CURSUL I.

NOȚIUNEA, PRINCIPIILE, CARACTERELE ȘI CATEGORIILE DE PERSOANE

CĂRORA LI SE APLICĂ PROCEDURILE DE PREVENIRE A INSOLVENȚEI ȘI DE
INSOLVENȚĂ

Secțiunea I. Noţiunea, principiile și caracterele procedurilor de prevenire a

insolvenței și de insolvență

§1. Noţiunea procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvenţă

1. Specificul şi dificultăţile activităţilor comerciale
În raporturile juridice comerciale generate de operaţiuni comerciale se nasc drepturi şi
obligaţii pentru părţile acestora. Executarea obligaţilor asumate de părţi trebuie să se facă la
termenele stabilite pentru a se putea asigura continuitatea şi frecvenţa afacerilor. Orice perturbare
a sistemului înlănţuit de operaţiunile comerciale poate produce consecinţe negative, nu doar între
părţile între care s-a produs hiatusul, ci şi asupra altora care sunt în dependenţă cu acestea. Pentru
situaţiile în care întreprinzătorii comercianţi sau necomercianţi ajung în dificultate, prin norme
juridice specifice s-ua consacrat proceduri speciale de tratament. Aceste proceduri sunt
procedurile de prevenire a insolvenței și procedurile de insolvență.
2. Noțiunea procedurilor de prevenire a insolvenței
Procedurile preventive de insolvență sunt instrumente juridice care au ca scop 1 salvarea
debitorului aflat în dificultate financiară. Prin aceste proceduri se urmărește ca debitorul să-și
continue activitatea, să fie păstrate locurile de muncă, să fie acoperite creanțele creditorilor
asupra debitorului.
Procedurile preventive se bazează pe înțelegeri amiabile, de negociere asupra creanțelor
între debitor și creditori.
Formele juridice în care se realizează și materializează aceste înțelegeri sunt mandatul ad-
hoc și concordatul preventiv.
3. Noțiunea procedurilor de insolvenţă
Procedurile de insolvenţă sunt instrumente juridice care au ca scop acoperirea pasivului
debitorului, prin lichidarea judiciară a averii acestuia, cu acordarea atunci când este posibil a unei
șanse de redresare a acestuia. Ele sunt aplicabile debitorilor a căror stare a patrimoniului se
caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide
și exigibile.
Insolvența debitorului poate fi prezumată atunci când acesta după 60 de zile de la
scadență nu a plătit datoria sa față de creditor, sau poate fi iminentă, atunci când se dovedește că
debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești
disponibile la data scadenței.
Formele juridice în care se realizează procedura insolvenței sunt reorganizarea judiciară
și falimentul.
Procedura insolvenței desemnează un ansamblu de norme juridice prin care se urmăreşte,
în cadrul unor modalităţi de tratament specifice, constând în reorganizarea judiciară sau în
faliment, obţinerea de fonduri pentru plata de către debitorul aflat în insolvenţă a datoriilor sale
către creditori.

