Tema 9.

Reorganizarea şi lichidarea
persoanelor juridice cu scop
lucrativ

Unitatea de curs: Mediul legal al întreprinderii

Titular de curs: dr., conf. univ.Victoria Postolache
Plan
9.1. Noţiunea de reorganizare a persoanei
juridice
9.2. Reorganizarea prin fuziune
9.3. Reorganizarea prin dezmembrare
9.4. Transformarea persoanelor juridice
9.5. Procedura de lichidare a persoanei
juridice
9.6. Lichidatorul persoanei juridice
Referințe bibliografice
 Legea Republicii Moldova privind insolvabilitatea nr.
149 din 29.06.2012. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2012, nr. 193-197 din 14.09.2012;
 CĂRPENARU, S. D., Tratat de drept comercial român,
ediţia 5 actualizată, București: Editura Universul
Juridic, 2016;
 DIDEA, I. Drept comercial, București: Editura Universul
Juridic, 2015.
 NEMEŞ, V. Drept comercial, Ediţia a II-a. București:
Editura Hamangiu, 2015.
 BAIEŞ S., ROŞCA, N. Dreptul afacerilor, Ch.: Tipografia
Centrală, 2011.
 BĂDESCU, V-S. Dreptul afacerilor, București: Editura
Universul Juridic, 2012.
 La finele studierii acestei teme,
studenţii vor putea:
 să definească noţiunile de „reorganizare”,
„fuziune”, „dezmembrare”, „transformare”;
 să delimiteze formele reorganizării;
 să evidenţieze etapele fuziunii societăţilor
comerciale;
 să determine efectele juridice ale reorganizării prin
fuziune;
 să identifice specificul dezmembrării prin divizare;
 să caracterizeze etapele dezmembrării;
 să stabilească efectele înregistrării dezmembrării;
 să analizeze procedura de transformare şi efectele
acesteia.
 9.1. Noţiunea de reorganizare a
persoanei juridice
 Reorganizarea reprezintă acele acţiuni
efectuate de fondatorii persoanei juridice,
orientate spre transmiterea prin succesiune
a drepturilor şi obligaţiilor de la o persoană
juridică către altă persoană juridică, precum
şi actele înregistrării de stat efectuate de
autoritatea publică competentă în vederea
constituirii, lichidării şi modificării actelor
de constituire ale persoanei juridice supusă
reorganizării
Reorganizarea se caracterizează printr-o
serie de particularităţi:

este o tehnică juridică care, impusă de necesităţile practice,

contribuie la eficientizarea activităţii de întreprinzător;;

în calitate de subiecți ai reorganizării pot fi doar

persoanele juridice

ca rezultat al reorganizării, poate avea loc atât formarea,

cât şi încetarea persoanelor juridice, iar uneori ambele
procese se desfăşoară concomitent;

procesul de reorganizare întotdeauna este însoţit de

succesiunea în drepturi şi obligaţii.
 Specific
în procesul de reorganizare, dizolvarea unor
persoane juridice şi constituirea altora nu apar ca un
scop în sine al reorganizării, ci reprezintă fenomene
accesorii ale acestor operaţiuni.
O situaţie cu totul diferită se creează la transformare,
deoarece în cazul acesteia nu are loc nici dizolvarea
şi nici constituirea unei persoane juridice noi, ci
aceeaşi persoană juridică îşi continuă activitatea, dar
în altă formă. De exemplu, din societate cu
răspundere limitată se transformă în societate pe
acţiuni.
Forme ale reorganizării
Reorganizarea benevolă are
loc avînd ca temei hotărîrea
organului suprem al
societăţii, adoptată cu votul
majorităţii asociaţilor

