UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU

Facultatea de Științe Economice

Expertiză Contabilă și Evaluarea Firmei

PROCEDURA
FALIMENTULUI

Masterand : Tînjeleu Rusalin Ionel

 INTRODUCERE

Sediul materiei:
Procedura falimentului este reglementata de Legea nr. 85/2006 cu modificarile si completarile
ulterioare. Falimentul este o procedura speciala de recuperare acreantelor, se aplica acelor
comercianti care nu mai pot face fata cu disponibilitatile existente, pasivului social. Odata cu
declansarea procedurii falimentului, societatea este dizolvata de drept, fiindu-i restranse
capacitatile si drepturile de folosinta, capacitatea de exercitiu fiind limitata numaiin scopul
indeplinirii operatiunilor de lichidare. Tototdata, odata cu declansarea proceduriifalimentului,
administratorii statutari isi pierd dreptul de a mai conduce societatea, de a mai efectuaacte de
dispozitie si administrae asupra patrimoniului acesteia, incetand mandatul incredintat decatre
asociatii societatii.Art.1 pct.23 din Legea nr.85/2006 prevede urmatoarele: prin procedura
falimentului seintelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica
debitorului invederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de
radierea debitoruluidin registrul in care este inmatriculat.
Legea 85/2006 privind procedura insloventei nu este o lege ce trebuie aplicata separat,
ciaceasta trebuie coroborata cu dispozitiile Codului civil si a celui de procedura civila, precum
si cudispozitiile Legii 31/1990 privind societatiile comerciale modificata.Astfel, potrivit
dispozitiilor art. 252 alin.1 din legea anterior mentionata, pentru lichidarea şirepartizarea
patrimoniului social, chiar dacă în actul constitutiv se prevăd norme în acest scop,
suntobligatorii următoarele reguli:
a) până la preluarea funcţiei de către lichidatori, administratorii şi directorii, respectivmembrii
directoratului, continuă să-şi exercite atribuţiile, cu excepţia celor prevăzute la art. 233;
b) actul de numire a lichidatorilor, menţionând puterile conferite acestora sau sentinţa care
îiţine locul, precum şi orice act ulterior care ar aduce schimbări cu privire la persoana lor sau
la puterile conferite trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comerţului,
pentru a fiînscrise de îndată şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Lichidatorul judiciar , astfel cum este defintit la art.1 pct.28 din Legea 85/2006 este
persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnata
saconduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la art.25 in cadrul
proceduriifalimentului, atat in procedura generala cat si in cea simplificata.

PARTICIPANȚII LA PROCEDURĂ:
Notiunea de “participant la procedura falimentului sau insolventei” desemneaza, pe de-
o parte, persoanele carora le este destinata si, pe de alta parte, organele procedurii, abilitate prin
lege sa oaplice.Destinatarii procedurii falimentului sunt acei participanti la procedura care
trebuie fie sasuporte consecintele deschiderii procedurii, fie sa beneficieze de aceste
consecinte. In aceastacategorie sunt inclusi in mod direct creditorii si debitorul. In mod indirect,
consecinetele proceduriise rasfrang si asupra asociatilor/actionarilor debitorului persoana
juridica si oricaror persoane care aufacut parte din conducerea executiva.
 Organele care aplica procedura, astfel cum sunt identificate la art. 5 alin.
1 din Legea 85/2006sunt urmatoarele: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic,
administratorul judiciar si lichidatorul.Aceste organe trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate
a actelor si operatiunilor prevazute delege, precum si realizarea in conditiile legii a drepturilor
si obligatiilor celorlalti participanti la acesteacte si operatiuni, fara sa fie insotita de o sanctiune
expresa, aceasta obligatie este primordiala.In caz de litigiu purtand asupra raspunderii pentru
incalcarea acestei obligatii, obiectul probatiunii il reprezinta nu fapte ale organului in cauza, ci
omisiuni, adica trebuie demonstrate ceeace nu a facut organul procedurii in cauza pentru a
indeplini obligatia de asigurare a celeritatii sirealizarii drepturilor si obligatiilor celorlalti
participanti la procedura.
Sub aspectul duratei de solutionare a dosarelor finalizate, rezulta ca 2/3 din totalul
dosarelor solutionate au avut o durata de solutionare de maximum 1 an, ceea ce reprezinta, in
aparenta, ocorecta aplicare a principiului celeritatii. Nu sunt organe ale procedurii adunarea
creditorilor, si comitetul creditorilor, care reprezintacele doua forme de colectivitate organizata
a creditorilor, si nici administratorul special, care este,dupa caz, reprezentantul legal al
debitorului persoana juridical, in cazul in care acesta isi pastreazadreptul de administrare, sau
mandatarul obligatoriu al asociatilor sau al actionarilor debitorului persoana juridica.
Instanta de judecată:
Conform art.6 din Legea insolventei, procedurile prevazute de aceasta lege, cu
exceptiarecursului prevazut la art.8, sunt de competenta sectiei de faliment sau comerciala a
tribunalului in acarui raza teritoriala isi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta in
Registrul Comertului,respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si
fundatiilor, si sunt exercitate de judecatorul sindic.
Creditorii:
Creditorii indreptatiti sa participe la procedura au calitatea de participanti la procedura,
calitatecare se poate manifesta fie ca membri ai unei colectivitati organizate in adunarea
creditorilor sau incomitetul creditorilor, fie in mod individual, in conditii concursuale si
egalitare.
În functie de tipul creantei, de categoria de proritate la care se incadreaza, daca este
garantatasau nu, daca apartine statului sau altor creditori, creantele se impart pe mai multe
categorii si, astfel,si titularii acestora:
Creditor garantat este titularul unei creante garantate. Creantele garantate sunt creanţele
persoanelor care beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor din patrimoniul
debitorului,indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garantat faţă de persoanele
beneficiare alegaranţiilor reale.
Creditorul salariat este titularul unei creante salariale. Creanţele salariale sunt creanţele
ceizvorăsc din raporturi de muncă între debitor şi angajaţii acestuia. Aceste creanţe sunt
înregistratedin oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul judiciar/lichidator.
Creditor bugetar este, de regula, o institutie a statului. Creanţele bugetare reprezintă
creanţeleconstând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi
accesoriileacestora.
Creditorul chirografar este titularul unei creante negarantate. Se incadreaza la
aceastacategorie, creditorii debitorului care nu au constituite garanţii faţă de patrimoniul
debitorului şi carenu au privilegii însoţite de drepturi de retenţie, ale căror creanţe sunt curente
la data deschiderii procedurii, precum şi creanţe noi, aferente activităţilor curente în perioada
de observaţie.
PROCEDURA GENERALĂ A FALIMENTULUI :
Legea insolventei consacra o procedura generala, care se deschide printr-o faza de observatiesi
se continua cu doua modalitati alternative ale procedurii, reorganizarea judiciara si/sau
falimentul,care pot fi si succesive, precum si o procedura simplificata, care presupune fie
deschiderea direct a procedurii falimentului, fie trecerea la faliment dupa o scurta perioada de
observatie, fara posibilitatede reorganizare judiciara.
PROCEDURA SIMPLIFICATĂ A FALIMENTULUI:
Procedura simplificata este definita la pct.25 al art.3 astfel: procedura simplificată reprezintă
procedura prevăzută de prezenta lege, prin care debitorul care îndeplineşte condiţiile prevăzute
laart. 1 alin. (2) intră direct în procedura falimentului, fie odată cu deschiderea
proceduriiinsolvenţei, fie după o perioadă de observaţie de maximum 60 de zile, perioadă în
care vor fianalizate elementele arătate la art. 1 alin. (2) lit. c) şi d).
Procedura simplificata de faliment se aplica, in egala masura, atat persoanelor fizice
careactioneaza independent si asociatilor familiale fara personalitate juridica cat si persoanelor
juridicecu sau fara calitate de comerciant
Inchiderea procedurii:
Ca urmare a modificarii art. 131 prin OUG nr.173/2008, in orice stadium al procedurii,
judecatorul-sindic va dispune, prin sentinta, inchiderea procedurii si radierea debitorului din
registrulin care este inmatriculat daca se constata ca nu exista bunuri in averea debitoarei ori
ca bunurileexistente nu sunt suficiente nici pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale
procedurii si niciuncreditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare.Procedura
falimentului se finalizeaza prin sentinta de inchidere a procedurii. Dupa inchiderea procedurii,
atat judecatorul-sindic cat si lichidatorul judiciar se dezinvestesc de intreaga procedura fatade
debitorul respectiv, ei nemaiavand niciuna dintre competentele si respective, atributiile
prevazutede Legea insolventei.
Închiderea procedurii poate fi pronuntata, conform Legii insolventei, in cinci situatii diferite:
1.insuficienta fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor administrative ale procedurii;
2.executarea cu success a planului de reorganizare;
3.terminarea lichidarii si a tuturor distributiilor in caz de faliment;
4.acoperirea intregii mase credale, chiar inaintea finalizarii lichidarii;
5.neinregistrarea niciunei creante la masa credala, dupa deschiderea procedurii la
cerereadebitorului (in acest caz, inchizand procedura, judecatorul-sindic revoca hotararea de
deschiderea procedurii)Sentinta de inchidere a procedurii este definitive si executorie, fiind
supusa recursului, organele procedurii, atat judecatorul-sindic cat si lichidatorul judiciar sunt
dezinvestite.
Daca efectul inchiderii procedurii este radierea debitorutui persoanä juridica si hotararea
deinchidere a procedurii este executorie, atunci inseamna ca in recurs debitorul este deja
,,oficialdecedat”, pentru ca nu mai are personalitate juridica.Inchiderea procedurii antreneaza,
de regula, disparitia personalitatii juridice a debitorului. Numaiin cazul inchiderii procedurii ca
urmare a neinscrierii in tabelul creantelor a niciunei creante contradebitorului sau ca urmare a
succesului unui plan de reorganizare, presonalitatea juridica a debitoruluise pastreaza.
In concluzie , prezint succinct un subiect de analiza sustinut de specialisti la ora actuala,
efondul crizei economice care a afectat puternic Romania si nu numai.“Nu toti cei care intra in
insolventa trebuie sa ajunga si in faliment, sustin specialistii. Insprijinul lor vin mai multe
exemple de pe piata romaneasca unde firme aflate in dificultate s-au salvatdupa ce si-au
declarat insolventa.

BIBLIOGRAFIE:
1. Turcu, Ion, Legea Procedurii Insolventei – Comentariu pe articole, Editia a 3-a,
EdituraC.H.BECK, Bucuresti, 2009;
2. Piperea, Gheorghe, Insolventa: legea, regulile, realitatea, Editura Wolters Kluwer,
Bucuresti,2008;
3. Turcu, Ion, Tratat de insolventa, Editura C.H.BECK, Bucuresti, 2006;
4. Legea nr.85/2006, versiunea consolidata in 08.03.2010;
5. Legea nr. 31/1990, versiunea actualizata la data de 17.04.2009.
6.www.administrarelichidare.ro