Facultatea de Economie, Administrație și Afaceri

Program de studii: Finanțe și Bănci

Proiect la disciplina
Dreptul afacerilor
PARTICIPANȚII LA PROCEDURA
INSOLVENȚEI

Îndrumător:

Lect. univ. dr. Ichim Cristinel

Student:Ioniță Elena

Grupa II

An universitar 2023-2024
 Cuprins.

1.INTRODUCERE...................................................................................3
2. PARTICIPANȚII LA PROCEDURA INSOLENȚEI..........................4
2.1. Instanțele judecătorești.................................................................4
A. Tribunalul.....................................................................................4
B. Curtea de Apel.............................................................................6
2.2. Judecătorul-sindic.........................................................................7
2.3. Administratorul judiciar..............................................................9
2.4. Lichidatorul judiciar...................................................................10
A. Adunarea creditorilor................................................................11
B. Administratorul special.............................................................13
3. Concluzie............................................................................................14
4. Bibliografie.........................................................................................15
 1.INTRODUCERE
Procedura insolvenței este un domeniu de mare relevanță în lumea juridică și economică,
având un impact semnificativ asupra diferitelor părți implicate într-un proces de reorganizare sau
lichidare a datoriilor. Proiectul prezent se concentrează asupra complexității și interacțiunilor
dintre participanții implicați în acest proces și analizează rolurile, responsabilitățile și influențele
acestora în cadrul procedurii insolvenței.
Scopul procedurii indolvenței este acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență,
prin plata creanțelor creditorilor. Acest scop relevă faptul că procedura insolvenței urmărește
asigurarea unei protecții a intereselor creditorilor.1
Participanții la procedura insolvenței reprezintă o varietate de entități, fiecare având un
rol distinct și de interes în rezolvarea eficientă a problemelor financiare. De la debitorii care se
confruntă cu dificultăți financiare, la creditori, administratori judiciari, avocați specializați și alte
părți interesate, fiecare aduce perspective și obiective specifice în acest proces.
Acest proiect propune o analiză detaliată a modului în care fiecare participant este
implicat în procedura insolvenței. Se aduc în discuție modurile în care interesele lor pot fi
divergente sau convergente, impactul deciziilor lor asupra desfășurării procesului și modul în
care colaborarea sau conflictul dintre aceștia pot influența rezultatul final al procedurii
insolvenței.
Totodată, este esențial să înțelegem dinamica relațiilor dintre aceste părți implicate pentru
a identifica cele mai bune practici și pentru a asigura o gestionare eficientă și echitabilă a
situațiilor de insolvență.

1
,,Tratat de drept comercial”, Stanciu D. Cārpenaru, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2019,
p.708.
 2. PARTICIPANȚII LA PROCEDURA INSOLENȚEI
Procedura insolvenței se aplică de anumite organe anume abilitate de lege. Acestea sunt:
instanțele judecătorești, judecătorul-sindic, administratorul judiciar și lichidatorul judiciar,
conform art. 40. alin. (1) din legea nr. 85/2014.
Organele menționate sunt obligate să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și
operațiunilor prevăzute de lege, precum ș realizarea în condițiile legii a drepturilor și obligațiilor
celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni.
La realizarea procedurii insolvenței un rol important îl au adunarea generală a
creditorilor, comitetul creditorilor și administratorul special.2
2.1. Instanțele judecătorești
Legea nr. 85/2014 consacră concepția tradițională potrivit căreia în aplicarea procedurilor
colective rolul principal revine instanțelor judecătorești.
Intervenția instanțelor judecătorești este necesară pentru ocrotirea intereselor generale,
dar și indispensabilă pentru soluționarea unor aspecte legitioase pe care le implică realizarea
procedurii insolvenței.
Din punct de vedere al competenţei materiale, instanţele judecătoreşti îndreptățite să
aplice procedura insolvenţei sunt tribunalul şi curtea de apel. Termenul de “instanțe
judecătorești” este nejustificat generic, pentru că “toate procedurile prevăzute în această lege”
sunt de competență exclusivă a tribunalului, curții de apel nefiindu-i rezervat doar un rol de
control judiciar pe care îl are oricum, conform dreptului comun.
A.Tribunalul
Tribunalul se referă la o instanță de judecată sau o curte de justiție, unde se desfășoară
procese legale și se iau decizii în conformitate cu legea. Tribunalele sunt organisme judiciare
care au autoritatea de a judeca și de a emite hotărâri în diferite cazuri, inclusiv cele penale, civile
și administrative.
Potrivit art. 41 din Legea nr. 85/2014, toate procedurile prevăzute în capitolul consacrat
regulilor generale ale procedurii insolvenței, cu excepția apelului, sunt de competența
tribunalului sau, dacă este cazul, a tribunalului specializat în a cărui circumscripție debitorul își
are sediul social/profesional cel puțin 6 luni anterior datei sesizării instanței.

