Prezentați un studiu de caz al insolvabilității întreprinderii fie la nivel național fie la

nivel mondial.

Exemplul “Air Moldova”.

Insolvabilitatea reprezintă acea situaţie financiară a debitorului, caracterizată prin
imposibilitatea acestuia de a-şi onora obligaţiile de plată. Originile instituţiei insovabilităţii se
află în dreptul roman. La începuturi, persoana care nu-şi putea întoarce datoriile se angaja să
muncească pentru creditor un număr de zile.1 Mai târziu a luat naştere procedura „vendetio
bonorum” (insolvabilitatea pe care o avem în prezent) şi se iniţia de către creditor faţă de
debitorul său. Procedura se desfăşura sub autoritatea pretorului. Dacă debitorul nu achita
datoriile faţă de creditor, era informat pretorul care constata imposibilitatea achitării datoriilor.
Bunurile debitorului se transmiteau în gestiunea creditorului. Acesta desemna o persoană
(curator bonorum) care avea obligaţia de a publica avize şi a aduce la cunoştinţa publicului
despre vânzarea averii debitorului. Dacă în timp de o lună de la data publicării avizului de
vânzare, debitorul aşa şi nu plătea datoria şi nici nu aducea un garant, creditorul desemna un
lichidator (magister bonorum), care vindea la licitaţie publică bunurile debitorului. Bunurile se
vindeau celui care oferea cel mai mare preţ. Dacă creanţa se satisfăcea şi mai rămâneau bunuri,
acestea se întorceau debitorului.
Un aspect care necesită a fi elucidat se referă la delimitarea noţiunilor de faliment,
insolvenţă, bancrută şi insolvabilitate. Astfel, noţiunea insolvabilitate este strâns legată de
noţiunea faliment. În Republica Moldova, din anul 2001 până în anul 2013, noţiunea de faliment
nu a existat, ea fiind înlocuită cu cea de insolvabilitate. Conform noii legi în domeniu, falimentul
este considerat a fi o procedură aparte în cadrul procesului de insolvabilitate şi are acelaşi înţeles
cu lichidarea. În legislaţia unor state, cuvintele insolvabilitate şi faliment sunt considerate
sinonime (de exemplu, în Federaţia Rusă), iar în altele, prin insolvabilitate se înţelege ceea ce
alţii înţeleg prin faliment, deşi este preferată utilizarea unei singure noţiuni (de exemplu, în
Germania). Există însă şi legislaţii care fac distincţie între aceste două cuvinte, considerând
insolvabilitatea o stare de fapt a debitorului insolvabil, iar falimentul o stare de drept, adică o
insolvabilitate constatată de instanţa de judecată competentă. 2
Procedura insolvabilităţii reprezintă, cu certitudine, una din cele mai dificile proceduri
civile atît sub aspectul cunoaşterii, cît şi în ce priveşte aplicarea practică a acesteia.
Ieşirea din circuitul economic a unor participanţi poate şi uneori chiar produce o reacţie în
lanţ (aşa numitul efect de domino), ea determinînd, în unele cazuri, blocarea unui sector sau
chiar a mai multor sectoare din economia naţională.

1
Mihalache Iurie. Drept privat roman: Note de curs. – Chişinău: Grupul editorial „Litera”, 2012, p.207.
2
https://dreptprivat.wordpress.com/2014/11/18/insolvabilitatea -intreprinzatorilor/
 Insolvabilitatea este un eveniment sau un fapt juridico-economic important, deoarece poate
marca finalul patologic al unei activităţi economice. Dispariţia unui debitor insolvabil, avînd o
poziţie însemnată în cîmpul economic, reprezintă fără îndoială o problemă foarte importantă
pentru mediul afacerilor. Insolvabilitatea nu poate fi examinată decît cu luarea în consideraţie a
normelor juridice care reglementează procedurile insolvabilităţii.3
La 14 septembrie 2012 a fost publicată Legea insolvabilităţii în redacţie nouă, care a intrat
în vigoare în 180 de zile de la data publicării, adică de la data de 14 martie 2013. Importanţa
actului legislativ în cauză este deosebită, având în vedere tendinţa generală de creştere a
numărului proceselor de insolvabilitate ca urmare a crizei economice şi necesităţii excluderii din
piaţă a subiecţilor economici neviabili.4
În Republica Moldova Legiuitorul a aevitat noţiunea de faliment şi a înlocuit-o cu
insolvabilitatea. Conform art.2 al Legii cu privire la insolvabilitate nr.632/2001, insolvabilitatea
constituie situaţia financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea lui de a-şi executa
obligaţiile pecuniare scadente, inclusiv obligaţiile fiscale. Incapacitatea de plată este, de regulă,
prezumată în cazul în care debitorul a încetat să efectueze plăţi. 5
Societatea care activează într-un mediu economic ce se caracterizează printr-o instabilitate
majoră trebuie să posede un grad înalt deflexibilitate, în special luând în considerare că în
Republica Moldova, pe lângă influenţa negativă a factorilor economici (cerere scăzută, nivel
redus al puterii de cumpărare etc.), influenţează negativ și factorii juridici (elaborarea legilor cu
privire la activitatea economică fără să fie respectate interesele agenţilor economici, modificarea
frecventă a actelor normative etc.), creând astfel obstacole adiţionale.6
Trecerea Republicii Moldova de la economia planificată la economia de piaţă a dus la
liberalizarea dezvoltării vieţii economice în societate. Unul din cele mai importante efecte ale
trecerii la economia de piaţă a fost dezvoltarea antreprenoriatului.
Economia de piaţă presupune competiţia, ceea ce înseamnă că participanţii la viaţa
economică sînt obligaţi să facă faţă mediului concurenţial, fapt ce determină, uneori, dificultăţi
economico-financiare, o parte dintre aceştia ajungînd în situaţia de a reorganiza activitatea
specifică sau chiar de a înceta existenţa în cîmpul economic. Cu toate că trebuie privită ca un
proces economic firesc, dispariţia unor agenţi economici de pe piaţă nu este una care poate fi
acceptată pur şi simplu, pentru că, de cele mai multe ori, operatorii economici în cauză lasă în
urmă datorii mari şi probleme economico-financiare.

