THE RECOVERY OF WAGE CLAIMS IN INSOLVENCY

PROCEDURE/RECUPERAREA CREANTELOR SALARIALE

IN PROCEDURA DE INSOLVENTA
Negrea Nicolae-Alexandru
Academia de Politie ,,Alexandru Ioan Cuza’’
alex_steaua200835@yahoo.com

Popa Teodor Madalin

Academia de Politie ,,Alexandru Ioan Cuza’’
teodormadalin@gmail.com

Rezumat:Recuperarea creantelor salariale reprezinta o problema controversata in contextul intrarii in

insolventa a cat mai multor societati comerciale. Pentru a fi respectate si protejate drepturile salariale s-au
instituit la nivelul Uniunii Europene directive care evidentiaza masuri concrete in acest sens. Prin legea
85/2014 s-a statuat dreptul de preferinta al creantelor salariale. Creantele izvorate din raportul de munca se
situeaza pe locul 3 in ordinea de prioritate instituita de art 161 din Legea 85/2014 fiind precedate de
cheltuielile aferente procedurii insolventei si de creantele provenind din finantari acordate debitorului in
perioada de observatie in scopul desfasurarii activitatilor curente.Totodata un aspect important in
individualizarea si particularizarea problematicii abordate in aceasta lucrare este reprezentat de valorarea-
prag pentru a putea fi introdusa cererea de insolventa care în cazul creanțelor salariale este de 6 salarii
medii brute pe economie/salariat.De asemenea, Romania are un mecanism de recuperare al creantelor
salariale constituit prin Legea 200/2006. Angajatii de la firmele care intra in insolventa pot apela
la Fondul de Garantare a creantelor salariale, cel care le poate asigura salariatilor recuperarea partiala a
lefurilor.Prin urmare,in Romania functioneaza un mecanism complex care asigura o oarecare protectie a
creantelor salariale,limitand astfel abuzurile angajatorilor,protejand astfel dreptul angajatilor la salariu.

Cuvinte cheie:insolventa,creante salariale,angajator,salariati

Abstract: Debt collection wage is a controversial issue in the context that more and more companies
go into insolvency. For the wage duties to be respected and protected in the European Union a directive
was established which outlines concrete measures in this regard. The law 85/2014 regulates the right to
option regarding wage claims. The claims which emanate from the labour ratio are situated third place in
the order of priorities established by Article 161 of Law 85/2014 being preceded by expenses related to
the insolvency procedure and the claims derived from finances conferred to the debtor during the
observation period for the pupose of performing current duties.At the same time an important aspect of
the individualization and customization of the issues addressed in this article is represented by the value
threshold in order for the insolvency which regarding wage claims is 6 average gross salaries in
economy /employee. Also Romania has a mechanism for the recovery of wage debts established by Law
200/2006.The employees from the companies that became insolvent can access the Wage Guarantee Fund
for wage claims, is the one that can provide employees with partial recovery of wages.In conclusion
Romania operates a complex mechanism that provides some protection to wage claims, thereby limiting
the abuse from employers and protects the right of employees to wages.

Key words:insolvency,wage claims,employer,employees

I.Consideratii Introductive
Criza economica din 2008 la nivel global a generat efecte negative incomensurabile
atat la nivel social cat si asupra mediului de afaceri.
Impactul crizei economice s-a resimtit puternic in Romania in anii 2009,2010,2011
urmand sa se constate o perioada de redresara incepand cu 2012-2013,aceasta perioada fiind
continuata si in prezent.Prin urmare, afectati de efectele negative ale crizei economice si
financiare operatorii economici s-au regasit in imposibilitatea de a-si onora intocmai si la timp
obligatiile asumate, inclusiv cele rezultate din derularea raporturilor juridice de munca, avand
drept consecinta initierea procedurii de insolventa.
Insolventa reprezinta o masura de protectie a debitorilor in fata creditorilor deoarece
acestia sunt exonerati de la exectuarea creantelor exigibile in aceasta perioada. Aceasta
procedura judiciara a devenit in contextul actual o forma de,, escrocherie legala’’,
intreprinderile mici si mijlocii profitand de lacunele legislatiei interne,interpretandu-le in
mod favorabil.Prin urmare se produc consecinte asupra marilor firme cat si asupra angajatiilor
care raman cu restante salariale, fiindu-le incalcate drepturi sub pretextul intrarii in
insolventa a societatii comerciale respective.