2
Stanciu D. Cārpenaru, op. cit. p.709.
 Dacă în cadrul tribunalului a fost creată o secție specială de insolvență , acesteia ii
aparține competența pentru derularea procedurilor prevăzute de prezenta lege. Deci, tribunalul
sau, dacă este cazul, tribunalul specializat, este instanța care aplică procedura insolvenței, iar
dacă în cadrul tribunalului a fost creată o secție de insolvență, aceasta va derula procedura
insolvenței.
Competența materială.
Potrivit legii, competența de activare a procedurii insolvenței (ratione materiae), aparține
tribunalului sau, dacă este cazul, tribunalului specializat, respectiv secției de insolvență a
acestuia. Competența tribunalului privind aplicarea procedurii insolenței privește și societățile
comerciale cu capital de stat. Conform art. 51 din Legea nr. 15/1990, litigiile în care sunt
implicate societățile cu capital majoritar de stat sunt de competența ,,instanțelor de drept comun’’
Competența teritorială.
Potrivit legii, competența teritorială privind aplicarea procedurii insolvenței (ratione
personae vel loci) aparține tribunalului în a cărui rază teritorială se află sediul debitorului. Pentru
a evita orice confuzie, legea precizează că sediul debitorului avut în vedere este cel cu care
debitorul figurează în registrul comerțului sau, după caz, în registrul societăților agricole sau în
registrul asociațiilor și fundațiilor. Odată ce a fost investit cu o cerere de deschidere a procedurii
insolvenței în condițiile legii, tribunalul rămâne competent să soluționeze cauza, indiferent de
schimbările ulterioare de sediu al debitorului. În cazul unui debitor care este o filială a unei
societăți, competența privind aplicarea procedurii insolvenței aparține tribunalului în a cărei rază
teritorială se află sediul filiarei. Soluția se întemeiază pe faptul că, potrivit art. 42 din Legea nr.
31/1990, filiara este o societate cu personalitate juridică.
Exercitarea procedurilor reglementate de Legea nr. 85/2014
Conform Legii nr. 85/2014 toate procedurile insolvenței, cu excepția apelului, sunt de
competența tribunalului, iar în cadrul acestuia a fost creată o secție specială de insolvență,
competența aparține acestei secții.
Pentru aplicarea cu o mai mare operativitate și în scopul asigurării unei continuități în
realizarea procedurilor pe care le implică procedura insolvenței, legea prevede că procedurile în
cauză sunt exercitate de judecătorul-sindic. Acesta este un judecător al tribunalului, specializat în
aplicarea procedurii insolvenței și exercită atribuțiile prevăzute de art. 45 din Legea nr. 85/2014.
 Reguli procedurale.
Legea nr. 85/2014 instituie reguli procedurale menite să asigure o mai mare celeritate a
desfășurării procedurii insolvenței. De regulă citarea părților precum și comunicarea actelor de
procedură, a convocărilor și notificărilor se efectueaza prin Buletinul procedurilor de insolvență.
Creditorii care au înregistrat cereri de admitere a creanțelor sunt prezumați că au în
conștință termenele prevăzute de art. 62 și art. 107-109, după caz, și nu vor mai fi citați.
Pentru cazul în care un debitor este o societate ale cărei acțiuni sunt tranzacționate pe o

piață reglementată judecătorul-sindic este obligat să comunice deschiderea procedurii insolvenței

Autorității de Supraveghere Financiare.