1
S.D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial român, Ed. Universul Juridic, București, 2012, p.671
 §2. Principiile procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență.
1. Noțiunea principiilor de prevenire a insolvenței și de insolvență
Noţiunea de principiu se regăseşte generic în orice activitate intelectuală sau de practică
raţională umană. Principiile sunt nişte idei de bază, regului sau norme ca rezultat al
abstractizărilor şi generalizărilor în materie de cunoaştere şi experienţă umană, prin care se
reflectă şi se orientează gândirea şi experienţa umană şi la care se raporteză şi valorizează
judecata, conduita şi acţiunea umană.
Principiile procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt ideile generale și
preceptele directoare, care stau la baza procesului de înțelegere, elaborare şi aplicare a normelor
de drept privind aceste proceduri. Ele pun în evidență caracteristicile și specificul acostor
proceduri și facilitează înțelegerea și aplicarea normelor juridice care le reglementează.
2. Identificarea principiilor de prevenire a insolvenței și de insolvență
Legea nr. 85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență consacră
în art. 4, punctele 1-13 cele 13 principii fundamentale care au stat la baza elaborării normelor
acesteia. Ele constituie suportul pe care se fundamentează procesul de înțelegere și aplicare a
normelor în materie de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Principiile care guvernează procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt:
principiul maximizării averii debitorului și recuperării creanțelor (pct. 1); principiul acordării
șansei de redresare (pct. 2); principiul asigurării unei proceduri eficiente (pct. 3); principiul
asigurării tratamentului echitabil al creditorilor de același rang (pct. 4); principiul transparenței și
previzibilității procedurii (pct. 5); principiul recunoașterii drepturilor creditorilor și respectării
ordinii de prioritate a creanțelor (pct. 6); principiul lichidării riscului de credit și a riscului
sistemic asociat tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate (pct. 7); principiul asigurării
accesului la sursele de finanțare (pct. 8); principiul fundamentării votului pe criterii clare în
aprobarea planului de reorganizare (pct. 9); principiul favorizării negocierii creanțelor și a
încheierii unui concordat preventiv în procedurile de preinsolvență (pct. 10); principiul
valorificării în timp util și efecient a activelor în procedura de faliment (pct. 11); principiul
abordării integrate a procedurii în cazul grupului de societăți (pct. 12); principiul administrării
specializate și sub control judiciar a procedurii (pct. 13).
Aplicarea principiilor mai sus menționate este făcută diferențiat, după cum suntem în
prezența unor proceduri preventive de insolvență sau în prezența procedurii de insolvență.
Principiile aplicabile procedurilor de prevenire a insolvenței sunt cele care sunt prevăzute
la pct. 2, 3, 7, 8, 10 și 13 din art. 4 din Legea nr. 85/2014. Procedura insolvenței benificiază de
aplicabilitatea principiilor prevăzute la pct. 1-9 și 11-13 din art. 4 din Legea nr. 85/2014.
Principiul favorizării negocierii creanțelor și a încheierii unui concordat preventiv în procedurile
de preinsolvență prevăzut la pct. 10 din articolul menționat este strict aplicabil doar pentru
procedurile preventive de insolvență.
3. Principiul maximizării averii debitorului și recuperării creanțelor
În Legea nr. 85/2014 există dispoziții prin care sunt consacrate mijloacele juridice de
maximizare a averii debitorului și de recuperare a creanțelor.
Pentru conservarea averii debitorului atât debitorul cât și creditorii pot să formuleze, după
depunerea cererii de deschidere a procedurii, în cazuri urgente, care ar pune în pericol activele
debitorului, cerere de ordonanță președințială prin care judecătorul sindic să dispună suspendarea
provizorie a oricăror proceduri de executare silită (art. 66, alin. 11 din Legea nr. 85/2014).
 Creditorii pot formula, după depunerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței,
cerere de ordonanță președințială prin care să solicite judecătorului sindic prevenirea înstrăinării
de bunuri de către debitor, până la pronuntarea deschiderii procedurii (art. 70, alin. 5 din Legea
nr. 85/2014).
Maximizarea averii debitorului și recuperarea creanțelor poate fi făcută și prin acțiunile
revocatorii, prin care se încearcă readucerea în patrimoniul debitorului a bunurilor înstrăinate
fraudulos (art. 117 din Legea nr. 85/2014), precum și prin acțiunile de antrenare a răspunderii
administratorului special pentru depășirea limitelor dreptului său de administrare (art. 87din
Legea nr. 85/2014), ori a acțiunilor împotriva persoanelor care au contribuit la starea de
insolvență și care trebuie să suporte partea de pasiv rămasă neacoperită (art. 196 din Legea nr.
85/2014).
4. Principiul acordării șansei de redresare
Procedurile preventive de insolvență au ca scop acordarea șansei de redresare, prin
mandatul ad-hoc (art. 5, pct. 36din Legea nr. 85/2014) și concordatul preventiv (art. 5, pct. 17din
Legea nr. 85/2014), aplicabile debitorului aflat în dificultate financiară.
În procedura insolvenței există posibilitatea reorganizării judiciare ca modalitate juridică
de tratament al debitorului, în scopul redresării acestuia (art. 132-144 din Legea nr. 85/2014).
5. Principiul asigurării unei proceduri eficiente
Procedurile preventive de insolventă și de insolvență se caracterizează prin celeritate,
obiectivitate și imparțialitate și presupun costuri minime.
În materia procedurilor preventive de insolvență, convocarea părților pentru desemnarea
mandatarului ad-hoc se face în termen de 5 zile de la primirea cererii (art. 12 din Legea nr.
