Simpozion Național Studențesc „Student, Știință, Societate”, Petroșani 2023

___________________________________________________________________

Intrarea în insolvență a orașului Aninoasa

Autori: BOGDAN Octavian-Nicolae

DICANU Andrei Radu
CĂLINA Bogdan
Coordonator: Conf. univ. dr. ISAC Claudia
Universitatea din Petroșani

Abstract: In my project for the symposium I chose the theme being "The insolvency of Aninoasa
city". This city is in the vicinity of Petrosani and was the first city in Romania to go into insolvency,
being something inaudible for a territorial administrative unit to go into insolvency. Countless
local, national and even international news have come here to Aninoasa to make reports about this
thing that has not happened before.

1. Aspecte legale despre insolvență

La începuturile sale, insolvenţa era restrânsă la procedura falimentului şi reprezenta o

modalitate specială de executare silită prin lichidarea activului debitorului şi stingerea pasivului prin
plata datoriilor. De-a lungul timpului această procedură a cunoscut modificări şi, în prezent, legea
oferă creditorilor un instrument special de acoperire a creanţelor asupra debitorului aflat în
imposibilitate de a face faţă datoriilor, respectiv procedura insolvenţei comerciale.
Conform Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, insolvenţa este acea stare a
patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile
pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile. Insolvenţa este prezumată ca fiind vădită, atunci
când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai multi
creditori şi este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti, la scadenţă,
datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei. Această procedură se
deschide, la cererea debitorului sau a creditorilor şi poate include procedura de reorganizare şi/sau
pe cea de faliment. Prin urmare, relaţia dintre celelalte două sub-proceduri - faliment şi reorganizare
- este cea de la parte la întreg.
Principalele etape care se derulează în implementarea procedurii insolvenţei sunt 1:
declanşarea procedurii insolvenţei, derularea perioadei de observaţie, implementarea procedurii
de reorganizare judiciară, implementarea procedurii de faliment.

1
Turcu I., Legea procedurii insolvenţei. Comentariu pe articole. Ediţia a IV-a, Ed. C.H.Beck, Bucureşti, 2011
1
 Simpozion Național Studențesc „Student, Știință, Societate”, Petroșani 2023

___________________________________________________________________

Declanşarea procedurii insolvenţei se face pe baza unei cereri introdusă la tribunal de către
debitor sau de către creditori, precum şi de orice alte persoane sau instituţii prevăzute de lege.
Această cerere trebuie să fie însoţită de următoarele documente2:
 situaţiile financiare anuale; balanţa de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii
de deschidere a procedurii;
 situaţia bunurilor debitorului, incluzând toate conturile şi băncile prin care debitorul îşi rulează
disponibilităţile băneşti;
 lista completă a creditorilor şi valoarea datoriilor către aceştia, precum şi forma lor, certe sau sub
condiţie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se
suma, cauza şi drepturile de preferinţă;
 lista plăţilor şi transferurilor patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare
înregistrării cererii introductive;
 lista activităţilor curente pe care intenţionează să le desfăşoare în perioada de observaţie;
 situaţia asociaţilor sau acţionarilor, după caz;
 declaraţia debitorului prin care îşi arată intenţia de intrare în procedura simplificată sau de
reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activităţii ori prin lichidarea, în tot sau în parte,
a averii, în vederea stingerii datoriilor sale;
 declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar ori certificată de un avocat, sau un certificat
de la registrul societăţilor agricole ori, după caz, oficiul registrului comerţului în a cărui rază
teritorială se află domiciliul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus
procedurii prevăzute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii
introductive;
 certificat de admitere la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a valorilor mobiliare sau a altor
instrumente financiare emise.
În 2010 s-a anunțat ca “Primăriile pot intra în insolvență sau în criză financiară”, urmată de
Ordonanța de Urgență a Guvernului 46/2013 privind criza financiară și insolvența unităților
administrativ-teritoriale obligă primarii să ceară Tribunalului să declare insolvența, dacă autoritatea
locală are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile și care depășesc 50% din bugetul general.

2.Insolvența la Primăria Aninoasa, județul Hunedoara

2.1. Etapele insolvenței la Primăria Aninoasa

 trimiterea cererii de intrare în insolvență, instituția având arierate de aproximativ șase milioane de
lei către furnizori și stat,
 deschiderea procedurii de insolvență la 17 iunie 2013 când Tribunalul Hunedoara a dispus
deschiderea procedurii de insolvență solicitată de Primăria Aninoasa, numind ca administrator
judiciar SCP Tudor & Asociații SPRL.
 primarul unității administrativ-teritoriale a orașului Aninoasa va păstra atribuțiile de ordonator
principal de credite până la solicitarea de suspendare a atribuțiilor. În cinci zile, administratorul
judiciar a anunțat toți creditorii menționați în lista depusă la dosar. S-a fixat termen-limită pentru
înregistrare de admitere a creanțelor data de 15 august. De asemenea, s-a stabilit data de 11
septembrie 2013 termen-limită pentru verificarea creanțelor, întocmirea, afișarea și comunicarea
2
http://legeaz.net/dictionar-juridic/deschiderea-procedurii-insolventei
2
 Simpozion Național Studențesc „Student, Știință, Societate”, Petroșani 2023

___________________________________________________________________

tabelului preliminar al creanțelor, iar eventuale contestații vor fi soluționate până în data de 28
septembrie. Termenul de afișare a tabelului definitiv cu lista creanțelor va fi 9 octombrie 2013.
 Hotărârea magistraților a fost comunicată Direcției Generale a Finanțelor Publice Hunedoara pentru
înscriere în registrul local al spațiilor de insolvență a UAT.
 întocmirea un plan de redresare, deoarece de exemplu, penalitățile pentru un credit de 3 milioane de
lei sunt de 1.500 de lei pe zi. Urmate de mai multe credite accesate de peste 9,5 milioane lei. În
plus, orașul are o situație economică precară, oameni care nu mai vor sa lucreze si care nu au cu ce
bani sa plătească taxele si impozitele locale.

2.1. Avantajele şi dezavantajele insolvenţei

Consecințele declarării Orașului Aninoasa în insolvență au fost că această procedură a fost

preluată și în trei comune din țară, Ardeoani (judeţul Bacău), Nalbant (judeţul Tulcea) şi Năruja
(judeţul Vrancea), iar de marginea prăpastiei financiare se apropie și alte localităţi, nu doar din
mediul rural, ci și din mediul urban.

Avantajele procedurii de insolvenţă pentru unităţile administrativ-teritoriale ar fi că:

 la data deschiderii procedurii toate dobânzile şi penalităţile aferente datoriei se stopează, nimeni nu
poate să mai adauge sume accesorii;
 furnizorii de utilităţi, apă, curent, telefonie, internet, deci serviciile esenţiale asigurate populaţiei,
nu pot fi întrerupte de furnizori, pentru că aşa este prevăzut în OUG 46.

Principalele dezavantaje, ar fi:

 imposibilitatea de a mai iniţia proiecte noi de investiţii;
 posibila intrerupere a investiţiilor pe perioada derulării programului de redresare financiară.

Avantajele aplicării acestei proceduri trebuie văzute din perspectiva faptului că, conform
datelor de la Ministerul Finanțelor, 638 de instituţii administrativ-teritoriale (primării comunale,
orăşeneşti şi municipale, dar şi consilii judeţene) înregistrează întârzieri la plată de peste 90 de zile.
Între judeţele în care datoriile localităţilor sunt cele mai mari, Vâlcea este primul, urmat de Tulcea
şi de Hunedoara. De altfel, în aceste judeţe se regăsesc şi primele localităţi care au intrat în
insolvenţă din cauza incapacităţii de a-şi plăti datoriile. Printre oraşele cu cele mai mari datorii,
aflate în faza critică dinaintea intrării în insolvență se numără Lupeni, judeţul Hunedoara (41,4
milioane de lei total restanţe) şi Voineasa, judeţul Vâlcea (40,1 milioane de lei).

3
 Simpozion Național Studențesc „Student, Știință, Societate”, Petroșani 2023

___________________________________________________________________

3. Prezentarea orașului Aninoasa, județul Hunedoara

Aninoasa (în maghiară: Aninósza) este un oraș în județul Hunedoara, Transilvania,

România, format din localitatea componentă Aninoasa (reședința), și din satul Iscroni. Are o
populație de 3720 locuitori, fiind declarat oraș în anul 1989.

3.1 .Prezentare generală

Orașul Aninoasa este situat în partea de sud a județului Hunedoara, în bazinul

carbonifer Valea Jiului, având următorii vecini: nord-est- municipiul Petrosani; sud - judetul Gorj;
vest- orașul Vulcan.
Aninoasa este localizat în depresiunea Valea Jiului, o depresiune destul de înaltă, altitudinea
ei medie fiind de 556 m la confluența Jiurilor față de 800 m spre marginile de est și vest. În această
regiune se găsesc munți cu înălțimi de peste 2000 m acoperiți cu păduri de foioase și
conifere: Munții Parâng și Munții Vâlcan
Orașul Aninoasa este străbătut de pârâul Aninoasa, de-a lungul căruia se întinde mare parte a
orașului. Forma alungită a localității a fost determinată de rețeaua hidrografică. Cel mai important
râu este Jiul de Vest, care desparte orașul Aninoasa în două unități geografice: Iscroni și Aninoasa.
Iscroniul este mult mai mic decât Aninoasa și se întinde în regiunea cuprinsă între podul de peste
râu și DN66.

3.2 Aspecte sociale

Din 1992 de la aproximativ 5552 de locuitori ai orasului Aninoasa, a scazut treptat in 2002
la 5106 persoane, apoi in 2011 la o scădere drastică la 4360 iar ultimele informații arată o populație
de 3720 locuitori pentru anul 2022. Populatia a scăzut datorită faptului că o parte a locuitorilor s-au
mutat spre zone mai dezvoltate din punct de vedere economic fie din România, fie din alte țări
europene, populația tânără se mută frecvent, în mare parte plecând la studii universitare, ulterior
rămânând în alte orașe și există o mica parte a plecărilor spre zone rurale ale țării, unde pensionarii
se retrag.
În concluzie, orașul Aninoasa are un grad ridicat de personane pensionate si bătrâni, o altă
component a populației este cu venituri extram de mici sau doar cu alocații sociale și care nu-și
permite să plece în altă localitate. Astfel, un număr foarte mic de locuitori au o situație financiară și
social stabilă care să constituie un fundament pentru un nivel de trai bun. Figura nr. 2.

4
 Simpozion Național Studențesc „Student, Știință, Societate”, Petroșani 2023

___________________________________________________________________

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0
1992 2002 2011 2022

Figura nr. 2. Evoluţia numărului de locuitori în orașul Aninoasa în perioada 1992-2022

Sursă: Wikipedia, de la recensământul din 2002, disponibil online pe:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Aninoasa
În urmatoarea diagramă am prezentat în detaliu, pe genuri, evolutia educației la nivel local.
După cum se observă din figura nr.3, la studiile medii genul predominant este masculin, dar la
studiile generale genul predominant este femininul. La nivelul copiilor este sub 1000 de elevi la
școli primare, generale si liceu. Dar este o rată mai mare la preșcolari. Din pacate avem si un cumul
de oameni si copii needucați, sub 50 la semianalfabeți si aproximativ 150 la analfabeți. După
publicarea rezultatelor după ultimul recensământ vom afla ultimele informații legate de educația
populației acestui oraș.

Educația orașului Aninoasa

1200

800
400

0
e ii e vi ri ți ț i
ar ed al El
e ol
a be be
io er c fa fa
e r i im e n eș al al
s up ud ii
g Pr an An
di
i St ud m
i
tu St Se
S

Barbați Femei Scoala Primară Scoala Gimnazială

Liceu Copii Oameni si copii

Figura nr. 3. Situația educației la nivel local

Sursă: Wikipedia, de la recensământul din 2002, disponibil online pe:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Aninoasa
5
 Simpozion Național Studențesc „Student, Știință, Societate”, Petroșani 2023

___________________________________________________________________

3. Aspecte ale datoriilor Primăriei Aninoasa la declanșarea insolvenței

Principalul contribuabil la Bugetul local al Primariei Aninoasa a fost Exploatarea

Miniera pana in momentul inchiderii, in anul 2006. Inchiderea Exploatarii Miniere
Aninoasa din 2006 a avut numeroase implicatii negative la bugetul local al Orasului
Aninoasa, cum ar fi:
 au fost reduse semnificativ veniturile proprii ale bugetului local, Exploatarea Miniera
 fiind cel mai important contribuabil la veniturile bugetului local;
 avand in vedere ca majoritatea populatiei active din zona se ocupa cu mineritul, rata
somajului a crescut.
 scazand veniturile locuitorilor, a scazut atat gradul de colectare al taxelor si impozitelor
 de la persoane fizice, cat si sumele repartizate de la Bugetul Consiliului Judetean.

Figura 4 Structura veniturilor bugetare în anul 2012 la Primăria Aninoasa

In anul 2012 observam urmatoarea situație:

 ponderea in totalul veniturilor a sumelor defalcate din TVA înregistreaza o creștere de 12,88
% față de anul 2011 pana la 69,92 procente;
 iar ponderea cotelor si sumelor defalcate din impozitul pe venit scade cu 4,89 procente față
de anul anterior, până la valoarea de 22,62 procente;
 ponderea veniturilor proprii cunoaste din nou o scadere până la valoarea de 7,23 procente în
scădere cu 6,98 procente față de anul anterior, acest fapt reflectând o situație dificilă
Tabelul nr.1.
Situația sumelor neîncasate din impozite și taxe de la persoane fizice la 31.12.2013

6
 Simpozion Național Studențesc „Student, Știință, Societate”, Petroșani 2023

___________________________________________________________________

Din situația sumelor neîncasate din impozite și taxe persoane fizice la data de 31.03.2013,
observam faptul că, debitele restante neîncasate din anii anteriori de la persoane fizice reprezintă
un procent de 53,99 procente din totalul sumelor neîncasate din impozite si taxe persoane fizice,
ceea ce reflectă faptul că instituția întâmpină dificultăți în colectarea impozitelor si taxelor de la
persoanele fizice.
Majorarile și penalitățile prezintă o pondere de 31,50% din totalul sumelor neîncasate din
impozite si taxe persoane fizice, pe cand debitele curente neîncasate reprezintă doar 14,51%.
Această stare de fapt denotă o situație dificilă caracterizată prin gradul scăzut de colectare al
impozitelor și taxelor de la persoane juridice din anii anteriori.

250

198.52
200

150
122.49
112.41
100.2
100 92.1
67.95
50

0
2012 2011 2010 2009 2008 2007

Figura nr. 5. Evoluția gradului de îndatorare în perioada 2007-2012

Sursă: Raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvența UAT-ului
Aninoasa, disponibil online pe: https://dokumen.tips/documents/raport-asupra-cauzelor-i-
mprejurrilor-care-au-dus-aninoasa-este-localizat.html?page=8

Din studierea evoluției gradului de îndatorare al Primariei Aninoasa, se observă o evoluție

oscilantă pornind de la 67,95% cât se înregistra în anul 2007 ajungând la valoarea de 100,20 % în
anul 2012. În anul 2012, comparativ cu anul 2011, gradul de îndatorare al instituției cunoaște o
scadere semnificativă de 98,32%, fapt datorat achitării unor datorii din arierate. Cu toate acestea
valoarea gradului de îndatorare înregistrată la sfârșitul anului 2012 rămâne la un nivel ridicat si
anume 100,20%. Figura nr. 5.
Scăderea nivelului datoriilor totale ale instituției de la valoarea de 10.561.927,00 înregistrata
în anul 2011 până la valoarea de 6.599.872,00 ce se înregistra la sfârșitul anului 2012 se datorează
în special, achitării unor arierate din sumele primite de la Consiliul Județean conform OUG
47/2012, precum și din compensațiile care au fost realizate cu operatorii economici furnizori de
bunuri, servicii ori lucrări ai unităţii administrativ-teritoriale şi instituţiilor publice finanţate integral
din bugetele locale care aveau obligații fiscale restante la bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale si fondurilor speciale conform Ordonanței nr.13/23.08.2012.

Concluzii:
7
 Simpozion Național Studențesc „Student, Știință, Societate”, Petroșani 2023

___________________________________________________________________

Principalele cauze care au dus la apariţia stării de insolvenţă au fost :

 Supraîndatorarea instituției publice prin contractarea unui credit pentru investiții în valoare
totala de 2.783.992,98 lei in anul 2006 și lipsă resurselor necesare acoperirii ratelor de
capital si a dobânzilor aferente;
 Gradul scăzut de colectare al impozitelor si taxelor;
 Situația economică dificilă la nivelul zonei având în vedere faptul că veniturile bugetare sau
diminuat semnificativ, datorită faptului ca multe societăți din zona au intrat în procedura
insolvenței iar șansele de a recupera debitele restante de la acestea sunt foarte reduse, iar
ponderea acestor debite restante în totalul veniturilor se ridică la procentul de 66,95% la
31.03.2013;
 Închiderea Exploatării Miniere Aninoasa în anul 2006 care a avut numeroase implicații
negative cu privire la veniturile bugetului local atât din punct de vedere al taxelor și
impozitelor locale care trebuiau încasate de Primaria Aninoasa, al caror cuantum se ridică în
anul 2006 la suma de 52.125 lei, cât si la nivelul social al creșterii numărului de șomeri din
zonă și implicit scăderea gradului de colectare al impozitelor și taxelor locale;
 Acumularea de datorii care la data de 31.12.2012 se cifrau la suma de 6.599.872,00 lei, iar
gradul de îndatorare era de 100,20%;
 Ponderea mare a Cheltuielilor de personal în total cheltuieli bugetare datorită numărului de
personal supradimensionat în raport cu nevoia de personal a unitații administrative-
teritoriale, care în anul 2010 se situa la nivelul de 126 de persoane pentru că în perioada
2011-2012 sa scadă până la numarul de 94, respectiv 78 de persoane.

Bibliografie:
1. Turcu I., Legea procedurii insolvenţei. Comentariu pe articole. Ediţia a IV-a, Ed. C.H.Beck,
Bucureşti, 2011
2. Cristel B. (2013) Romania's bankrupt town, Disponibil la:
https://widerimage.reuters.com/story/romanias-bankrupt-town [Accesat la 19 Martie 2023]
3. Dobrescu M. (2013) Primăria Aninoasa a intrat oficial în insolvență, Disponibil la:
https://www.curentul.info/special/primaria-aninoasa-a-intrat-oficial-in-insolventa/ [Accesat
la 22 Martie 2023]
4. Ionescu C. (2010) Primariile pot intra in insolventa sau in criza financiara!, Disponibil la:
5. https://ibani.stirileprotv.ro/social/primariile-pot-intra-in-insolventa-daca-nu-mai-pot-plati-
datorii-mai-vechi-de-3-luni.htm [Accesat la 22 Martie 2023]
6. Străuț D. (2014) Aninoasa, la un an după intrarea în insolvenţă. A fost urmată de trei
comune, iar pe marginea prăpastiei financiare sunt tot mai multe localităţi, Disponibil la:
https://adevarul.ro/economie/aninoasa-la-un-an-dupa-intrarea-in-insolventa-a-1544226.html
[Accesat la 14 Martie 2023]
7. http://legeaz.net/dictionar-juridic/deschiderea-procedurii-insolventei [Accesat la 19 Martie
2023]
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/Aninoasa [Accesat la 21 Martie 2023]
9. https://dokumen.tips/documents/raport-asupra-cauzelor-i-mprejurrilor-care-au-dus-aninoasa-
este-localizat.html?page=8 [Accesat la 31 Martie 2023]