sau servicii mai bune sau mai
atractive pentru a câștiga avantaj competitiv. Concurența poate varia în intensitate în funcție de
industrie, de numărul de participanți pe piață și de alți factori.
 2.2. Principii cheie ale concurenței
1. Ofertă și Cerere: Concurența se bazează pe principiul cererii și ofertei. Firmele concurează
pentru a-și satisface clienții și a se adapta cerințelor acestora într-un mod eficient.
2. Prețuri: Prețurile sunt influențate în mod direct de concurență. Într-o piață competitivă, prețurile
tind să fie ținute la niveluri accesibile pentru consumatori, deoarece firmele caută să atragă clienți
prin oferte mai bune.
3. Inovație: Concurența stimulează inovația. Firmele concurează pentru a dezvolta produse și
servicii mai bune, tehnologii avansate și moduri mai eficiente de a satisface nevoile
consumatorilor.
4. Calitate: În cadrul concurenței, calitatea produselor și serviciilor devine un factor esențial.
Firmele trebuie să ofere produse de calitate pentru a-și păstra și atrage clienții.
 2.3. Politica concurențială
Politica concurenţială are ca obiectiv principal crearea unei concurenţe reale, libere şi loiale
în cadrul pieţei de referinţă prin măsuri ce au în vedere structurile pieţei şi comportamentul agenţilor
economici. Politica concurenţială încearcă să reglementeze tot ceea ce poate „scăpa de sub control”
agenţilor economici, voit sau nevoit, conducând la un comportament anticoncurenţial. Pentru a
sprijini competiţia liberă dintre agenţii economici, reglementările din acest domeniu trebuie să fie
armonizate cu cele din Uniunea Europeană, mai ales în contextul aderării la Uniunea Europeană.
Toate statele membre vor trebui să-şi armonizeze legislaţia în domeniul concurenţei pentru a putea
garanta şi proteja o concurenţă reală, liberă şi loială în cadrul pieţei unice. În Romania Legea
Concurenţei este compatibilă cu legislaţia Uniunii Europene, aşa cum se poate vedea in articolul 5 şi
articolul 6 corespunzător articolului 81 şi articolului 82 din Tratatul Comunităţii Europene.
 2.4. Funcțiile concurenței
 Stimulează progresul economic: ea incită la inovaţie şi creativitate, care favorizează creşterea
eficienţei, economia resurselor, satisfacerea mai bună a nevoilor;

 Diferenţiază agenţii economici: îi favorizează pe cei creativi, abili, întreprinzători; ea îielimină sau
îi reorientează spre alte domenii pe agenţii imobili, conservatori; salubrizează viaţa economică;

 Uneori duce la diferenţierea şi diversificarea ofertei, la reducerea costurilor şi chiar a preţurilor de

vânzare;

 Permite cumpărătorului să găsească furnizorul cu marfa cea mai bună şi mai ieftină şi îi stimulează
sau constrânge pe producători să găsească soluţii pentru a lărgi piaţa şi a ameliora activitatea;

 Concurenţa şi proprietatea privată favorizează formarea unor comportamente raţionale,dezvoltarea

responsabilităţii pentru deciziile adoptate, asumarea câştigurilor, dar și a riscurilor.
 2.5. Tipurile de concurență în economie

1. Concurența perfectă: Acest tip de concurență presupune un număr mare de

producători și consumatori care oferă și cumpără produse identice. Nu există control asupra
prețurilor, deoarece acestea sunt stabilite de cerere și ofertă. Toți producătorii sunt asemănători, iar
intrarea și ieșirea pe piață sunt ușoare.
2. Concurența imperfectă: Acest tip de concurență include mai multe subtipuri:
A. Concurență monopolistică
B. Concurență oligopolistă
C. Concurență de monopol
A. Concurența Monopolistică: În acest caz, există mai mulți producători care oferă produse
similare, dar nu identice. Fiecare firmă încearcă să se diferențieze printr-o varietate de mijloace,
cum ar fi calitatea, designul sau branding-ul. Prețurile pot varia în funcție de diferențierile
produselor.
B. Concurența Oligopolistică: Într-o piață oligopolistică, un număr mic de mari producători
domină sectorul. Acești producători influențează prețurile și se urmăresc reciproc. Fuziunile și
achizițiile pot avea un impact semnificativ asupra concurenței în acest tip de piață.
C. Monopol:Monopolul este caracterizat de un singur producător care controlează întreaga piață
pentru un produs sau serviciu. Deoarece nu există concurență, monopolistul poate stabili
prețurile și cantitățile fără influențe externe.
Tipul de piață Nr. de participanți Accesul pe piață Natura
La cererea de La oferta de produselor
pe piață pe piață
1. Concurența perfectă Foarte mulți Foarte mulți nelimitat Omogene
2. Concurența Mulți sau Foarte mulți nelimitat Diferențiate
monopolistică câțiva
3. Oligopolul Foarte mulți Puțini Limitat pentru Nediferențiate sau
ofertanți diferențiate
4. Oligopsonul Puțini Foarte mulți Limitat pentru Nediferențiate sau
cumpărători diferențiate
5. Monopolul Foarte mulți Unul singur Restrâns sau unic
complet blocat
pentru ofertanți
6. Monopsonul Unul singur Foarte mulți Restrâns sau unic
complet blocat
pentru cumpărători

Tabelul nr. 2.1. Tipuri de piață în funcție de gradul de competiție și

trăsăturile lor
 3. Strategia concurențială și elaborarea ei

Strategia concurențială se referă la planul și setul de acțiuni adoptate de o firmă pentru a

câștiga un avantaj competitiv și pentru a se distinge de concurenții săi în cadrul pieței. Elaborarea
unei strategii concurențiale eficiente este un proces esențial pentru a asigura succesul pe termen lung
al unei organizații. Iată cum să elaborezi o strategie concurențială:

Pasul 1: Analiza mediului de afaceri

Analiza Pieței: Înțelege mediul în care activezi. Identifică dimensiunea pieței, tendințele,
nevoile și preferințele clienților. Studiază comportamentul concurenților și schimbările din industrie.
Analiza SWOT: Evaluează punctele tari și punctele slabe ale firmei tale (Strengths and
Weaknesses) și oportunitățile și amenințările din mediul extern (Opportunities and Threats).
 Pasul 2: Definirea Obiectivelor și a Avantajului Competitiv
1. Stabilirea Obiectivelor: Clarifică ce încerci să realizezi cu strategia ta. Obiectivele pot include
creșterea cotei de piață, creșterea profitabilității, extinderea în noi piețe sau dezvoltarea de
produse noi.
2. Definirea Avantajului Competitiv: Identifică ceea ce te deosebește de concurență. Acesta poate
fi legat de calitatea produselor, costuri mai mici, tehnologie inovatoare, servicii superioare sau
branding puternic.
Pasul 3: Alegerea Strategiei de Bază
Alegerea Strategiei Generice: Există mai multe strategii generice pe care le poți alege,
inclusiv lideratul în costuri, diferențierea și concentrarea. Decide care dintre aceste strategii se
potrivește cel mai bine cu obiectivele și avantajele competitive ale firmei tale.
 Pasul 4: Dezvoltarea și Implementarea Planului

1. Elaborarea Planului: Stabilește planul detaliat pentru implementarea strategiei. Acesta ar trebui
să includă acțiuni specifice, termene, resurse necesare și responsabilități.
2. Alocarea Resurselor: Asigură-te că resursele umane, financiare și tehnologice necesare pentru
implementarea strategiei sunt disponibile și bine gestionate.
Pasul 5: Monitorizarea și Ajustarea

