Sunteți pe pagina 1din 6

Procedura falimentului

Masterand: Avram V. Gabriela Managementul afacerilor in comert Semestrul III

Procedura falimentului Scurt istoric

Etimologic,termenul faliment isi are originea in cuvantul latin fallere,care inseamna a nu reusi,a gresi sau chiar a insela in afaceri. Conceptual,falimentul este o procedura de executare silita colectiva ,de care beneficiaza creditorii debitorului falit,chiar daca,procedura este pornita numai de unii dintre ei. Codul commercial din 1887 a consacrat institutia falimentului in Cartea a III-a Despre faliment,procedura aplicabila numai comerciantilor care au incetat platile fata de creditori. Scopul procedurii falimentului era satisfacerea creantelor creditorilor prin exacutarea silita a bunurilor aflate in patrimoniul comerciantului falit. Pe de alta parte,declararea unui comerciant in stare de faliment reprezenta o chiar o sanctiune aplicabila acestuia.Astfel,falitul pierdea dreptul de a-si mai administra averea si,mai mult decat atat,impotriva lui se puteau aplica pedepse ca:inchisoarea si interzicerea exercitarii unor drepturi de a alege si de a fi ales,de a fi comerciant ori masuri de siguranta,cum ar fi interzicerea domiciliul fara permisiunea judecatorului sindic .Ca o particularitate a procedurii falimentului prevazute de Codul commercial era posibilitatea suspendarii sau a inlaturarii acesteia pe calea moratoriului si a concordatului. Totodata,infractiunile de bancruta simpla si frauduloasa erau prevazute de Codul commercial.Un moment important in evolutia reglementarilor privind falimentul a fost marcat in anul 1995,prin adoptarea Legii nr. 64 cu modificarile si completarile ulterioare. Legea nr. 64/1995,in redactarea initiala,stabilea ca procedura este aplicabila comerciantilor aflati in incetare de plati,fara a se preciza categoriile de comercianti.Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 58/1997 si Legea nr 99/1999 delimiteaza intr-o oarecare masura sfera comerciantilor carora se aplica procedura,respective persoane fizice si societati comerciale,denumiti debitori. Ordonanta Guvernului nr 38/2002 prevedea in mod limitative categoriile de comercianti supusi acestei proceduri,respectiv societati comerciale,cooperative de consum si mestesugaresti,asociatiile teritoriale ale cooperativelor de consum si mestesugaresti si persoanele fizice actionand individual sau in asociatiile familiale. Totodata,prin Legea nr 64/1995 privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare legiuitorul a prevazut doua procedure,pe de o parte,procedura reorganizarii avctivitatii comerciantului aflat in imposibilitatea de a-si achita datoriile si,pe de alta parte,procedura lichidarii averii debitorului in cazul in care debitorul nu si-a manifestat intentia de reorganizare sau aceasta nu a reusit.

Procedura falimentului Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr 58/1997 de modificare a Legii nr 64/1995 legiuitorul a revenit la dispozitiile din Codul Comercial in privinta conceptului si a termenului de faliment,dand un nou titlu Legii nr 64/1995 ,respective legea privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului . In present Legea nr 64/1995 republicata cu modificarile si completarile ulterioare a fost abrogate prin Legea nr 85/2006 privind procedura insolventei care,in realitate,vizeaza tot procedura reorganizarii judiciare a debitorului aflat in incapacitatea de plata,cat si procedura falimentului: Noutatile legislative se rezuma la urmatoarele idei: a)instituirea unei procedure simplificate (falimentul) aplicabile comerciantilor persoane fizice care desfasoara activitati in mod individual sau in asociatii familiale,cat si comerciantilor persoane juridice sau altor debitori aflati in situatiile prevazute de lege; b)redimensionarea judecatorului-sindic,in sensul atribuirii numai a competentelor jurisdictionale; c)reasezarea atributiilor administratorului judiciar si a lichidatorului; d)oragnizarea sectiilor de faliment; e)cresterea rolului adunarii creditorilor si a comitetului creditorilor; f)reducerea termenelor de efectuare a actelor procedurale; g)simplificarea procedurii de citare,notificare,etc. prin instituirea Buletinului procedurilor de insolventa; h)definirea unor termini absolut necesari in aplicarea procedurii; i)acordarea unei importante deosebite raspunderii organelor de conducere ale debitorului aflat in incapacitate de plata.

Procedura falimentului

FALIMENTUL

Potrivit art. 107 din lege,intrarea in faliment are loc in urmatoarele cazuri: debitorul si-a declarant intentia de a intra in faliment ori nu si-a declarant intentia de reorganizare,iar nici unul dintre subiectele indreptatite nu au propus un plan de reorganizare ori niciun plan dintre cele propuse nu a fost acceptat si confirmat; debitorul si-a declarant intentia de reorganizare,dar nu a propus un plan de reorganizare,ori planul propus nu a fost acceptat si confirmat si nicio alta persoana indreptatita nu a propus un plan de reorganizare sau niciunul dintre planurile propuse nu a fost acceptat sau confirmat; nu au fost indeplinite obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate.

Judecatorul-sindic pronunta o sentinta sau,dupa caz,o incheiere prin care se decide intrarea in faliment. Prin aceeasi hotarare de intrare in faliment,judecatorul-sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare dispunand: ridicarea dreptului de administrare a debitorului; desemnarea unui lichidator,provizoriu,in cazul procedurii generale,stabilirea atributiilor si si a remuneratiei acestuia; in cazul procedurii simplificate,confirmarea,in calitate de lichidator a administratorului judiciar; termenul maxim de predare a gestiunii averii de la debitor/administrator catre lichidator,in cazul procedurii generale; intocmirea si predarea catre lichidator in termen de zece zile a unei liste cuprinzand numele si adresele creditorlor si toate creantele acestora la data intrarii in faliment; notificarea intrarii in faliment; termenele pentru declararea creantelor nascute dupa deschiderea procedurii,precum si atermenelor de declarare a creantelor nascute in perioada de observatie.

Procedura falimentului 1.Notificarea intrarii debitorului in procedura falimentului

Lichidatorul va notifica intrarea debitorului in procedura falimentului in conditiile prevazute de lege pentru procedura generala sau pentru procedura simplificata. In cazul procedurii generale,lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilormentionati in lista depusa de debitor sau de administratorul judiciar,debitorului si Oficiului resgistrului comertului sau,dupa caz,registrul societatilor agricole,pentru efectuarea mentiunii.Notificarea va cuprinde mentiunile prevazute de lege [art.61 alin.(2) si (3) din Legea nr.85/2006]. In cazul procedurii simplificate notificarile vor fi trimise si intocmite in aceleasi conditii ca si in cazul procedurii generale,cu particularitatea ca,daca pana la in faliment debitorul si-a continuat activitatea,lichidatorul va notifica creditorilor intrarea in faliment,avand prioritate creantele nascute in perioada de observatie,pentru a se intocmi tabelul suplimentar. Tabelul suplimentar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pana la data inceperii procedurii falimentului,creantele verificate si acceptate. Impotriva creantelor inscrise in tabelul suplimentar se pot formula contestatii,iar dupa solutionarea lor se va intocmi tabelul definitiv consolidat al creantelor. Practic,potrivit legii,pe parcursul derularii procedurii insolventei se intocmesc trei tabele de creante:tabelul preliminar,tabelul definitiv si tabelul definitiv consolidat.

2.Masuri premergatoare lichidarii Prima masura pe care o dispune judecatorul-sindic in cadrul procedurii falimentului este sigilarea bunurilor din averea debitorului,lichidatorul urmand sa ia masuri pentru conservarea lor. Bunurile care vor fi sigilate sunt prevazute,cu titlu de exemplu,in art. 113,si anume:magazinele,magaziile,depozitele,birourile,corespondenta comerciala,arhiva,dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei,contractile,marfurile.Nu vor fi sigilate obiectele care vor trebui valorificate de urgenta ,spre a se evita deterioarea lor materiala sau pierderea din valoare,cambiile si alte tipuri de valoare scadente in scurt timp,precum si actiunile ori alte titluri de participatie a debitorului,care vor fi luate de lichidator pentru conservarea lor,registrele de contabilitate si numerarul pe care lichidatorul il va depune la banca.Aplicarea sigiliilor nu este obligatori daca inventarierea se poate efectua intr-o singura zi. In al doilea rand,lichidatorul va face o inventariere a bunurilor,luand in posesie bunurile respective,in calitate de depozitar judiciar.

Procedura falimentului

3.Efectuarea lichidarii