UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE DREPT

ORGANELE CARE APLICĂ PROCEDURA DE

INSOLVENȚĂ
DREPTUL INSOLVENȚEI

Profesor coordonator: Lector univ. Bularca Anca Roxana

Autori:
Badea Alexandra-Beatrice
Arion Bianca

BRAŞOV
-2022-
 CUPRINS

Introducere .................................................................................................... 3
Capitolul I. Considerații generale .................................................................. 4
Capitolul II. Instanțele judecătorești .............................................................. 5
Capitolul III. Judecătorul-sindic ..................................................................... 6
Capitolul IV. Administratorul judiciar ............................................................. 7
Capitolul V. Lichidatorul judiciar .................................................................... 8
Capitolul VI. Alţi participanţi la procedura insolvenţei ................................... 9
Concluzie ..................................................................................................... 10
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................... 10
 Introducere

Procedura insolventei este o institutie juridică complexă de drept comercial,

care interesează, pe de o parte, starea si capacitatea persoanelor, iar, pe
de altă parte, se referă direct la bunurile acestor persoane, asupra cărora
instituie un regim de indisponibilizare si le afectează scopul procedurii, fie
de redresare, fie de lichidare a activului în vederea acoperirii pasivului.
Aceasta are la bază justificări de ordin social economic prin funcția sa de
însănătosire a comerțului și economiei, prin salvarea comercianților
insolvabili care pot fi ajutați și prin eliminarea celor a căror salvare nu mai
este posibiă.
În mod egal, această procedura facilitează recuperarea de către creditori în
mod colectiv a creantelor pe care le detin împotriva debitorului insolvabil.
 Capitolul I. Considerații generale

Potrivit dispoziţiilor articolului 5 din legea nr. 85/2014, „organele care

aplică procedura sunt: instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic,
administratorul judiciar şi lichidatorul”. Pe lângă aceste organe, la
procedură mai participă: adunarea creditorilor şi comitetul creditorilor,
administratorul special ori debitorul, după caz, precum şi unele persoane
de specialitate (experţi) chemate să ajute pe judecătorul-sindic,
administratorul judiciar sau lichidator în anumite domenii în care sunt
necesare cunoştinţe de specialitate1. Pe toată durata desfăşurării
procedurii, organele care aplică procedura vor trebui să asigure efectuarea
cu celeritate a actelor şi operaţiunilor prevăzute de lege, precum şi
realizarea în condiţiile legii a drepturilor şi obligaţiilor celorlalţi participanţi la
aceste acte şi operaţiuni.

1
A se vedea https://www.scribd.com/document/32785711/10-Participantii-La-Procedura-
Insolventei.
 Capitolul II. Instanțele judecătorești

Procedura insolvenţei este o procedură judiciară. Ea se desfăşoară în faţa

instanţei de judecată, sub autoritatea şi prin intermediul acesteia.
Sub aspectul competenţei materiale, potrivit dispoziţiilor art. 6 şi 8 din lege,
instanţele judecătoreşti competente să aplice procedura insolvenţei sunt:
tribunalul(în primă instanţă) şi curtea de apel (în recurs).
Termenul de „instanţe judecătoreşti" este nejustificat generic, pentru că
„toate procedurile prevăzute de această lege" sunt de competenţa
exclusivă a tribunalului, curţii de apel nefiindu-i rezervat doar un rol de
control judiciar pe care îl are oricum, conform dreptului comun.
Astfel, conform art. 41 din legea nr. 85/2014, „(1)Toate procedurile
prevăzute de prezentul capitol, cu excepţia apelului, sunt de competenţa
tribunalului sau, dacă este cazul, a tribunalului specializat în a cărui
circumscripţie debitorul şi-a avut sediul social/profesional cel puţin 6 luni
anterior datei sesizării instanţei. Dacă în cadrul tribunalului a fost creată o
secţie specială de insolvenţă, acesteia îi aparţine competenţa pentru
derularea procedurilor prevăzute de prezenta lege”.
De asemenea, conform dispozițiilor art. 43 alin. (1) din lege, „Curtea de
apel va fi instanţa de apel pentru hotărârile pronunţate de judecătorul-
sindic. Hotărârile curţii de apel sunt definitive”, astfel că apelul se judecă
potrivit prevederilor Codului de procedură civilă, cu unele derogări, precum:
termenul pentru depunerea întâmpinării este de maximum 10 zile de la
comunicarea cererii şi a motivelor de apel, răspunsul la întâmpinare nu
este obligatoriu, iar judecătorul-sindic fixează, prin rezoluţie, în termen de
maximum 3 zile de la data depunerii întâmpinării, primul termen de
judecată, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluţiei 2.
În această materie competența teritorială este exclusivă, instanța nu poate
aprecia cu privire la mutarea sediului de bună credință, în baza unei decizii
de afaceri, sau în scopul eludării competenței instanței.

2
A se vedea https://lege5.ro/Gratuit/gm4tsobzga/organele-care-aplica-procedura-participantii-la-
procedura-lege-85-2014?dp=gy4dambtgyzde.
 Capitolul III. Judecătorul-sindic

Judecătorul sindic este judecătorul care pronunță și judecă hotărârea de

deschidere a procedurii de insolvență. Atribuțiile judecătorului-sindic sunt
limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau
al lichidatorului și la procesele și cererile de natură judiciară aferente
procedurii insolvenței3.
Conform art. 45 din legea nr. 85/2014, printre atribuțiile cele mai importante
fac parte: „pronunţarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii
insolvenţei şi, după caz, de intrare în faliment, atât prin procedura generală,
cât şi prin procedura simplificată; judecarea contestaţiei debitorului
împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii;
judecarea opoziţiei creditorilor la deschiderea procedurii; înlocuirea, pentru
motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a
lichidatorului judiciar, potrivit prevederilor art. 57 alin. (4); soluţionarea
cererii administratorului judiciar sau a creditorilor de întrerupere a
procedurii de reorganizare judiciară şi de intrare în faliment”, precum
și orice alte atribuţii prevăzute de lege.
De asemenea, ne putem referi la una dintre acestea, respectiv, potrivit art.
45 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 85/2014, una dintre principalele atribuții ale
judecătorului sindic este și judecarea cererilor administratorului
judiciar/lichidatorului judiciar în situațiile în care nu se poate lua o hotărâre
în ședinţele comitetului creditorilor sau ale adunării creditorilor din lipsa de
cvorum cauzată de neprezentarea creditorilor legal convocați, la cel puțin
două ședințe ale acestora având aceeași ordine de zi. Rezultă, așadar, că
judecătorul sindic este chemat să suplinească voința masei credale dacă și
atunci când creditorii, prin activitatea acestora, blochează adoptarea unei
soluții în adunarea creditorilor, prin neprezentarea lor la cel puțin două
ședințe consecutive, convocate legal în acest scop 4.

3
A se vedea https://ro.wikipedia.org/wiki/Judec%C4%83tor_sindic.
4
A se vedea https://www.bihorjust.ro/atributiile-conferite-judecatorului-sindic-de-art-45-alin-1-lit-o-din-
legea-85-2014-si-limitele-in-care-acestea-pot-fi-exercitate/.
 Capitolul IV. Administratorul judiciar

Administratorul judiciar este persoana fizică sau juridică, practician în

insolvenţă, desemnat să exercite atribuţiile stabilite de lege în sarcina sa în
perioada de observaţie şi pe durata procedurii de reorganizare. În
conformitate cu dispoziţiile legii, practicienii în insolvenţă interesaţi vor
depune la dosar o ofertă de preluare a poziţiei de administrator judiciar în
dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calităţii de practician în
insolvenţă şi o copie de pe poliţa de asigurare profesională.
În ofertă, practicianul în insolvenţă interesat va putea arăta şi
disponibilitatea de timp şi de resurse umane, precum şi experienţa
generală sau specifică, necesară preluării dosarului şi bunei administrări a
cazului. În cazul în care nu există nici o astfel de ofertă, judecătorul sindic
va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician
în insolvenţă ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naţionale a
Practicienilor în Insolvenţă.
În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care
deţin cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor pot decide desemnarea
unui administrator judiciar/lichidator sau pot confirma administratorului
judiciar, desemnat provizoriu de către judecătorul sindic.
Împotriva deciziei creditorilor de numire a administratorului /lichidatorului se
poate face contestaţie în termen de trei zile de la numire.
De asemenea, conform art. 57 alin. (9) din legea nr. 85/2014, „ Înainte de
desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie să facă dovada că este
asigurat pentru răspundere profesională, prin subscrierea unei poliţe de
asigurare valabile, care să acopere eventualele prejudicii cauzate în
îndeplinirea atribuţiilor sale. Riscul asigurat trebuie să reprezinte
consecinţa activităţii administratorului judiciar pe perioada exercitării calităţii
sale”.
Practicianul în insolvenţă, în calitatea sa de organ care aplică procedura,
nu va putea fi sancţionat sau obligat la plata oricăror cheltuieli de judecată,
amenzi, daune sau oricăror altor sume, de către instanţa de judecată sau
de altă autoritate, pentru fapte sau omisiuni imputabile debitorului.
 Capitolul V. Lichidatorul judiciar

Potrivit literaturii de specialitate, lichidatorul este persoana fizică sau

juridică, practician în insolvență, autorizat în condițiile legii, desemnată să
conducă activitatea debitorului și să exercite atribuțiile prevăzute de lege în
cadrul procedurii falimentului (procedura generală/procedura simplificată).
Lichidatorul judiciar se ocupă de:
 examinarea activității debitorului asupra căruia se inițiază procedura
simplificată în raport cu situația de fapt și întocmirea unui raport
amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență,
cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă și a existenței
premiselor angajării răspunderii acestora;
 conducerea activității debitorului;
 introducerea de acțiuni pentru anularea actelor și operațiunilor
frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor,
precum și a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operațiuni
comerciale încheiate de debitor și a constituirii unor cauze de
preferință, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
 aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor și luarea măsurilor
corespunzătoare pentru conservarea lor;
 denunțarea unor contracte încheiate de debitor;
 verificarea creanțelor și, atunci când este cazul, formularea de
obiecțiuni la acestea, notificarea creditorilor în cazul neînscrierii sau
înscrierii parțiale a creanțelor, precum și întocmirea tabelelor
creanțelor;
 urmărirea încasării creanțelor din averea debitorului, rezultate din
transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta înaintea
deschiderii procedurii, încasarea creanțelor5.
5
A se vedea https://www.avocatoo.ro/blog/lichidatorul-judiciar.
 Capitolul VI. Alţi participanţi la procedura insolvenţei

La procedura insolvenţei, pe lângă organele abilitate cu aplicarea

procedurii, mai participă adunarea generală a creditorilor, comitetul
creditorilor şi administratorul special. în cele ce urmează vom evoca succint
statutul juridic al acestor participanţi la procedura insolvenţei.

 Adunarea creditorilor- cuprinde pe toţi creditorii cunoscuţi ai debitorului

supus procedurii insolvenţei. în cadrul adunării creditorilor, creditorii
discută şi aprobă actele şi operaţiunile date de lege în competenţa lor.
Potrivit legii, adunarea creditorilor poate fi convocată de administratorul
judiciar sau, după caz, de lichidator, precum şi de comitetul creditorilor
ori la cererea creditorilor care deţin creanţe în valoare de cel puţin 30%
din valoarea totală a creanţelor împotriva debitorului.

 Comitetul creditorilor- este desemnat de judecătorul-sindic sau ales de

adunarea creditorilor în condiţiile legii.După întocmirea tabelului
preliminar de creanţe, judecătorul-sindic poate desemna, prin încheiere,
în raport cu numărul creditorilor, un comitet format din 3-5 creditori dintre
cei cu creanţe garantate, bugetare şi chirografare cele mai mari, prin
valoare.

 Administratorul special- este reprezentantul desemnat de adunarea

generală a acţionarilor/asociaţilor debitorului, persoană juridică,
împuternicit să efectueze în numele şi pe seama acestuia actele de
administrare necesare în perioada de procedură când debitorului i se
permite să îşi administreze activitatea şi să le reprezinte interesele în
procedură pe perioada în care debitorului i s-a ridicat dreptul de
administrare.
 Concluzie

În concluzie, procedura generală de insolvenţă presupune în mod

obligatoriu parcurgerea unei perioade de observaţie de către debitor, în
urma căreia acesta intră, succesiv sau separat, în procedura de
reorganizare judiciară sau în faliment, după caz, fiind în prezența organelor
care trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor şi operaţiunilor
prevăzute de prezenta lege, precum şi realizarea, în condiţiile legii, a
drepturilor şi obligaţiilor celorlalţi participanţi la aceste acte şi operaţiuni.
Cu alte cuvinte,reorganizarea judiciară poate avea ca efect, redresarea
debitorului ca urmare a implementării cu succes a planului de reorganizare
şi, implicit, încheierea procedurii insolvenţei faţă de acesta sau, în cazul în
care planul de reorganizare eşuează,falimentul.

BIBLIOGRAFIE

 Surse web

 https://www.scribd.com/document/32785711/10-Participantii-La-
Procedura-Insolventei
 https://lege5.ro/Gratuit/gm4tsobzga/organele-care-aplica-procedura-
participantii-la-procedura-lege-85-2014?dp=gy4dambtgyzde
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Judec%C4%83tor_sindic
 https://www.bihorjust.ro/atributiile-conferite-judecatorului-sindic-de-
art-45-alin-1-lit-o-din-legea-85-2014-si-limitele-in-care-acestea-pot-fi-
exercitate/
 https://www.avocatoo.ro/blog/lichidatorul-judiciar