3. Monitorizarea Performanței: Urmărește îndeaproape rezultatele și indicatorii cheie de

performanță (KPI-uri) pentru a vedea dacă strategia funcționează.
4. Ajustarea Strategiei: Dacă apar schimbări în mediul de afaceri sau dacă obiectivele nu sunt
atinse, fii pregătit să ajustezi strategia. Flexibilitatea și capacitatea de a învăța din eșecuri sunt
esențiale.
3. Comunicarea și Mobilizarea: Asigură-te că echipa ta înțelege și susține strategia. Comunică
clar obiectivele și motivele din spatele deciziilor strategice.
4. Evaluarea Competiției: Continuă să monitorizezi și să înțelegi concurenții și să te adaptezi în
consecință. Învață din succesele și eșecurile lor.
 4. Studiul de caz: Manifestarea concurenței în
România, rolul statului
4.1. Manifestarea Concurenței în România:
1. Creșterea Numărului de Companii: După tranziția la economia de piață în anii '90,
România a văzut o creștere semnificativă a numărului de companii și întreprinderi mici și mijlocii.
Această diversificare a contribuit la intensificarea concurenței pe piață.

2. Deschiderea Pieței: România a deschis piețele pentru competiție în diverse sectoare,

cum ar fi telecomunicațiile, energie, transport și altele. Acest lucru a permis intrarea unor noi jucători
și a stimulat inovația.
 3. Rolul Consumatorilor: Consumatorii au un rol semnificativ în manifestarea
concurenței. Ei aleg furnizorii și produsele pe baza calității și prețului, forțând companiile să își
îmbunătățească ofertele.

4.2. Legea concurenței în România

Legea concurenței din România este reglementată prin Legea nr. 21/1996 privind
concurența și prin Legea nr. 395/2007 privind practicile restrictive de concurență. Aceste legi
definesc și reglementează aspectele legate de concurență și de practicile anticoncurențiale în țară.
1. Legea nr. 21/1996 privind concurența:
Această lege a fost adoptată în 1996 și a servit ca și cadru de bază pentru reglementarea concurenței
în România.
 Legea stabilește reguli pentru protejarea și promovarea concurenței pe piața internă.
 Prevede definirea și sancționarea practicilor anticoncurențiale, cum ar fi abuzul de poziție
dominantă, cartelurile, practicile comerciale incorecte și alte tipuri de comportament care pot
distorsiona concurența.
2. Legea nr. 395/2007 privind practicile restrictive de concurență:
 Această lege, adoptată în 2007, completează Legea concurenței și se concentrează pe practicile
restrictive de concurență.
 Aceasta include prevederi legate de investigații, sancțiuni și protecția consumatorilor.
 Legea definește și reglementează anumite tipuri de practici restrictive, cum ar fi acordurile
orizontale și verticale, abuzul de poziție dominantă și practicile comerciale neloiale.
 4.3. Autorități și instituții specializate în domeniul concurenței
În România, autoritatea specializată în domeniul concurenței este Consiliul Concurenței,
care are ca responsabilitate principală monitorizarea și reglementarea concurenței pe piața internă.
Acest organ își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația națională și cu regulile concurenței
ale Uniunii Europene.
1. Consiliul Concurenței (Consiliul Concurenței): Acesta este organismul principal de
reglementare a concurenței din România. Consiliul Concurenței are puteri extinse pentru a
monitoriza și a reglementa concurența pe piața românească. Printre responsabilitățile sale se numără
investigarea practicilor anticoncurențiale, autorizarea sau investigarea fuziunilor și achizițiilor,
precum și emiterea de recomandări pentru a asigura un mediu de concurență corect. Această
instituție colaborează strâns cu Comisia Europeană în ceea ce privește aplicarea regulilor de
concurență.
 2. Instituția Prefectului: Instituția Prefectului poate juca un rol în monitorizarea și
aplicarea legilor concurenței, în special în ceea ce privește practicile comerciale neloiale care
afectează interesele consumatorilor.
3. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC): ANPC are un rol
important în protejarea consumatorilor împotriva practicilor comerciale neloiale și a publicității
înșelătoare. Aceasta poate colabora cu Consiliul Concurenței în investigarea cazurilor care implică
interesele consumatorilor.
Aceste instituții colaborează pentru a asigura un mediu de concurență corect și pentru a
proteja interesele consumatorilor în România. Consiliul Concurenței are, totuși, cea mai mare
autoritate și influență în reglementarea și monitorizarea concurenței pe piața internă.
 4.4. Rolul Statului în Susținerea Concurenței:
Reglementarea și Supravegherea: Statul are un rol de a reglementa și supraveghea piața
pentru a asigura concurența corectă și deschisă. Autoritatea de Concurență din România (Consiliul
Concurenței) are responsabilitatea de a monitoriza și reglementa concurența.
Prevenirea Practicilor Anticoncurențiale: Statul trebuie să prevină practicile
anticoncurențiale, cum ar fi cartelurile, abuzul de poziție dominantă și practicile comerciale neloiale.
Aceasta se face prin intermediul legislației antitrust și a investigațiilor.
Promovarea Inovației: Statul poate sprijini inovația și dezvoltarea afacerilor inovatoare
prin programe de cercetare și dezvoltare, facilități fiscale și finanțare.
Promovarea Concurenței Corecte: Statul poate adopta politici care să promoveze o
concurență corectă și să prevină discriminarea sau protecția nejustificată a anumitor companii.
 Protecția Consumatorilor: Statul are responsabilitatea de a proteja interesele
consumatorilor prin intermediul legislației privind protecția consumatorilor și a măsurilor pentru
combaterea publicității înșelătoare.
Controlul Concentrărilor: Statul are un rol în reglementarea și aprobarea fuziunilor și
achizițiilor pentru a preveni consolidarea excesivă a puterii pe piață.
Reglementarea Ajutorului de Stat: Statul trebuie să reglementeze ajutorul de stat pentru a
evita distorsionarea concurenței prin subvenții sau avantaje acordate în mod nejustificat.
 5. Concluzii