Asadar, insolventa a devenit un fenomen social care afecteaza nu doar mediul

economic ci si sectoare intregi ale populatiei, salariati ai societatilor afectate de insolventa.
Acestia isi pierd, de regula, drepturile banesti aferente ultimelor luni de munca, in conditiile in
care este evident faptul ca societatea falita nu are fonduri disponibile in scopul acoperirii
masei credale.1

II.Insolventa(problema acuta a operatorilor economici)

Din studiile efectuate s-a evidentiat faptul ca Romania este pe primul loc in ceea ce
priveste numarul companiilor care au intrat in procedura de insolventa in ultimii ani.Astfel s-
a constatat necesitatea unor noi reglementari care sa corespunda cu legislatia europeana.

S-a evidentiat astfel o incercare de armonizare si uniformizare a legislatiei interne care

trebuie sa se afle in concordanta cu directivele europene stabilite la nivelul institutiilor
europene specializate.Noua lege a insolventei 85/2014 transpune Directiva 2001/24/CE a
Parlamentului European si a Consiliului privind reorganizarea si lichidarea institutiilor de
credit,publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,seria L,nr.125 din 5 mai 2001, cerinta
pe care o indeplinea partial si vechea reglementare.

In prealabil menționăm faptul că potrivit art. 5 punctul 29 al Legii nr. 85/2014

insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa
fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile, fiind o situație
a trezoreriei debitorului și nu a patrimoniului său. Avand in vedere Legea 85/2014, art.5
punctul 5 averea debitorului reprezintă totalitatea bunurilor şi drepturilor sale patrimoniale,
inclusiv cele dobândite în cursul procedurii insolvenţei, care pot face obiectul executării silite
potrivit Codului de procedură civilă;

1
,,Angajator in insolventa. Ce se intampla cu salariatii si drepturile lor? Accesarea Fondului

pentru plata creantelor salariale’’, de Zamfirescu Racoti & Partners,

http://www.hotnews.ro/stiri-dosare_juridice_insolventa-15596179-angajator-
insolventa-intampla-salariatii-drepturile-lor-accesarea-fondului-pentru-plata-
creantelor-salariale.htm
 Tot in Legea 85/2014 in art.5,punctul 26 se defineste faptul ca debitor este persoana
fizică sau juridică care poate fi subiect al unei proceduri prevăzute de prezenta lege.Pentru a
se intelege mult mai bine statutul debitorului in cadrul procedurii de insolventa legea 85/2014
la art.5,punctul 27 debitor în dificultate financiară este debitorul care, deşi execută sau este
capabil să execute obligaţiile exigibile, are un grad de lichiditate pe termen scurt redus şi/sau
un grad de îndatorare pe termen lung ridicat, ce pot afecta îndeplinirea obligaţiilor
contractuale în raport cu resursele generate din activitatea operaţională sau cu resursele atrase
prin activitatea financiară;

Conform prevederilor art. 5 pct. 20 al Legii nr. 85/2014 are calitatea de creditor
îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței acel creditor a cărui creanță asupra
patrimoniului debitorului este certă. lichidă și exigibilă de mai mult de 60 de zile. Pentru a fi
certă, creanța creditorului trebuie să rezulte dintr-un act sau mai multe acte care sunt emanate
de către debitor sau recunoscute de către acesta. Nu este necesară existența unui act autentic
sau a oricărui titlu executoriu (hotărâre judecătorească, bilet la ordin, cec etc.) pentru ca
creanța invocată să fie considerată certă. Creditorul ce îndeplinește condițiile prevăzute de
către legea 85/2014, va avea opțiunea de a proceda la formularea unei cereri în pretenții (în
cazul în care acesta nu deține un titlu executoriu asupra debitorului), de a proceda la
executarea silită individuală a debitorului (în cazul în care creditorul deține un titlu executoriu
asupra debitorului), conform prevederilor Cărții a V-a a Codului de procedură civilă, sau va
putea opta (în cazul în care sunt întrunite condițiile deschiderii procedurii și va consideta
avantajos acest lucru) pentru executarea concursuală și colectivă prin intermediul procedurii
insolventei.

Un aspect important in individualizarea si particularizarea problematicii abordate in

aceasta lucrare este reprezentat de valorarea-prag

Potrivt art. 5 pct. 72 al Legii nr. 85/2014, valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al
creanței, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenței. Valoarea-
prag este de 40.000 lei, sau în cazul creanțelor salariale este de 6 salarii medii brute pe
economie/salariat. Conform prevederilor art. 5 pct 20 ale Legii nr. 85/2014 creditorii vor
putea solicita deschiderea procedurii insolvenței doar în cazul în care, după compensarea
datoriilor reciproce, de orice natură – față de debitor, suma datorată acestora va depăși
valoarea prag. Legea 85/2014 consolideaza drepturile creditorilor de a le fi executate
obligatiile exiginile,certe si lichide fiind reduse metodele debitorilor de a se sustrage de la
plata datoriilor si de a incerca amanarea platiilor cat mai mult posibil.Prin urmare s-a redus
valoarea-prag pentru deschiderea procedurii de la 45.000 lei cat era pe vehcea lege la 40.000
lei cat si perioada de la care creditorul poate formula cererea de deschidere a procedurii de
insolventa de la mai mult de 60 de zile spre deosebire de 90 zile cat era reglementat in vechea
lege.

III.Dreptul de preferinta al creantelor salariale

Salariatii beneficiaza de un drept de preferinta in raport cu ceilalti creditori in ceea ce

priveste recuperarea creantelor salariale,fapt ce le confera dreptul real de a avea prioritate fata
de titularii altor drepturi reale sau de creanta. Acest drept de preferinta este individualizat si
reglementat in legea 85/2014.

La definiţiile incluse în actul normativ, art5. punctul 18 creanţe salariale sunt

creanţele ce izvorăsc din raporturi de muncă şi raporturi asimilate între debitor şi angajaţii
acestuia. Aceste creanţe sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe de către
administratorul judiciar/lichidatorul judiciar.

Conform Legii 85/2014 privind Procedurile de prevenire a insolventei de insolventa

salariatii, creantele izvorate din raportul de munca se situeaza pe locul 3 in ordinea de
prioritate instituita de art 161 din Legea 85/2014 fiind precedate de cheltuielile aferente
procedurii insolventei, prioritare, si de creantele provenind din finantari acordate debitorului
in perioada de observatie in scopul desfasurarii activitatilor curente.2

Salariatii beneficiaza de un statut aparte in cadrul procedurii de insolventa in ceea ce

priveste inscrierea lor la masa credala. Astfel, spre deosebire de restul creditorilor ale caror
creante vor fi inregistrate pe baza unei cereri de admitere necesar a fi depuse in termenul fixat
prin hotararea de deschidere a procedurii insolventei, titularii creantelor izvorate din raporturi
de munca vor fi inscrisi in tabelul de creante din oficiu, de catre administratorul judiciar,
conforme.Statutul creditorilor salariati se deosebeste de cel al creditorilor apartinand celorlalte
categorii si la nivelul conditiilor ce trebuie intrunite pentru ca procedura insolventei sa poata
fi declansata in mod legal.’’3

Prin urmare se evidentiaza faptul ca potrivit legislatiei in vigoare angajatorul are

obligaţia să plătească contravaloarea prestaţiilor angajaţilor înaintea oricăror datorii.Aceasta
prioritate a angajatilor este o consecinta a drepturilor pe care acestia le au,dreptrui care sunt
prevazute in Codul Civil,Codul Muncii. Trebuie menţionat că prevederile Codului Muncii şi
ale Codului Civil se aplică oricărui contract de muncă, indiferent de forma sub care este
încheiat, dacă acesta stipulează în mod clar faptul că angajatorul este obligat să plătească
angajatului, lunar, o anumită sumă fixă în schimbul serviciului prestat de angajat.

„Pentru munca prestată în baza contractului de muncă, fiecare angajat are dreptul la
o remuneraţie, indiferent dacă aceasta este numită salariu sau drepturi financiare sau drepturi
băneşti”4
Salariul trebuie plătit în bani cel puţin o dată pe lună, iar data plăţii acestuia este
stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în
regulamentul intern, după caz. Neplata la timp sau integrală a salariului către angajaţi
constituie motiv suficient pentru ca angajatorul să fie chemat în instanţă în calitate de pârât.
Orice spor, indemnizaţie sau adaos la salariu pe care părţile l-au negociat şi nu a fost acordat,
poate declanşa un astfel de proces, căci potrivit art. 160 din Codul muncii, salariul cuprinde
salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.

2
Raspuns al secretarului de stat Attila Gyorgy la interpelarea domnului deputat Radulescu Romeo
3
Avocat Alina Toma, http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_41461/Angajator-in-insolventa-Ce-drepturi-
au-angajatii-si-cum-isi-pot-recupera-ei-salariile-neachitate.html de Eduard Popescu
4
Marius Coltuc,
http://www.curierulnational.ro/Economie/2016-10-31/Cum+va+puteti+recupera+salariile+restante ,
Economie - Afrodita Cicovschi
 Procedura de insolventa poate afecta intr-un mod exhaustiv drepturile salariale ale
angajatorilor si asa cum am mentionat si in partea introductiva profitand de anumite lacune
din legislatia aflata in vigoare, angajatorii apeleaza la aceasta forma de,,escrocherie legala’’
pentru a nu isi executa creantele exitente si prin aceasta manevra reusesc in unele cazuri sa se
sustraga de la plata salariilor restante sub pretextul acestor datorii pe care le au.In cazul
procedurii de insolventa drepturile angajatiilor se restrang dar recuperarea salariilor restante
poate fi posibila respectand o anumita procedura.Legiuitorul a reusit totusi sa limiteze efectele
negative ale procedurii de insolventa asupra creantelor salariale ale angajatiilor si le-a conferit
acestora un statut privilegiat la masa credala.Prin urmare,salariatii au dreptul de a participa si
de a vota in adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara, precum
si dreptul de a face parte din comitetul creditorilor. Acesta poate fi propus, dupa caz, de
debitor, de administratorul judiciar ori de catre unul sau mai multi creditori.

In plus, salariatii au dreptul de a participa la distributiile de fonduri rezultate din

reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului.

In cadrul procedurii de insolventa, suplimentar fata de drepturile prevazute de

legislatia muncii, salariatii mai beneficiaza si de urmatoarele drepturi, pe langa cele
mentionate anterior:

 dreptul de a fi informati ori notificati cu privire la desfasurarea procedurii si de a

participa la orice alta procedura corespunzatoare acestei situatii;
 la sedintele adunarilor creditorilor, salariatii debitorului vor putea fi reprezentati de un
delegat din randul acestora, care va vota pentru intreaga valoare a creantelor
reprezentand salariile si alte drepturi banesti ce li se cuvin;
 dreptul de a solicita judecatorului sindic, in cazuri urgente, emiterea unei ordonante
presedintiale prin care acesta sa dispuna masuri temporare in scopul conservarii
patrimoniului societatii debitoare.

Prin reglementarile actuale nu se aduc schimbari mentiunilor prevazute in vechea

legislatie potrivit carora titularii creantelor salariale se inscriu in categoria creditorilor
care voteaza separat in vederea adoptarii planului de reorganizare.5

De asemenea, salariatii au dreptul sa fie reprezentati la sedintele adunarii creditorilor

de catre un delegat din randul acestora. Aceasta persoana delegata detine prerogativa votarii
pentru intreaga valoare a creantelor reprezentand salariile si celelalte drepturi banesti la care
angajatii sunt indreptatiti. Salariatii pot participa si au dreptul sa voteze in adunarea
creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara.Totodoata pot face parte din
comitetul creditorilor. Acesta poate fi propus, dupa caz, de debitor, de administratorul judiciar
ori de catre unul sau mai multi creditori.

In plus, salariatii au dreptul de a participa la distributiile de fonduri rezultate din

reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului.

In cadrul procedurii de insolventa, pe langa drepturile prevazute de legislatia

muncii, salariatii mai beneficiaza si de urmatoarele drepturi, pe langa cele mentionate
anterior:

5
Alina Toma, http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_41461/Angajator-in-insolventa-Ce-drepturi-au-
angajatii-si-cum-isi-pot-recupera-ei-salariile-neachitate.html
  dreptul de a fi informati ori notificati cu privire la desfasurarea procedurii si de a
participa la orice alta procedura corespunzatoare acestei situatii;
 la sedintele adunarilor creditorilor, salariatii debitorului vor putea fi reprezentati de un
delegat din randul acestora, care va vota pentru intreaga valoare a creantelor
reprezentand salariile si alte drepturi banesti ce li se cuvin;
 dreptul de a solicita judecatorului sindic, in cazuri urgente, emiterea unei ordonante
presedintiale prin care acesta sa dispuna masuri temporare in scopul conservarii
patrimoniului societatii debitoare.

Actualele reglementari pastreaza mentiunile prevazute in vechea legislatie potrivit

carora titularii creantelor salariale se inscriu in categoria creditorilor care voteaza separat in
vederea adoptarii planului de reorganizare.

Totodata, s-a pastrat posibilitatea reprezentarii salariatilor la sedintele adunarii

creditorilor de catre un delegat din randul acestora. Persoana delegata detine prerogativa
votarii pentru intreaga valoare a creantelor reprezentand salariile si celelalte drepturi banesti.

Directiva 2008/94/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008

privind protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvenței angajatorului

Directiva 2008/94/CE se aplica creantelor salariatilor care izvorasc din contracte de

munca sau raporturi de munca incheiate cu angajatori care sunt in stare de insolventa.
Aceasta directiva a venit cu noi propuneri pentru a spori protectia salariatiilor in ceea ce
priveste recuperarea creantelor salariale neachitate atunci cand societatea comerciala la care
sunt angajati intra in insolventa.

Statele membre trebuie sa isi armonizeze legislatia pentru a implementa masuri

coerente care sa consolideze drepturile salariatiilor cat si instrumente concrete prin care
acestia isi pot recupera creantele salariale. Necesitatea armonizarii si uniformizarii legislatiei
statelor membre rezulta din necesitatea unei dezvoltări economice și sociale echilibrate în
cadrul Comunității.

Pentru limitarea abuzurilor din partea angajatorior s-a statuat faptul ca statele membre
U.E nu pot stabili o durata minima pentru contractul de munca sau raportul de munca ca o
conditie pentru ca lucratorii salariati sa aiba dreptul de a invoca aceasta directiva.

Este necesar ca statele membrele Uniunii Europene sa ia masuri pentru a se asigura ca

neplata contributiilor obligatorii datorate de catre un angajator institutiilor de asigurari din
sistemele nationale obligatorii de asigurari sociale , inainte de a interveni insolventa sa , nu
afecteaza in mod nefavorabil dreptul salariatilor la pensie din partea acestor institutii de
asigurari, in masura in care contributiile salariatilor au fost retinute la sursa din remuneratia
platita.

Directiva ecidentiaza faptul ca fiecare stat membru trebuie sa instituie un organism care să
garanteze lucrătorilor salariați plata creanțelor lor salariale neachitate. Romania are un fond de
garantare al creantelor salariale constituit prin Legea nr 200/2006.6

6
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_13587/Protectia-salariatilor-in-cazul-insolventei-angajatorului-
un-nou-cadru-legislativ-in-UE.html DIRECTIVA 2008/94/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din
22 octombrie 2008 privind protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvenței angajatorului
 IV. Fondul de Garantare a creantelor salariale

Angajatii de la firmele care intra in insolventa pot apela la Fondul de Garantare a

creantelor salariale, cel care le poate asigura salariatilor recuperarea partiala a lefurilor.

Fondul de Garantare, constituit prin Legea nr. 200/2006 si administrat de Agentia

Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, prin agentiile pentru ocuparea fortei de munca
judetene, acopera salarii, compensatii si indemnizatii, cuantumul despagubirilor fiind plafonat
7
la valoarea a trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat. Fondul se constituie
din contributia lunara a fiecarui angajator.

Creantele salariale acoperite din acest Fond sunt cele aferente unei perioade de trei luni
calendaristice anterioare lunii in care se solicita, iar suma totala a acestora nu poate depasi
cuantumul a trei salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.

Deschiderea procedurii insolventei genereaza o serie de masuri care ii revin

administratorului judiciar, cum ar fi notificarea creditorilor care figureaza in lista intocmita
de catre debitor, notificare ce va fi comunicata de indata, cu cel putin zece zile inainte de
implinirea termenului-limita pentru inregistrarea cererilor de admitere a creantelor.

Pentru a a obtine despagubiri din Fondul de Garantare pentru plata creantelor salariale,
angajatii trebuie sa urmeze mai multi pasi, dupa cum ne-a explicat avocatul.

Astfel, salariatii se vor adresa in primul rand administratorului/lichidatorului judiciar

caruia ii vor solicita, printr-o notificare scrisa, sa efectueze demersurile necesare pentru plata
creantelor salariale din Fondul de garantare.

Ulterior, salariatii se pot adresa si direct Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de
Munca din circumscriptia in care angajatorul isi are sediul, domiciliul sau resedinta.

De asemenea, aceasta cerere poate fi inaintata si de catre organizatiile care reprezinta

interesele salariatilor, precum si de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar. Cererea
trebuie insotita de urmatoarele documente:

 copie de pe hotararea judecatoreasca definitiva de deschidere a procedurii de

insolventa;
 copie de pe hotararea judecatoreasca prin care s-a dispus masura ridicarii partiale sau
totale a dreptului de administrare;
 copie de pe notificarea adresata administratorului sau lichidatorului angajatorului in
stare de insolventa, in vederea efectuarii demersurilor necesare pentru plata creantelor
salariale.

 in cazul in care angajatorul este transnational, la cerere mai trebuie anexata si o copie
de pe hotararea pronuntata de autoritatea competenta dintr-un stat membru al Uniunii
Europene sau al Spatiului Economic European, prin care se deschide procedura sau,
7
Legea 200/2006, http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_41461/Angajator-in-insolventa-Ce-drepturi-
au-angajatii-si-cum-isi-pot-recupera-ei-salariile-neachitate.html
 dupa caz, prin care se constata ca nu exista bunuri in averea debitorului sau ca sunt
insuficiente pentru a justifica deschiderea procedurii insolventei si se pronunta
radierea acestuia din registrul in care este inmatriculat.8

Solutionarea cererilor, indiferent daca acestea sunt formulate de administratorul

judiciar/lichidator sau de salariati, personal sau prin reprezentantii acestora, se face in termen
de 45 de zile de la data inregistrarii acestora la agentia teritoriala competenta.

Daca examinarea este solutionata favorabil solicitantilor, agentia teritoriala

competenta va emite o dispozitie prin care va stabili cuantumul creantelor salariale suportate
din Fondul de garantare. In cazul in care se constata ca angajatorul nu indeplineste conditiile
prevazute de lege, cererea va fi respinsa, prin dispozitia motivata a agentiei teritoriale. O
copie de pe dispozitia emisa va fi comunicata si salariatilor sau reprezentantilor lor.

In 30 de zile de la comunicarea dispozitiei, orice persoana interesata poate formula

contestatie impotriva acesteia, contestatie care se adreseaza instantei competente potrivit Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004.

In situatia redresarii societatii debitoare, salariatii vor fi obligati la restituirea sumelor

obtinute din Fondul de garantare in termen de sase luni de la pronuntarea hotararii de
inchidere a procedurii insolventei.