3
https://www.inj.md/sites/default/files/16_Procedura_insolvabilitatii.pdf
4
http://drept.usm.md/public/files/brosura -b6-1-6-final130e7.pdf
5
https://biblioteca.regielive.ro/referate/finante/insolvabilitatea -intreprinderii-222374.html
6
https://www.inj.md/sites/default/files/Manualul%20administratorului%20autorizat.pdf
 În cazul în care activitatea economică nu poate fi salvată, societatea comercială trebuie
lichidată („dă faliment”).
Dacă societatea comercială poate fi salvată sau activitatea economică este viabilă -
datoriile acesteia pot fi restructurate (de obicei cu acordul creditorilor). Această procedură are
7
drept obiectiv protejarea societății comerciale și păstrarea locurilor de muncă.
Un astfel de caz poate fi compania aeriană „Air Moldova” . Conform presei naţionale din
vara anului 2018,compania aeriană ”Air Moldova” a fost scoasă la privatizare. Potrivit unui
anunț al Agenţia Proprietății Publice (APP), întreprinderea se expune pentru prima dată, reieșind
din necesitatea atragerii capitalului privat pentru modernizarea flotei aeriene, îmbunătățirea
calității serviciilor prestate și extinderea gamei de servicii, dar și atragerii pasagerilor de tranzit. 8
Încă din anul 2017 s-a constat că „Air Moldova” se confrunta cu lipsa mijloacelor
financiare, ceea ce frâna activitatea companiei prin imposinilitatea de plată în termen a
serviciilor de mentenanţă (deservirea tehnică a aeronavelor) care ulterior au dus la reţineri de
rută, respectiv cheltuieli neplanificate.
În plus managementul a trei bănci (Victoriabank, Moldova-Agroindbank şi Mobiasbancă)
au informat „Air Moldova” despre imposibilitatea eliberării de credite noi, deoarece condiţiile
stabilite de BNM privind suficienţa capitalului, practic, descalifică compania ca beneficiar de
credite.9
La balanța întreprinderii erau la acel moment trei aeronave, iar la cont extrabilanțier, în
leasing operațional, patru aeronave. Potrivit datelor prezentate de APP, compania aeriană avea
aproape 550 de angajați. Ofertele urmau să fie depuse începând din, 27 iulie 2018, până în data
de 4 septembrie 2018.
Amintim că, la sfârșitul anului 2017, Consiliul Concurenței a autorizat acordarea unui
împrumut și eșalonarea datoriilor ”Air Moldova”. Astfel, Autoritatea Aeronautică Civilă a primit
acceptul de a cesiona creanțele și a eșalona datoriile ”Air Moldova”, în valoare totală de 15,2
milioane de lei. Asta după ce la sfârșitul anului 2016, S.R.L. ”Avia Invest” în calitate de cedent,
Autoritatea Aeronautică Civilă, în calitate de cesionar, și Î.S. C.A. ”Air Moldova” în calitate de
debitor au încheiat două contracte de cesiune a creanțelor.
De asemenea, Consiliul concurenței a acceptat ca Î.S. ”Aeroportul Internațional Chișinău”
să-i acorde companiei aeriene un împrumut în valoare de 75 de milioane de lei. Banii urmau să
fie acordați pentru un termen de șase luni cu o rată a dobânzii de 7,55%. Ministerul Economiei și
Infrastructurii, în comun cu Agenția Proprietății Publice, Autoritatea Aeronautică Civilă și Î.S.