În lumina cercetării noastre și a analizei profunde a concurenței și a modului în care se

manifestă în economia de piață, concluzionăm că, concurența este un motor esențial al creșterii
economice, al inovației și al eficienței. Aceasta oferă consumatorilor o gamă variată de produse
și servicii, la prețuri competitive, încurajează inovația și îmbunătățirea calității și duce la o
distribuție mai echitabilă a resurselor economice. Prin urmare, este crucial ca atât sectorul
privat, cât și cel public să continue să acorde o atenție deosebită întăririi concurenței în
economia de piață și să colaboreze pentru a asigura un mediu de afaceri corect și echitabil
pentru toți actorii economici și consumatori.
 6. Întrebări

1. Care este rolul autorităților de concurență în monitorizarea și reglementarea piețelor

pentru a asigura o concurență corectă?
2. Ce tipuri de concurență puteți identifica într-o economie de piață?
3. Care sunt avantajele concurenței pentru consumatori?
 Răspunsuri

1. Autoritățile asigură un mediu de concurență corect prin investigarea cazurilor de încălcare a

legilor antimonopol și prin aplicarea sancțiunilor adecvate pentru a descuraja comportamentul
anticoncurențial.
2. Într-o economie de piață, se pot identifica mai multe tipuri de concurență, inclusiv: concurența
perfectă, concurența monopolistică, concurența oligopolistică, monopolul.
3. Mai multe opțiuni de produse și servicii, prețuri mai mici datorită presiunii concurenței, calitate
mai bună a produselor și serviciilor ca răspuns la cerințele consumatorilor.
 7. Bibliografie

1. Carte:
 Conf. univ. dr. Mihai Popescu. (2023). Curs economie.
2. Resurse web:
 https://graduo.ro/referate/stiinte-politice/politica-concurentiala-382273
 https://ro.scribd.com/document/82993591/Concurenta-in-Economia-de-Piata