85/2014), iar cererile în materie de concordat preventiv se soluționează în regim de urgență (art.
18 din Legea nr. 85/2014).
Termenele de apel în cadrul procedurilor preventive, precum și a celor de insolvență sunt
de 7 zile de la comunicarea hotărârii pentru absenți și de la pronunțare pentru cei prezenți (art. 8
din Legea nr. 85/2014).
Procedura insolvenței este concursuală, colectivă și egalitară, la care participă toți
creditorii, iar aceștia pot face parte din adunarea creditorilor și din comitetul creditorilor.
Procedurile preventive de insolvență se derulează cu costuri minime. Acțiunile pentru
recuperarea creanțelor introduse de administratorul sau lichidatorul judiciar în numele debitorului
sunt scutite de taxe judiciare de timbru.
Pentru contestațiile la creanțe ori pentru înscrierea în tabelul de creanțe, legea prevede
taxe de timbru reduse.
6. Principiul asigurării tratamentului echitabil al creditorilor de același rang
Creditorii pot face parte din următoarele categorii: creditori cu creanțe bugetare; creditori
cu creanțe cu cauze de preferință (privilegii, gaj, ipotecă); creditori cu creanțe salariale; creditori
cu creanțe indispensabile (furnizori de utilități; furnizori de servicii; furnizori de materii prime);
creditori cu creanțe chirografare.
Creditorii care sunt din aceeași catagorie și au același rang beneficiază de un tratament
corect și echitabil în cadrul categoriei și rangului respectiv.
7. Principiul transparenței și previzibilității procedurii
Procedura insolvenței este transparentă și publică. Citațiile, convocările, notificările
actelor de procedură efectuate de instantă și de către administratorul ori lichidatorul judiciar se
fac prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență, care este publicație oficială editată de
Oficiul Registrului Comerțului.
 Desfășurarea procedurii se face cu notificarea și participarea activă a tuturor creditorilor.
Ședințele judecătorului sindic sunt publice. Evoluția procedurii este previzibilă și poate consta
înmăsuri preventive, redresare prin reorganizare ori lichidare prin faliment.
Formele juridice ale procedurii sunt previzibile, adică procedura generală ori procedura
simplificată.
8. Principiul recunoașterii drepturilor creditorilor și respectării ordinii de prioritate
a creanțelor
Toate creanțele sunt supuse verificării și sunt recunoscute drepturile creditorilor în
conformitate cu regulile care guvernează procedura (art. 99 din Legea nr. 85/2014).
Orice creditor are dreptul de a solicita înscrierea în tabelul creanțelor pe baza
notificării(art. 99 din Legea nr. 85/2014), ori din proprie inițiativă (art. 102 din Legea nr.
85/2014).
Creanțele salariale vor fi înregistrate de administratorul judiciar în conformitate cu
evidențele contabile (art. 102 din Legea nr. 85/2014).
Ordinea de plată a creanțelor în cazul falimentului este stabilită prin lege (art. 161 din
Legea nr. 85/2014).
Prețul obținut din valorificarea garanției anterior deschiderii procedurii către creditorul
beneficiar al clauzei de preferintă trebuie distribuit în termen de 30 de zile de la deschiderea
procedurii (art. 75, alin. 6 din Legea nr. 85/2014).
Creditorul garantat poate executa garanțiile financiare în termen de 5 zile de la cererea
acestuia, fără formularea unei cereri de suspendare adresată judecătorului sindic (art. 75, alin. 7
din Legea nr. 85/2014).
9. Principiul lichidării riscului de credit și a riscului sistemic asociat tranzacțiilor cu
instrumente financiare derivate
Legea nr. 85/2014 prin art. 89recunoaște posibilitatea operațiunilor de compensare
bilaterală în legătură cu unul sau mai multe contracte financiare calificate.
Compensarea poate opera pentru una sau mai multe operațiuni precum: conversia într-o
singură monedă a oricăror valori; compensarea până la obținerea unei sume nete; etc.
10. Principiul asigurării accesului la sursele de finanțare
Pe perioade de observație sau în perioada de reorganizare, debitorul poate să beneficieze
cu acordul creditorilor de finanțări din diverse surse.
Finanțările pot fi garantate cu bunuri sau drepturi care nu fac obiectul unor cauze de
preferinte, sau în subsidiar, cu acordul creditorilor care au asemenea cauze (art. 87 alin. 4 din
legea nr. 85/2014).
Restituirea finanțărilor obținute de către debitor trebuie făcută cu prioritate.
11. Principiul fundamentării votului pe criterii clare în aprobarea planului de
reorganizare.
Creditorii de același rang beneficiază de un tratament egal.
Fiecare creanță beneficiază de un drept de vot în categoria din care face parte (art. 138
alin. 2 din Legea nr. 85/2014).
Planul de reorganizare este acceptat în functie de numărul de categorii de creanțe și de
valoarea totală a creanțelor (art. 138 alin. 4 din Legea nr. 85/2014).
Planul de reorganizare este acceptat dacă sunt 5 categorii, dacă a fost adoptat de cel puțin
trei dintre categorii, dintre care cel puțin una este defavorizată și dacă planul a întrunit cel puțin
30 % din totalul valorilor (art. 139 alin. 1, lit. a din Legea nr. 85/2014).
 Dacă sunt mai puține categorii se au în vedere numărul de categorii, creanțele defavorizate
și valoarea totală a creanțelor.
Ceea ce este important în tratamentul acordat creditorilor este că nicio categorie nu trebuie
să primească mai puțin în reaorganizare decât ar primi în faliment.
12. Principiul favorizării negocierii creanțelor și a încheierii unui concordat
preventiv în procedurile de preinsolvență
Debitorul sau creditorii ori asociații care dețin controlul pot organiza ședințe de negociere
pentru exercitarea votului asupra proiectului de concordat preventiv (art. 26 din Legea nr.
85/2014).
Negocierile au ca scop obținerea votului a cel puțin 75% din valoarea creanțelor acceptate
și necontestate și în final încheierea concordatului preventiv.
Negocierile se desfășoară în prezența administratorului concordatar propus de debitor.