Reorganizarea forţată poate

fi efectuată avînd ca temei
hotărîrea instanţei de
judecată sau a organului
administrativ competent.
 9.2. Reorganizarea prin fuziune
 Fuziunea este operaţiunea prin care două
sau mai multe persoane juridice cu scop
lucrativ decid să îşi unească patrimoniile
într-o singură persoană juridică în scopul
desfăşurării comune a activităţii de
întreprinzător.
 Fuziunea poate fi realizată prin absorbţie
sau contopire.
 Absorbţia
absorbţia este forma cea mai frecventă prin care se
realizează fuziunea persoanelor juridice şi constă în
înglobarea de către o persoană juridică a unei sau mai multor
persoane juridice care, în consecinţă, îşi încetează existenţa.
Absorbţia are ca efect încetarea existenţei persoanelor
juridice absorbite şi trecerea integrală a drepturilor şi
obligaţiilor acestora la persoana juridică absorbantă.
Fuziunea prin absorbţie mai este numită şi asociere.
Persoana juridică absorbantă continuă să existe şi după
fuziune, dar incorporează drepturile şi obligaţiile persoanelor
juridice absorbite care se dizolvă şi urmează a fi radiate din
Registrul de stat al persoanelor juridice şi al
întreprinzătorilor individuali.
Contopire
Prin contopire înţelegem acel procedeu juridic prin care
două sau mai multe persoane juridice se unesc pentru a
forma o nouă persoană juridică (un nou subiect de drept).
Ca rezultat al contopirii, persoanele juridice care participă
la contopire îşi încetează existenţa (se dizolvă) şi se
radiază din Registrul de stat al persoanelor juridice şi al
întreprinzătorilor individuali, iar drepturile şi obligaţiile
acestora trec la subiectul de drept nou-format. Noua
persoană juridică se consideră creată din momentul
înregistrării de stat, ocazie cu care i se atribuie şi un
număr de identificare (cod fiscal).
Procedura de reorganizare prin fuziune (contopire
sau absorbţie) parcurge mai multe etape:

pregătirea contractului de fuziune

Informarea Organului Înregistrării de Stat cu privire

la începerea reorganizării

informarea creditorilor

inventarierea

înregistrarea fuziunii
 9.3. Reorganizarea prin dezmembrare
 Dezmembrarea reprezintă operaţiunea
tehnico-juridică de reorganizare prin care o
persoană juridică se împarte în două sau
mai multe persoane juridice independente
sau prin care dintr-o persoană juridică se
separă o parte, formând o persoană juridică
independentă.
 Dezmembrarea persoanei juridice poate avea
loc prin una-două forme: divizare sau
separare .
Esență
 Practica dovedeşte că, cel mai frecvent,
dezmembrarea se produce atunci când
între asociaţii sau membrii persoanei
juridice apar neînţelegeri, sau când se
consideră că dezmembrarea va ridica
eficienţa activităţii, datorită faptului că
persoana juridică cu patrimoniu mai mic
devine mai mobilă, mai activă,
reacţionând rapid la necesităţi.
Tipologie

parţială, atunci când o

anumită parte din patrimoniul
totală, pentru persoana
persoanei juridice se desprinde
juridică care dispare ca subiect
şi se alătură unei alte persoane
de drept
juridice existente sau care ia
astfel fiinţă.
 Conţinut
Divizarea persoanelor juridice este operaţiunea opusă fuziunii şi se poate
realiza din motive diverse.
În cazul divizării, persoana juridică se împarte în două sau mai multe
persoane juridice, dând naştere astfel unor noi subiecți de drept.
Divizarea persoanei juridice are ca efect încetarea existenţei acesteia, cu
trecerea drepturilor şi obligaţiilor ei la două sau mai multe persoane
juridice care iau fiinţă.
Împărţirea patrimoniului persoanei juridice divizate se poate face în
mod egal sau inegal, după cum vor hotărî organele de conducere ale
persoanelor juridice implicate în acest tip de reorganizare.
Principalul efect al separării constă în desprinderea unei părţi din
patrimoniul persoanei juridice care nu îşi încetează existenţa şi
transmiterea ei către una sau mai multe persoane juridice existente sau
care iau fiinţă.
Deosebire
Persoana juridică supusă
divizării dispare ca subiect de
drept (se dizolvă) şi se radiază
din Registrul de stat al
persoanelor juridice

în cazul separării, persoana juridică nu

se dizolvă, respectiv, nu îşi pierde
personalitatea juridică, ci doar din
componenţa ei se desprind şi iau fiinţă
una sau mai multe persoane juridice.
Persoana juridică supusă separării
rămâne să existe şi după dezmembrare,
doar că patrimoniul ei se micşorează.
Procedura de reorganizare prin dezmembrare
parcurge mai multe etape:

elaborarea şi aprobarea proiectului de dezmembrare

Informarea Organului Înregistrării de Stat cu privire

la începerea dezmembrării

informarea creditorilor

inventarierea

înregistrarea dezmembrării
Efect
 După înregistrarea persoanei juridice nou-create,
persoana juridică divizată se consideră
dizolvată şi se radiază din Registrul de stat.
 În legătură cu aceasta, în doctrina de
specialitate este menţionat că atât fuziunea,
cât şi divizarea au ca efect dizolvarea, fără
lichidarea persoanei juridice care îşi încetează
existenţa, cu transmiterea universală a
elementelor sale de activ şi de pasiv către
persoana sau persoanele juridice beneficiare,
în starea în care se află la data fuziunii sau a
divizării.
 9.4. Transformarea persoanelor
juridice
 Reprezintă acel mod de reorganizare în baza căruia
persoana juridică îşi schimbă forma de organizare juridică.
De exemplu, o societate pe acţiuni se transformă într-o
societate cu răspundere limitată.
 Transformarea este specifică prin faptul că numărul de
participanţi este în permanenţă acelaşi: transformarea se
desfăşoară între două persoane juridice.
Din nefericire, Codul civil conţine puţine reglementări
cu privire la instituţia transformării, acesteia fiindu-i
consacrat doar un singur articol
Efect
 în esenţă, transformarea nu atrage schimbări
de ordin cantitativ. Cu toate că, din punct de
vedere juridic, ia naştere un nou subiect de
drept, starea sa patrimonială rămâne
neschimbată.
 Altfel spus, bunurile persoanei juridice nu
sunt afectate, respectiv creditorii acesteia nu
suportă anumite riscuri în legătură cu
reorganizarea.
 De aceea, se susţine că pentru creditorii unei
persoane juridice transformarea este cea mai
sigură formă de reorganizare.
la efectuarea transformării este necesar
să fie respectate următoarele etape:
adoptarea hotărârii privind transformarea de către adunarea generală a
persoanei juridice care se supune procesului de transformare (cu 2/3 din
numărul total de voturi, dacă actul de constituire nu prevede o majoritate
mai mare)

notificarea Organului Înregistrării de Stat privind intenţia de

transformare

informarea creditorilor (inclusiv publicarea unui aviz privind

reorganizarea prin transformare în două ediţii consecutive ale
Monitorului Oficial al Republicii Moldova)

inventarierea (cu semnarea actului de predare-

primire a bunurilor)

Înregistrarea transformării
La efectuarea transformării, se
ţine cont de anumite condiţii.

Trebuie
transformarea se
îndeplinite
face prin
condiţiile
modificarea
prevăzute de
actului de
lege pentru
constituire al
forma de
1 persoanei
juridice
2 organizare în
care se va
existente, fapt
transforma
pentru care nu se
persoana
naşte o persoană
juridică
juridică nouă.
existentă
Finalizare
 Transformarea persoanei juridice se consideră
finalizată din momentul înregistrării de stat a
persoanei juridice nou-create.
 Actul de constituire al persoanei juridice,
creat ca urmare a transformării, trebuie să
conţină dispoziţii cu privire la preluarea, în
baza actului de predare-primire, a tuturor
drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale ale
persoanei juridice reorganizate prin
transformare.
 9.5. Procedura de lichidare a
persoanei juridice
 Spre deosebire de procedura înregistrării unei
întreprinderi care, poate fi efectuată în regim de
urgenţă (de exemplu 24 de ore sau chiar - 4 ore),
procedura de lichidare a unei întreprinderi este una
îndelungată şi durează cel puţin un an de zile.
 Legea nu prevede termenul limită în care persoana
juridică poate îndeplini toate formalităţile de lichidare.
Practica atestă faptul că în cazul în care persoana juridică
nu are datorii faţă de bugetul public naţional, procedura
lichidării durează, cel puţin, un an de zile.
 Lichidarea constituie o cale de încetare a activităţii
persoanelor juridice, prin care dispare calitatea de
subiect de drept, încetează capacitatea juridică, precum şi
toate drepturile şi obligaţiile, fără transmiterea prin
succesiune
 Specific
 Pînă la începerea procedurii de lichidare a întreprinderii
conducătorul acesteia, este obligat să întreprindă toate
măsurile pentru a înregistra toate modificările necesare la
organul Înregistrării de Stat (de exemplu: modificarea
adresei juridice, etc.,), pentru că după începerea
procedurii de lichidare organul Înregistrării de Stat nu va
fi în drept să înregistreze careva modificări.
 Pentru efectuarea acestui şir de acţiuni, pe întreaga
perioadă a lichidării persoana juridică, deşi dizolvată, va
continua să-şi păstreze personalitatea juridică, doar că în
denumirea acesteia se va face menţiunea, „în lichidare”.
 Registratorul adoptă decizia cu privire la înregistrarea
dizolvării persoanei juridice şi consemnează în Registrul
de stat informaţia respectivă. Din acest moment se
interzice participarea persoanei juridice în lichidare în
calitate de fondator (asociat) al altei persoane juridice.
Pentru a deschide procedura
de lichidare se prezintă:
 cererea de iniţiere a lichidării;
 hotărâre fondatorilor cu privire la
dizolvare;
 certificatul de înregistrare a persoanei
juridice în original pentru înscrierea în
el a menţiunii ”în lichidare”;
 buletinul lichidatorului.
 Procedura de lichidare a persoanei
juridice presupune două etape:
 dizolvarea persoanei juridice şi
deschiderea procedurii de lichidare (cu
excepţia cazurilor de fuziune şi
dezmembrare);
 radierea persoanei juridice din Registrul
de stat.
 Codul civil instituie trei reguli cu referire la
lichidarea persoanelor juridice.

persoana juridică
îşi păstrează
personalitatea
juridică pe tot
parcursul
lichidării;

reguli cu referire lichidarea reguli cu referire

la lichidarea persoanei juridice la lichidarea
persoanelor se face în favoarea persoanelor
juridice membrilor juridice
fondatori;

lichidarea
persoanei juridice
este obligatorie
 Persoana juridică îşi păstrează personalitatea
juridică pe tot parcursul lichidării
 persoana juridică îşi păstrează calitatea de subiect de drept.
 Organele de conducere rămân aceleaşi, doar că au o competenţă mai
redusă.
 Adunarea generală a asociaţilor ca organ suprem de conducere îşi
păstrează dreptul de a aproba bilanţul de lichidare, proiectul de
împărţire a activelor, calculele şi raportul privind lichidarea, poate
reveni asupra hotărârii de lichidare.
 Administratorul este înlocuit cu lichidatorul.
 Atribuţiile lichidatorului sunt asemănătoare cu cele ale
administratorului, singura deosebire constând în faptul că toate
acţiunile sale sunt îndreptate către lichidare.
 Patrimoniul se păstrează şi continuă să aparţină persoanei juridice
supusă lichidării.
 Atributele de identificare se menţin, atâta doar că pe toate actele care
emană de la persoana juridică trebuie făcută menţiunea că se află „în
lichidare”.
 La fel, persoana juridică îşi păstrează sediul şi naţionalitatea până la
terminarea lichidării.
persoana aflată în lichidare dispune de o
capacitate juridică restrânsă

O primă restrângere a obiectului de activitate a persoanei juridice aflată în

lichidare constă în faptul că aceasta nu poate încheia acte juridice noi, ci le
finalizează pe cele începute. Activitatea de după dizolvare este consacrată
exclusiv formalităţilor de lichidare

Administratorul persoanei juridice este înlocuit cu un lichidator. Prin

urmare, gestiunea patrimoniului persoanei juridice trece de la
administrator la lichidator.

are loc modificarea scopului persoanei juridice. Aceasta nu mai are ca scop
obţinerea şi repartizarea de profit între membrii fondatori, ci este obligată la
satisfacerea creanţelor faţă de creditorii, împărţirea activelor între asociaţi şi,
în final, radierea persoanei juridice din Registrul de Stat.
 Lichidarea persoanei juridice se
face în favoarea asociaţilor
 Întregul proces de lichidare se desfăşoară în favoarea
asociaţilor şi are ca scop de a proteja interesele lor.
 Indiferent de felul dizolvării, forţate sau voluntare, interesul
asociaţilor este pe prim-plan. Anume din acest motiv legea
stabileşte că dreptul de a cere lichidarea (voluntară)
persoanei juridice aparţine asociaţilor. Aceştia au dreptul de
a cere lichidarea, de a stabili lichidatorul, de a cere
împărţirea activelor etc.
 Asociaţii sunt în drept să se opună la modul în care
lichidatorii întocmesc bilanţul de lichidare şi proiectul de
repartizare a activelor.
 Lichidarea persoanei juridice este
obligatorie
 dizolvarea persoanei juridice are ca efect
deschiderea procedurii lichidării.
 Cu alte cuvinte, de fiecare dată când are loc
dizolvarea persoanei juridice, urmează
lichidarea acesteia (persoana juridică nu poate
rămâne în faza dizolvării). În schimb, nu există
lichidare în cazul fuziunii şi dezmembrării
persoanei juridice.
 Explicaţia constă în faptul că în cazul
reorganizării, persoana juridică nu-şi
înstrăinează patrimoniul, ci doar îl transmite
către persoanele juridice succesoare.
 Lichidarea persoanelor juridice
se face cu respectarea următoarelor etape:

Radierea
Lichidarea activului şi persoanei juridice
pasivului persoanei
Elaborarea juridice
proiectului
bilanţului de
lichidare
Înaintarea
creanţelor
Informarea
creditorilor
Desemnarea
lichidatorului
 Radierea persoanelor juridice
din Registrul de stat
După repartizarea activelor nete lichidatorul persoanei juridice
trebuie să depună la organul înregistrării de stat cererea de radiere
la care se vor anexa următoarele actele:
 cererea de radiere, conform modelului aprobat de organul
înregistrării de stat;
 bilanţul de lichidare şi planul de repartizare a activelor, aprobate
de organul sau instanţa de judecată care a desemnat
lichidatorul.
La radierea persoanei juridice din Registrul de stat, se verifică
publicarea de către persoana juridică a avizului de lichidare în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
 Structura teritorială a organului înregistrării de stat verifică dacă
persoana juridică are datorii la bugetul public naţional.
 Pînă la depunerea documentelor privind radierea din Registrul
de stat, persoana juridică în lichidare este obligată, pe propria
răspundere, să închidă contul (conturile) bancar şi să predea
ştampila pentru distrugere organului abilitat.
 Conţinut
 Persoana juridică se consideră lichidată din momentul adoptării deciziei
de radiere din Registrul de stat.
 Pentru radierea din Registrul de stat a filialelor şi reprezentanţelor, la
organul înregistrării de stat se depun următoarele documente:
 cererea de radiere, conform modelului aprobat de organul înregistrării
de stat;
 hotărîrea organului competent al persoanei juridice care a constituit
filiala sau reprezentanţa.
 În baza actelor nominalizate filiala sau reprezentanţa urmează a fi
radiată din Registrul de stat, întreprinderea mamă urmînd a efectua
ulterior modificările în actele sale de constituire în vederea excluderii
acesteia. La radierea filialelor nu este stabilit un termen de prezentare a
creanţelor de către creditori, astfel primirea cererii de radiere se
efectuează la adresarea solicitanţilor.
 Radierea filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine se
efectuează în conformitate cu prevederile stabilite pentru radierea
persoanei juridice autohtone.
 9.6. Lichidatorul persoanei juridice
 Lichidatorul este persoana împuternicită să efectueze operaţiunile de
lichidare a persoanei juridice.
 Persoana juridică aflată în lichidare poate avea unul sau mai mulţi
lichidatori. În acest sens, legea stabileşte că lichidatorul este desemnat
de către organul care a decis dizolvarea persoanei juridice, acesta fiind,
în mod obişnuit, organul suprem de conducere sau, mai rar, instanţa de
judecată.
 În cazul în care persoana juridică are un singur fondator, acesta emite o
decizie de lichidare a persoanei juridice.
Conform prevederilor art. 90 C.Civ., lichidatorul persoanei juridice
poate fi orice persoana fizică majoră cu capacitate deplină de exerciţiu
care are cetăţenia Republicii Moldova şi domiciliază pe teritoriul ei. Prin
lege, pot fi stabilite condiţii suplimentare pentru persoana lichidatorului.
Particularitate
În cazul desemnării mai multor lichidatori cu dreptul
de reprezentare în comun a persoanei juridice (dacă
actul de constituire nu prevede altfel), în Registrul de
stat se vor înscrie şi datele acestora.
 În cazul în care organul competent al persoanei
juridice sau instanţa de judecată desemnează mai mulţi
lichidatori (comisia de lichidare), în Registrul de stat se
va consemna datele tuturor lichidatorilor.
 Dacă organul competent al persoanei juridice sau
instanţa de judecată nu desemnează lichidatorul, la data
dizolvării persoanei juridice, administratorul acesteia
devine lichidator.
Responsabilitate
 Lichidatorii poartă aceeaşi răspundere ca şi
administratorii.
 Ţinând cont de faptul că activitatea
administratorilor este reglementată de
regulile cu privire la mandat, spunem că şi
lichidatorii, ca şi administratorii sunt
consideraţi mandatarii persoanei juridice.
Mandatul lichidatorilor are un conţinut legal
şi contractual: unele împuterniciri sunt
conferite de lege, altele putând fi conferite de
asociaţi.
Conţinut
 Lichidatorul publică în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, un aviz despre lichidarea
persoanei juridice şi, în termen de 15 zile îl
informează pe fiecare creditor cunoscut despre
lichidare şi despre termenul de înaintare a creanţelor.
Termenul limită de înaintare a creanţelor, prevăzut de
legislaţie este de 2 luni de la data avizului publicat în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
 În hotărîrea de lichidare poate fi prevăzut şi un termen
mai lung, dar care nu va depăşi 4 luni. În cazul în
care, lichidatorul respinge creanţa, creditorul are
dreptul, sub sancţiunea decăderii, în termen de 30 de
zile de la data cînd a fost informat despre respingerea
creanţei, să înainteze o acţiune în instanţa de judecată.
 Conţinut
 În cazul în care după deschiderea procedurii
de lichidare persoana juridică renunţă la
radiere, urmează să prezinte pentru
înregistrare următoarele documente:
 cererea de renunţare la dizolvare;
 hotarîrea de renunţare la dizolvare;
 copia de pe avizul privind renunţarea la
dizolvare, publicat în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova.