ANALELE TIIN IFICE ALE UNIVERSIT II „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IA I

TOMUL LXVIII/1, TIIN E JURIDICE, 2022

DOI: 10.47743/jss-2022-68-1-6

Principiul legalit ii i manifest rile acestuia

în domeniul insolven ei.
Delimit ri teoretice i aspecte practice
The principle of Legality and its Manifestation
in the Field of insolvency.
Theoretical Delimitations and Practical Issues

CLAUDIA ANTOANELA SUSANU1

Rezumat: În materia insolven ei, principiul legalit ii comport o serie de particularit i

generate de specificul acestei proceduri. Scopul procedurii insolven ei este cel al
îndestul rii creditorilor care de in crean e asupra averii debitorului, context în care
creditorii au rolul de a controla deciziile manageriale sub aspectul oportunit ii.
Atribu iile principale ale judec torului sindic sunt prev zute de lege i pot fi grupate în
dou categorii: jurisdic ionale i de control judiciar asupra activit ii administratorului
judiciar i a lichidatorului. În aceste limite, aspectele de nelegalitate vizând procedura
sunt supuse verific rii judec torului sindic.
Cuvinte-cheie: principiul legalit ii, procedura de insolven , verific ri de legalitate
Abstract: In the matter of insolvency, the principle of legality involves particularities
generated by the specificity of this procedure. The purpose of the insolvency procedure
is to satisfy the creditors holding receivables on the debtor's estate, a context in which
creditors have the role of controlling managerial decisions in terms of opportunity. The
main attributions of the syndic judge are provided by law and can be grouped into two
categories: jurisdictional and judicial control over the activity of the judicial
administrator and the liquidator. Within this limit, the aspects of illegality concerning
the procedure are subject to verification by the syndic judge.
Keywords: the principle of legality, the insolvency procedure, legality checks

1. Considera ii generale

Principiul legalit ii, este unul dintre principiile fundamentale ale

procesului civil care a primit în doctrin multiple defini ii, prin intermediul

1 Cadru didactic asociat, Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

din Ia i, fost judec tor, Curtea de Apel Ia i, email: claudiasusanu@yahoo.com
107
 Claudia Antoanela Susanu

c rora autorii au încercat s reliefeze importan a acestuia atât pentru statul de

drept, în general, cât i pentru dreptul procesual civil, în special.
Astfel, principiul legalit ii a fost descris ca “unul dintre pilonii activit ii
judiciare”2, respectiv ca o “garan ie a desf ur rii în condi ii optime a mecanis-
mului de înf ptuire a justi iei”3.
Constitu ia României consacr - la nivel general - principiul legalit ii,
sens în care facem trimitere atât la dispozi iile art. 1 alin. (5) din Titlul I
(„Principii generale”) care stipuleaz c „În România, respectarea Constitu iei, a
suprema iei sale i a legilor este obligatorie”, cât i la prevederile cuprinse în art.
16 alin. (2) din Constitu ie, care consfin e te c „Nimeni nu este mai presus de
lege”.
În contextul care face obiectul prezentului demers, respectiv semnifica ia
principiul legalit ii în cadrul procedurii judiciare, relevante sunt i dispozi iile
art. 124 alin. (1) i (3) din legea fundamental care arat c „Justi ia se înf ptuie te
în numele legii”, iar „Judec torii sunt independen i i se supun numai legii”.
Cod de procedur civil consacr Capitol II al Titlului preliminar pentru a
reglementa expres principiile fundamentale ale procesului civil, la art. 7
reg sindu-se principiul legalit ii.
Dispozi ia legal anterior men ionat stipuleaz c : „ (1) Procesul civil se
desf oar în conformitate cu dispozi iile legii. (2) Judec torul are îndatorirea de a
asigura respectarea dispozi iilor legii privind realizarea drepturilor i îndeplinirea
obliga iilor p r ilor din proces.”
În consecin , instan elor judec tore ti, indiferent de gradul de jurisdic ie,
le incumb sarcina de a lua toate m surile care se impun pentru ca principiile
fundamentale ale procesului civil, inclusiv cel ce constituie obiect al prezentei
analize, s fie respectate de c tre p r ile din litigiile deduse judec ii, ele însele
fiind inute s respecte aceste principii.

2. Instan ele judec tore ti în procedura insolven ei

Constitu ia României men ionez - în cuprinsul art. 126 alin. (1) i (5) teza
I din Constitu ie, republicat - c : “justi ia se realizeaz prin Înalta Curte de
Casa ie i Justi ie i prin celelalte instan e judec tore ti stabilite de lege”, respectiv
c : “este interzis înfiin area de instan e extraordinare”.
De asemenea, alin. (2) al aceluia i text constitu ional, stipuleaz
urm toarele: “competen a instan elor judec tore ti i procedura de judecat sunt
prev zute numai prin de lege”.

2 I. Le , Tratat de drept procesual civil, Vol. I, Principii i institu ii generale. Judecata în

fa a primei instan e, Editura Universul Juridic, Bucure ti, 2014, p. 57-58.
3 G. Boroi (coord.), Noul cod de procedur civil , Comentariu pe articole Vol. I. Art. 1-

526 Editura Hamangiu, Bucure ti, 2013, p. 34.

108
 Principiul legalit ii i manifest rile acestuia în domeniul insolven ei

Pornind de la aceste dispozi ii constitu ionale, preciz m c , în materia

insolven ei, nu toate instan ele judec tore ti sunt incluse în categoria “organelor
procedurii”, ci doar tribunalul i curtea de apel, aspect ce rezult cu prisosin
din interpretarea coroborat a dispozi iilor art. 41 i ale art. 43 din Legea nr.
85/2014. Subliniem c , procedura instituit de Legea nr. 85/2014 are caracter
judiciar, întrucât se desf oar sub controlul i supravegherea instan elor
judec tore ti, fiind p strat concep ia tradi ional consacrat de Legea nr.
85/2006, potrivit c reia, în aplicarea procedurii, rolul principal revine instan elor
judec tore ti, procedura desf urându-se sub autoritatea i prin intermediul
acestora, ceea ce determin i caracterul judiciar al procedurii colective.
Dispozi iile art. 41, coroborate cu cele art. 43 din Legea nr. 85/2014 stabilesc atât
competen a material , cât i competen a teritorial a instan elor judec tore ti
chemate s solu ioneze procedura insolven ei. În elegând s apeleze la sintagma
„toate procedurile prev zute de prezentul capitol” legiuitorul a statuat, în
materie de insolven , competen a exclusiv a tribunalului.
Astfel cum dispun prevederile art. 45 din lege, tribunalul î i exercit aceste
competen e prin judec torul-sindic, care are o competen func ional (speciali-
zat ) pentru aceste cauze.

2.1. Judec torul-sindic

Rolul ce revine judec torului-sindic în cadrul procedurii insolven ei este
eviden iat atât prin intermediul dispozi iilor art. 45 din Legea nr. 85/2014, ce
enumer principalele atribu ii ale acestuia, dar rezult i din calitatea acestuia de
magistrat, care exercit o func ie public , de interes general, actele sale având
caracter de obligativitate pentru toate p r ile implicate în procedur .
În varianta ini ial a Legii nr. 64/19954 privind procedura reorganiz rii
judiciare i a falimentului, rolul judec torul-sindic era cel de administrator
general al procedurii. Cu toate acestea, prin modific rile legislative ulterioare5,
legiuitorul a ales s confere atribu iile de administrare propriu-zise exclusiv
practicianului în insolven iar în competen a judec torului sindic a r mas
efectuarea actelor i opera iunilor prev zute de lege i ap rarea drepturilor i
intereselor p r ilor. Etapa de reconfigurare a rolului judec torului-sindic a
continuat prin Legea insolven ei nr. 85/2006, care a separat în mod clar atribu iile
jurisdic ionale de cele de administrare i de gestionare a averii debitorului.
În acest sens, alin. (2) al art. 11 din Legea nr. 85/2006 prevedea c :
“atribu iile judec torului-sindic sunt limitate la controlul judec toresc al activit ii