13. Principiul valorificării în timp util și eficient a activelor în procedura de faliment

În cazul trecerii la faliment, lichidatorul va trece la sigilarea și investarierea bunurilor în
cel mai scurt timp (art. 152 din Legea nr. 85/2014). Dacă nu există lichidități, pentru conservarea
bunurilor lichidatorul va valorifica de urgență bunuri pentru obținerea acestora(art. 153 din Legea
nr. 85/2014).
Valorificarea se face prin licitație publică.
După finalizarea inventarierii, lichidatorul judiciar va face evaluarea bunurilor și va
organiza vânzarea în bloc sau individual a acestora, pe bază de licitație ori prin negociere directă.
Regulile de vânzare sunt cele prevăzute pentru licitația publică din Codul de procedură
civilă, care pot fi impuse prin hotărâre a judecătorului sindic, în cazul în care adunarea
creditorilor nu aprobă un regulament de vânzare (art. 156, alin. 2 din Legea nr. 85/2014).
Valorificarea valorilor mobiliare se face în condițiile prevăzute de Legea nr. 297/2004,
privind piața de capital (art. 157 din Legea nr. 85/2014).
14. Principiul abordării integrate a procedurii în cazul grupului de societăți
Grupurile de societăți în regimul insolvenței înseamdouă sau mai multe societăți
interconectate prin control și/sau deținerea participațiilor calificate (art. 5, pct. 35 din Legea nr.
85/2014).
Participatiile calificate sunt fracțiuni de capital cuprinse între 20 % și 50% deținute de
către o societate în altă societate (art. 5, pct. 41 din Legea nr. 85/2014).
Dacă procedura insolvenței se deschide împotriva unor mamebri ai unui grup, în urma
unei cereri comune a acestora, atunci instanța competență în materie de insolvență pentru toate
societățile este Tribunalul în raza căreia își are sediul societatea mamă sau cea cu cea mai mare
cifră de afaceri, conform ultimei situații financiare publicate (art. 185 alin. 1 din Legea nr.
85/2014).
Pentru fiecare membru al grupului se formează câte un dosar, care este repartizat la același
judecător sindic.
Comitetele creditorilor desemnate pentru fiecare membru al grupului supus procedurii
insolvenței se vor întâlni cel puțin trimestrial (art. 186 din Legea nr. 85/2014).
Adunările gerenale ale asociaților ori acționarilor membrii ai grupului vor desemna același
administrator special pentru fiecare membru al grupului (art. 187 din Legea nr. 85/2014).
 Dacă există aceeași creditori care dețin 50 % din masa credală pentru fiecare membru al
grupului, atunci va fi desemnat același administrator judiciar sau un consorțiu de administratori
judiciari pentru fiecare debitor (art. 188 din Legea nr. 85/2014).
15. Principiul administrării specializate și sub control judiciar a procedurii
Procedurile de prevenire a insolvenței se desfășoară cu concursul mandatarului ad-hoc sau
a administratorului concordatar, după caz, sub supravegherea președintelui tribunalului ori
judecătorului sindic și aTribunalului și Curții de Apel.
Procedurile de insolvență sunt aplicate de administratorul judiciar, lichidatorul judiciar și
instantele judecătorești prin judecătorul sindic, Tribunal și Curtea de Apel.
Mandatarul ad-hoc și administratorului concordatar din procedurile de preinsolvență,
precum și administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar din procedura insolvenței sunt
practicieni în insolvență, fiind specialiști în reorganizare și lichidare judiciară.