B. Curtea de Apel.
Curtea de Apel se referă la, o instanță judiciară de nivel suferior care funcționează ca o
instanță de apel într-un sistem juridic. Curtea de Apel va fi instanța de apel pentru hotărârile
pronunțate de judecătorul-sindic..
Competența.
Din Legea nr. 85/2014, potrivit art. 43, curtea de apel este competentă să soluționeze
apelul împotriva hotărârilor judecătorului-sindic. Competența curții de apel privește toate
hotărârile luate de judecătorul-sindic în cadrul procedurii insolvenței, iar nu numai cele care se
referă la principalele atribuții ale sale prevăzute de art. 45 din lege. Hotărârile curții de apel sunt
definitive.
Dreptul la exercitare apelului.
Dreptul la exercitare apelului împotriva hotărârilor judecătorului-sindic îl au numai
participanții la procedură în cazurile și condițiile prevăzute de lege. De un atare drept nu
beneficiază un creditor care nu s-a înscris la masa credală.
Reguli procedurale.
Legea nr. 85/2014 reglementează și anumite reguli procedurale. Termenul de apel este de
7 zile și curge de la comunicarea hotărârii realizată de BIP, dacă legea nu prevede altfel.
Conform art. 43 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, citarea părților și comunicarea deciziilor
pronunțate se fac potrivit dispozițiilor, iar apelul se judecă potrivit prevederilor Codului de
procedură civilă.
 Suspendarea executării hotărârilor atacate cu apel.
Prin derogare de la prevederile Codului de procedură civilă, apelul nu suspendă
executarea hotărârilor judecătorului-sindic. Excepțional, instanța de apel va putea suspenda
hptărârile judecătorului-sindic, prevăzute in art. 43 alin. (3) din lege:
1. sentința de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitorului;
2. sentința prin care se decide intrarea în procedura simplificată;
3. sentința prin care se intră în faliment;
4. sentința de soluționarea a contestației la planul de distribuire a fondurilor obținute din
lichidare și din încasarea de creanțe;
5. sentința de soluționare a contestațiilor împotriva măsurilor administratorului
judiciar/lichidatorul judiciar;
6. încheierea prin care s-a conformat practicianul în insolvență;
7. încheierea prin care a fost înlocuit practicianul în insolvență;
8. sentința prin care s-au soluționat acțiunile în anulare prevăzute de art. 117-122 din lege;
2.2. Judecătorul-sindic.
Calitatea de judecător-sindic. În aplicarea procedurii insolvenței, rolul primordial îl are
judecătorul-sindic
Președintele tribunalului desemnează pe judecătorii tribunalului care vor avea calitatea de
judecător-sindic și, deci, vor exercita atribuțiile prevăzute de lege pentru aplicarea procedurii
insolvenței. Judecătorul-sindic, îndeplinește o funcție publică, de interes general, el organizează
și introduce întreaga procedură a insolvențe, de la deschidere și până la închiderea ei. În
îndeplinirea atribuțiilor sale, judecătorul-sindic acționează în calitatea sa de magistrat, iar nu ca
reprezentant al debitorului sau al creditorilor. În consecință, actele sale sunt obligatorii, atât
pentru debitor, cât și pentru creditori.
Nominalizarea judecătorului sindic. Repartizarea cauzelor având ca obiect procedura
insolvenței judecătorilor desemnați ca judecători-sindici se realizează potrivit art.53 din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
Atribuțiile judecătorului-sindic. Principalele atribuții ale judecătorului-sindic sunt
prevăzute de art. 45 din Legea nr. 85/2014 și sunt următoarele:
a. pronunțarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii și, după caz, de intrare
în faliment atât prin procedură generală, cât și prin procedura simplificată;
 b. judecarea contestației debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor
pentru începerea producerii;
c. judecarea opoziției creditorilor la deschiderea procedurii;
d. înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar
sau a lichidatorului judiciar;
e. judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-și mai conduce
activitatea;
f. confirmarea planului de reorganizare, după votarea lui de către creditori;
g. soluționarea contestațiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau
ale lichidatorului judiciar;
h. judecarea acțiunii în anularea hotărârii adunării creditorilor;
i. pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii etc.
Potrivit art. 45 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, atribuțiile judecătorului sindic sunt
limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului
judiciar și la procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței.
Atribuțiile manageriale aparțin administratorului judiciar ori lichidatorului judiciar sau,
în mod excepțional, debitorului, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-și administra averea.
Hotărârile judecătorului-sindic. În îndeplinirea atribuțiilor sale, judecătorul-sindic
pronunță hotărâri, care, după caz, sunt sentințe sau încheieri.
Hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii
Încetarea îndatoririlor judecătorului-sindic. Îndatoririle judecătorului-sindic încetează
prin înlocuire și închiderea procedurii.
Înlocuirea judecătorului-sindic. Legea nr. 85/2014 nu reglementează condițiile în care un
judecător-sindic poate fi înlocuit. Cu toate acestea, problema înlocuirii judecătorului-sindic se
poate pune în practică. Ea poate interveni în cazurile prevăzute în Codul de procedură civilă
( încompatibilitate, abținere, recuzare). Nominalizarea unui nou judecător-sindic se va face în
condițiile art. 53 din Legea 304/2004, în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
Închiderea procedurii. Prin încheierea procedurii, judecătorul-sindic este descărcat de
orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari
de garanții, sau asociați (art. 180 din Legea nr. 85/2014).
 Aceleași consecințe se produc și pentru persoanele de specialitate care l-au asistat pe
judecătorul-sindic.
2.3. Administratorul judiciar
Calitatea de administrator judiciar. În realizarea procedurii insolvenței, un rol
important revine administratorului judiciar. Administratorul judiciar este persoana fizică sau
juridică compatibilă, practician în insolvență, autorizat în condițiile legii, desemnat să exercite
atribuțiile prevăzute de lege, în perioada de observație și pe durata procedurii de reorganizare.
Potrivit Legii 85/2014, administratorul judiciar persoană fizică sau persoană juridică, inclusiv
reprezentantul acesteia trebuie să aibă calitatea de practician în insolvență, în condițiile legii.
Atribuțiile administratorului judiciar. Principalele atribuții ale administratorului
judiciar sunt prevăzute de art. 58 din Legea nr. 85/2014 și sunt următoarele:
a. examinarea situației economice a debitorului și a documentelor depune conform art.
28 și 67 sau 74 din lege, după caz, și întocmirea unui raport prin care să propună, fie
intrarea în procedura simplificată, fie în continuarea perioadei de observație în cadrul
procedurii generale și supunerea acestui raport aprobării judecătorului-sindic în
termenul stabilit de lege.
b. întocmirea actelor prevăzute de art. 67 alin. (1) din lege, în cazul în care debitorul nu
și-a îndeplinit obligația în termenele legale, precum și verificarea, corectarea și
completarea informațiilor cuprinse în actele respective;
c. elaborarea planului de reorganizare a activității debitorului, în funcție de cuprinsul
raportului;
d. supravegherea operațiunilor de gestiune privind patrimoniul debitorului;
e. conducerea integrală sau în parte a activității debitorului, în condițiile stabilite de
judecătorul-sindic;
f. denunțarea unor contracte încheiate de debitor;
g. inventarierea bunurilor debitorului etc.
Onorariul administratorului judiciar. Activitatea administratorului judiciar este o
activitate remunerată. Onorariul administratorului judiciar se stabilește în condițiile art. 57 din
Legea nr. 85/2014 și cu respectarea dispozițiilor O.U.G. nr. 86/2006.
Obligațiile administratorului judiciar. Administratorul judiciar are obligația ca, lunar,
să întocmească un raport de activitate care se depune la dosarul cauzei, cuprinzând o descriere a
modului în care și-a îndeplinit atribuțiile. Potrivit legii, la fiecare 120 de zile, judecătorul-sindic
va analiza și se va pronunța asupra stadiului continuării procedurii, prin care va putea pune în
sarcina administratorului judiciar anumite măsuri cu termen de control.
Sancțiuni aplicabile administratorului sindic. Pentru a asigura efectuarea cu celeritate
a actelor și operațiunilor privind procedura de insolvență, Legea nr. 85/2014 reglementează
anumite sancțiuni care pot fi aplicate administratorului judiciar, cum ar fi : dacă administratorul
judiciar refuză numirea este sancționat cu o amenda cuprinsă între 500 și 1000 lei; neîndeplinirea
ori îndeplinirea cu întărziere a atribuțiilor va putea fi sancționat cu o amendă judiciară de la
1000 la 5000 lei, etc.
2.4. Lichidatorul judiciar.
Calitatea de lichidator judiciar. În procedura falimentului, un rol important îl are
lichidatorul judiciar.
Lichidatorul judiciar este persoana fizică sau juridică, practician în insolvență, autorizat
în condițiile legii, desemnată să conducă activitatea debitorului și să exercite atribuțiile prevăzute
de lege, în cadrul procedurii falimentului, în procedura generală, cât și în procedura simplificată.
Desemnarea lichidatorului judiciar. Potrivit art. 63 din Legea nr. 85/2014, lichidatorul
judiciar este desemnat după aceleiași reguli, ca și administratorul judicia. Legea permite a fi
desemnat în calitate de lichidator judiciar și administratorul judiciar desemnat anterior.
Atribuțiile lichidatorului judiciar. Principalele atribuții ale lichidatorului judiciar sunt
prevăzute de art. 64 din Legea nr. 85/2014 și sunt următoarele:
a. examinarea activității debitorului asupra căruia se inițiază procedura simplificată în
raport cu situația de fapt și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și
împrejurărilor care au dus la insolvență cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi
imputabilă și a existenței premiselor angajării răspunderii acestora;
b. conducerea activității debitorului;
c. aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor și luarea măsurilor corespunzătoare pentru
conservarea lor;
d. denunțarea unor contracte încheiate de debitor etc;
Onorariul lichidatorului judiciar. Activitatea lichidatorului judiciar este o activitate
remunerată. Onorariul lichidatorului judiciar se stabileşte, ca şi în cazul administratorului
judiciar, în condiţiile art. 57 din Legea nr. 85/2014.
Obligatiile lichidatorului judiciar. Lichidatorul judiciar are obligația ca să prezinte
judecătorului-sindic un raport asupra îndeplinirii atribuțiilor sale, precum şi o justificare a
cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate.
Înlocuirea lichidatorului judiciar. Judecatorul-sindic îl poate înlocui pe lichidatorul
judiciar, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor. În orice stadiu al procedurii [art. 57
alin. (4) şi art. 24 din Legea nr. 85/2014]. Înlocuirea se face prin încheiere motivată şi numai
pentru motive temeinice, pronunțată în camera de consiliu, de urgență, cu citarea lichidatorului şi
a comitetului creditorilor pentru motive bine justificate, judecătorul-sindic îl poate înlocui pe
lichidatorul judiciar la cererea acestuia.
Sancțiunile aplicabile lichidatorului judiciar. Pentru aceleasi rațiuni, sancțiunile
prevăzute de lege pentru administratorul judiciar sunt aplicabile şi lichidatorului judiciar (art. 60
din Legea nr. 85/2014). Astfel, în cazul în care un practician în insolvență desemnat în calitate
de lichidator judiciar refuză numirea, el este obligat să notifice instanței refuzul său, în termen de
5 zile de la comunicarea numirii. Pentru nerespectarea acestei obligatii, judecătorul-sindic poate
sanctiona pe lichidatorul judiciar cu o amendă judiciară de la 500 lei la 1000 lei. Într-un
asemenea caz, va fi desemnat un alt lichidator. in conditiile art. 63 din lege.
În desfășurarea procedurii insolvenței un anumit rol îl au adunarea creditorilor și
comitetul creditorilor. Rolul adunării creditorilor și în special al comitetului creditorilor a fost
sporit, prin amplificarea atribuțiilor și participarea la luarea celor mai importante decizii în
aplicarea procedurii insolvenței.
A. Adunarea creditorilor.
Componenta adunari creditorilor. Adunarea creditorilor cuprinde pe toți creditorii
indreptățiți să participe la procedura insolvenței.
Potrivit legii, sunt îndreptățiți să participe la procedura insolvenței creditorii care au formulat și
le-a fost admisă, total sau în parte, o cerere de înregistrare a creanțelor pe tabelele de creanțe
contra debitorului întocmite în procedura insolvenţei (art. 5 pct. 19 din Legea nr. 85/2014).
Convocarea adunării creditorilor. Adunarea creditorilor este convocată de
administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar în cazurile expres prevăzute de lege şi ori de
câte ori este necesar (art. 47 din Legea nr. 85/2014).
 Convocarea adunării creditorilor poate fi fäcută si de comitetul creditorilor, precum si la
cererea creditorilor care dețin creante în valoare de cel putin 30% din valoarea totală a creantelor
cu drept de vot.
Atribuțiile adunării creditorilor. Adunarea are ca atribuții principale:
a) alege comitetul creditorilor;
b) analizează situatia debitorului:
c) analizează si aprobå rapoartele comitetului creditorilor:
d) discută măsurile luate de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar:
e) dezbate si votează, în conditiile legii, planul de reorganizare.
Ședințele adunării creditorilor. Adunarea creditorilor îți îndeplinește atribuțiile în
cadrul ședintelor desfăşurate în condițiile legii (art. 48 şi 49 din Legea nr. 85/2014). Sedintele
adunării creditorilor sunt prezidate de administratorul judiciar sau, după caz, de lichidatorul
judiciar, dacă legea sau judecătorul-sindic nu dispune altfel. La sedintele adunării creditorilor
participă toti creditorii cunoscuti ai debitorului. Creditorii pot fi reprezentați în adunare prin
împuterniciți cu procură specială autentică.
Desemnarea comitetului creditorilor. Comitetul creditorilor este desemnat de
judecătorul-sindic sau ales de adunarea creditorilor, în condițiile art. 50 din Legea nr. 85/2014.
Judecătorul-sindic poate desemna, în raport cu numărul creditorilor, un comitet format dintr-un
număr impar (3 sau 5 creditori) dintre cei cu drept de vot, cu creanțele beneficiind de cauze de
preferință, creanțele bugetare şi chirografare cele mai mari, prin valoare. Desemnarea se face
prin încheiere, după întocmirea tabelului preliminar de creanțe.
Atribuțiile comitetului creditorilor. Art. 51 din Legea nr. 85/2014 stabilește
următoarele atribuții ale comitetului creditorilor:
a) analizează situația debitorului și face recomandări adunării creditorilor cu privire la
continuarea activității debitorului și la planurile de reorganizare propuse;
b) negociază cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul judiciar care dorește să fie
desemnat de către creditori în dosar, condițiile numirii;
c) ia la cunoștință de rapoartele intocmite de administratorul judiciar sau de lichidatorul
judiciar, le analizează şi, dacă este cazul, face contestații asupra lor;
d) solicită ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
 B. Administratorul special
Un alt participant la procedura insolvenței este administratorul special. Acesta
îndeplineşte un rol important în desfăşurarea procedurii insolvenței în cazul în care debitorul
supus procedurii este o persoană juridică.
Calitatea şi rolul administratorului special. Administratorul special este persoana
fizică sau juridică desemnată de adunarea generală a acţionarilor/asociaților/ membrilor
debitorului împuternicită să le reprezinte interesele în procedură și, atunci când debitorului i se
permite să îşi administreze activitatea, să efectueze, în numele şi pe contul acestuia, actele de
administrare (art. 5 pct. 4 din Legea nr. 85/2014). Rolul administratorului special este diferit. În
cazul în care debitorului i se permite să-şi administreze activitatea, administratorul special este
împuternicit să efectueze în numele şi pe contul debitorului actele de administrare necesare.
Atribuțiile administratorului special. În temeiul art. 56 din Legea nr. 85/2014
administratorul special are următoarele atribuții:
a) participă, în calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor pre văzute la
art. 117-122 ori a celor rezultate din nerespectarea art. 84 din lege;
b) formulează contestaţii în cadrul procedurii insolventei;
c) propune un plan de reorganizare;
d) administrează activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar.
după confirmarea planului, numai în cazul în care i s-a ridicat debitorului dreptul de
administrare;
e) după intrarea în faliment a debitorului, participă la inventar, semnează actul, primeşte
raportul final şi situația financiară de închidere a procedurii și participă la ședința convocată
pentru soluționarea obiecțiunilor şi aprobarea raportului;
f) primeşte notificarea închiderii procedurii;
 3. Concluzie

În concluzie, participanții la procedura insolvenței reprezintă un ansamblu complex de

entități și persoane cu roluri distincte, menite să gestioneze și să supravegheze procesul de
insolvență. Instanțele judecătorești, precum Tribunalul și Curtea de Apel, exercită un rol crucial
în luarea deciziilor legate de procedura insolvenței. Judecătorul-sindic, administratorul judiciar și
lichidatorul judiciar joacă roluri centrale în proces, fiecare având atribuții distincte. În ansamblu,
proiectul a evidențiat interconexiunile complexe dintre participanții la procedura insolvenței și
importanța colaborării lor eficiente pentru atingerea obiectivelor procesului. Această analiză
detaliată a adus în lumină modul în care fiecare entitate contribuie la desfășurarea corectă și
echitabilă a procedurii de insolvență, având în vedere protejarea drepturilor și intereselor tuturor
părților implicate.
 4. Bibliografie.

,,Tratat de drept comercial”, Stanciu D. Cārpenaru, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2019.

Codul insolvenței.

Legea insolvenței nr. 85/2014