Seminar 1 - Grile Penal Special

1. Infracțiunea de influențarea declarațiilor, prevăzută de art. 272 C.pen.

            a) nu poate fi comisă în formă continuată
            b) poate fi comisă doar prin constrângere, corupere sau prin altă faptă prevăzută
de legea penală
            c) nu este condiționată de producerea unui rezultat

2. Infracțiunea de nedenunțare, prevăzută de art. 266 C.pen.

            a) nu are obiect juridic
            b) poate fi comisă și de un participant la fapta prevăzută de legea penală
nedenunțată
            c) nu poate fi comisă în coautorat

3. Infracțiunea de omisiunea sesizării, prevăzută de art. 267 alin. 1 C.pen.

            a) este lipsită de obiect material
            b) nu poate fi comisă de un profesor dintr-un liceu
            c) poate fi comisă și de un participant la fapta penală pentru care s-a omis
sesizarea
Seminar 2 - Grile Penal Special

1. Folosirea fără drept a unei calități oficiale:

a) Constituie întotdeauna infracțiunea de uzurpare de calități oficiale, prevăzută de

art. 258 CP;
b) Constituie infracțiunea de uzurpare de calități oficiale numai atunci când este
săvârșită de către o persoană care poartă însemnele distinctive ale unei autorități
publice;
c) Poate constitui infracțiune dacă folosirea unei calități oficiale ce implică exercițiul
autorității de stat este urmată de indeplinirea unui act legat de acea calitate.

2. Infracțiunea de uzurpare de calități oficiale poate fi săvârșită:

a) De către funcționarul public care exercită o funcție oficială ce nu implică

exercițiul autorității de stat;
b) De către funcționarul public care exercită o funcție oficială ce implică exercițiul
autorității de stat, dacă acesta continuă exercitarea funcției după ce a pierdut
acest drept;
c) De către un funcționar bancar, dacă acesta încheie în numele băncii un
contract de credit după ce acest drept i-a fost suspendat.

3. În cazul infracțiunii de uzurpare de calități oficiale:

a) Asumarea de către făptuitor a calității oficiale poate fi realizată printr-o simplă

afirmație;
b) Nu există decât o urmare imediată principală;
c) Tentativa este incriminată.

4. Fapta lui X, care s-a prezentat la sediul unui agent economic, unde declarându-și
calitatea mincinoasă de comisar al Oficiului pentru Protecția Cnsumatorului, sub
pretextul efectuarii unei verificări, a pretins și primit suma de 5000 de lei, pentru a
nu sancționa contravențional respectiva societate, constituie:
a) Numai infracțiunea de uzurpare de calități oficiale;
b) Infracțiunea de abuz în serviciu;
 c) Infracțiunea de uzurpare de calități oficiale, în concurs cu infracțiunea de
înșelăciune.

5. Fapta lui X de a rupe sigiliul cu șufă metalică, legal aplicat, pe unul dintre
vagoanele trenului,
aparținând unei societăți comerciale, de a forța închizătoarea ușii vagonului și de
a sustrage
mai multe bunuri din respectivul vagon, constituie:
a) Infracțiunea de rupere de sigilii în concurs cu sustragerea de sub sechestru;
b) Numai infracțiunea de rupere de sigilii, având în vedere că aceasta absoarbe
infracțiunea de furt;
c) Infracțiunea de furt calificat, în concurs cu infracțiunea de rupere de sigilii.

6. Infracțiunea de uzurpare de calități oficiale poate fi săvârșită de către:

a) O persoană care pretinde că este polițist, atunci când acesta procedează la
executarea unui mandat de aducere;
b) Un jandarm, dacă acesta încheie un proces verbal de contravenție, după ce a
pierdut în mod legal calitatea de jandarm;
c) O persoana care pretinde că este judecător și încheie un contract de prestări
servicii, menționând această calitate.

Seminar 3 - Grile Penal Special

1. Infracțiunea de nedenunțare întrunește condițiile de tipicitate obiectivă atunci când

făptuitorul a observat:
A) dar nu a înștiințat de îndată autoritățile cu privire la săvârșirea unei fapte intenționate
prevăzută de legea penală contra vieții
B) dar nu a înștiințat de îndată autoritățile cu privire la savarsirea unei fapte prevăzute de
legea penală contra patrimoniului
C) dar nu a înștiințat de îndată autoritățile cu privire la săvârșirea unei fapte prevăzute
de legea penală care a avut ca urmare moarte victimei