§3. Caracterele procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență

1. Identificarea caracterelor procedurilor de prevenire a insolventei și de insolvență
Procedurile de insolvență au următoarele caractere: caracter judiciar; caracter colectiv;
caracter personal; caracter concursual; caracterul unitar; caracterul egalitar;caracterul de remediu
sau de executare silită, după caz.
Procedurile de prevenire a insolvenței au următoarele caractere: caracter judiciar; caracter
colectiv; caracter personal; caracter unitar; caracter egalitar; caracter de remediu; caracter
confidențial.
2. Caracterul judiciar
Procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență se desfășoară sub controlul direct
sau indirect al instanțelor judecătorești. Organele judiciare care aplică aceste proceduri sunt
instanțele judecătorești prin președintele tribunalului sau, după caz, prin judecătorul sindic (art. 7,
alin. 1 din Legea nr. 85/2014).
Tribunalul în a cărei circumscripție se află sediul principal sau sediul profesional al
debitorului este competent să soluționeze cererire privind procedurile de prevenire a insolvenței.
Hotărârile pronunțate de președintele tribunalului, în cazul mandatului ad-hoc sau de judecătorul
sindic, în cazul concordatului preventiv sunt supuse apelului, care se soluționează de curtea de
apel.
Toate procedurile în materie de insolvență sunt de competența tribunalului în a cărui rază
teritorială și-a avut sediul debitorul cel puțin 6 luni anterior datei sesizării instanței.
Organele judiciare care aplică procedura insolvenței sunt instanțele judecătorești prin
judecătorul sindic, care este un magistrat în cadrul tribunalului(art. 40, alin. 1 din Legea nr.
85/2014).
Hotărârile pronunțate de judecătorul sindic pot fi atacate cu apel la curtea de apel.
3. Caracterul colectiv
Creditorii concordatari în cadrul procedurii concordatului preventiv omologat își
valorifică creanțele lor împreună în cadrul acestei proceduri. Ei au posibilitatea de a participa la
adunarea creditorilor sau prin reprezentantul lor la derularea procedurii concordatului preventiv
(art. 7, alin. 2 din legea nr. 85/2014).
După deschiderea procedurii insolvenței toți creditorii debitorului trebuie să-și valorifice
creanțele lor prin intermediul acestei proceduri. Creditorii participă împreună la urmărirea și
recuperarea creanțelor lor.
 Urmăririle silite individuale încetează după deschiderea procedurii, iar recuperarea
creanțelor de către creditori se va face în modalitățile prevăzute de normele în materie de
insolvență.
4. Caracterul personal
Legea nr. 85/2014 diferențiază categoriile de debitori în raport de căile de realizare a
procedurii insolvenței.
Căile de realizare a procedurii insolvenței sunt procedura generală și procedura
simplificată.
În raport de una sau alta dintre categoriile menționate, debitorul poate fi supus procedurii
generale sau procedurii simplificate.
În procedurile de prevenire a insolvenței creditorii participă în mod individual în măsura
drepturilor aferente creanței lor (art. 7, alin. 2 din legea nr. 85/2014).
5. Caracterul concursual
Creditorii participă împreună la urmărirea și recuperarea creanțelor lor în modalitățile
prevăzute de lege.
Creanțele creditorilor sunt satisfăcute proporțional în ordinea stabilită de lege. În cadrul
aceleiași proceduri creditorii vin în concurs la urmărirea și recuperarea creanțelor lor, în raport
cu ponderea pe care creanța deținută de ei o are în masa credală.
Procedura este concursuală deoarece fiecare creditor intră în concurs cu ceilalți creditori
în privința interesului patrimonial pe care îl are în procedură.
6. Caracterul unitar
Procedura insolvenței are caracter unitar deoarece debitorul este supus unei singure
proceduri, generale sau simplificate, în care toți creditorii care și-au exprimat dorința de
participare la procedură vin în concurs.
Împotriva unui debitor nu pot fi deschise concomitent mai multe proceduri, ci o singură
procedură unitară, chiar dacă aceasta trece prin etape succesive.