7
https://e-justice.europa.eu/content_insolvency-447-ro.do
8
https://www.bizlaw.md/2018/07/26/compania -aeriana-air-moldova-a-fost-scoasa-la-privatizare-de-ce-
vrea-statul-sa-o-vanda
9
https://www.mold-street.com/?go=news&n=6897
”Aeroportul Internațional Chișinău” trebuiau să prezente Consiliului Concurenței, în termen de
șase luni de la acordarea ajutorului de stat, un plan de restructurare sau de lichidare a
beneficiarului.
Compania ”Air Moldova” se confrunta cu grave probleme financiare. Potrivit Consiliului
Concurenței, în anul 2017 Î.S. C.A. ”Air Moldova” a înregistrat pierderi nete de 111,5 milioane
lei. Datoriile totale înregistrează o tendință crescătoare pe parcursul ultimilor ani de la 604,6
milioane de lei în anul 2013, la 1,1 miliarde de lei. În iulie 2018, ”Air Moldova” deținea o cotă
de 43 la sută din numărul total de pasageri transportați. 10
În octombrie 2018, autoritățile au anunțat că la concursul de privatizare a „Air Moldova” a
câștigat o companie al cărei proprietar principal este compania low cost Blue Air din România.
Agenția Proprietății Publice anunța, la 2 octombrie 2018, că la concursul de privatizare a
companiei aeriene de stat „Air Moldova” a câștigat compania „Civil Aviation Group. Valoarea
tranzacției este de 1,2 miliarde de lei, însă în bugetul de stat vor ajunge doar 50 milioane de lei.
Ceilalți bani vor fi pentru achitarea datoriilor companiei, pe care cumpărătorul trebuie să le
plătească, conform condițiilor de privatizare. Potrivit informațiilor Agenției Proprietății Publice,
cumpărătorul și-a mai asumat responsabilitatea de a soluționa problemele operaționale și
dezvoltarea companiei.
Despre privatizarea „Air Moldova” s-a anunțat la sfârșitul lunii iulie 2018. Cei de la
Agenție au explicat necesitatea vânzării companiei prin situația financiară deplorabilă a acesteia,
care risca să dea faliment: pierderile din anul 2017 au constituit 190,4 milioane de lei, în primele
șase luni ale anului 2018 – 160 milioane de lei, iar datoria totală este de 1,28 miliarde de lei.
Agenția Proprietății Publice a comunicat și despre planurile de dezvoltare a „Air
Moldova”, sub conducerea „Civil Aviation Group”. În special, compania planifică să lanseze
șapte rute noi, până la sfârșitul anului 2019, iar până în anul 2020 – încă patru.
Până în anul 2021, potrivit Agenției, „Air Moldova” va începe să asigure zboruri
transcontinentale spre SUA, Canada și China. „Activitatea se va baza pe fluxul reciproc de
pasageri al țărilor CSI și cele ale Europei, iar Aeroportul Chișinău se va transforma într-un hub
internațional de aviație”, se spune în comunicatul de presă al Agenției.
Ținând cont de creșterea fluxului de pasageri, până în anul 2021, flota companiei aeriene
va crește până la 14 aeronave și va fi completată cu nave Airbus A320/A319 și Embraer-190. În
afară de aceasta, vor fi angajate încă 10 echipaje pentru aeronave, iar pentru instruirea
personalului vor fi cheltuiți 3,5 milioane de euro până la sfârșitul anului 2023.

10
https://www.bizlaw.md/2018/07/26/compania-aeriana-air-moldova-a-fost-scoasa-la-privatizare-de-ce-
vrea-statul-sa-o-vanda
 Comunicatul de presă al Agenției se încheie cu mențiunea că „Civil Aviation Group” și-a
asumat obligațiunea de a păstra brandul „Air Moldova” și de a dezvolta compania ca operator
11
aerian național.
Air Moldova" este unul din cele mai recunoscute brand-uri moldoveneşti, fiind fondată
prin decret prezidenţial la 12 ianuarie 1993. La momentul actual companiei "Air Moldova" îi
revine circa 50% din fluxul aerian de pasageri, înregistrat pe piaţa moldovenească. 12
„Blue Air” a preluat doar 49 la sută din acţiunile companiei ce a privatizat Air Moldova şi
va menține programul actual al zborurilor „Air Moldova”, iar o prioritate va fi „restabilirea
încrederii clienților” cu scopul de a crește eficiența afacerii. „Civil Aviation Group”
intenționează să transforme „Air Moldova” într-o companie aeriană modernă, de succes, cu o
echipă puternică și bine instruită, pentru a oferi pasagerilor cele mai înalte standarde ale
deservirii.
În baza exemplului „Air Moldova” cred că insolvenţa, bine aplicată, este capabilă să
conducă la curăţarea mediului de afaceri, atât prin salvarea debitorilor, prin reorganizare, cât şi
prin eliminarea debitorilor toxici pentru mediul de afaceri, prin falimentul acestora.

11
http://newsmaker.md/rom/noutati/incotro-a-zburat-air-moldova-tot-ce-se-stie-si-ce-nu-se-stie-despre-
noii-proprieta-39415
12
https://www.airmoldova.md/about-company-ro/