2. Infracțiunea de nedenunțare poate fi comisa:

A) in calitate de autor, și de o persoana juridică
B) in cazul in care autoritățile nu sunt in încunoștiințate de îndată cu privire la comiterea
infracțiunii de ucidere a nou-născutului săvârșita de către mamă
C) in cazul in care autoritățile nu sunt incunostiintate de îndată cu privire la comiterea
infractiunii de ultraj, ori de câte ori aceasta este comisa in varianta agravata

3. Infracțiunea de nedenunțare:
A) poate fi comisa printr-o acțiune
B) poate intra in concurs cu infracțiunea de lăsare fără ajutor a unei persoane aflată in
dificultate
C) este tipica, chiar dacă autoritățile incunostiintate nu sunt organe de urmărire penală

4. In cazul in care o persoana observa in aceeași împrejurare ca X omorând doua victime,

însă nu aduce de îndată la cunoștința autorităților aceasta fapta, săvârșește:
A) o infracțiune de nedenunțare in forma unității naturale
B) doua infracțiuni de nedenunțare săvârșite in concurs formal de infracțiuni
C) o infracțiune de nedenunțare in forma continuata

5. Spre deosebire de nedenunțare, in cazul infracțiunii de omisiune a sesizării:

a) autorul poate fi numai un funcționar public
B) favorizatorul va răspunde doar pentru aceasta infracțiune, nu și pentru cea de
omisiune a sesizării comiterii faptei de persoana favorizata
C) trebuie sa fie sesizate doar organele de urmărire penală

6. Infracțiunea de omisiune a sesizării :

A) poate fi savarsita numai cu intenție, întrucât fapta constituie o inacțiune, iar
legiuitorul nu incriminează in mod expres săvârșirea din culpa
B) poate fi săvârșit și din culpa, întrucât, atunci când fapta consta intr-o inacțiune, ea
constituie întotdeauna o infracțiune, afara de cazul in care legea sancționează numai
săvârșirea cu intenție
C) poate fi săvârșită și din culpa, întrucât fapta constituie o inacțiune, iar legea
sancționează in mod expres săvârșirea faptei din culpa.
Seminar 4 – Grile Penal special 8-12 martie

7. Folosirea fără drept a unei calități oficiale:

d) Constituie întotdeauna infracțiunea de uzurpare de calități oficiale, prevăzută de

art. 258 CP;
e) Constituie infracțiunea de uzurpare de calități oficiale numai atunci când este
săvârșită de către o persoană care poartă însemnele distinctive ale unei autorități
publice;
f) Poate constitui infracțiune dacă folosirea unei calități oficiale ce implică exercițiul
autorității de stat este urmată de indeplinirea unui act legat de acea calitate.

8. Infracțiunea de uzurpare de calități oficiale poate fi săvârșită:

d) De către funcționarul public care exercită o funcție oficială ce nu implică

exercițiul autorității de stat;
e) De către funcționarul public care exercită o funcție oficială ce implică exercițiul
autorității de stat, dacă acesta continuă exercitarea funcției după ce a pierdut
acest drept;
f) De către un funcționar bancar, dacă acesta încheie în numele băncii un
contract de credit după ce acest drept i-a fost suspendat.

9. În cazul infracțiunii de uzurpare de calități oficiale:

d) Asumarea de către făptuitor a calității oficiale poate fi realizată printr-o simplă

afirmație;
e) Nu există decât o urmare imediată principală;
f) Tentativa este incriminată.

10. Fapta lui X, care s-a prezentat la sediul unui agent economic, unde declarându-și
calitatea mincinoasă de comisar al Oficiului pentru Protecția Cnsumatorului, sub
 pretextul efectuarii unei verificări, a pretins și primit suma de 5000 de lei, pentru a
nu sancționa contravențional respectiva societate, constituie:
d) Numai infracțiunea de uzurpare de calități oficiale;
e) Infracțiunea de abuz în serviciu;
f) Infracțiunea de uzurpare de calități oficiale, în concurs cu infracțiunea de
înșelăciune.

11. Fapta lui X de a rupe sigiliul cu șufă metalică, legal aplicat, pe unul dintre
vagoanele trenului,
aparținând unei societăți comerciale, de a forța închizătoarea ușii vagonului și de
a sustrage
mai multe bunuri din respectivul vagon, constituie:
d) Infracțiunea de rupere de sigilii în concurs cu sustragerea de sub sechestru;
e) Numai infracțiunea de rupere de sigilii, având în vedere că aceasta absoarbe
infracțiunea de furt;
f) Infracțiunea de furt calificat, în concurs cu infracțiunea de rupere de sigilii.

12. Infracțiunea de uzurpare de calități oficiale poate fi săvârșită de către:

d) O persoană care pretinde că este polițist, atunci când acesta procedează la
executarea unui mandat de aducere;
e) Un jandarm, dacă acesta încheie un proces verbal de contravenție, după ce a
pierdut în mod legal calitatea de jandarm;
f) O persoana care pretinde că este judecător și încheie un contract de prestări
servicii, menționând această calitate.

Seminar 5 – Grile penal special – 29 martie

1. Fapta lui Y, persoană vătămată în cauză, având ca obiect infracțiunea de lipsire de

libertate, care revine în fața instanței de judecată asupra declarațiilor date, în faza de
urmărire penală, declarând că inculpații nu au forțat-o să urce în mașină, iar la un
termen ulterior revenind și menținându-și declarațiile din timpul urmaririi penale,
inculpații fiind condamnați:

a) Nu constituie infracțiunea de favorizare a făptuitorului, având în vedere că

incupații au fost condamnați;
b) Constituie infracțiunea de favorizare a fapruitorului;

c) Constituie infracțiunea de mărturie mincinoasă, dar care nu se pedepsește, pentru

că Y a revenit asupra declarației înainte de pronunțarea soluției.

2. Infracțiunea de favorizare a faptuitorului poate fi :

A) Reținută în concurs ideal cu mărturia mincinoasă;

B) Reținută în concurs ideal cu falsul în declarații;

C) Comisă în calitate de autor de o persoană juridică.

3. Cumpărarea de către X, la ora 13:00, a unui telefon mobil Samsung Galaxy S6, la
prețul de 200 de lei de la Y, după ce acesta din urmă i-a spus că telefonul mobil nu îi
aparține și că îl deține în mod ilegal:

a) Nu constituie infracțiune, întrucât X nu cunoștea dacă telefonul mobil provine din

săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală împotriva patrimoniului;

b) Constituie infracțiunea de tăinuire, reținută în sarcina lui X, chiar dacă Y era

iresponsabil;

c) Constituie infracțiunea de tăinuire în sarcina lui X, chiar dacă acesta a cumpărat

telefonul pentru fratele său.

4. X pătrunde într-un depozit de electrocasnice de unde sustrage mai multe aparate pe

care le pune într-o geantă de voiaj. După ce le pune în geantă și înainte de a ieși din
depozit, îl sună pe Y și îl roagă să-l ajute la transportarea bunurilor sustrase. Y este de
acord și vine cu un autovehicul la locul indicat de X, de unde îl ia pe acesta și îl duce la
locuința sa, unde primește suma de 500 de lei de la X pentru ajutorul dat. Fapta lui Y
constituie:

a) complicitate la infracțiunea de furt;

b) infracțiunea de tăinuire, întrucât Y a obținut un folos material de pe urma săvârșirii

infracțiunii;

c) infracțiunea de favorizare a făptuitorului, chiar dacă în cursul procesului penal

societatea păgubită se împacă cu X cu privire la infracțiunea de furt.
5. Tăinuirea săvârșită de către concubina persoanei care a săvârșit fapta prevăzută de
fapta penală:

a) constituie infracțiune, dar nu se pedepsește;

b) nu întrunește elementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de tăinuire;

c) nu se pedepsește, cu excepția cazului în care, coautor la fapta prevăzută de legea

penală din care provine bunul tăinuit a fost o persoană care nu era membru de familie
cu tăinuitorul, iar acesta din urmă cunoștea această împrejurare.

Seminar 6 – 4 aprilie – grile penal special

1. Îndemnarea unei persoane să dea declarații mincinoase într-o cauză penală

constituie infracțiunea de:
a. influențarea declarațiilor
b. instigare la mărturie mincinoasă
c. obstrucționarea justiției.

2. Divulgarea, fără drept, de informații confidențiale privind data, timpul, locul și

modul prin care urmează să se administreze o probă, de către un funcționar public
care a luat cunoștință de acestea în virtutea funcției, în scopul ajutării făptuitorului
să se sustragă de la urmărirea penală, îngreunându-se astfel urmărirea, constituie
infracțiune de:
a. compromiterea intereselor justiției
b. favorizarea făptuitorului
c. obstrucționarea justiției1.

1
A se vedea V. Dobrinoiu – op cit., pag. 459.
 3. Fapta aceluia care, în baza unei înțelegeri prealabile cu autorul furtului, s-a angajat
să vândă bunul sustras de autor pentru ca mai apoi să împartă prețul obținut,
constituie:
a. complicitate la infracțiunea de furt
b. tăinuire
c. favorizarea făptuitorului.

4. Victima infracțiunii care, în calitate de persoană vătămată în procesul penal

declanșat în urma sesizării din oficiu a organelor judiciare, face declarații
necorespunzătoare adevărului în scopul exonerării de răspundere penală a
inculpatului, săvârșește infracțiunea de:
a. favorizare a infractorului
b. mărturie mincinoasă
c. inducere în eroare a organelor judiciare2.

5. La infracţiunea de inducere în eroare a organelor judiciare, una din cerinţele

esenţiale ale laturii obiective se poate realiza şi atunci când învinuirea mincinoasă
se referă la:
a. o faptă ce nu mai este prevăzută de legea penală;
b. o faptă penală rămasă în forma tentativei;
c. o faptă penală comisă de un alt participant, iar nu de autorul propriu-zis 3.

6. În cazul infracțiunii de favorizare a făptuitorului:

a. subiect activ nu poate fi avocatul suspectului sau inculpatului

2
Grilă admitere INM 2014, disponibilă pe adresa http://www.inm-lex.ro/fisiere/d_589/SubiecteG1.pdf la
data de 23.02.2016.
3
Grilă admitere barou stagiari 2015 disponibilă la adresa http://unbr.ro/ro/wp-
content/uploads/2015/09/G1-SS.pdf la data de 23.02.2016.
 b. este necesar ca cel favorizat să fie tras la răspundere penală pentru infracțiunea
săvârșită
c. ajutorul dat nu trebuie să fie urmarea unei înțelegeri prealabile săvârșirii
infracțiunii4.

7. Infracțiunile contra înfăptuirii justiției:

a. sunt întotdeauna susceptibile de participație în toate formele
b. sunt susceptibile de tentativă, dar aceasta este incriminată doar în cazul
infracțiunilor de tortură, evadare și înlesnirea evadării
c. prezintă un mobil special doar în cazul infracțiunilor de răzbunare pentru
ajutorul dat justiției și tortură (în varianta calificată).

8. Constituie cauză de nepedepsire:

a. fapta persoanei care, înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva
unei persoane pentru săvârşirea faptei nedenunţate, încunoştinţează
autorităţile competente despre aceasta
b. fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activităţi vădit ilegale
comise de autorităţi într-o cauză penală
c. tăinuirea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.

9. Infracțiunea de inducere în eroare a organelor judiciare:

a. săvârşită în modalitatea ticluirii sau producerii de probe nereale în scopul de a
dovedi existenţa infracţiunii pentru care inculpatul este cercetat, poate fi reţinută în
sarcina procurorului care efectuează urmărirea penală în cauză;
4
Grilă admitere INM 2015 disponibilă la adresa http://www.universuljuridic.ro/wp-
content/uploads/2015/08/SubiecteG11.pdf la data de 23.02.2016.
 b. se va reține în variantă agravată, dacă legea prevede pentru infracțiunea la care
se referă sesizarea, pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani sau detențiunea
pe viață;
c. poate fi pedepsită chiar dacă față de persoana la care se referă sesizarea nu s-a
dispus o măsură preventivă sau punerea în mișcare a acțiunii penale 5.

10. În cazul în care, cu prilejul întocmirii unui raport de expertiză judiciară, expertul
inserează în cuprinsul acestuia aspecte care nu corespund adevărului, cu
scopul de a determina achitarea inculpatului, la rugămintea acestuia din urmă:
a. în sarcina expertului se va reține infracțiunea de mărturie mincinoasă;
b. în sarcina inculpatului se va reține infracțiunea de influenţare a declaraţiilor;
c. în sarcina expertului se va reține infracțiunea de favorizarea făptuitorului în
concurs cu infracţiunea de fals intelectual6.

11. Infracțiunea de nedenunțare:

a. se poate reține în sarcina celui care nu denunță o infracțiune de ucidere la
cererea victimei;
b. se va reține întotdeauna în concurs ideal cu infracțiunea de favorizare a
făptuitorului, întrucât orice nedenunțare este un act de favorizare;
c. se poate reține în sarcina celui care nu denunță o infracțiune de tâlhărie
calificată7.
12. Infracțiunea de favorizare a făptuitorului:

a. se poate reține în concurs cu infracțiunea de omor calificat săvârșit în scopul

sustragerii pe altul de la tragerea la răspundere penală;

5
Admitere INM 2019, preluata de pe www.inm-lex.ro

6
Admitere INM 2019, preluata de pe www.inm-lex.ro

7
Admitere INM 2018, preluata de pe www.inm-lex.ro
 b. se poate comite cu intenție depășită;
c. nu se poate reține niciodată în concurs cu o altă infracțiune de favorizare a
făptuitorului, atunci când X favorizează în repetate rânduri aceeași persoană 8.

Seminar 7 – 24 aprilie – grille penal special

1. Poate fi subiect activ al infractiunii de marturie mincinoasa prevazuta de art. 273 C.P.:

a) investigatorul sub acoperire;

b) expertul desemnat de organele judiciare sa efectueze o expertiza;

c) sotia inculpatului care refuza sa dea declaratii in calitate de martor.

2. Constituie infractiunea de marturie mincinoasa:

a) declaratia lui A in cadrul procedurii succesorale  notariale in sensul ca X este singurul

mostenitor al defunctului Y, desi cunostea ca acesta din urma mai avea si alti
mostenitori;

b) declaratia martorului data in fata instantei de judecata, in sensul ca, din cate isi aduce
aminte inculpatul a trecut pe culoarea rosie a semaforului electric, desi din probele
administrate in cauza instanta a retinut ca semaforul afisa culoarea verde, achitand astfel
inculpatul;

c) greseala de calcul realizata de catre expertul judiciar in raportul de expertiza efectuat

in cauza.

3. Fapta persoanei care avand calitatea de inculpat nu spune tot ce stie cu privire la
imprejurarile esentiale ale cauzei penale:

a) poate constitui infractiunea de marturie mincinoasa daca se pronunta solutia de

clasare fata de inculpat in cauza in care acesta a omis sa declare aspectele esentiale;

8
Admitere INM, 2018, preluata de pe http://inm-lex.ro
b) nu constituie infractiunea de marturie mincinoasa chiar daca instanta de judecata a
fost obligata sa administreze alte mijloace de proba pentru aflarea imprejurarilor
esentiale nedeclarate de inculpat;

c) poate constitui infractiunea de marturie mincinoasa daca organele judiciare l-au

intrebat pe inculpat asupra imprejurarilor esentiale omise.

4. Fapta lui X care, in timpul desfasurarii sedintei de judecata se ridica din prima banca a
salii de judecata si arunca spre presedintele de complet o piatra, cauzandu-i acestuia
leziuni ce au necesitat spre vindecare 45 de zile de ingrijiri medicale constituie
infractiunea de:

    a) loviri sau alte violente;(art. 193 (2)

    b) ultraj judiciar; (art. 279)

    c) loviri sau alte violente in concurs real cu infractiunea de ultraj judiciar.

    

    5. Procurorul X a parcat autovehiculul sau in fata domiciliului.

    Numitul A care l-a recunoscut pe procurorul X ca fiind cel care l-a trimis in judecata
foloseste un cutit si sectioneaza anvelopele de la autovehicolul procurorului. Fapta lui A
constituie infractiunea de: 

    a) distrugere, daca faptuitorul nu a avut ca scop intimidarea procurorului sau

razbunarea fata de trimiterea in judecata;

    b) ultraj judiciar, daca faptuitorul a avut ca scop intimidarea procurorului sau
razbunarea fata de trimiterea in judecata;

    c) ultraj, daca faptuitorul a avut ca scop intimidarea procurorului sau razbunarea fata
de trimiterea in judecata.

    6. Producerea de probe nereale de catre organul de cercetare penala in scopul

dovedirii unei fapte prevazute de legea penala:

    a) constituie infractiunea de inducere in eroare a organelor judiciare;

    b) constituie infractiunea de cercetare abuziva;

    c) poate constitui infractiunea de represiune nedreapta.

Seminar 8 – 26 mai – grile penal special

1.    Acordarea unui imprumut inculpatului :

    a.  poate constitui infractiunea de luare de mita, doar daca se face dovada ca acesta a
fost acordat in scopul de a face sau de a nu face un act ce intra in atributiile de serviciu
ale functionarului public;

    b. poate constitui infractiunea de luare de mita savarsita de un executor judecatoresc,

daca este dat in scopul indeplinirii atributiilor de serviciu; 

    c. nu poate constitui in niciun caz infractiunea de luare de mita daca este vorba de un
imprumut real.  

2.   In cazul in care inculpatul nu este functionar public potrivit legii privind statutul
functionarului public, ci este angajat ca expert in cadrul Guvernului in baza unui contract
de munca, fapta de primire a unor sume de bani in scopul indeplinirii atributiilor de
serviciu:

   a.  constituie infractiunea de luare de mita prevazuta de art. 289 C.pen.; 

   b. nu poate constitui infractiunea de luare  de mita, deoarece inculpatul nu este

functionar public;

   c. constituie infractiunea de luare de mita prevazuta de art. 289 C.pen. raportat la art.
308 C. pen.