7. Caracterul egalitar
Creditorii participă la procedura insolvenței în care se constituie masa credală. Ei sunt
satisfăcuți în același timp și corespunzător creanțelor pe care le dețin în ordinea de prioritate
prevăzută de lege, fără vreo diferențiere privind natura creanțelor și interesul public sau privat al
acestora.
8. Caracterul de remediu sau de executare silită
Procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență au caracter de remediu. Prin
mandatul ad-hoc și prin concordatul preventiv se urmărește depășirea stării de dificultate
financiară în care se află debitorul.
Reorganizarea judiciară în procedura insolvenței are caracter de remediu deoarece prin
această modalitate juridică se urmărește plata pasivului debitorului prin redresarea afacerii sale.
În procedura falimentului se urmărește stingerea pasivului debitorului prin lichidarea
bunurilor din averea sa. Ea este de fapt o executare silită judiciară a averii debitorului în care
activele falitului sunt transformate în bani în scopul satisfacerii creanțelor creditorilor.
9. Caracterul confidențial
În cadrul procedurilor preventive de insolvență mandatul ad-hoc are caracter confidențial
(art. 5 pct. 36 din Legea nr. 85/2014). Confidențialitatea procedurii mandatului ad-hoc este
asigurată atât în cadrul negocierilor care se desfășoară între mandatarul ad-hoc și creditori, cât și
în cadrul procedurilor judiciare desfășurate în fața președintelui tribunalului (art. 12, alin. 2 din
Legea nr. 85/2014). Obligativitatea confidențialității procedurii mandatului ad-hoc este impusă
pentru toate persoanele și instituțiile care iau parte sau sunt implicate în procedură.

Secțiunea a II - a. Categoriile de persoane cărora li se aplică procedurile de

prevenire a insolvenței și de insolvență

§ 1. Persoanele cărora li se aplică procedurile de prevenire a insolvenței și de

insolvență
1. Regula generală de aplicare a procedurilor de prevenire a insolvenței și de
insolvență
Persoanele cărora li se aplică procedurile prevăzute de Legea nr. 85/2014 sunt
profesioniștii, așa cum sunt aceștia definiți în art. 3 alin. 2 din Codul civil, cu excepția celor care
exercită profesii liberale și a celor pentru care există dispoziții speciale în privința regimului
insolvenței lor.
Potrivit art. 3 alin. 2 din Codul civil român, profesioniștii sunt toți cei care exploatază o
întreprindere. Prin exploatarea unei întreprinderi se înțelege exercitarea sistematică de către una
sau mai multe persoane a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea sau
înstrăinarea de bunuri ori în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu scop lucrativ.
Noțiunea de profesionist include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator
economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau
profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege la data intrării în vigoare a codului
civil.
2. Categoriile de profesioniști cărora li se aplică procedurile de prevenire a
insolvenței și de insolvență
Procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt aplicabile profesioniștilor
comercianți, precum și profesioniștilor necomercianți pe care legea nu îi exclude de la aplicare.
Profesioniștii comercianți cărora li se aplică procedurile de prevenire a insolvenței și de
insolvență sunt comercianții persoane fizice și comercianții persoane juridice (ex: socitățile
comerciale; regiile autonome; grupurile de interes economic cu caracter comercial; societățile
cooperative; cooperativele agricole; societățile și companiile naționale).
În categoria profesioniștilor necomercianți cărora li se aplică procedurile de prevenire a
insolvenței și de insolvență intră societățile agricole, asociațiile și fundațiile, grupurile de interes
economic cu caracter necomercial.

§ 2.Persoane exceptate de la aplicarea procedurilor de prevenire a insolvenței și de

insolvență
1. Profesioniștii care exercită profesii liberale
Procedurile prevăzute de Legea nr. 85/2014 nu sunt aplicabile profesioniștilor care
exercită profesii liberale (ex: avocați; medici; practicieni în insolvență; experți; contabili;
arhitecți; etc.). Excepția operează indiferent de forma de organizare și exercitare a profesiei
respective.
2. Instituțiile de învățământ și de cercetare
Sunt exceptate de la aplicarea procedurilor prevăzute de Legea nr. 85/2014 unitățile și
instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar și entitățile de cercetare științifică și
dezvoltare tehnologică.
 3. Persoanele fizice și juridice pentru care există dispoziții speciale privind regimul
insolvenței lor
Persoanele fizice care nu au statut de profesionist nu pot fi supuse procedurilor de
prevenire a insolvenței și de insolvență.
Societățile de asigurare și de reasigurare au în materie de redresare financiară și faliment
dispoziții speciale prevăzute în Legea nr. 503/2004, privind redresarea financiară, falimentul,
dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări.