DREPTUL INSOLVENȚEI – Curs 26 03 2021

Lector dr. Anca Roxana BULARCA

Efectele deschiderii procedurii de insolvență

1. Desemnarea practicianului în insolvență

Potrivit art.73 din Legea nr.85/2014: Prin sentinţa de deschidere a procedurii
generale, judecătorul-sindic desemnează un administrator judiciar provizoriu, iar în
cazul deschiderii procedurii simplificate desemnează un lichidator judiciar provizoriu,
dispunând efectuarea notificărilor prevăzute la art. 100. Desemnarea se face potrivit
prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) coroborate cu cele ale art. 57 alin. (1). Prevederile
art. 60 rămân aplicabile.
În consecință prin hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență este obligatorie
desemnarea provizorie a practicianului în insolvență, în funcție de tipul procedurii:
generale ori simplificate/administrator juridiar ori lichidator judiciar. Reiterez faptul că
administratorul judiciar și lichidatorul judiciar este un organ care aplică procedura de
insolvență, alături de judecătorul sindic și instanțele de judecată, potrivit art.40 alin.1
din Legea nr.85/2014.
Această desemnare se realizează potrivit art.45 alin.1 lit.d din Legea nr.85/2014 care
reglementează atribuțiile judecătorului sindic. Astfel, printre atribuțiile judecătorului
sindic se enumeră și aceea de: desemnarea motivată, după verificarea eventualelor
incompatibilităţi, prin sentinţa de deschidere a procedurii, după caz, a
administratorului judiciar provizoriu/lichidatorului judiciar provizoriu, solicitat de
creditorul care a depus cererea de deschidere a procedurii ori de către debitor, dacă
cererea îi aparţine acestuia. În lipsa unei astfel de propuneri făcute de către debitor
sau de către oricare dintre creditori, desemnarea se va face dintre practicienii în
insolvenţă înscrişi în Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din
România, care şi-au depus ofertă la dosar. Dacă nu s-a depus nicio ofertă, va
desemna aleatoriu pe oricare dintre practicienii în insolvenţă înscrişi în Tabloul
Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România. În cazul în care atât
debitorul, cât şi creditorul au solicitat desemnarea câte unui administrator
judiciar/lichidator judiciar va avea prevalenţă cererea creditorului. Dacă creditorii
solicită a fi desemnaţi administratori judiciari/lichidatori judiciari diferiţi,
judecătorul-sindic va desemna motivat pe unul dintre cei propuşi de aceştia.
Desemnarea se va face pentru administrarea procedurii până la confirmarea acestuia
în condiţiile legii. Totodată, judecătorul-sindic va fixa onorariul în conformitate cu

1
criteriile stabilite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi a atribuţiilor acestuia pentru
această perioadă.
Analizând această prevedere legală tragem următoarele concluzii:
- Desemnarea practicianilor în insolvență se realizează cu respectarea regulilor
prinvind incompatibilitatea acestora statornicite în OUG nr.86/2006 privind
organizarea și activitatea practicienilor în insolvență. Despre instituția
incompatibilităților în procesul civil veți discuta la disciplina Drept procesual
civil;
- Regula este aceea că practicianul în insolvență va fi desemnat la cererea
creditorului, desigur dacă există cererea acestuia de deschidere a procedurii de
insolvență și o solicitare în acest sens din partea creditorului reclamant;
- Dacă există cererea creditorului de deschidere a procedurii de insolvență, însă
nu există solicitarea de desemnare a practicianului în insolvență se va desemna
practicianul în insolvență propus de către debitor, desigur dacă există o
solicitare în acest sens din partea debitorului, fie reclamant în cerere sa de
deschidere a procedurii de insolvență, fie pârât în cererea creditorului de
deschidere a procedurii de insolvență;
- Dacă există o propunere atât din partea creditorului, cât și din partea debitorului
va avea prioritatate propunerea creditorului;
- Dacă există mai mulți creditori cu propuneri diferite se va desemna unul dintre
practicienii în insolvență propuși de unul dintre creditori (în practică se alege
propunerea creditorului cu creanța cea mai însemnată ca valoare);
- Dacă nu există nici cererea creditorului, nici cererea debitorului de desemnare a
practicianului în insolvență, se va desemna unul dintre practicienii în insolvență
înscriși în Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență ( a se vedea
OUG nr.86/2006) care au depus o ofertă la dosarul de insolvență;
- Dacă nu există nici cererea creditorului, nici cererea debitorului și nici o ofertă
din partea practicienilor în insolvență depusă la dosar se va realiza o desemnare
aleatorie a unuia dintre practicienii în insolvență înscriși în Tabloul Uniunii
Naționale a Practicienilor în Insolvență.
Desemnarea provizorie a practicianului în insolvență se validează la prima adunare a
creditorilor debitorului. În consecință, practicianul în insolvență care instrumentează
procedura de insolvență este desemnat provizoriu de către judecătorul sindic și
definitiv de către adunarea creditorilor debitorului. Despre instituția adunării
creditorilor vom discuta la un curs viitor.
În acest sens, art.45 alin.1 lit.e din Legea nr.85/2014 reglementează o altă atribuție a
lichidatorului judiciar, și anume: confirmarea, prin încheiere, a administratorului
judiciar sau a lichidatorului judiciar desemnat de adunarea creditorilor ori de