4 Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganiz rii i lichid rii judiciare, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 29 iunie 1995.
5Legea nr. 64/1995 a fost modificat i completat prin Legea nr. 99/1999 privind
unele m suri pentru accelerarea reformei economice, publicat în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 236 din 27 mai 1999.
109
 Claudia Antoanela Susanu

administratorului judiciar i/sau al lichidatorului i la procesele i cererile de

natur judiciar aferente procedurii insolven ei. Atribu iile manageriale apar in
administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod excep ional, debitorului,
dac acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a- i administra averea. Deciziile
manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunit ii de c tre creditori, prin
organele acestora”.
Legea nr. 85/2014 p streaz aceast reglementare, pe care o i comple-
teaz , ultima tez cuprins în alin. (2) al art. 45, precizând c : “deciziile
manageriale care pot fi controlate, sub aspectul oportunit ii, de c tre creditori, prin
organele acestora, sunt cele ale administratorului judiciar, lichidatorului judiciar
sau debitorului care i-a p strat dreptul de administrare”.
Din cele anterior eviden iate rezult c judec torului sindic nu îi revin
atribu ii manageriale, astfel încât acesta nu poate aprecia, din perspectiva
oportunit ii, m surile dispuse de organele care aplic procedura insolven ei.
Sediul materiei, atunci când vorbim de principalele atribu iile ale judec -
torului sindic, îl reprezint dispozi iile art. 45 alin. (1) lit. a) – r) din Legea nr.
85/2014 i acestea pot fi cuprinse în dou categorii: jurisdic ionale i de control
judiciar asupra activit ii administratorului judiciar i a lichidatorului.
Dintre atribu iile jurisdic ionale eviden iem judecarea cererii de ridicare a
dreptului debitorului de a- i mai conduce activitatea, astfel cum este ea
reglementat în cuprinsul art. 45 lit. g) din Legea nr. 85/2014, judecarea cererilor
de atragere a r spunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit
la ajungerea debitorului în insolven , potrivit art. 169, sau sesizarea organelor
de urm rire penal atunci când exist date cu privire la s vâr irea unei
infrac iuni, men ionat de art. 45 lit. h) din Legea nr. 85/2014, respectiv judecarea
ac iunilor având ca obiect anularea unor acte frauduloase i a unor constituiri
ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii, potrivit
art. 45 lit. i) din Legea nr. 85/2014.
În categoria atribu iilor de control men ion m judecarea ac iunii având ca
obiect anularea hot rârii adun rii creditorilor, prev zut de art. 45 lit. n) din
Legea nr. 85/2014; judecarea contesta iilor debitorului, ale comitetului credito-
rilor sau ale oric rei persoane interesate împotriva m surilor luate de adminis-
tratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar, prev zut de art. 45 lit. j) din Legea
nr. 85/2014; solu ionarea contesta iilor formulate la rapoartele administratorului
judiciar sau ale lichidatorului, reglementat de art. 45 lit. m) din Legea nr.
85/2014.

2.2. Curtea de apel – instan a de control judiciar

Împotriva hot rârilor pronun ate de judec torul-sindic se poate formula,
de c tre p r ile care au luat parte la judecata în prim instan a cauzei, doar
calea de atac a apelului. Termenul în care se poate declara calea de atac a apelului
este diferit de cel din dreptul comun, fiind mult mai redus, doar de 7 zile, întrucât
110
 Principiul legalit ii i manifest rile acestuia în domeniul insolven ei

procedura insolven ei este una care reclam celeritate. Acest termen se calcu-
leaz de la comunicare, pentru absen i i de la pronun are, pentru cei prezen i.
Calea de atac a apelului urmeaz a fi solu ionat de curtea de apel în
circumscrip ia c reia se afl tribunalul ce a pronun at hot rârea supus acestei
forme de control judiciar.
De altfel, art. 9 din Legea nr. 85/2014 prevede expres c instan a de apel
pentru hot rârile pronun ate de judec torul-sindic este curtea de apel, hot rârile
luate de acesta fiind definitive.

3. Aspecte de nelegalitate supuse cenzurii judec torului sindic

în cadrul procedurii insolven ei

Din ansamblul întregii reglement ri privind procedura insolven ei, reiese

principiul consacrat de legiuitor, conform c ruia atribu iile judec torului-sindic
sunt circumscrise verific rii legalit ii actelor de procedur , în timp ce credito-
rilor le revin atribu iile vizând managementul procedurii.

3.1. Limitele competen ei judec torului-sindic din perspectiva / prisma

verific rilor de legalitate pe care acesta le poate efectua, astfel cum au
fost statuate de Curtea Constitu ional a României
Curtea Constitu ional a României a statuat, în mod constant, c dispozi-
iile legii insolven ei stabilesc competen ele exclusive în cadrul procedurii
insolven ei, motiv pentru care, judec torul-sindic realizeaz controlul judec -
toresc al activit ii administratorului judiciar i/sau al lichidatorului i solu io-
neaz procesele i cererile de natur judiciar aferente procedurii insolven ei.
Analizând limitele competen ei judec torului-sindic prin prisma verific -
rilor de legalitate pe care acesta le poate întreprinde, într-o serie de decizii
pronun ate de-a lungul timpului, Curtea Constitu ional 6 a României a decis
urm toarele:
“Delimitarea prin lege a competen elor tuturor celor implica i în proce-
dura prev zut de legea insolven ei stabile te cadrul procesual în care p r ile î i
pot exercita eficient drepturile procesuale. Extinderea competen ei judec -
torului-sindic asupra controlului oportunit ii deciziilor adoptate în activitatea
de administrare a debitorului ar constitui o dep ire a atribu iilor instan elor
judec tore ti, o interven ie inadmisibil în activitatea de organizare i
func ionare a unei societ i comerciale. Controlul exercitat de instan trebuie
s se limiteze la aspectele de legalitate ale deciziilor manageriale, iar nu s
cenzureze op iunile considerate oportune de c tre persoanele competente legal

6 Curtea Constitu ional a României, Decizia nr. 40 din 30 ianuarie 2018, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 5 iulie 2018 i Decizia nr. 525 din 9
aprilie 2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009
111
 Claudia Antoanela Susanu

în exercitarea atribu iilor de administrare, respectiv administratorul judiciar sau

lichidatorul.”
Curtea Constitu ional a procedat la analiza atribu iilor judec torului-
sindic din perspectiva legalit ii într-o alt decizie7, unde obiectul excep iei de
neconstitu ionalitate l-au reprezentat prevederile art. 101 din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolven ei, vizând chestiunile legate de confirmarea planului
de reorganizare.
În considerentele deciziei Curtea Constitu ional a re inut c , potrivit
dispozi iilor de lege criticate, în scopul administr rii eficiente a procedurii
reglementate de Legea nr. 85/2006, planul de reorganizare este confirmat de
judec torul-sindic dup depunerea, la tribunal, de c tre administratorul judiciar,
a procesului-verbal al adun rii creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Înainte
de confirmarea lui, judec torul-sindic poate s cear unui practician în
insolven s î i exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului. În
vederea confirm rii planului de reorganizare, judec torul-sindic analizeaz
întrunirea cumulativ a celor cinci condi ii prev zute la art. 101 alin. (1) lit. A-E
din Legea nr. 85/2006.
Curtea Constitu ional a notat c : “(…) atribu ia judec torului-sindic
vizeaz admiterea i confirmarea planului de reorganizare dup votarea i
aprobarea lui de c tre adunarea creditorilor. Curtea apreciaz c , din redactarea
întregii legi privind procedura insolven ei, rezid principiul stabilit de legiuitor,
potrivit c ruia atribu iile judec torului-sindic sunt cele de verificare a legalit ii
actelor de procedur , iar atribu iile creditorilor privesc managementul proce-
durii. Astfel apare necesar un control de legalitate a actelor de procedur , în
condi iile în care nu to i reprezentan ii creditorilor dintr-o procedur au
preg tire juridic . Nu se poate deduce c se încalc dreptul creditorilor de a vota
sau nu un plan de reorganizare atâta vreme cât la admiterea planului de c tre
judec torul-sindic sunt audia i i reprezentan ii creditorilor, respectiv comitetul
acestora, care, în orice procedur , este constituit din creditorii ce de in cele mai
mari crean e i care au astfel un vot hot râtor în cadrul adun rii generale a
creditorilor, a a cum este cazul i în prezenta spe . Sub acest aspect, textul de
lege criticat nu contravine prevederilor art. 21 din Constitu ie.
De altfel, în temeiul dispozi iilor art. 98 alin. (2) i (3) din Legea nr. 85/2006,
care constituie norme de procedur a c ror stabilire, potrivit prevederilor art.
126 alin. (2) din Constitu ie, intr în atribu iile exclusive ale legiuitorului, voin a
acestuia a fost aceea de a asigura creditorilor votan i un minim de cadru legal i
de con inut pentru prezentarea unui plan serios i realizabil. Planul de
reorganizare trebuie s cuprind informa ii suficiente care s ofere posibilitate

7 Curtea Constitu ional a României, Decizia nr. 148 din 21 februarie 2012, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 2 mai 2012 i Decizia nr. 687 din
20 mai 2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 17 iunie
2010.
112
 Principiul legalit ii i manifest rile acestuia în domeniul insolven ei

creditorilor de a- i forma o opinie cu privire la modalitatea de realizare a

acestuia. Prezentarea general a unor inten ii nu poate fi calificat ca informa ie
cert , planul trebuind s prevad în mod concret resursele de finan are i
fluxurile sale financiare, profitul i lichidit ile estimate din care urmeaz a se
achit atât datoriile curente, cât i cele anterioare deschiderii procedurii.”

3.2. Chestiuni vizând nelegalitatea hot rârilor adun rii creditorilor

Ac iunea având ca obiect anularea hot rârilor adun rii creditorilor este
dat de legiuitor în competen a judec torului-sindic, astfel cum rezult expres i
din dispozi iile art. 45 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 85/2014.
În cuprinsul art. 48 alin. (7) din Legea nr. 85/2014, se prevede c :
,,Hot rârea adun rii creditorilor poate fi anulat de judec torul-sindic pentru
nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva lu rii hot rârii
respective i au f cut s se consemneze aceasta în procesul-verbal al adun rii,
precum i la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la edin a adun rii
creditorilor sau ale c ror voturi nu au fost consemnate în procesul-verbal întocmit.
Hot rârea, cu excep ia celei prin care a fost desemnat, poate fi atacat , pentru
motive de nelegalitate, i de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar”.
În consecin , judec torul sindic, analizând o astfel de ac iune, poate
dispune desfiin area hot rârea adun rii creditorilor exclusiv când îi sunt
invocate i constat c au fost înfrânte chestiuni de legalitate, oportunitatea
acesteia neintrând în atribu iile de verificare ale instan ei.
a) Elementele de nelegalitate clasice ce pot forma obiect al cenzurii reali-
zat de judec torul-sindic, din perspectiva controlul de legalitate a hot rârii
adun rii creditorilor, vizeaz condi iile în care voin a creditorilor a fost expri-
mat , adic respectarea acelor reguli pe care legea le edicteaz pentru acest demers.
Cele mai uzuale motive invocate atunci când în discu ie se afl nelegali-
tatea hot rârii adun rii creditorilor vizeaz urm toarele aspecte: respectarea
termenului de publicare a convoc rii, respectiv cu cel pu in 5 zile înainte de data
adun rii creditorilor, în Buletinul Procedurilor de Insolven , în conformitate cu
prevederile art. 42 alin. (1) din Legea nr. 85/2014; respectarea cvorumului de
prezen , prev zut la art. 49 alin. (l) din Lege; respectarea cvorumului de vot la
adoptarea deciziilor, astfel cum acesta este reglementat la acela i art. 49 alin. (1)
din Lege; discutarea unor probleme care nu se g sesc în ordinea de zi publicat ;
consemnarea voturilor exprimate de c tre creditori i a deciziilor adoptate de
c tre ace tia în cuprinsul unul proces-verbal de edin , astfel cum este prev zut
la art. 48 alin. (6) din Lege; calculul gre it al valorii totale a crean ei ori determi-
narea eronat a cvorumului de prezen la vot; aspecte care vizeaz votul unor
creditori care nu au îndrept irea legal s voteze. Doar atunci când se constat
c regulile edictate de lege pentru exprimarea unei atare voin e au fost înc lcate
în cadrul procedurii insolven ei se impune anularea hot rârii adun rii
creditorilor pentru aspectele avute în vedere.
113
 Claudia Antoanela Susanu

b) În afar de cele men ionate, tot pe cale jurispruden ial 8 s-a decis c , în
cadrul ac iunii în anulare pot fi invocate doar motive de nelegalitate ale
hot rârilor adun rii creditorilor determinate de nerespectarea dispozi iilor
legale privind convocarea adun rii, cvorumul de prezen sau cel de vot, „nefiind
permis a contesta aceste hot râri pentru a repune în discu ie modalitatea de
derulare a întregii proceduri de insolven . Pentru toate celelalte nemul umiri
ale creditorilor relativ la m surile luate de c tre administratorul/lichidatorul
judiciar participan ii la procedur au la dispozi ie c ile legale”.
c) Pentru situa ia în care creditorii majoritari aleg s abuzeze de puterea ce
le-a fost recunoscut , se impune s fie sanc iona i prin înl turarea semnifica iei
valorii crean ei pe care ace tia o de in, întrucât dreptul de vot trebuie exercitat de
creditorii participan i potrivit scopului social-economic pentru care a fost instituit,
exercitarea lui trebuie s aib în vedere comunitatea de interese apar inând tuturor
participan ilor la procedura concursual .
Exercitarea drepturilor recunoscute creditorilor participan i în procedura
colectiv este subsumat mai multor principii, principiul adopt rii deciziilor prin
votul majorit ii, principiul for ei obligatorii a hot rârilor masei credale i
principiul opozabilit ii hot rârilor fa de to i creditorii fiind doar câteva dintre
aceste repere. Al turi de acestea, func ioneaz întotdeauna principiul exercit rii
cu bun -credin a drepturilor recunoscute de lege, în cadrul limitelor externe i
interne ale acestor drepturi.
Astfel, într-o decizie de spe 9, creditoarea a sus inut existen a abuzului de
drept sens în care a evocat leg tura strâns dintre creditorii majoritari, precum i
a faptului c ace tia sunt direct interesa i în temporizarea adopt rii regula-
mentului de valorificare, întrucât o parte dintre ei locuiesc în imobilele supuse
valorific rii. S-a ar tat c , din faptul nepropunerii unei alte strategii de valorificare,
într-un termen care s r spund exigen elor legate de celeritate, din împrejurarea
neexprim rii unor obiec iuni fundamentate, rezult indubitabil reaua-credin a
creditorilor majoritari fa de continuarea procedurii de valorificare a bunurilor
debitorului.
Judec torul sindic a admis ac iunea formulat de creditoare, solu ia fiind
men inut de instan a de control judiciar care, în considerentele deciziei
pronun ate a re inut c : „prin conduita sa, majoritatea cerut de art. 15 din Legea
nr. 85/2006 a obliterat procedura de lichidare a patrimoniului falitului prin
neasumarea regulamentului de valorificare a activelor, f r formularea unor
obiec iuni serioase.
Blocarea procesului de valorificare a activelor destinat acoperirii dato-
riilor, f r formularea unor critici rezonabile timp de peste un an de expirarea
regulamentului anterior, (adoptat i el numai pe temeiul unei hot râri

8
C. Ap. Cluj, s. a II-a civ., dec. nr. 3265 din 18 martie 2013, disponibil la www.rolii.ro.
9C. Ap. Cluj, s. a II-a civ., dec. nr. 152 din 13 septembrie 2018, disponibil la
www.rolii.ro.
114
 Principiul legalit ii i manifest rile acestuia în domeniul insolven ei

judec tore ti care s-a substituit voin ei creditorilor majoritari) se impunea a fi

amendat potrivit regulilor aplicabile în materia abuzului de drept.
Din aceast perspectiv , hot rârea primei instan e este corect , recurentul
nef când dovada faptului c circumstan ele avute în vedere la data valid rii, pe
cale judiciar , a primului regulament de valorificare s-ar fi schimbat în mod
substan ial.
De altfel, nu transpare din ansamblul probatoriului administrat împreju-
rarea c s-ar fi solicitat (în conformitate cu procedurile legale) reevaluarea
activelor suspuse lichid rii.
inând cont de circumstan ele litigiului se poate conchide asupra faptului
c , creditori majoritari i-au exercitat în mod abuziv dreptul de vot în edin ele
adun rilor generale ale creditorilor (realizate în intervalul septembrie 2016 -
noiembrie 2017) având ca obiect aprobarea regulamentului de valorificare a
bunurilor.
Scopul procedurii îl constituie stingerea pasivului. Atingerea acestui
obiectiv presupune, inând cont de stadiul procedurii colective în care se afl
debitoarea, lichidarea activelor existente în patrimoniul acesteia.
Este important de subliniat faptul c aproape trei ani de la deschiderea
procedurii falimentului procedura de lichidare a activelor se afl în impas,
deblocarea acesteia fiind posibil doar în contextul valid rii unui nou regula-
ment de valorificare.
Dreptul de vot trebuie exercitat de creditorii participan i potrivit scopului
social-economic pentru care a fost instituit, exercitarea lui trebuie s aib în
vedere comunitatea de interese apar inând tuturor participan ilor la procedura
concursual .
Or, circumstan ele cauzei relev indubitabil faptul c dreptul de vot a fost
exercitat de creditorii majoritari cu dep irea limitelor în care a fost recunoscut,
remediul dispus de prima instan fiind conform scopului procedurii
concursuale.”
Într-o alt decizie de spe a fost invocat i analizat existen a abuzului de
drept, de aceast dat instan ele constatând c hot rârea adun rii creditorilor
este legal .
Sub aspectul situa iei de fapt, men ion m c , a fost formulat o contesta ie
de creditoarea (banc ) SA, împotriva hot rârii adun rii creditorilor societ ii
debitoare (D) SRL, din data de 19.03.2019, prin care a solicitat anularea hot rârii
men ionate, cu privire la punctele 5 i 6, anularea votului exprimat de creditorul
(C2), cu privire la punctele 5 i 6, precum i, anularea procesului verbal al
adun rii creditorilor din data de 19.03.2019, cu privire la punctele 5 i 6.
S-a re inut c , hot rârea adun rii creditorilor debitoarei din 19.03.2018 a
avut pe ordinea de zi mai multe puncte, printre care i cele contestate, respectiv
punctul 5 ce viza, prezentarea Regulamentului de valorificare i supunerea spre
aprobare a strategiei de valorificare, pentru ipoteza aprob rii variantei

115
 Claudia Antoanela Susanu

valorific rii propriet ii, i punctul 6 respectiv supunerea spre aprobare a

remunera iei de succes a administratorului judiciar.
Din con inutul procesul verbal al adun rii generale a creditorilor
debitoarei (D) SRL, întocmit la data de 19.03.2019, a rezultat c , la edin , au
participat, creditorii (banc ), care de ine 43,5146% din totalul masei credale i SC
(C2) SA, care de ine 56,35% din totalul masei credale, în total reprezentând,
99,8646% din totalul crean elor înscrise în tabelul definitiv. Ace ti creditori i-au
manifestat votul prin coresponden .
Contestatoarea (banc ), în privin a punctului 5 al ordinii de zi a cerut
prorogarea aprob rii strategiei de valorificare i a Regulamentului de
valorificare, propuse pentru imobilul situat în (...), ipotecat. În privin a punctului
6, (banc ) propune i aprob un onorariu de succes de 2% din sumele distribuite
creditorilor, în situa ia vânz rilor de active în termen de 24 de luni.
Atât judec torul sindic cât i instan a de control au re inut c , (C2),
creditorul majoritar a votat la punctul 5, în sensul c a acceptat valorificarea prin
metoda negocierii directe, conform Regulamentului de valorificare, pe care l-a
aprobat, iar la punctul 6, a fost de acord cu remunera ia de succes a
administratorului judiciar în procent de succes variabil de: i) 10% din sumele ce
se vor ob ine, în ipoteza ob inerii resurselor, în termen de 1 an de la data edin ei
AGC i ii) 7% din sumele ce se vor ob ine, pentru ipoteza ob inerii resurselor, în
termen de peste 1 an de zile de la data edin ei AGC.
Procedând la centralizarea voturilor exprimate de cei doi creditori, pentru
punctele 5 i 6, înscrise pe ordinea de zi, administratorul judiciar a stabilit c ,
hot rârile luate, sunt în sensul votului exprimat de creditorul majoritar (C2) SRL.
În ceea ce prive te abuzul de drept al creditorului majoritar, chestiune
dezvoltat de apelant , prin memoriul depus la dosar, instan a de control a
apreciat c nu poate fi re inut, în situa ia de fa .
În considerentele deciziei sale, Curtea de apel10 a notat c : “în cuprinsul
art. 15 din Codul civil se arat c , niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de
a v t ma sau p gubi pe altul ori într-un mod excesiv i nerezonabil, contrar
bunei-credin e, iar în art. 14 alin. (1) i (2) din Cod se prevede c , orice persoan
fizic sau persoan juridic trebuie s î i exercite drepturile i s î i execute
obliga iile civile cu bun -credin , în acord cu ordinea public i bunele
moravuri, dar i c , buna-credin se prezum pân la proba contrar .
Rezult din cuprinsul acestor texte, c orice persoan î i poate exercita
drepturile i executa obliga iile cu bun credin , în acord cu ordinea public i
cu bunele moravuri, iar buna credin se prezum pân la proba contrar .
Specificul procedurii insolven ei este dat de faptul c aceasta este
reglementat prin dispozi ii legale speciale, scopul ei fiind instituirea unei
proceduri colective i concursuale pentru acoperirea pasivului debitorului. În

10 C. Ap. Oradea, s. civ., dec. nr. 176 din 16.07.2020, disponibil la www.rolii.ro.
116
 Principiul legalit ii i manifest rile acestuia în domeniul insolven ei

aceast procedur , fiecare creditor î i urm re te propriul interes direct

propor ional cu procentul votului ce se raporteaz la cuantumul crean ei sale. În
aceste circumstan e, votul exprimat în cadrul edin elor adun rii creditorilor
poate fi considerat abuziv doar atunci când se probeaz acte comisive sau
omisive în dezacord cu ordinea public sau bunele moravuri.
Îns , în cauza de fa , contestatoarea nu a invocat i probat astfel de acte,
neputându-se astfel accepta ideea unei prezum ii de rea credin .
Faptul c , creditoarea intimat a votat în sensul accept rii valorific rii
imobilului aflat în garan ia apelantei, prin metoda negocierii directe, conform
Regulamentului de valorificare, pe care îl aprob , respectiv, c a fost de acord cu
remunera ia de succes propus de administratorul judiciar, nu poate duce, de
plano, la concluzia c acesta a ac ionat cu rea credin i contrar scopului
recunoscut de lege, în condi iile în care, (C2) SRL, are calitatea de creditor în
cadrul procedurii, exercitându- i votul potrivit propriilor interese. “
d) O alt perspectiv de analiz a problemei vizând limitele în care se
realizeaz controlul efectuat de judec torul-sindic, atunci când este învestit cu
ac iunea în anularea hot rârii creditorilor este cea în care se invoc pretinsa
nelegalitate a adun rii creditorilor generat de existen a unui conflict de
interese, sens în care se invoc inciden a art. 51 alin. (5) din Legea nr. 85/2014.
Dispozi iile art. 51 alin. (5), stipuleaz c , dac un membru al comitetului
creditorilor se afl , din cauza interesului propriu, în conflict de interese cu
interesul concursual al creditorilor participan i la procedur , acesta se va ab ine
de la vot, sub sanc iunea anularii deciziei Comitetului creditorilor, dac f r
votul s u nu s-ar fi întrunit majoritatea cerut .
Analizând con inutul dispozi iei legale enun ate rezult indubitabil c
aceast ipotez intervine doar atunci când decizia este luat de c tre comitetul
creditorilor, iar nu i în situa ia deciziei luat în adunarea general a creditorilor,
iar ab inerea de la vot vizeaz votul exprimat în comitetul creditorilor.
Conflictul de interese i, corelativ, obliga ia de a se ab ine de la vot este
men ionat expres de legea insolventei doar pentru dou situa ii, pentru ipoteza
în care voturile sunt exprimate în cadrul edin ei comitetului creditorilor - art.
51 alin. (5) – i, respectiv, în cuprinsul art. 138 alin. (5), din capitolul privind
planul de reorganizare, context în care apreciem c normele juridice instituite
de aceste texte sunt de strict interpretare i nu pot fi extinse la alte situa ii decât
cele prev zute de lege, întrucât s-ar ad uga la lege.
În jurispruden 11 s-a decis c , “ (…) ab inerea de la vot în cazul conflictului
de interese reprezint o limitare a drepturilor creditorilor, fiind o excep ie, deci
este de strict interpretare, neputând fi extins în alte situa ii decât cele strict i
limitativ prev zute de lege, în spe , la votul exprimat în desemnarea comitetului
creditorilor.

11 C. Ap. Timi oara, decizia nr. 296/R din 08.05.2014 disponibil pe portal.just.ro.
117
 Claudia Antoanela Susanu

Cum legea nu prevede nicio interdic ie în desemnarea comitetului

creditorilor, nici judec torul sindic i nici instan a de recurs nu poate restrânge
dreptul unui creditor f r s existe un temei legal în acest sens.
Dispozi iile art. 16 alin. (4) din Legea nr. 84/2006, interpretate în mod
corect de c tre judec torul sindic, prev d c „în cadrul primei edin e a adun rii
creditorilor, ace tia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre
cei cu crean e garantate, bugetari i cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în
ordinea valorii, care se ofer voluntar; comitetul astfel desemnat va înlocui
comitetul desemnat anterior de judec torul-sindic”.
Astfel, dispozi ia legal impune doar condi ia c la alegerea comitetului
creditorilor s participe creditori din primii 20 în ordinea valorii care s-au oferit
voluntar, îns dintre ace tia pot fi ale i oricare. În acest sens este interpretarea
sistematic si gramatical art. 16 din lege, precum i art. 16 alin. (5) care
reglementeaz situa ia în care nu se ob ine majoritatea necesar .
Prin urmare, în spe , creditorii ale i în comitet, în urma voturilor valabil
exprimate în adunarea de la 11.02.2013, fac parte din primii 20 de creditori
înscri i în tabel în ordinea valorii i au întrunit majoritatea cerut de lege.
Cum legea nu impune ca din comitetul creditorilor s fac parte creditorii
ce de in cele mai mari crean e, o astfel de condi ie nu poate fi impus de anumi i
creditori ci poate fi realizat doar prin votul majorit ii prev zut de art. 15 alin.
(2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolven ei.
Împrejurarea c exist creditori cu crean e mai mari decât cele ale
creditorilor din comitet nu împieteaz asupra legalit ii alegerii comitetului
creditorilor cât timp condi iile legale în desemnarea acestora au fost respectate.
În ceea ce prive te conflictul de interese invocat, al celor trei creditori care
au o structur a ac ionariatului/asocia ilor comun cu debitorul S.C. C. S.A,
Curtea constat c nici o dispozi ie a Legii nr. 85/2006 nu interzice creditoarelor
S.C. I.M. S.R.L, S.C. I.O. S.R.L. si S.C. G.M.C. S.R.L., s fac parte din comitetul
creditorilor, compus din 5 creditori.
Judec torul sindic în mod corect a re inut c , contestatoarele nici nu au
precizat în ce constau „interesele contrarii” ale membrilor comitetului
creditorilor contesta i i nici în ce ar consta aceste interese în detrimentul altor
creditori. Împrejurarea c cei trei creditori fac parte din acela i grup de societ i
nu dovede te conflictul de interese.
Faptul c cei trei creditori i debitorul, aflat sub inciden a Legii nr. 85/2006,
au crean e reciproce nu priveaz ace ti creditori de a vota în prezenta procedur ,
în condi iile în care exist dispozi ii speciale în legea insolven ei cu privire la
compensarea crean elor reciproce, compensare ce poate avea loc numai în
condi iile prev zute de dispozi iile art. 52 din Legea nr. 85/2006 i care poate fi
supus verific rii în cadrul unor contesta ii.
Dispozi iile art. 17 alin. (5) din lege, care stipuleaz c „dac un membru al
comitetului creditorilor se afl , datorit interesului propriu, în conflict de interese

118
 Principiul legalit ii i manifest rile acestuia în domeniul insolven ei

cu interesul concursual al creditorilor participan i la procedur , acesta se va ab ine

de la vot’’, se refer la hot rârile ulterioare desemn rii comitetului creditorilor,
hot râri ce se vor lua în comitetul creditorilor, hot râri ce pot fi atacate separat.
Aspectele invocate de recurente privind conflictul de interese al celor trei
membri ale i în comitetul creditorilor nu constituie motive de nelegalitate a
hot rârii adun rii creditorilor din data de 11.02.2013, aceasta fiind inut cu
respectarea dispozi iilor art. 14 i urm. din legea insolven ei.
Cu privire la pretinsa ineficien a comitetului creditorilor, judec torul-
sindic a re inut în mod corect c articolul 17 alin. (5), din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolven ei, invocat de recurenta CEC Bank, nu impune
înl turarea sau imposibilitatea alegerii în comitetul creditorilor a unor creditori
cu interes în conflict cu interesul concursual al creditorilor participan i la
procedur , ci impune doar ca acesta s se ab in de la vot la deliberarea asupra
acelui interes.
De asemenea, în mod corect a re inut judec torul sindic c nu se poate
stabili la alegerea comitetului creditorilor c unul sau mai mul i membri ai
acestuia sunt in conflict de interese la toate chestiunile supuse dezbaterii
comitetului, fiecare deliberare urmând a fi contestat i analizat individual.
Sus inerea creditoarei recurente BCR SA c nelegalitatea Hot rârii
adun rii creditorilor este determinat de nelegalitatea tabelului preliminar de
crean e i c dup solu ionarea contesta iilor la tabelul preliminar de crean e se
va ob ine o alt majoritate la luarea deciziilor, este un aspect ce nu face obiectul
cauzei, solu ionarea contesta iilor la tabelul preliminar de crean e, fiind
reglementat de alte dispozi ii legale.
Modificarea valorii totale a crean elor potrivit tabelului definitiv de
crean e nu duce la anularea hot rârii legal luate anterior ci are efecte doar pentru
viitor potrivit alin. (2) al art. 15 din legea insolven ei, astfel c chiar i în situa ia
în care tabelul preliminar de crean e va fi modificat, acest fapt nu aduce atingere
hot rârii luate de creditori în cadrul primei adun ri a acestora.
În consecin , Curtea a respins recursurile formulate ca fiind neînte-
meiate, men inând în tot hot rârea recurat ”.

3.3. Limitele aspectelor de nelegalitate supuse verific rii judec torului

sindic în etapa confirm rii planului de reorganizare
Confirmarea planului de reorganizare, în raport de exigen ele solicitate
prin art.139 din Lega nr. 85/2014, constituie o etap în care judec torul sindic
realizeaz atât o verificare a respect rii condi iilor de vot, ca în etapa aprob rii
planului de c tre creditori dar întreprinde i un veritabil control de legalitate a
acestuia, concluzie care se poate deduce din analiza prevederilor art.139 alin.1
lit. F din Legea nr. 85/2014, care stipuleaz c planul trebuie s respecte, din
punct de vedere al legalit ii i viabilit ii, prevederile art.133.

119
 Claudia Antoanela Susanu

Astfel, intr în sfera aspectelor de legalitate controlul realizat de

judec torul sindic din perspectiva respect rii termenului de depunere a planului,
a persoanei abilitate în acest sens dar mai ales a con inutului planului de
reorganizare propus, men ionate de art. 45 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, iar nu
a celui de oportunitate, aflat la îndemâna creditorilor debitoarei insolvente.
Într-o decizie de spe 12 judec torul sindic a infirmat planul de reorganizare
propus de c tre societatea debitoare, prin administrator special, iar în temeiul
dispozi iilor art. 145 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Legea nr. 85/2014 privind
procedurile de prevenire a insolven ei i de insolven , a dispus începerea
procedurii generale a falimentului debitoarei.
În calea de atac a apelului, societatea debitoare, prin administrator special,
a criticat solu ia dat invocând imposibilitatea judec torului-sindic de a se
pronun a cu privire la con inutul planului din punctul de vedere al realiz rii lui,
argumentând c acest aspect poate fi confirmat doar de un specialist, conform
art. 139 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.
Analizând aceast critic , instan a de apel a notat c , “Potrivit dispozi iilor
art. 133 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, planul de reorganizare trebuie s indice
perspectivele de redresare în raport cu posibilit ile i specificul activit ii
debitorului, cu mijloacele financiare disponibile i cu cererea pie ei fa de oferta
debitorului i va cuprinde m suri concordante cu ordinea public , inclusiv în
ceea ce prive te modalitatea de selec ie, desemnare i înlocuire a administra-
torilor i a directorilor.
Curtea a eviden iat c dispozi iile art. 133 din Legea nr. 85/2014 reprezint
sediul materiei în ceea ce prive te: (i) perspectivele de redresare, aspectele
financiare i manageriale; (ii) programul de plat al crean elor; (iii) regulile de
tratament al crean elor prin planul de reorganizare i (iv) m surile adecvate de
implementare a planului de reorganizare.
Dispozi iile art. 133 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, care reglementeaz
obligativitatea includerii programului de pl i în cadrul planului de reorganizare,
trebuie corelate cu noua defini ie a „programului de pl i”, cuprins în pct. 53 al
art. 5, care prevede urm toarele elemente de noutate: (i) programul de pl i este
un grafic de achitare a crean elor (concept economic) i (ii) eliminarea trimiterii
pe care o f cea fostul pct. 22 al art. 3 din Legea nr. 85/2006 la „fluxul de numerar
aferent planului de reorganizare”, întrucât programul de pl i include crean ele
anterioare deschiderii, iar nu cele curente.
Curtea a constatat c planul de reorganizare nu cuprinde o analiz a
mijloacelor financiare de care societatea dispune i a surselor de provenien ,
perspectivele de redresare în raport cu posibilit ile i specificul activit ii

12Curtea de Apel Ia i, Sec ia civ., dec. nr. 679 din 17 octombrie 2016, în C.A. Susanu,
Procedura insolven ei. Parte general . Practic judiciar , Editura Universul Juridic,
Bucure ti, 2019, p. 104-120.
120
 Principiul legalit ii i manifest rile acestuia în domeniul insolven ei

debitorului pentru a se putea aprecia c planul ar avea anse obiective de

realizare.
Prin motivele de apel se sus ine c în cuprinsul planului de reorganizare
este specificat activitatea principal a debitoarei, respectiv de protec ie i
gardare, ar tându-se c intrarea în reorganizare este sus inut de o serie de
elemente, respectiv: societatea de ine un portofoliu de contracte care s -i
permit acoperirea necesarului de resurse pentru achitarea datoriilor curente,
societatea debitoare de ine expertiza necesar , se bucur de prestigiu, are
personal calificat angajat.
Recunoa te apelanta c în fa a instan ei de fond nu a depus cele peste 500
de contracte de munc pe care le avea debitoarea cu agen ii de paz la momentul
respectiv, motivând c nu a dorit s împov reze instan a cu hârtii.
Apreciaz c era suficient doar s fac vorbire despre aceste contracte în
cuprinsul planului de reorganizare, f r s fie necesar depunerea lor în fizic.
În fa a instan ei de fond, la termenul de judecat din 26 septembrie 2016,
debitoarea, prin lichidator judiciar, a precizat c la acest moment num rul de
salaria i a sc zut de la 636 la mai pu in de 300 de contracte de munc , situa ie în
care s-a ajuns datorit pronun rii hot rârii de intrare în faliment.
În raport de cele anterior expuse, rezult cu eviden c în cuprinsul
planului propus nu se prev d care sunt mijloacele financiare efective de care
debitoarea dispune, în sensul c nu exist informa ii care s permit concluzia
sau speran a legitim c se vor încheia contracte potrivit obiectului de activitate.
Este normal ca planul de reorganizare s arate perspectivele reale de
reorganizare ale debitoarei, raportat la activitatea ce ar urma s fie desf urat
de acesta, indicând i sursele financiare ale planului, care trebuie sa fie sus inute
de probatorii indubitabile.
În condi iile în care la acest moment num rul de salaria i ai debitoarei a
sc zut la mai pu in de jum tate, aceasta nu mai are cu cine s desf oare
activit ile specifice obiectului s u, respectiv de protec ie i gardare, planul de
reorganizare neavând o posibilitatea obiectiv de realizare fa de specificul
activit ii debitorului, în contextul intervenirii modific rilor anterior evocate.
A re inut instan a de fond c informa iile cu privire la obiectul de
activitate concret al debitoarei sunt neclare, cât vreme din cuprinsul planului
rezult c obiectul principal de activitate actual este cel de „activit i de protec ie
i gard ”, împrejurare ce nu este în corela ie cu prevederile de la capitolul
„resurse financiare i cheltuieli aferente execut rii planului” (fila xxx vol. 7
tribunal), unde se face vorbire despre resurse provenite din „activitatea de
executare lucr ri în domeniul construc iilor” sau „finalizarea investi iilor în
curs”, i nici cu prevederile din plan stipulate la fila xxx vol. 7 dosar fond, unde
planul face referire la „resurse financiare ob inute din activitatea curent de
închiriere”.

121
 Claudia Antoanela Susanu

Prin motivele de apel, nu se fac niciun fel de preciz ri referitoare la sursa

acestor inadverten e.
Judec torul-sindic a re inut i c planul de reorganizare nu cuprinde o
analiz a fluxului de numerar (buget de venituri-cheltuieli), care s fie întemeiat
pe informa ii concrete, prin care s demonstreze care sunt cheltuielile efective
de realizat (cu salaria ii, cu activitatea etc.), din ce resurse (contracte etc.) i în
ce moment ar fi realizate veniturile.
La dosarul cauzei pentru perioada de observa ie nu s-au depus situa iile
de încas ri i pl i i/sau acte din care s se dovedeasc faptul c debitoarea a
desf urat o activitate profitabil i a realizat venituri în aceast perioad .
Prin motivele de apel nu se face o analiz a acestui aspect, spunându-se
doar generic c au fost depuse situa iile de încas ri i pl i care s dovedeasc
faptul c debitoarea a desf urat activitate i a realizat venituri în aceast
perioad .
Curtea eviden iaz c printre noile men iuni pe care trebuie s le cuprind
în mod obligatoriu planul de reorganizare este i aceea referitoare la
„modalitatea de achitare a crean elor curente”, potrivit lit. e) a art. 133 alin. (4)
din Legea nr. 85/2014.
Introducerea acestei prevederi rezid , în primul rând, în argumente de
logic i disciplin economic : dac pentru crean ele anterioare procedura
reorganiz rii ofer – temporar i condi ionat – protec ia unei e alon ri, pentru
neplata crean elor curente o astfel de justificare nu ar mai putea fi sus inut , în
caz contrar debitorul neputând fi considerat un debitor viabil, existând solu ia
elimin rii acestuia din pia .
Crean ele curente se achit cu prioritate, chiar în cadrul programului de
pl i, întrucât din orice sum ob inut din activitatea curent sau din valorifi-
carea activelor negrevate plata aferent acestor crean e se imput cu prioritate.
În cauza pendinte, în mod judicios a re inut judec torul-sindic c în
cuprinsul planului de reorganizare nu sunt oferite informa ii cu privire la
crean ele curente (atât cele care s-au n scut în perioada de observa ie, cât i cele
ce se vor na te pe parcursul derul rii planului).
Astfel, Programul de plat a crean elor, din cadrul planului de reorga-
nizare judiciar a debitorului, con ine referiri doar la valoarea ratelor i terme-
nele de plat , prin raportare la valoarea ini ial a crean ei înscris în tabelul
definitiv.
Cu excep ia onorariului administratorului judiciar, a c rui plat este
inclus în programul de pl i, planul nu face nicio referire la aceste categorii de
crean e curente.
În aceste circumstan e, judec torul-sindic a constatat c în perioada de
observa ie s-a n scut o crean curent a creditorului bugetar DRFP Ia i în
valoare de 1.096.804 lei, cu privire la care a fost depus c o declara ie de crean
înc din data de 30 octombrie 2015, motiv pentru care, la termenul de judecat

122
 Principiul legalit ii i manifest rile acestuia în domeniul insolven ei

din data de 4 noiembrie 2015, administratorul judiciar a solicitat prorogarea

discut rii confirm rii planului de c tre tribunal tocmai pentru analizarea acestei
declara ii de crean , f r ca, ulterior, debitoarea i, respectiv, administratorul
judiciar s fac vreo precizare în acest sens.
Nu a putut fi primit critica apelantei potrivit cu care, instan a de fond a
analizat, atunci când a dispus infirmarea planului de reorganizare, contesta ia
formulat de creditorul bugetar DRFP Ia i, din perspectiva datoriilor curente,
de i aceasta f cea obiectul unui alt dosar cu termen pe 10 februarie 2016.
Cât vreme printre men iunile obligatorii pe care trebuie s le cuprind
planul de reorganizare este i aceea a „modalit ii de achitare a crean elor
curente”, potrivit lit. e) a art. 133 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, judec torul-
sindic avea obliga ia legal de a face analiza acestui aspect.
Prin întâmpinarea formulat în apel, intimata DRFP Ia i a sus inut c , de i
societatea a depus lunar declara ii privind impozitele i taxele rezultate din
activitatea curent , planul de reorganizare propune doar achitarea obliga iilor
înscrise în tabelul preliminar al crean elor (4.861.717 lei) i nu prevede plata
obliga iilor fiscale curente.
A apreciat aceea i intimat c esen ial în solu ionarea apelului ce
formeaz obiectul prezentului dosar este analizarea pasivului societ ii, care a
crescut semnificativ dup data deschiderii procedurii insolven ei (28 ianuarie
2015), ceea ce face ca reorganizarea activit ii societ ii prin respectarea
graficului de pl i s fie nerealizabil .
Curtea a constatat pertinen a sus inerilor intimatei creditoare DRFP Ia i,
prin raportare la caracterul obligatoriu al cuprinderii în planul de reorganizare
a „modalit ii de achitare a crean elor curente”, potrivit lit. e) a art. 133 alin. (4)
din Legea nr. 85/2014.
Curtea a re inut c rapoartele de activitate întocmite de administratorul
judiciar în perioada de observa ie, de i nu cuprind informa ii concrete cu privire
la activitatea desf urat de debitoare, totu i din anexele la acestea se poate
observa c debitoarea a înregistrat în aceast perioad cheltuieli cu taxe si
impozite, chirii, deplas ri, servicii telefonie, materiale consumabile, salarii etc.
Rapoartele de activitate nu con in informa ii cu privire la evolu ia
num rului de salaria i ai debitoarei, cu privire la eventuale contracte aflate în
derulare, contracte de închiriere, natura taxelor i impozitelor i cu privire la
existen a sau nu a unor crean e curente.
De asemenea, planul nu prevede nici sursa din care vor fi ob inute venituri
pentru desf urarea curent a activit ii societ ii pe perioada celor trei ani,
pentru plata onorariului administratorului judiciar sau pentru plata chiriei
pentru imobilul în care î i are sediul, cât vreme, potrivit informa iilor ORC,
debitoarea are sediul social în Ia i, în baza unui contract de loca iune.

123
 Claudia Antoanela Susanu

Pe de alt parte, apelanta a învederat c de ine i o serie de puncte de lucru,

f r ca în planul de reorganizare s se eviden ieze cum se va desf ura activitatea
la aceste puncte de lucru i din ce surse va fi pl tit chiria în cazul acestora.
Prin raportare la acest contract, în mod corect judec torul-sindic a
constatat c , pe de o parte, nu s-a f cut vorbire despre plata crean ei repre-
zentând contravaloarea chiriei de dup deschiderea procedurii i nici în plan nu
se prevede plata vreunei sume cu titlu de chirie pe perioada de trei ani, aceste
sume având regimul unor crean e curente, a c ror prevedere în plan era
obligatorie.
În consecin , prevederile planului sunt îns doar generale, planul nefiind
viabil, prin raportare la elementele obligatorii prev zute de art. 133 din Legea nr.
85/2014, astfel cum au fost anterior analizate. “
Pentru cele anterior expuse, Curtea a respins apelul formulat de societatea
debitoare „FGM SD” SRL, prin administrator special, împotriva sentin ei civile
nr. 57/2016 din 20 ianuarie 2016, pronun at de Tribunalul Ia i, Sec ia a II-a civil
– faliment, hot râre ce a fost p strat .

3.4. Chestiuni vizând nelegalitatea m surilor administratorului /

lichidatorului judiciar
Împotriva m surilor luate de administratorul judiciar ori de lichidatorul
judiciar, în desf urarea procedurii insolven ei, poate fi formulat contesta ie de
c tre debitorul persoan fizic , administratorul special al debitorului persoan
juridic , oricare dintre creditori sau de orice alt persoan care dovede te un
interes, astfel cum rezult expres din con inutul art. 59 alin. (5) din Legea nr.
85/2014, care prevede sfera persoanelor c rora legea le confer legitimare
procesual activ .
În contextul în care practicianul în insolven este un interpus al instan ei,
aceasta urmeaz s aprecieze dac contestarea în orice fel, de c tre orice parte
interesat a modului în care practicianul î i exercit atribu iile, este sau nu
întemeiat , în condi iile legii i s dispun în consecin .
În doctrin 13 s-a eviden iat c , m surile luate de administratorul judiciar
ori de lichidatorul judiciar pot fi contestate “indiferent dac au fost cuprinse sau
nu în raportul de activitate pe care acesta are obliga ia s îl întocmeasc .”
Într-o cauz 14, judec torul sindic a fost învestit cu o contesta ia formulat
de c tre creditorul B.S. împotriva raportului fondurilor i planului de distribu ie
a sumelor ob inute din lichidarea activului patrimonial al debitoarei, întocmit de
c tre lichidatorul judiciar al acesteia.

13 N. nd reanu, Codul insolven ei comentat. Vol. I – art. 1-182, Editura Universul

Juridic, Bucure ti, 2017 p. 170.
14 C. Ap. Ia i, s. civ., dec. nr. 25 din 22 Ianuarie 2019, disponibil la www.rolii.ro.

124
 Principiul legalit ii i manifest rile acestuia în domeniul insolven ei

În fapt, prin raportul fondurilor i planul contestate de creditor, s-a propus

de c tre lichidatorul judiciar, distribuirea sumei de 198.984,14 lei (f r TVA)
ob inut prin vânzarea bunului imobil, spa iu comercial, situat în Ia i, str. X, în
favoarea creditorului garantat „B. GSG” SA.
Creditorul B.S. a contestat, în primul rând, aspectul conform c ruia, din
suma ob inut în urma vânz rii activului de mai sus, lichidatorul judiciar a
distribuit în vederea pl ii onorariului practicianului în insolven 30.345 lei
(inclusiv TVA) la care se adaug onorariu de succes de 11.839,56 lei (inclusiv
TVA), de i nu a existat o hot râre prealabil în acest sens a adun rii creditorilor
debitoarei. Contesta ia a fost respins de judec torul sindic.
În calea de atac, Curtea a re inut c legea insolventei a instituit cadrul
general al ordinii pl ilor crean elor, conform dispozi iilor art. 123 din Legea
85/2006, iar cu titlu particular, în cazul valorific rii bunurilor debitoarei, grevate
în favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garan ii imobiliare ori drepturi
de reten ie, a instituit ordinea îndestul rii crean elor, conform art. 121 alin. (1).
Ca i situa ie de fapt, s-a notat c , tribunalul a stabilit c activul
patrimonial al debitoarei, situat în Ia i, care a fost vândut cu suma de 198.984,14
lei, a fost ipotecat în favoarea creditoarei B. GSG SA, iar acest aspect nu a fost
contestat de c tre recurent sau de c tre lichidatorul judiciar.
S-a re inut inciden a dispozi iilor art. 121 alin. (1) din Legea nr. 85/2006,
potrivit cu care: ,,Fondurile ob inute din vânzarea bunurilor din averea debitorului,
grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garan ii reale mobiliare
ori drepturi de reten ie de orice fel, vor fi distribuite în urm toarea ordine:
1. taxe, timbre i orice alte cheltuieli aferente vânz rii bunurilor respective,
inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea i administrarea acestor bunuri,
precum i plata remunera iilor persoanelor angajate în condi iile art. 10, art. 19
alin. (2), art. 23 i 24;
11. crean ele creditorilor garanta i n scute în timpul procedurii de insolven
dup confirmarea planului de reorganizare, ca parte component a acestui plan.
Aceste crean e cuprind capitalul, dobânzile, major rile i penalit ile de orice fel;
2. crean ele creditorilor garanta i, cuprinzând tot capitalul, dobânzile,
major rile i penalit ile de orice fel, precum i cheltuielile, pentru crean ele n scute
înainte de deschiderea procedurii.
Curtea a notat c : “Potrivit interpret rii dispozi iilor art. 121 din Legea nr.
85/2006, din fondurile ob inute din vânzarea bunurilor din averea debitorului,
grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, vor fi distribuite, conform alin. (1)
punctul 1, sumele reprezentând onorariul lichidatorului judiciar.
În prezenta cauz , corect s-a dispus spre distribuire onorariul lichidato-
rului judiciar, din suma de suma de 198.984,14 lei, ob inut din vânzarea imobi-
lului ipotecat în favoarea creditoarei B. GSG SA, îns cuantumul onorariului a
fost determinat gre it.

125
 Claudia Antoanela Susanu

Cu privire la acest aspect, Curtea subliniaz c , într-adev r, în cadrul

adun rii creditorilor debitoarei SRL din data de 25.04.2014, ulterior deschiderii
procedurii generale a insolven ei, s-a decis, cu majoritatea de 91,74% din totalul
crean elor, ca onorariul administratorului judiciar s fie de 500 lei lunar, la care
se adaug un procent de 5%+TVA din sumele ob inute.
Îns , ulterior, prin sentin a nr. 791 din 04.05.2016, Tribunalul Ia i a deschis
procedura de faliment fa de debitoare, în calitate de lichidator judiciar fiind
desemnat acela i practician în insolven ce a avut calitatea de administrator
judiciar.
Aceast sentin a stabilit cu putere de lucru judecat împrejurarea c , în
lipsa unei conven ii încheiate cu creditorii, lichidatorul judiciar s fie remunerat
pe baza deconturilor aprobate de judec torul-sindic, astfel c orice conven ie a
adun rii creditorilor debitoarei anterioar sentin ei nr. 791 din 04.05.2016, ce
avea ca obiect remunerarea lichidatorului judiciar i-a încetat efectele.
În consecin , stabilirea onorariului lichidatorului judiciar în baza
adun rii creditorilor debitoarei din data de 25.04.2014 este lipsit de temei legal,
lichidatorul judiciar fiind îndrept it s participe la distribuirea sumei ob inute
din vânzarea imobilului ipotecat în favoarea B. GSG SA, conform art. 121 alin1
punctul 1 din Legea nr. 85/2006 i a sentin ei nr. 791 din 04.05.2016, Tribunalul
Ia i, în baza deconturilor aprobate de judec torul-sindic, atât timp cât nu a
invocat i nu a probat existen a unei conven ii încheiate cu creditorii cu privire
la onorariul s u, dup momentul deschiderii procedurii de faliment fa de
debitoare.
În ceea ce prive te critica referitoare la plata sumei de 2.250 lei (inclusiv
TVA) - cheltuieli aferente procedurii de faliment i 3.977,88 lei - cota de 2% c tre
UNPIR, Curtea re ine c , potrivit art. 121 alin.1 punctul 1 din Legea nr. 85/2006,
se vor distribui – din suma de 198.984,14 lei, ob inut din vânzarea imobilului
ipotecat în favoarea B. GSG SA – doar acele cheltuielile necesare pentru
conservarea i administrarea spa iului comercial, situat în Ia i, st. X.
Astfel, lichidatorul judiciar, în mod gre it a inclus în planul de distribuire
suma de 2.250 lei (inclusiv TVA), ce reprezint cheltuieli aferente procedurii de
faliment i nu doar suma de bani aferent conserv rii i administr rii activului
patrimonial al debitoarei ipotecat în favoarea B. GSG SA.
Referitor la cota de 2%, stabilit conform prevederilor art. 4 alin. (6) lit. c)
din Legea nr. 85/2006, Curtea noteaz c aceasta se aplic oric rei sume încasate
în contul debitoarei dup data deschiderii procedurii, iar în cazul falimentului se
aplica doar la sumele ob inute din recuper ri de creante sau vânzari de active.
Prin urmare, sub acest aspect nu se poate retine o înc lcare a prevederilor
legale mai sus men ionate atât timp cât cota de 2% s-a aplicat propor ional cu
valoarea bunului imobil vândut.”
În considerarea celor expuse, instan a de control judiciar, a admis recursul
declarat de creditorul B. S. i a modificat în tot sentin a atacat în sensul c a

126
 Principiul legalit ii i manifest rile acestuia în domeniul insolven ei

admis contesta ia acestuia i a dispus anularea raportului fondurilor i planului

de distribu ie a sumelor ob inute din lichidarea activului patrimonial al
debitoarei, întocmit de c tre lichidatorul judiciar dispunând refacerea raportului
fondurilor i planului de distribu ie a sumelor ob inute din lichidarea activului
patrimonial al debitoarei, ipotecat în favoarea creditoarei B. GSG SA, în sensul
deciziei pronun ate, ocazie cu care lichidatorul judiciar va avea în vedere,
conform art.121 din Legea nr. 85/2006, în ceea ce prive te remunera ia sa,
deconturilor aprobate de judec torul-sindic, dup pronun area sentin ei nr. 791
din 04.05.2016, cheltuielile aferente conserv rii i administr rii activului
patrimonial al debitoarei, ipotecat în favoarea B. GSG SA, precum i cota de 2%,
stabilit conform prevederilor art. 4 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 85/2006.

4. Concluzii

Principiul legalit ii, este unul dintre principiile fundamentale ale

procesului civil, fiind consacrat în cuprinsul art. 7 din Capitol II al Titlului
preliminar din Cod de procedur civil .
Cu toate c , în materia insolven ei, principiul legalit ii comport particu-
larit i generate de specificul acestei proceduri, instan elor judec tore ti incluse
în categoria “organelor procedurii” le revine obliga ia de a lua toate m surile
care se impun pentru ca acest principiu, al turi de toate celelalte principii
fundamentale ale procesului civil, s fie respectate de c tre p r ile din litigiile
deduse judec ii, ele însele fiind inute s respecte aceste principii.
Astfel cum am eviden iat în cele ce preced, atribu iile judec torului sindic
sunt grupate în dou categorii: jurisdic ionale i de control judiciar asupra
activit ii administratorului judiciar i a lichidatorului. În acest limite, aspectele
de nelegalitate sunt supuse verific rii de c tre judec torului sindic.

Referin e
Boroi G. (coord.), Noul Cod de procedur civil , Comentariu pe articole Vol. I. Art. 1-526,
Editura Hamangiu, Bucure ti, 2013
Le I., Tratat de drept procesual civil, Vol. I, Principii i institu ii generale. Judecata în fa a
primei instan e, Editura Universul Juridic, Bucure ti, 2014
Susanu C.A., Procedura insolven ei. Parte general . Practic judiciar , Editura Universul
Juridic, Bucure ti, 2019
nd reanu N., Codul insolven ei comentat. Vol. I – art. 1-182, Editura Universul Juridic,
Bucure ti, 2017

127