Salariatii ar putea obtine despagubiri si pe langa cele oferite de Fondul de Garantare avand in
vedere inscrierea salariatilor la masa credala a societatii aflate in insolventa, sumele obtinute
in cursul procedurii vor fi distribuite si catre acestia, cu precizarea ca suma totala pe care ar
avea-o de primit un angajat va fi diminuata cu suma obtinuta din Fondul de garantare
Restructurarea si regandirea strategiei de afaceri tin de insasi esenta reorganizarii judiciare,
implicand de multe ori si necesitatea unor proceduri complexe de concedieri colective.
Oportunitatea concedierilor ca parte a planului menit sa conduca la redresarea societatii
trebuie analizata in concret, de la caz la caz, neputand fi desprinsa o regula a reusitei acestor
practici.

Concret, in urma lichidarii averii societatii in faliment, salariatii vor incasa creantele
inscrise in tabelul obligatiilor debitoarei de indata ce sunt acoperite cheltuielile aferente
desfasurarii procedurii si creantele provenind din finantari acordate debitoarei in perioada de
observatie, pentru continuarea activitatii sale.

Studiu de caz .Combinatul Oltchim

Un exemplu concludent in ceea ce priveste problema restantelor salariale in cadrul

procedurii de insolventa este reprezentat de S.C.Oltchim S.A. Combinatul de la Valcea a
intrat in insolventa in anul 2013 iar ca o consecinta a acestui fapt au aparut numeroase
disponibilizari,reduceri salariale cat si numeroase salarii restante. Salariatii care detin creante
salariale ce izvorasc din raporturi de munca au calitatea de creditori impotriva acestuia,fara a
depune personal declaratiile de creanta,avand drepturile si obligatiile reglementate de lege
8
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_41461/Angajator-in-insolventa-Ce-drepturi-au-angajatii-si-cum-
isi-pot-recupera-ei-salariile-neachitate.html,Alina Toma
pentru fiecare stadiu al procedurii insolventei. Conform procedurii prevazute in Legea
200/2006 privind constituirea si utilizarea fondului pentru plata creantelor salariale angajatii
au apelat la Fondul de Garantare pentru a-si recupera o parte din salariile restante.

Astfel,angajaţii combinatului Oltchim au încasat în 2013 cei mai mulţi bani

din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. Peste 17,4 milioane de lei au obţinut
de la AJOFM Vâlcea salariaţii combinatului chimic în 2013, din Fondul de Garantare. 9

V. Concluzii

O parte din angajatori apeleaza la procedura insolventei pentru a se exonera de la plata

datoriilor si implicit de la plata salariilor catre angajati .

Prin urmare se poate considera o forma de ,,eschrocherie legala’’ dar legiuitorul a anticipat
aparitia unor asemenea manevre si a reglementat masuri de protectie pentru salariati.Astfel
acestia au dreptul sa se inscrie la masa credala ca si ceilalti creditori.Totodata ei beneficiaza
de un statut privilegiat in acest sens prin faptul ca spre deosebire de restul creditorilor ale
caror creante vor fi inregistrate pe baza unei cereri de admitere necesar a fi depuse in termenul
fixat prin hotararea de deschidere a procedurii insolventei, titularii creantelor izvorate din
raporturi de munca vor fi inscrisi in tabelul de creante din oficiu, de catre administratorul
judiciar.

De asemenea, se statueaza ca aceste creante izvorate din raportul de munca se situeaza

pe locul 3 in ordinea de prioritate instituita de art 161 din Legea 85/2014 fiind precedate de
cheltuielile aferente procedurii insolventei, prioritare si de creantele provenind din finantari
acordate debitorului in perioada de observatie in scopul desfasurarii activitatilor curente.Prin
reglementarile prevazute in Legea nr. 200/2006 s-a constituit Fondul de Garantare care le
confera salariatiilor posibilitatea de a-si recupera o parte din salariile restante.Se evidentiaza o
masura concreta de garantie a salariatiilor pentru a beneficia de salariul cuvenit chiar si atunci
cand societatea comerciala la care lucreaza a intrat in insolventa. Aceste garantii prevazute de
legea 85/2014 si de legea 200/2006 diminueaza abuzul si inselaciunea pe care ar putea sa o
comita angajotorul in raport cu salariatii.

De asemenea este mentionat in Codul Muncii,in articolul 10 faptul ca ,,Contractul

individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se
obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică,
în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.’’Ca o consecinta a incalcarii dreptului la
remuneratie a angajatorului acesta beneficiaza de cai de atac asa cum este mentionat in Titlu

9
,,Au intrat în insolvenţă şi n-au mai plătit angajaţii. Topul firmelor pentru care statul a plătit salariile’’

. http://www.economica.net/au-intrat-in-insolventa-si-n-au-mai-platit-salariatii--topul-firmelor-pentru-care-
statul-a-platit-salariile_83682.html#ixzz4cBJsN919
al XII-Jurisdictia Muncii, iar insolventa este folosita de angajatori ca o forma de evitare a
acestui conflict cu salariatii care si-ar putea castiga mult mai usor in instanta drepturile
salariale rezultate din munca prestata intr-o situatie in care firma nu se afla in procedura de
insolventa.

Masurile de protectie ale salariatiilor pentru a isi recupera creantele salariale in cazul
in care societatea comerciala a intrat in insolventa sunt necesare pentru a exista o concordanta
cu acquis-ul comunitar si cu normele internationale si pentru a se evita eventualele forme
de ,,sclavagism’’ constituite din abuzul si inselatoriile la care pot fi supusi salariatii.

Referințe bibliografice și citări

,,Angajator in insolventa. Ce se intampla cu salariatii si drepturile lor? Accesarea Fondului pentru plata creantelor salariale’’,
de Zamfirescu Racoti & Partners, http://www.hotnews.ro/stiri-dosare_juridice_insolventa-15596179-angajator-
insolventa-intampla-salariatii-drepturile-lor-accesarea-fondului-pentru-plata-creantelor-salariale.htm , accesat la data
23.03.2017.
Legea nr. 85/2014 - procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 466
din 25 iunie 2014.
Codul Muncii actualizat 2017 (Legea nr. 53/2003)
Raspuns al secretarului de stat Attila Gyorgy la interpelarea domnului deputat Radulescu Romeo
Avocat Alina Toma, http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_41461/Angajator-in-insolventa-Ce-drepturi-au-angajatii-si-
cum-isi-pot-recupera-ei-salariile-neachitate.html de Eduard Popescu accesat la data 22.03.2017
Marius Coltuc, http://www.curierulnational.ro/Economie/2016-10-31/Cum+va+puteti+recupera+salariile+restante ,
Economie - Afrodita Cicovschi accesat la data 17.03.2017
Alina Toma, http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_41461/Angajator-in-insolventa-Ce-drepturi-au-angajatii-si-cum-isi-
pot-recupera-ei-salariile-neachitate.html accesat la data 21.03.2017
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_13587/Protectia-salariatilor-in-cazul-insolventei-angajatorului-un-nou-cadru-
legislativ-in-UE.html DIRECTIVA 2008/94/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 22 octombrie
2008 privind protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvenței angajatorului accesat la data 25.03.2017
Legea 200/2006, http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_41461/Angajator-in-insolventa-Ce-drepturi-au-angajatii-si-cum-
isi-pot-recupera-ei-salariile-neachitate.html accesat la data 25.03.2017
http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_41461/Angajator-in-insolventa-Ce-drepturi-au-angajatii-si-cum-isi-pot-recupera-
ei-salariile-neachitate.html,Alina Toma accesat la data 26.03.2017
,,Au intrat în insolvenţă şi n-au mai plătit angajaţii. Topul firmelor pentru care statul a plătit salariile’’
. http://www.economica.net/au-intrat-in-insolventa-si-n-au-mai-platit-salariatii--topul-firmelor-pentru-care-statul-a-platit-
salariile_83682.html#ixzz4cBJsN919 accesat la data 27.03.2017