2
creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor. Dacă nu există
contestaţii asupra legalităţii hotărârii adunării creditorilor sau a deciziei creditorului
care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor, confirmarea se face în camera
de consiliu, fără citarea părţilor, în termen de 5 zile de la sesizarea judecătorului-
sindic.
2. Administratorul judiciar
Așa cum am mai arătat, practicienii în insolvență constituie o profesie liberală
reglementată de OUG nr.86/2006.
Aceștia sunt organe care aplică procedura de insolvență, fie ca administratori judiciari
(procedura generală de insolvență/perioada de observație/reorganizare judiciară), fie ca
lichidatori judiciari (procedura simplificată de insolvență/faliment), potrivit art.40
alin.1 din Legea nr.85/2014.
Unul dintre efectele deschiderii procedurii generale de insolvență și una dintre
atribuțiile judecătorului sindic este, așa cum am arătat, desemnarea administratorului
judiciar.
Potrivit art.57 alin.8 din Legea nr.85/2014: Administratorul judiciar, persoană fizică
sau persoană juridică, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie să aibă calitatea de
practician în insolvenţă, potrivit legii.
Practicianul în insolvență pentru a putea fi desemnat administrator judiciar trebuie să
își manifeste intenția de a exercita această funcție publică.
În acest sens, potrivit art.57 alin.1 din Legea nr.85/2014: Practicienii în insolvenţă
interesaţi vor depune la dosar o ofertă de preluare a poziţiei de administrator judiciar
în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calităţii de practician în insolvenţă şi o
copie de pe poliţa de asigurare profesională. În ofertă, practicianul în insolvenţă
interesat va arăta şi disponibilitatea de timp şi de resurse umane, precum şi experienţa
generală sau specifică necesare preluării dosarului şi bunei administrări a cazului. În
cazul în care nu sunt oferte depuse la dosar, judecătorul-sindic va desemna
provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvenţă ales în
mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din
România.
Potrivit art.57 alin.2 și 3 din Legea nr.85/2014: În cadrul primei şedinţe a adunării
creditorilor, creditorii care deţin mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu
drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i şi
onorariul. În cazul în care onorariul se va achita din fondul constituit potrivit
prevederilor art. 39 alin. (4), acesta va fi stabilit pe baza criteriilor prevăzute în
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare. Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau
lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindu-i onorariul. În această din urmă
3
situaţie nu va mai fi necesară confirmarea judecătorului-sindic. Prima şedinţă a
adunării creditorilor va avea în mod obligatoriu pe ordinea de zi atât
confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cât şi
stabilirea onorariului acestuia. Creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea
totală a creanţelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor,
desemnarea unui administrator judiciar ori lichidator judiciar în locul
administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar provizoriu ori să confirme
administratorul judiciar provizoriu/lichidatorul judiciar provizoriu şi să îi stabilească
onorariul.
Așa cum am arătat, administratorul judiciar este desemnat numai provizoriu de către
judecătorul sindic, creditorul majoritar, ori adunarea creditorilor cu majoritatea cerută
de lege (vom vedea la un curs viitor) urmând să desemneze definitiv administratorul
judiciar (cel provizoriu sau altul), iar judecătorul sindic urmând să îl confirme pe
acesta din urmă.
De asemenea, tot adunarea creditorilor/creditorul majoritar stabilește remunerația
administratorului judiciar (onorariul), acesta urmând a fi suportat din averea
debitorului, potrivit art.39 alin.1 din Legea nr.85/2014, evocat la un curs anterior.
Administratorul judiciar poate fi înlocuit, pe principiul simetriei de adunarea
creditorilor debitorului. Astfel, potrivit art.57 alin.4 din Legea nr.85/2014 prevede: În
orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau ca urmare a adoptării
unei hotărâri a adunării creditorilor în acest sens, cu votul a mai mult de 50% din
valoarea totală a creanţelor cu drept de vot, îl poate înlocui pe administratorul
judiciar/lichidatorul judiciar, pentru motive temeinice. Înlocuirea se judecă în camera
de consiliu, de urgenţă, cu citarea administratorului judiciar şi a comitetului
creditorilor. Împotriva încheierii se poate formula apel în termen de 5 zile de la
comunicare.
Administratorul judiciar poate fi însă înlocuit și de judecătorul sindic potrivit art.57
alin.5 din Legea nr.85/2014 care dispune: În orice moment al procedurii, la cererea
administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, pentru motive bine justificate,
judecătorul-sindic poate încuviinţa înlocuirea acestuia, în urma analizei cererii. În
acest caz, judecătorul-sindic va desemna un alt administrator judiciar/lichidator
judiciar provizoriu, în condiţiile prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. d).
Principalele atribuții ale administratorului judiciar sunt, potrivit art.58 alin.1 din Legea
nr.85/2014:
a)examinarea situaţiei economice a debitorului şi a documentelor depuse potrivit
prevederilor art. 67 sau 74, după caz, şi întocmirea unui raport prin care să propună
fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observaţie în
cadrul procedurii generale şi supunerea acelui raport aprobării judecătorului-sindic,

4
într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 20 de zile de la
desemnarea administratorului judiciar;
b)examinarea activităţii debitorului şi întocmirea unui raport amănunţit asupra
cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă, cu menţionarea
eventualelor indicii sau elemente preliminare privind persoanele cărora le-ar fi
imputabilă şi cu privire la existenţa premiselor angajării răspunderii acestora, în
condiţiile prevederilor art. 169-173, precum şi asupra posibilităţii reale de
reorganizare a activităţii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea şi
depunerea la dosarul cauzei, într-un termen stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu
va putea depăşi 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
c)întocmirea actelor prevăzute la art. 67 alin. (1), în cazul în care debitorul nu şi-a
îndeplinit obligaţia respectivă înăuntrul termenelor legale, precum şi verificarea,
corectarea şi completarea informaţiilor cuprinse în actele respective, când acestea au
fost prezentate de debitor;
d)elaborarea planului de reorganizare a activităţii debitorului, în funcţie de cuprinsul
raportului prevăzut la lit. a);
e)supravegherea operaţiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
f)conducerea integrală, respectiv în parte, a activităţii debitorului, în acest ultim caz
cu respectarea precizărilor exprese ale judecătorului-sindic cu privire la atribuţiile
sale şi la condiţiile de efectuare a plăţilor din contul averii debitorului;
g)convocarea, prezidarea şi asigurarea secretariatului şedinţelor adunării creditorilor
sau ale acţionarilor, asociaţilor ori membrilor debitorului persoană juridică;
h)introducerea de acţiuni pentru anularea actelor sau operaţiunilor frauduloase ale
debitorului, încheiate în dauna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri
cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a
constituirii unor garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile
creditorilor;
i)sesizarea de urgenţă a judecătorului-sindic în cazul în care constată că nu există
bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi
cheltuielile de procedură;
j)denunţarea unor contracte încheiate de debitor;
k)verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea,
notificarea creditorilor în cazul neînscrierii sau înscrierii parţiale a creanţelor,
precum şi întocmirea tabelelor de creanţe;
l)încasarea creanţelor, urmărirea încasării creanţelor referitoare la bunurile din
averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de

5
deschiderea procedurii, formularea şi susţinerea acţiunilor în pretenţii pentru
încasarea creanţelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaţi;
m)încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor,
renunţarea la garanţii reale, cu condiţia confirmării acestor operaţiuni de către
judecătorul-sindic;
n)sesizarea judecătorului-sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o
soluţionare de către acesta;
o)inventarierea bunurilor debitorului;
p)dispunerea evaluării bunurilor debitorului, astfel încât aceasta să fie realizată până
la data stabilită pentru depunerea tabelului definitiv al creanţelor;
q)transmiterea spre publicare în BPI a unui anunţ cu privire la depunerea la dosar a
raportului de evaluare, în termen de două zile de la depunere.
În spiritul principiului statornicit de art.4 alin.1 pct.13 din Codul insolvenței, potrivit
art.58 alin.2: Judecătorul-sindic poate stabili în sarcina administratorului judiciar,
prin încheiere, orice alte atribuţii în afara celor prevăzute la alin. (1), cu excepţia
celor prevăzute de lege în competenţa exclusivă a acestuia.
3. Lichidatorul judiciar
Potrivit art.63 din Legea nr.85/2014: În cazul în care dispune trecerea la faliment,
judecătorul-sindic va desemna un lichidator judiciar, aplicându-se, în mod
corespunzător, dispoziţiile art. 57, art. 59-62 şi art. 140 alin. (6). Atribuţiile
administratorului judiciar încetează la momentul stabilirii atribuţiilor lichidatorului
judiciar de către judecătorul-sindic. Poate fi desemnat lichidator judiciar şi
administratorul judiciar desemnat anterior.
Rezultă de aici că activitatea administratorului judiciar încetează la momentul intrării
debitorului în faliment și deci și atribuțiile acestuia. Dacă debitorul parcurge și etapa
perioadei de observație și posibil și cea a reorganizării judiciare și apoi ajunge în
faliment poate fi desemnat același practician în insolvență lichidator judiciar (cel mai
întâlnit în practică), ori alt practician în insolvență. De la momentul intrării debitorului
în faliment practicianul în insolvență are atribuțiile stabilite de lege pentru lichidatorul
judiciar.
Principalele atribuții ale lichidatorului judiciar sunt reglementate de art.64 din Legea
nr.85/2014, și anume:
a)examinarea activităţii debitorului asupra căruia se iniţiază procedura simplificată
în raport cu situaţia de fapt şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi
împrejurărilor care au dus la insolvenţă, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi
imputabilă şi a existenţei premiselor angajării răspunderii acestora în condiţiile
prevederilor art. 169-173, într-un termen stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va
6
putea depăşi 40 de zile de la desemnarea lichidatorului judiciar, dacă un raport cu
acest obiect nu fusese întocmit anterior de administratorul judiciar;
b)conducerea activităţii debitorului;
c)introducerea de acţiuni pentru anularea actelor şi operaţiunilor frauduloase
încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu
caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a
constituirii unor cauze de preferinţă, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
d)aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor şi luarea măsurilor corespunzătoare
pentru conservarea lor;
e)denunţarea unor contracte încheiate de debitor;
f)verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea,
notificarea creditorilor în cazul neînscrierii sau înscrierii parţiale a creanţelor,
precum şi întocmirea tabelelor de creanţe;
g)urmărirea încasării creanţelor din averea debitorului, rezultate din transferul de
bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta înaintea deschiderii procedurii,
încasarea creanţelor, formularea şi susţinerea acţiunilor în pretenţii pentru încasarea
creanţelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaţi;
h)primirea plăţilor pe seama debitorului şi consemnarea lor în contul averii
debitorului;
i)vânzarea bunurilor din averea debitorului, potrivit prevederilor prezentei legi;
j)sub condiţia confirmării de către judecătorul-sindic, încheierea de tranzacţii,
descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunţarea la garanţii reale;
k)sesizarea judecătorului-sindic cu orice problemă care ar cere o soluţionare de către
acesta;
l)orice alte atribuţii stabilite prin încheiere de către judecătorul-sindic.