Sunteți pe pagina 1din 43

7. EXECUTAREA SILIT 7.1.

Consideraii generale Din punct de vedere formal, procesul civil presupune dou faze: faza judecii i faza executrii silite. Cea de-a doua faz a procesului civil, faza executrii silite, intervine n cazul hotrrilor judectoreti susceptibile de a fi puse n executare cu ajutorul forei de constrngere a statului, dar i n cazul altor titluri executorii, n situaia n care debitorul nu i execut de bun voie obligaia. In situaia n care creditorul pune n executare un alt titlu dect o hotrre judectoreasc, faza judecii lipsete i va exista numai faza executrii silite. Executarea silit este definit ca fiind procedura prin mijlocirea creia titularul dreptului subiectiv civil recunoscut printr-un titlu executoriu constrnge, cu ajutorul organelor de stat competente, pe acel care i nclcase dreptul s execute prestaia specificat n titlu, asigurndu-se astfel, respectarea dreptului i restabilirea ordinii de drept nclcate. Executarea silita este cea de-a doua faza a procesului civil, avand ca scop realizarea definitiva si practica a unor drepturi recunoscute printr-o hotarare judecatoreasca sau un alt titlu executoriu . Sau, cum s-a remarcat, "executarea silita nu constituie o institutie diferita de actiunea civila, ci ea ne apare ca o faza succesiva a procesului civil pentru obtinerea realizarii hotararii definitive. Sediul materiei pentru procedura executrii silite de drept comun l constituie Codul de procedur civil, Cartea V, despre executarea silit, art. 3711-5805. Ca i celelalte norme de procedur, normele execuionale se clasific n funcie de: ntinderea cmpului de aplicare, obiectul reglementrii i caracterul obligatoriu sau susceptibil de derogare al normei. In raport de primul criteriu, ntinderea cmpului de aplicare se disting norme generale i norme speciale. Regula prin care se rezolv conflictul ntre norma general i norma special este aceea c se aplic cu preponderen norma special. Cnd norma special tace se completeaz cu norma general, adic normele cu caracter general cuprinse n Cartea a V-a C. proc. civ. In raport cu criteriul - obiectul de reglementare - normele execuionale se mpart n norme de organizare, de competen i de procedur propriu-zis. In raport cu caracterul lor obligatoriu sau nu distingem norme imperative i norme dispozitive. Numai de la dispoziiile normelor dispozitive se poate deroga, pe cnd nclcarea ori nesocotirea normelor imperative atrage, dup caz, sanciunea nulitii absolute sau a decderii. Clasificarea normelor execuionale prezint interes mai ales sub acest din urm aspect, al sanciunilor care pot interveni n cazul nclcrii lor. Sunt norme imperative protejate prin sanciunea nulitii absolute, normele de organizare, unele dintre normele de competen i de procedur propriu-zis. Fa de faptul c nu ntotdeauna nulitatea absolut este i o nulitate expres, iar nulitatea relativ nu este ntotdeauna o nulitate virtual, urmeaz ca n raport de interesul ocrotit de lege s se califice corespunztor sanciunea nulitii, absolut sau relativ.

Pornind de la premisa c titlul executoriu poate avea o natur juridic dual: hotrrea judectoreasc sau alt titlu executoriu, se poate considera c executarea silit nsi are o natur juridic. In situaia n care titlul executoriu l constituie o hotrre judectoreasc, executarea silit are aceeai natur juridic ca i faza de judecat a procesului civil. Aceasta pentru c faza de judecat i cea de executare sunt cele dou forme pe care le mbrac materia procesului, n momente procesuale diferite i, desigur, cu elemente specifice fiecruia481. In faza executrii silite, ca i n faza de judecat, trebuie s avem n vedere atributele de jurisdicie i imperium, proprii numai instanei de judecat. Axul executrii silite fiind atributul de imperium al judectorului. Natura juridic a executrii silite Executarea silit constituie ultima faz a procesului, n cazul n care titlul executoriu este o hotrre judectoreasc. n doctrina juridic, introducndu-se principiul separatiei celor trei puteri n stat, s-a emis opinia potrivit creia executarea silit este o activitate cu caracter administrativ, judecata si executia tinnd de dou functii deosebite n stat, judecata de functia de jurisdictie iar executarea de functia executiv. Opinia se sprijin pe teza potrivit creia notiunea de jurisdictie implic numai judecata propriu-zis, ius dicere, iar imperium, adic aducerea la ndeplinire prin constrngere a hotrrii pronuntate, excede jurisdictiei. Predominant este ns opinia potrivit creia se consider executarea silit ca o activitate judiciar, care integreaz imperium actiunii civile, al crui element esential rmne constrngerea ca mijloc legal de realizare a dreptului. Cele dou faze ale procesului civil, apar n continuitatea prtilor dintr-o faz n cealalt, n care rmnem tot n cmpul mijloacelor de aprare a drepturilor, mijloace prin care se afirm si materializeaz notiunea de actiune. Potrivit acestei conceptii, n cadrul procedurilor executionale, astfel cum ele sunt reglementate prin Codul de procedur civil, activitatea instantei nu difer calitativ de cea din prima faz, ceea ce difer fiind numai formele adecvate executrii silite. Executarea silit de drept comun apare ca o activitate complex cu caracter mixt, care const ntr-o latur jurisdicional reprezentat prin activitatea instanei de executare i o latur administrativ, reprezenta prin activitatea execuional a executorului judectoresc482. Caracterul mixt al executrii silite de drept comun rezult dintr-o serie de dispoziii legale reglementate de Codul de procedur civil, Cartea a V-a, seciunea a II-a care se refer la sesizarea organului de executare i la titlul executoriu. Astfel, potrivit art. 374, nicio hotrre judectoreasc nu se va putea executa dac nu este investit cu formula executorie prevzut de art. 269 alin. l, cu excepia ncheierilor i a hotrrilor executorii provizorii i a altor nscrisuri prevzute de lege care se execut fr formula executorie. Art. 372 prevede c, executarea silit se va efectua numai n temeiul unei hotrri judectoreti sau a unui alt nscris care potrivit dispoziiilor legale constituie titlu executoriu. Dispoziiile art. 373 C. proc. civ. precizeaz c hotrrile judectoreti i celelalte titluri executorii se execut de executorul judectoresc din circumscripia curtii

de apel n care urmeaz s se efectueze executarea, ori, n cazul urmririi bunurilor de ctre executorul judectoresc, din circumscripia curtii de apel n care se afl acestea; n cazul n care bunurile se afl n circumscripiile mai multor curti de apel, este competent oricare dintre executorii judectoreti care funcioneaz pe lng acestea. Potrivit celui de-al doilea alineat, instana de executare este curtea de apel n circumscripia creia se va face executarea, n afar de cazurile n care legea dispune altfel.
481

Prescripia dreptului de a cere despgubiri pentru executarea cu ntrziere a obligaiei de plat stabilit printr-o hotrre judectoreasc ncepe s curg de la data la care aceasta constituie, potrivit legii, titlu executoriu -nalta Curte de Casaie i Justiie, Secia comercial, Decizia nr. 3500/16.09.2003, Curierul judiciar" nr. 78/2004, p. 80. 482 S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, op. cit., 1988, p. 32; n ceea ce ne privete mprtim opinia autorilor care susin c executarea silit are un caracter mixt; n literatura de specialitate exist i opinia autorilor care susin c executarea silit are un caracter jurisdicional, vezi n acest sens 1. Deleanu, op. cit., 2004, p. 472. 239 Alin 3: Instanta de sesizare solutioneaza cererile de incuviintare a executarii silite, judeca contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute in cursul executarii silite, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante sau organe. Sesizarea executorului judectoresc se face de ctre partea interesat 483 prin depunerea unei cereri. Automat executorului judectoresc i revine obligaia legal de a solicita instanei de executare ncuviinarea executrii. Dup ncuviinarea cererii de executare silit prin ncheiere dat n camera de consiliu, instana de executare va alctui un dosar la care executorul judectoresc este obligat s depun cte un exemplar al fiecrui act de executare (art. 3731 alin. 3 C. proc. civ.)484. Prin formarea dosarului de ctre instana de executare i obligarea judectorului de a depune cte un exemplar al fiecrui act de executare se asigur controlul nemijlocit al instanei asupra activitii executorului, evitndu-se astfel, nclcarea dispoziiilor legale sau efectuarea unor abuzuri. Tocmai pentru evitarea nclcrii dispoziiilor legale i a svririi unor abuzuri considerm c declanarea propriu-zis a executrii silite ncepe cu ncuviinarea acesteia de ctre instana de executare i nu cu depunerea cererii de ctre partea interesat executorului judectoresc. 483 Potrivit art. 269 alin. 2 C. pr. civ., hotrrea nvestit se va da numai prii care a ctigat procesul sau rezultatul ei. 484 Instana ce ncuviineaz cererea de executare silit are obligaia de a verifica ndeplinirea condiiilor impuse de art. 379 C. proc. civ. privind existena unei creane certe, licite i exigibile.. Art.373-(1)- Cererea de executare silita,insotita de titlul executoriu, se depune la executorul judecatoresc, daca legea nu prevede altfel. Acesta, in termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea cererii, va solicita instantei de executare incuviintarea executarii silte, inaintandu-i in copie cererea de execuatre si titlul respectiv.

(1)- Instanta de executare incuviinteaza executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu, printr-o singura incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor, in termen de cel mult 7 zile de la inregistrarea cererii de incuviintare a executarii silite. (1)- In temeiul incheierii prin care se admite cererea de incuviintare a executarii silite, executorul judecatoresc poate proceda la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu in oricare dintre formele prevazute de lege, dispozitiile art.371, alin. (3) aplicandu-se in mod corespunzator. Incuviintarea executarii silite este de drept valabila si pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita incuviintate. (1)- Instanta poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite numai daca: 1. cererea de executare silita este de competenta altui organ decat cel sesizat; 2. titlul nu a fost investit cu formula executorie, daca, potrivit legii, aceasta cerinta este necesara pentru pornirea executarii silite; 3. creanta nu este certa, lichida si exigibila; 4. titlul cuprinde dispozitii care nu se pot aduca la indeplinire prin executare silita; 5. exista alte impedimente prevazute de lege. (1\4)- Incheierea prin care instanta admite cererea de incuviintare a executarii silite nu este supusa nicunei cai de atac. Incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite poate fi atacata cu recurs numai de catre creditor, in termen de 5 zile de la comunicare. (2)- In tot cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa aiba rol activ, staruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute in titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate. (3)- Daca socoteste ca este in interesul executarii, executorul judecatoresc il va putea invita pe debitor pentru a-i cere, in scris, in conditiile legii, lamuriri in legatura cu veniturile si bunurile sale, inclusiv cele aflate in proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie, asupra carora se poate efectua executarea, cu aratarea locului unde se afla acestea, precum si pentru a-l determina sa execute de bunavoie obligatia sa, aratandu-i consecintele la care s-ar expune in cazul continuarii executarii silite. In toate cazurile debitorul va fi informat cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare. (3)- Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lamuririle necesare, precum si darea de informatii incomplete ori eronate atrag raspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate, precum si aplicarea sanctiunii prevazute de art.108 alin.(2), daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei fapte prevazute de legea penala. (4)- In situatia prevazuta la art. 371\7, alin.(1), executorul judecatoresc este dator sa puna in vedere partii sa isi indeplineasca de indata obligatia de avansare a cheltuielior de executare.

7.2. Modalitile executrii Doctrina clasific modalitile executrii silite n executare silit direct i executare silit indirect. Executarea silit direct este atunci cnd creditorul tinde s obin realizarea n natur a prestaiei care formeaz obiectul obligaiei debitorului, nscris n titlu executoriu486. Aceasta modalitate de executare mai este cunoscuta si sub denumirea de executare silita in natura Executarea silit direct este de trei feluri: 1. mobiliar (obiectul obligaiei l constituie un bun mobil); 2. imobiliar (obiectul obligaiei l constituie fie un bun imobil, fie lsarea acestuia n posesia creditorului obligaiei - art. 572-5801); 3. executarea unei obligaii de a face sau de a nu face(art. 1073, 1075-1077 C. civ). Dupa natura sa obligatia care are ca obiect un bun determinat, este o obligatie de a face, predarea bunului, continutul procedurilor de executare silita urmarind predarea efectiva a bunului catre creditor.Normele executionale n materie sunt de aplicare general, fr a distinge dup calitatea si pozitia prtilor, persoane fizice sau personae juridice, creditori i debitori. Executarea silit indirect se refer la cazul n care creditorul, avnd de realizat o crean bneasc, urmrete s-i ndestuleze creana din sumele obinute prin valorificarea bunurilor debitorului sau a celor pe care debitorul le are de primit de la tere persoane. Codul de procedur civil reglementeaz patru forme de- executare silit indirect, i anume: 1. urmrirea silit mobiliar (art. 406-449 C. proc. civ.); 2. poprirea (art. 452-461); 3. urmrirea fructelor prinse de rdcini (art. 463-470); 4. urmrirea silit imobiliar (art. 488-571). Alegerea formei se afl la dispoziia creditorului, care poate folosi simultan mai multe forme de urmrire. In materia490 executrii silite indirecte exist i norme derogatorii de la dreptul comun. In cadrul acestei forme de executare, alegerea modalitatii concrete in care se va face executarea revine creditorului, care poate folosi simultan mai multe forme de executare silita indirecta, deoarece potrivit prevederilor articolelor 1718, 1719 C. civ., dreptul de gaj general al creditorului este format din intregul patrimoniu al debitorului . In cazul in care bunul cerut dispare in cursul litigiului, art. 132 alin. 2 pct. 3 C. proc. civ. permite reclamantului sa-si modifice cererea de chemare in judecata si dupa prima zi de infatisare, solicitand valoarea obiectului pierit; daca insa reclamantul nu si-a modificat cererea, indiferent ca a cunoscut sau nu disparitia bunului, el poate sa introduca o cerere de revizuire, art. 322 pct. C. proc. civ. nefacand nici o distinctie in

functie de momentul in care a disparut bunul, interesand doar imprejurarea ca bunul nu mai este in fiinta data introducerii revizuirii . Asa fiind, daca hotararea a carei executare se cere nu prevede decat obligatia executabila in natura, dar executarea acesteia a devenit imposibila (de exemplu, prin pieirea lucrului determinat), intervertirea executarii poate avea loc numai in urma obtinerii unui nou titlu executor, pe calea revizuirii (art. 322, pct. 3 C. proc. civ., daca obiectul nu se afla in fiinta), urmata apoi de executarea indirecta . Reamintim insa ca acest motiv de revizuire presupune ipoteza in care printr-o hotarare cu o singura condamnare, debitorul a fost obligat sa predea creditorului un bun cert si determinant, care insa a pierit dupa pronuntarea hotararii. S-a decis ca in situatia in care, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, s-a decis anularea masurii desfacerii contractului de munca al salariatei contestatoare si reintegrarea ei in postul detinut, imprejurarea ca intre timp, postul in care urma a se efectua reintegrarea s-a desfiintat, nu justifica admiterea cererii de revizuire impotriva unitatii, intemeiata pe dispozitiile art.322 pct.3 C. proc. civ. . Subliniem ca daca obiectul pricinii nu se mai afla in fiinta, partea interesata nu este obligata sa ia calea revizuirii, ci poate sa introduca o cerere pe cale principala, avand ca obiect contravaloarea bunului pierit. Se poate totusi discuta daca nu s-ar putea invoca exceptia lipsei de interes a cererii, partea avand la indemana calea revizuirii. Insa, de regula, creditorul apeleaza la calea cererii principale, in acele situatii in care termenul de revizuire a expirat, aceasta si in considerarea diferentelor de taxe de timbru. Oarecum in legatura cu aceasta problema, in literatura juridica si in practica de specialitate s-a pus problema daca executarea silita in natura poate fi intervertita in executare silita indirecta. Raspunsul a fost afirmativ, dar s-a facut precizarea ca daca se pune in executare o hotarare cu condamnare alternativa, adica o hotarare in care se constituie in principal o obligatie cu executare in natura si in subsidiar o obligatie in bani, trebuie urmarita silit intai obligatia in natura si numai daca acest lucru este imposibil sau daca executarea in natura nu-i mai foloseste debitorului, acesta va putea solicita executarea silita indirecta, adica executarea prin echivalent. 7.3. Participanii la executarea silit Executarea silit, ca form a procesului civil, nu poate fi conceput fr participarea prilor iniiale din faza judecii i a organelor de urmrire silit, iar, n anumite condiii, apare indispensabil i participarea instanei de judecat. Prile debitorul i creditorul - i organele de executare sunt participani procesuali indispensabili n faza executrii silite; la activitatea de executare silit poate participa i procurorul cruia art. 45 C. proc. civ. i confer legitimare procesual. In anumite cazuri, la activitatea de executare pot participa i tere persoane, care dei nu au fost pri n raportul obligaional i n cel execuional sunt interesate s i apere drepturile crora li s-ar putea aduce atingere prin executare. Prile In faza executrii silite, cele dou pri poart denumirea de creditor i debitor, fiecreia dintre pri revenindu-i anumite drepturi i obligaii.

Creditorul este partea creia i s-a eliberat titlul executoriu adic partea care a ctigat procesul. Creditorul urmaritor este persoana (fizica sau juridica) in favoarea careia a fost constituit titlul executoriu si care are astfel dreptul de a cere executarea silita. Debitorul este partea care a czut n pretenii, adic partea care este obligat prin hotrrea judectoreasc i mpotriva creia se va declana executarea silit, dac nu i execut de bun voie obligaia dispus prin titlu executoriu. Dac n faza judecii se poate ntlni att coparticiparea procesual activ, ct i coparticiparea procesual pasiv, n faza executrii silite este posibil numai coparticiparea activ, deoarece executarea are caracter unipatrimonial i, deci, formele care constituie procedura de urmrire trebuie ndeplinite fa de fiecare debitor n parte. Aadar, executarea silit se va face fa de fiecare debitor n parte. In cadrul modalitatii de executare silita indirecta, uneori urmarirea debitorului nu poate fi realizata in cadrul aceleiasi forme de executare silita, contopind in aceeasi procedura urmarirea diverselor forme active de patrimoniu, sume de bani detinute de terti, disponibilitati in cont, mobile si imobile, ci trebuie folosita pentru fiecare activ patrimonial forma de executare silita indirecta specializata pe natura bunului (poprire, decontare bancara, urmarirea silita a mobilelor). Terele persoane ce particip la procedura de executare vor dobndi calitatea de pri avnd aceleai drepturi i obligaii. Calea de procedur a participrii prilor la executarea silit este contestaia la executare Uneori, terii particip la procedura de executare silit voluntar sau forat. Astfel, art. 3732 alin. 2 C. proc. civ. prevede c, la cererea instanei de executare sau a executorului judectoresc, cei care datoreaz sume de bani debitorului urmrit ori dein bunuri ale acestuia supuse urmririi, potrivit legii, au datoria s dea informaiile necesare pentru efectuarea executrii. In faza procedurii de executare, prile au, n principiu, aceleai drepturi ca i n faza de judecat. Dintre drepturile comune ale prilor, n cadrul procedurii de executare amintim: dreptul s participe personal sau prin reprezentani la toate actele de executare; dreptul de a formula orice cereri pe care le consider necesare n vederea aplicrii intereselor i drepturilor lor; dreptul de a lua la cunotin de toate actele dosarului; dreptul de a solicita restituirea cheltuielilor de executare. Obligaia comun a prilor n faza executrii silite este aceeai cu obligaia lor din faza judecii, i anume exercitarea cu bun-credin a drepturilor procesuale. Prin poziia pe care o au prile, conferit de natura diferit a intereselor din aceast faz a procesului, au i unele drepturi i obligaii specifice, i anume: creditorul are dreptul s aleag, n cazul modalitii de executare indirect, bunurile pe care dorete s le urmreasc, iar n cazul n care obligaia este solidar, are dreptul s aleag pe care dintre debitori s-i urmreasc; - debitorul are obligaia de a nu se mpotrivi executrii i de a nu nstrina bunurile n frauda creditorilor.

Executarea silita poate fi solicitata si de mostenitorii universali, cu titlu universal sau cu titlu particular ai creditorului. De mentionat insa ca cesionarul unui titlu executoriu nu poate declansa urmarirea bunurilor decat dupa notificarea prealabila a debitorului despre cesiunea titlului (art. 1833 C. civ.). O obligatie asemanatoare revine si mostenitorilor creditorului. Acestia trebuie sa notifice debitorului despre decesul creditorului si despre calitatea lor de succesori in drepturi ai creditorului. In aceasta privinta legea face totusi unele distinctii, respectiv dupa cum executarea s-a declansat in timpul vietii debitorului sau ulterior . Executarea silita poate fi promovata si de catre creditorul urmaritorului, pe calea actiunii oblice, in conditiile art. 974 C. civ. Actiunea oblica este acel tip de actiune civila prin care creditorul chirografar exercita in numele debitorului sau, subrogandu-se lui, drepturile si actiunile patrimoniale a caror exercitare acesta o neglijeaza sau o refuza . In afara de debitorul propriu-zis, mai pot fi urmariti garantii, care sunt obligati a raspunde pentru debitor potrivit dreptului comun, precum si mostenitorii debitorului. In privinta acestora din urma, trebuie facute o serie de precizari. Mostenitorii universali sau cu titlu universal, care au acceptat succesiunea pur si simplu, raspund cu intreaga lor avere, iar daca au acceptat-o sub beneficiu de inventar, raspund, potrivit art. 713 C. civ., numai in limita bunurilor succesorale. Mostenitorii cu titlu particular (deci cei care au primit prin testament un bun ut singuli) nu pot fi urmariti decat asupra acelui bun si numai daca obligatia este legata de acesta (de exemplu cand autorul era obligat sa restituie bunul respectiv . In ceea ce priveste capacitatea procesuala , partile si tertii participanti in faza executionala trebuie sa aiba atat capacitate procesuala de folosinta cat si capacitate de exercitiu. Intr-adevar, in procesul civil poate fi parte doar persoana capabila de a avea drepturi si obligatii procesuale, adica numai persoana care se bucura de capacitate procesuala de folosinta. Pornind de la prev. art. 41 C. proc. civ., deducem ca pentru a fi parte in procesul civil legea nu pretinde si conditia capacitatii procesuale de exercitiu . Aa cum am artat deja, principiul disponibilitii, ca principiu fundamental al procesului civil, i gsete aplicarea i n faza executrii silite n ceea ce privete drepturile de care titularul lor poate dispune, n acest sens, menionm prevederile art. 3714 C. proc. civ., care stabilete obiectul asupra crora prile pot conveni n cursul executrii silite, prevederile art. 3715 lit.c C. proc. civ., n baza crora creditorul poate renuna le executare499. 499 Se impune distincia pentru situaia n care creditorul urmritor este persoan juridic de drept public, calitate n baza creia trebuie s dovedeasc diligent sporit n recuperarea creanelor sale. In situaia n care debitorul de reacredin mpiedic executarea silit prin nstrinarea bunurilor din patrimoniul su, creditorul are la dispoziie aciunea revocatorie (paulian), n temeiul art. 975 C. civ. Potrivit prevederilor art. 371 alin. l C. proc. civ. partea care solicit ndeplinirea unui act de executare este obligat s avanseze cheltuielile necesare n acelai scop, urmrind ca toate cheltuielile ocazionate de efectuarea actelor de executare s fie n sarcina debitorului urmrit, afar de cazul cnd creditorul a renunat la executare sau dac prin lege se prevede altfel.

Cerinta esentiala pentru exercitarea actiunii civile si pentru a fi parte in cadrul procedurii executarii silite ea se determina in functie de intinderea capacitatii civile, astfel a) persoana fizica dobandeste capacitate procesuala de exercitiu deplina la implinirea varstei de 18 ani; se considera de legiuitor ca din acest moment orice persoana are maturitatea necesara spre a-si da seama de semnificatia si consecintele actelor juridice pe care le incheie. Prin exceptie de la aceasta regula, femeia care se casatoreste inainte de varsta majoratului dobandeste capacitate procesuala de exercitiu de la data casatoriei. Persoanele care se bucura de capacitate procesuala de exercitiu deplina pot participa la activitatea judiciara fara sa fie necesara reprezentarea sau asistarea lor. b) Persoana fizica ce a implinit varsta de 14 ani poseda o capacitate procesuala de exercitiu restransa, avand posibilitatea de a participa personal la activitatea judiciara, dar numai cu incuviintarea prealabila a ocrotitorilor sai legali; acestia il vor asista pe minor in tot cursul procesului civil, spre a suplini lipsa lui de experienta si a-i asigura astfel o protectie eficienta a drepturilor si intereselor sale legitime. Legiuitorul recunoaste insa o capacitate procesuala de exercitiu minorului care a implinit varsta de 16 ani, daca acesta este parte intr-un raport juridic de munca. c) Pana la implinirea varstei de 14 ani persoanele fizice sunt lipsite de capacitate procesuala de exercitiu; de asemenea, sunt complet lipsite de capacitate procesuala de exercitiu persoanele fizice care au fost puse sub interdictie printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. Persoanele lipsite de capacitate procesuala de exercitiu pot sta in judecata numai prin reprezentantii lor legali; minorul complet lipsit de capacitate procesuala de exercitiu va fi reprezentat in proces (inclusiv in litigiul solutionat prin arbitraj, daca s-ar ivi un asemenea caz) de catre parinti, iar in lipsa acestora de tutorele desemnat de catre autoritatea competenta; interzisul judecatoresc urmeaza sa fie reprezentat de tutorele desemnat de autoritatea competenta. d) Persoanele juridice dobandesc capacitatea procesuala de exercitiu din momentul desemnarii organelor lor de conducere; acest moment coincide cel mai adesea cu data constituirii persoanei juridice respective. Potrivit dispozitiilor legale in vigoare, persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale; in practica insa reprezentarea persoanelor juridice se realizeaza prin oficiile juridice sau prin avocat. Referitor la persoanele juridice rezultate prin reorganizare, transmisiunea se face in conformitate cu principiul general potrivit caruia trecerea drepturilor si obligatiilor de la o persoana la alta (nou infiintata) inseamna si transmisiunea calitatii procesuale . Organele de executare Organul de executare este definit n doctrin ca fiind organul investit de autoritatea de stat pentru a putea impune debitorului urmrit sau unor tere persoane, care dein bunurile acestuia, obligaia de a executa dispoziiile din titlul executoriu. Avnd n vedere rolul deosebit pe care l ndeplinete n cadrul procesului civil, precum i consecinele activitii lui, organul de executare este un participant indispensabil la executarea silit i totodat, un partener important in justiie.

Ca principale organe de executare menionm: - executorii judectoreti, investii s ndeplineasc un serviciu de interes public sub incidena Legii nr. 188/2000 privind executorii;prin modificrile aduse Codului de procedur civil prin Ordonana de urgent a Guvernului nr. 138/2000, executorului judectoresc i s-a dat o competent general privind executarea silit, att direct ct si indirect, inclusiv n ceea ce priveste executarea prin poprire si prin urmrirea silit imobiliar, modalitti care anterior erau de competenta instantei. n reglementarea actual aceste modalitti de executare vor fi realizate de instant numai n cazurile expres prevzute de lege. n acest sens, art. 373 C. proc. civ. prevede hotrrile judectoresti si celelalte titluri executorii se execut de executorul judectoresc din circumscriptia curtii de apel n care urmeaz s se efectueze executarea ori, n cazul urmririi bunurilor, de ctre executorul judectoresc din circumscriptia curtii de apel n care se afl acestea. Dac bunurile urmribile se afl n circumscriptiile mai multor curti de apel, este competent oricare dintre executorii judectoresti care functioneaz pe lng acestea. - executorii fiscali, investii s ndeplineasc o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat, n temeiul O.G. nr. 92/2003, republicat, privind codul de procedur fiscal; ca organ de executare, activeaz n cazul executrii creantelor bugetare, adic a acelor creante constnd n impozite, taxe, contributii, amenzi si alte sume ce reprezint venituri publice pentru bugetul central si bugetele locale, potrivit prevederilor Codului fiscal si Codului de procedur fiscal. Sediul materiei privind constituirea titlurilor executorii n cazul acestor creante, modalitatea urmririi silite indirecte si a formelor acesteia precum si organele de executare l constituie cele dou coduri mentionate mai sus, completate cu dispoziiile Codului de procedur civil. Normele cuprinse n Codul fiscal constituie norme generale n materia creantelor bugetare si, ca urmare, acestea se vor aplica nu numai creantelor din administrarea Ministerului Finantelor si instituiilor publice, ci si n materia creantelor bugetelor locale. Modalittile reglementate, creantele bugetare pot fi realizate si de ctre alte organe, potrivit legii. Aceste organe sunt organele financiare ale administratiei locale, pentru creantele acestor bugete. - executorii bancari, investii s ndeplineasc orice activiti legale n scopul realizrii obligaiilor stabilite prin titlurile executorii ce aparin bncilor; activitatea executorilor bancari este reglementat de Legea nr. 58/1998 - legea bancar; pot fi organe de executare n situatia n care nsrcinarea lor cu atributiile acestui tip de organe este prevzut de lege n mod expres, n cazul decontrii bancare. Banca poate fi sesizat de persoana juridic creditoare cu o cerere de executare prin decontare bancar, respectiv cu o dispozitie de ncasare, unitatea bancar avnd si calitatea de organ de executare, va exercita rol activ pentru a verifica caracterul actual al dreptului de a cere executarea, pentru a constata dac acest drept nu s-a prescris. executorii Autoritii pentru valorificarea Activelor Statului;

10

- executorii institutiilor financiare nebancare. Potrivit reglementrilor din Ordonanta Guvernului nr. 28/2006, institutiile financiar nebancare pot avea executori proprii. La art. 70 alin 3 din ordonant s-a prevzut posibilitatea ca separat sau n cadrul asociatiei profesionale, institutiile financiare nebancare vor putea s si organizeze un corp propriu de executori, a crui activitate va fi strict legat de punerea n executare a titlurilor executorii apartinnd acestora. Statutul acestui corp de executori va fi aprobat prin ordin al ministrului justitiei. Prin institutii financiar nebancare, se defineste, orice persoan juridic constituit cu scopul de a desfsura, cu titlu profesional, activitti de creditare de natura celor prevzute la art. 7 alin. 1 din ordonant si ale cror surse de finantare provin din resurse proprii sau mprumutate de la institutii de credit, de la alte instituii financiare sau, dup caz, din alte surse prevzute n legi speciale Este evident c n sistemul de drept comun plenitudinea competenei n materie de executare silit revine executorilor judectoreti. In conformitate cu prevederile Legii nr. 188/2000 principiul fundamental cu privire la activitatea executorilor judectoreti este acela c ei i desfoar activitatea n condiiile legii, cu respectarea drepturilor i intereselor legitime ale prilor i terilor, fr niciun fel de discriminri; totodat, executorului i este interzis orice refuz abuziv de ndeplinire a actelor care in de competena sa (art. 5 i 6). - Instana judectoreasc (de executare) Rolul instanei judectoreti n activitatea de executare silit se exercit, n principal, prin: constituirea titlului executoriu prin investirea cu formul executorie a hotrrilor judectoreti; - ncuviinarea punerii n executare a hotrrilor; - ordonarea unor msuri de executare silit; - rezolvarea problemelor litigioase ivite n cursul executrii silite. Temeiul de drept cu privire la activitatea instanei n aceast faz a procesului civil este dat de: art. 269 alin. l C. proc. civ., art. 373 alin. l C. proc. civ., art. 374 alin. l i 2 C. proc. civ. Art. 373 alin. 1 C. proc. civ. dispune ca hotararile se vor executa de executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in care urmeaza sa se efectueze executarea ori, in cazul urmaririi bunurilor, de catre executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in care se afla acestea. Asadar, instanta de executare este prima instanta de fond, chiar daca hotararea care se executa apartine unei instante de apel sau de recurs. In mod exceptional, au atributii in materie de executare si instantele care au pronuntat titlul executoriu (art. 400 alin. 1 C. proc. civ. - contestatia la titlu) . Investirea cu formula executorie se face in toate cazurile de catre instanta de judecata. Or, astfel cum dispune art. 374 alin. 1 C. proc. civ. nici o hotarare nu se poate executa daca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1 C. proc. civ., cu exceptia incheierilor executorii, a hotararilor executorii provizoriu si in cazul altor hotarari prevazute de lege. Operatia investirii cu formula executorie se face, astfel cum dispune in mod expres art. 374 alin. 2 C. proc. civ., de prima instanta . In

11

plus, uneori insasi instanta ordona masurile de executare silita (in cazurile expres prevazute de lege). Asa, spre exemplu, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii, cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice realizate de debitor, infiintarea popririi se dispune de instanta de fond, din oficiu, de indata ce hotararea este executorie potrivit legii . Instana de judecat este competent s soluioneze toate incidentele ivite n cadrul i n cursul executrii silite, precum i contestaiile la executare, formulate de terele persoane care se consider vtmate prin msurile de executare silit. - Participarea procurorului la activitatea de executare silit Potrivit prevederilor art. 45 alin. (5) C. proc. civ., procurorul poate, n conditiile legii, s cear punerea n executare a hotrrilor pronuntate n favoarea minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disprutilor, precum si n alte cazuri expres prevzute de lege. Ca urmare, procurorul are dreptul de a cere punerea n executare a hotrrilor judectoresti, poate folosi calea contestasiilor la executare pentru a obtine anularea actelor ilegale, cernd instantei si suspendarea executrii, poate exercita cile de atac mpotriva hotrrii pronuntate de instanta de executare n contestatia la executare, poate pune concluzii n procedurile executionale. Potrivit prevederilor art. 269 C. proc. civ., participarea procurorului n faza privind executarea n procesul civil, este consemnat si n cuprinsul formulei executorii care nvesteste hotrrea judectoreasc, cu mputernicirea si ordinul adresat acestuia de a strui pentru aducerea la ndeplinire a hotrrii nvestite. - Participarea tertilor la executarea silita In mod obisnuit, ca si la faza judecatii, la activitatea de executare silita participa cei care au fost parti la judecata si care, in faza executarii, poarta denumirea, dupa cum am mai aratat, de creditor si debitor. Sunt insa situatii in care terte persoane au intere sa intervina la o executare inceputa, ori in care legea stabileste anumite obligatii pentru terti, cand forma specifica de executare sau legea impun participarea tertilor. Astfel : - creditorii neurmaritori pot participa la distribuirea pretului obtinut prin vanzarea bunurilor mobile sau imobile ale debitorului urmarit sau a sumelor ce formeaza obiectul popririi, sau se pot opune la distribuire, daca considera ca urmarirea a fost ceruta de un creditor fictiv; - tertul creditor care socoteste ca urmarirea a fost pornita de un debitor fictiv se poate opune la distribuirea sumei realizate din vanzarea bunurilor debitorului sau la validarea popririi; - alaturi de creditorul popritor si debitorul poprit, la poprire participa si tertul poprit care este debitor al datornicului; - creditorii neurmaritori pot participa, in conditiile prevazute de lege, la distribuirea pretului obtinut prin vanzarea bunurilor urmarite sau sumei poprite tertele persoane care sustin ca bunul urmarit este al lor si nu al debitorului sau sotul care afirma ca bunul urmarit pentru datoria personala a sotului este un

12

bun propriu al sau sau un bun comun, si nu bun propriu al sotului urmarit, ori tertul care are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit pot face contestatie la executare; la poprire, alaturi de creditorul popritor si debitorul poprit participa si tertul poprit, caruia ii revin anumite obligatii legale - platitorul obligatiei bugetare, in sistemul Codului de procedura fiscala, poate fi si o alta persoana decat debitorul, care in numele debitorului sau potrivit legii, are obligatia de a plati, de a retine si de a varsa, dupa caz: impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare; - la urmarirea veniturilor bunurilor imobile, executorul judecatoresc va numi un administrator al bunului sechestrat, care are anumite drepturi si obligatii, ori in cazul urmaririi silite mobiliare, bunurile asupra carora s-a pus sechestrul pot fi lasate in custodie la un tert care va putea efectua acte de administrare si conservare. Ministerul Public In sistemul instituit n regimul juridic al Codului de procedur civil, participarea ministerului public prin procurorii si este posibil. Astfel, potrivit art. 45 alin. 5 C. proc. civ., procurorul poate s participe la punerea n executare a hotrrilor pronunate n favoarea minorilor, a persoanelor puse sub interdicie, a dispruilor, precum i n alte cazuri expres prevzute de lege. Printre altele, n cadrul procedurii de executare, procurorul poate formula contestaii, poate s pun concluzii n cadrul procedurii exe-cuionale pornite de creditor, poate s exercite cile de atac prevzute de lege i s solicite ntoarcerea executrii silite Dei dreptul Ministerului Public prin procurorii si de a pomi executarea silit este consacrat n lege, n practic acesta se implic n rare cazuri; aceast reinere este fireasc deoarece procesul civil este generat de principiul disponibilitii. Temeiul executarii silite Existenta unei creante certe, lichide si exigibile nu constituie un temei suficient pentru executarea silita. De aceea, atat art. 372 C. proc. civ. cat si art. 1832 alin. 1 C. civ. impun si conditia existentei unui titlu executoriu. Textele la care ne referim nu sunt deosebit de precise sub aspectul stabilirii conceptului de titlu executoriu. Codul civil in art. 1832 face vorbire de necesitatea unui "titlu autentic si executoriu", iar in art. 1833 C. civ. de cesionarea unui "titlu executoriu" (act care serveste la pornirea executarii silite si la realizarea drepturilor declarate in dispozitivul hotararii ). Titlul executoriu nu trebuie confundat cu forta executorie a hotarari judecatoresti (susceptibile de executare silita), aceasta din urma fiind un efect propriu anumitor hotarari judecatoresti.Drepturile stabilite printr-o hotarire judecatoreasca dobandesc forta executorie, dupa caz, pe data raman definitive a hotararii, pe data pronuntarii hotararii (in cazul hotararilor ce se bucura de executie vremelnica), ori pe data cand hotararea a ramas irevocabila (a se vedea, in pricinile privitoare la stramutarea de hotare, desfiintarea constructii, plantatii sau oricaror lucrari avand o asezare fixa si in alte caz expres prevazute de lege - art. 300 alin. 1 C. proc. civ.). Titlul executoriu confirma doar existenta creantei si faptul ca aceasta indeplineste condii necesare punerii in miscare a procedurii de executare silita. El nu influenteaza continutul actului ce urmeaza a se

13

executa, in faza executarii silite nemaiputandu-se pune in discutie, ca regula generala, legalitatea sau temeinicia hotararii ce se executa. De altfel, categoria titlurilor executorii este mult mai larga decat cea a hotararilor judecatoresti susceptibile de executare silita . Asadar, conceptul de titlu executoriu reprezinta genul, iar hotararea specia, astfel ca prima notiune o include si pe cea din urma. Iar titlul executoriu constiuie singurul temei al executarii silite. Hotararea judecatoreasca pentru a dobandi acest caracter trebuie sa parcurga si procedura investirii sale cu formula executorie prevazuta de art. 269 C. proc. civ., asa cum a fost modificat prin Legea 459/2006. Investirea cu formula executorie nu trebuie confundata cu insasi forta executorie a hotararii. Intr-adevar, forta executorie, la fel ca si autoritatea lucrului judecat, este un atribut al hotararii judecatoresti, iar investirea nu are alta finalitate decat aceea de a constata ca toate cerintele legii sunt intrunite pentru a se putea pasi la executarea silita a creantei. Investirea cu formula executorie este o formalitate procedurala constand in aplicarea formulei executorii pe copia legalizata a hotararii definitive a unui organ de jurisdictie - in speta a organului arbitral - in vederea executarii pe cale silita a titlului respectiv . Asa fiind, titlul executoriu poate fi definit ca inscrisul intocmit in conformitate cu prescriptiile legii si in baza caruia creditorul poate solicita valorificarea creantei pe care acest inscris o constata . Totusi inainte de a prezenta si alte titluri executorii este necesar sa aratam ca in practica se poate intampla ca instanta competenta sa refuze investirea cu formula executorie a unei hotarari judecatoresti sau a altui titlu executoriu. In acest caz, incheierea data de presedintele instantei poate fi atacata cu recurs de catre creditor. Termenul de recurs este de 5 zile si curge de la pronuntare, pentru creditorul prezent, si de la comunicare, pentru cel lipsa (art. 373^3 alin. 1 C. proc. civ.). a) Principalul titlu executoriu este hotararea judecatoreasca pronuntata in litigiile civile, de munca, comerciale, de contencios administrativ etc. Practic orice hotarare judecatoreasca care statueaza asupra unei pretentii civile poate constitui titlu executoriu si poate fi adusa la indeplinire pe calea urmaririi silite.Au acest caracter si hotararile pronuntate in cauze penale si care statueaza asupra unor pretentii civile (despagubiri, cheltuieli de judecata, etc. . Hotararile judecatoresti pronuntate in pricinile civile pot constitui, in principiu, titluri executorii. Exista insa unele hotarari nesusceptibile de executare silita, in ceea ce priveste capatul de cerere principal, precum: hotararile pronuntate in cererile in constare, cele privind anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui act juridic, fara a se prevedea si obligatii de restituire; hotararile pronuntate de materie de stare civila; hotararile prin care s-a respins cererea de chemare in judecata etc. (desigur ca si in aceste situatii, capetele de cerere accesorii, daca sunt susceptibile de executare, cum este cazul cererii de acordare a cheltuielilor de judecata, vor putea fi executate silit) . Hotararea judecatoreasca poate fi pusa in executare numai daca indeplineste anumite conditii, respectiv : a1) sa fi ramas definitiva ori sa fi dobandit caracter irevocabil. Aceasta cerinta esentiala decurge, indeosebi, din coroborarea art. 374 alin. 1 cu art. 376 alin. 1 C. proc. civ. Primul text precizeaza, astfel cum am mai aratat, ca nici o hotarare "nu se va putea executa daca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1(...)"

14

C. proc. civ. Cel de-al doilea text, arata ca se investesc cu formula executorie "hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile...". De la regula potrivit careia numai hotararile definitive sau irevocabile pot fi valorificate pe calea executarii silite insasi art. 374 alin. 1 C. proc. civ. admite o exceptie in privinta incheierilor executorii, hotararilor executorii provizoriu si a altor hotarari prevazute de lege si care se executa fara formula executorie. a2) sa urmeze procedura investirii cu formula executorie. Potrivit art. 269 C. proc. civ. hotararea investita cu formula executorie se da numai partii care a castigat procesul sau reprezentantului ei. Investirea cu formula executorie se face de catre prima instanta de fond, printr-o incheiere data fara citarea partilor. Dispozitiile legale referitoare la investirea cu formula executorie au caracter imperativ, nerespectarea lor atragand nulitatea urmaririi, nulitate ce nu poate fi acoperita in nici un mod. Investirea ulterioara nu poate avea efect de validare asupra executarii silite ilegal incepute, dar poate sta la baza unei noi executari, daca dreptul de a cere si obtine executarea silita nu s-a prescris. Nelegalitatea investirii cu formula executorie poate fi invocata pe calea contestatiei la executare, inclusiv a contestatiei la poprire, ori pe calea incidentala, spre exemplu, in etapa validarii popririi. b) Legea nr. 105/1992 stabileste regimul juridic al hotararilor straine, recunoscandu-le acestora putere de lucru judecat, forta probanta si forta executorie. Hotararile judecatoresti straine nu pot fi valorificate in mod automat pe calea executarii silite, astfel cum nici o hotarare proprie nu poate fi executata, in principiu, inainte de a fi investita cu formula executorie prevazuta de lege. Procedura in cadrul careia se procedeaza la incuviintarea executarii unei hotarari straine poarta denumirea de execuatur. Aceasta procedura este reglementata in art. 173-177 C. proc. civ . Hotararile straine, care nu sunt executate de bunavoie, pot fi puse in executare pe teritoriul Romaniei, pe baza incuviintarii date de catre tribunalul in circumscriptia caruia urmeaza sa se efectueze executarea, la cererea persoanei interesate. Executarea hotararii straine se incuviinteaza cu respectarea urmatoarelor conditii : - hotararea este definitiva, potrivit legii statului unde a fost pronuntata; - instanta care a pronuntat-o a avut, potrivit legii mentionate, competenta sa judece procesul; - exista reciprocitate in ce priveste efectele hotararilor straine intre Romania si statul instantei care a pronuntat hotararea; - daca hotararea a fost pronuntata in lipsa partii care a pierdut procesul, trebuie sa se constate ca i-a fost inmanata in timp util citatia pentru termenul de dezbateri in fond, cat si actul de sesizare a instantei si ca i s-a da posibilitatea de a se apara si de a exercita calea de atac impotriva hotararii (art. 167 alin. final adauga ca eventualul caracter nedefinitiv al hotararii straine, decurgand din omisiunea citarii persoanei care nu a participat la proces in fata instantei straine, poate fi invocat numai de catre acea persoana); conditiile mentionate pana acum nu se cer daca hotararile straine se refera la statutul civil al cetatenilor statului unde au fost pronuntate sau daca, fiind pronuntate intr-un stat tert, au fost recunoscute mai intai in statul de cetatenie al fiecarei parti (art. 166 din Legea nr. 105/1990); - hotararea este executorie potrivit legii instantei care a pronuntat-o;

15

- dreptul de a cere (si obtine) executarea silita nu este prescris potrivit legii romane. c) Caracterul executoriu este recunoscut de lege si hotararilor arbitrale. Astfel art. 363 alin. 3 C. proc. civ. confera hotararii arbitrale comunicate partilor "efectele unei hotarari judecatoresti definitive". De asemenea, art. 367 alin. 1 C. proc. civ. dispune ca hotararea arbitrala este obligatorie. Art. 368 alin. (3) din Cartea a IV-a precizeaza ca "ea are efectele unei hotarari judecatoresti definitive" iar, in conformitate cu textul art. 368, prin investirea cu formula executorie, hotararea "constituie titlu executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca." Hotararea arbitrala este executorie; acest caracter este o consecinta logica a caracterului obligatoriu (iar nu facultativ) al acesteia . Prin cele doua efecte ce-i sunt atribuite - efectul obligatoriu si cel executoriu - in mod expres de lege, hotararea arbitrala este asimilata hotararilor judecatoresti. Ele asigura efectul sanctionator al nerealizarii "de buna voie" a hotararii de catre cel obligat, obligarea acestuia la executare, raspunderea sa contractuala convertindu-se, in temeiul si prin efectul legii, intr-o raspundere jurisdictionala de natura sa atribuie institutiei arbitrajului forta si eficienta juridica comparabile cu cele ale instantelor de drept comun. Fiind definitiva, se bucura de puterea (autoritatea) lucrului judecat. Daca cel obligat prin hotarare nu si-o insuseste de buna voie, ignorand caracterul ei obligatoriu, partea interesata va solicita investirea ei cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. a) C. proc. civ. Competenta investirii revine instantei judecatoresti care ar fi solutionat litigiul in fond in lipsa conventiei arbitrale (art. 3671 din Cartea a IV-a) . Pentru ca hotararea arbitrala sa fie investita cu formula executorie, instanta judecatoreasca verifica daca hotararea arbitrala este definitiva, consultand dosarul arbitral pe care tribunalul arbitral are obligatia sa-l depuna la sediul instantei (art. 342 C. proc. civ.), in termen de 20 de zile de la comunicarea facuta partilor, impreuna cu dovezile de comunicare. Daca arbitrajului a fost organizat de o institutie permanenta, dosarul se pastreaza la aceasta institutie Urmandu-se pana la capat imperativul rapiditatii, incheierea de investire se da de catre instanta judecatoreasca competenta, fara citarea partilor, in afara de cazul in care exista indoieli cu privire la regularitatea hotararii arbitrale, cand se vor cita partile. Hotararea arbitrala investita cu formula executorie constituie titlu executoriu si se executa silit intocmai ca si o hotarare judecatoreasca. Este limpede ca investirea intervine - sau ar trebui sa intervina - in mod exceptional, cata vreme hotararea arbitrala este nu numai definitiva, ci, potrivit art. 367, si obligatorie, iar numai daca nu este executata de buna voie, partea castigatoare poate cere instantei investirea cu formula executorie. Controlul de regularitate prilejuit de cererea de investire se limiteaza la o analiza sumara a aspectelor formale ale hotararii arbitrale, care exclude verificarea fondului litigiului, asupra acestuia instituindu-se o prezumtie de regularitate care poate fi inlaturata doar pe calea actiunii in anulare. Iar a analiza, in cadrul investirii, deci, in cadrul unei proceduri necontencioase, insasi arbitrabilitatea litigiului, inseamna a extinde nepermis controlul asupra fondului, ceea ce ar coincide cu instituirea unei cai procedurale de atac sui generis, paralela cu cea creata prin lege .

16

S-a aratat totusi ca in cazul in care partea interesata nu formuleaza o actiune in anulare, judecatorul poate refuza investirea cu formula executorie a unei sentinte arbitrale prin care a fost solutionat un litigiu nearbitral . Probleme (aparente) privind neregularitatea hotararii pot sa apara pornind de la forma compromisului arbitral. Respectarea cerintei formei autentice a compromisului reprezinta o masura de prudenta, nefiind exclus ca, fata de redactarea art. 343 C.pr.civ., o instanta judecatoreasca sa considere ca aceasta forma este impusa ad solemnitatem si sa refuze investirea cu formula executorie a unei hotarari arbitrale date pe baza unui compromis incheiat prin act sub semnatura privata. Intr-o speta din practica judiciara mai veche, s-a apreciat ca Dispozitiile art. 343 sunt prescrise sub pedeapsa de nulitate numai pentru compromisul ce se face pentru judecarea unui proces inca de acum nascut, acele dispozitii nu se pot aplica unei clauze compromisorii, pusa intr-un contract de vanzare-cumparare, caci partile nu putea sa prevada la stipularea acestei clauze ce diferende se vor putea naste in viitor intre dansele, pentru a determina de mai inainte obiectul judecatii" . d) Sunt si unele incheieri premergatoare care, in cazurile expres prevazute de lege, sunt executorii. Astfel, cheltuielile de drum si despagubirile cuvenite martorului se stabilesc prin incheiere executorie (art. 200 C. proc. civ.); e) Cambia, biletul la ordin si cecul. Cambia este un inscris prin care o persoana, denumita tragator sau emitent, da dispozitie altei persoane, numita tras, sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a treia persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia . Biletul la ordin este cel mai simplu dintre efectele de comert. Biletul la ordin este un inscris - titlu de credit - prin care o persoana numita emitent, se obliga sa plateasca o suma de bani, la scadenta, altei persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia. Biletul la ordin serveste adesea la pregatirea transmiterii usoare a creantei. Alte bilete la ordin sunt emise in folosul bancilor pentru a deveni inscrisuri de mobilizare a creantelor comerciale negarantate sau bilete la ordin ce devin scontabile de banci, prin intermediul facturilor protestabile care vor fi anexate la bilete, ca garantie de catre emitent . Cecul este un titlu de credit care cuprinde un ordin pe care o persoana tragator - il trage asupra unei banci, la care are fonduri de care poate dispune, careia ii ordona sa plateasca o suma de bani unei terte persoane purtatoare a titlului beneficiar. Instantele judecatoresti au competenta de a investi cu formula executorie cambia, biletul la ordin si cecul, indiferent de valoarea acestora , printr-o incheiere de investire care nu este supusa caii de atac a apelului . In exercitarea atributiilor ce le revin, curtile de apel au dobandit competenta privind trei categorii de cereri : - cererea pentru investirea cu formula executorie a cambiei, biletului la ordin si cecului; - opozitia cambiala; - actiunea pentru anularea titlului cambial pierdut.

17

f) Constituirea unui titlu executoriu se poate realiza si in cadrul procedurii somatiei de plata, procedura sumara si speciala reglementata prin Ordonanta Guvernului nr. 5 din 19 iulie 2001. Potrivit art. 6 din Ordonanta nr. 5/2001 ordonanta care contine somatia de plata se emite in cazul in care pretentiile creditorului sunt gasite intemeiate de catre judecator. Aceasta ordonanta poate fi investita, la cererea creditorului, cu formula executorie, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila . Ordonanta irevocabila, investita cu formula executorie, potrivit dispozitiunilor Codului de procedura civila, constituie titlu executoriu. Ea se elibereaza creditorului pentru a proceda la executarea silita a ordonantei, in cazul in care debitorul caruia i se comunica o copie a titlului, nu il executa de bunavoie. Observam ca textul art. 9 (2) confera ordonantei, in conditiile speciale reglementate, dupa investirea cu formula executorie, caracterul de titlu executoriu, desi nu a avut loc o judecata cu toate gradele de jurisdictie, pentru a fi realizat un "acces liber la justitie", in sensul dat de art. 21 din Constitutia Romaniei . Ordonanta investita cu formula executorie constituie titlu executoriu pe baza caruia creditorul poate sa ceara pornirea executarii silite, conform art. 372 si urm. C. proc. civ. Instanta de executare este - potrivit art. 373 al. 2 C. proc. civ. curtea de apel in circumscriptia careia se va face executarea. O.G. nr. 5 /2001 nu cuprinde dispozitii derogatorii relative la aceasta chestiune dupa cum creanta care se executa silit are o natura civila sau comerciala ci, dimpotriva, prin art. 10 al. 1 si art. 11 face trimitere la prevederile Codului de procedura civila. De altfel, si cu privire la contestatia la executare - art. 10 din O.G. nr. 5/2001 statueaza ca se aplica tot nomele dreptului comun (art. 399 art. 404 C. proc. civ.) . In absenta unei reglementari speciale, investirea cu formula executorie a ordonantei judecatoresti se face potrivit dispozitiunilor Codului de procedura civila. Aceasta presupune ca cererea creditorului de investire cu formula executorie a ordonantei trebuie dispusa de presedintele instantei prin incheiere. In cazul respingerii cererii de investire, incheierea presedintelui instantei poate fi atacata cu recurs de catre creditori in termen de 5 zile de la pronuntare pentru creditorul prezent si de la comunicare pentru cel lipsa (art. 373^3 Cod pr. Civila) . Dificultatea posibila este insa data de economia reglementarii speciale, tinand seama de procedura sumara (speciala si ea) a investirii cu formula executorie si, ca atare, de limitele controlului judiciar si de caile de atac. Iata, deci, o alta "problema" legislativa a textului ordonantei. Cererea de investire cu formula executorie si procedura de urmat trebuie sa se supuna regulilor din Codul de procedura civila. Totusi, in materie comerciala, conform art. 720^8 Cod pr. civila"Hotararile date in prima instanta privind procesele si cererile in materie comerciala sunt executorii si sunt supuse numai recursului". Tinand seama de dispozitiile art. 376 alin. 1 Cod pr. civila, in ultima redactare, hotararile in materie comerciala, dupa textul art. 720^8 Cod pr. civila, introdus prin O.U.G. nr. 138/2000, au caracter executoriu si, deci, nu trebuie sa mai urmeze procedura investirii cu formula executorie. Asadar, conform art. 376 alin. 1 Cod pr. civila "Se investesc cu formula executorie hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, inscrisurile

18

autentice, precum si orice alte hotarari, sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile anume prevazute de lege". Or, toate hotararile in materie comerciala sunt executorii conf. art. 720^8 Cod pr. civila, astfel ca ele n-ar mai trebui sa fie supuse unei alte proceduri, adica celei de investire cu formula executorie, care implica o alta judecata si cai de atac (fond, recurs in materie comerciala). Rezulta, deci, ca dispozitia din art. 9 alin. 2 din ordonanta, cand priveste materia comerciala, trebuia nuantata, caci, practic, ea se putea aplica numai in materie civila . Cert este ca, odata investite cu formula executorie, incheierile sau ordonantele pronuntate in procedura somatiei de plata pot fi puse in executare in conformitate cu dispozitiile de drept comun. Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 nu cuprinde norme de procedura derogatorii de la dispozitiile Codului de procedura civila in privinta executarii silite . g) Contractul de credit comercial bancar. Intr-o prima opinie exprimata in literatura de specialitate, privind modalitatea in care acest tip de contract dobandeste caracter executoriu, s-a apreciat ca fiind valabila clauza inserata in contractul de credit bancar, prin care se prevede ca respectivul contract "are valoare de inscris autentic si constituie titlu executoriu" sau se utilizeaza o alta formula similara . Pe aceasta baza, banca trece la executarea silita, fara a mai recurge la procedura de drept comun, in situatia in care capitalul (rata de imprumut) si dobanda (rata dobanzii) nu sunt restituite la termenele stabilite in contract. In sprijinul acestei opinii s-a invocat faptul ca respectivul contract de credit este garantat printr-un contract accesoriu de ipoteca, astfel ca este posibila urmarirea silita a imobilelor ipotecate prin organele proprii de executare, sau in cazul absentei acestora prin executorul judecatoresc . Potrivit acestei opinii, in virtutea libertatii contractelor, partile sunt libere sa incheie, in limitele prevazute de lege, orice fel de contract, si sa determine prin vointa lor clauzele si efectele pe care trebuie sa le produca, inclusiv caracterul executoriu, singura limita constituind-o interdictia instituita prin art. 5 C. civ., potrivit caruia este interzisa derogarea de la legile care guverneaza "ordinea publica si bunele moravuri". Ca urmare, potrivit opiniei mentionate, atata vreme cat prin conventia incheiata nu se contravine ordinii publice si bunelor moravuri, conventia are putere de lege intre parti, potrivit dispozitiilor art. 969 C. civ. Intr-o alta opinie^33 , s-a apreciat ca, in cadrul actualelor reglementari, contractul de credit bancar intervenit intre o societate comerciala bancara si un beneficiar de credite debitor - nu constituie un titlu executor chiar daca partile au inscris o asemenea clauza in contract. Potrivit art. 376 C. proc. civ., devin titluri executorii, prin investirea cu formula executorie, hotararile judecatoresti, inscrisurile autentificate si orice alte hotarari si inscrisuri, in cazuri anume prevazute de lege. Contractul de credit bancar nefiind un inscris autentificat si nici un inscris anume prevazut de lege ca avand forta executorie, nu face obiectul reglementarii cuprinse in acest articol . h) Potrivit art. 66 din Legea nr. 36/1995, actul autentic notarial este un alt important titlu executoriu.

19

Actul autentificat de notarul public care constata o creanta certa si lichida, are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia, astfel cum prevede in mod expres art. 66 din Legea nr. 36/1995, iar nu la data autentificarii . In lipsa actului original poate constitui titlu executoriu duplicatul, iar in lipsa si a acestuia, poate servi ca titlu executoriu copia legalizata de pe exemplarul inscrisului autentic din arhiva notarului public (art. 66 din Legea nr. 36/1995). Apelul este, in principiu, suspensiv de executare, asa incat o hotarare se poate executa silit numai din momentul in care a devenit definitiva, fara a fi necesar ca ea sa fie irevocabila. De la aceasta regula exista doua exceptii: pe de o parte, unele hotarari nedefinitive se pot executa silit daca se bucura de executie vremelnica, iar, pe de alta parte, in anumite materii, aratate de art. 300 alin. 1 C. proc. civ., numai hotararile irevocabile pot fi executate silit . i) Actele privind sanctiunile aplicate n materie contraventional. Potrivit dispozitiilor Ordonanei Guvernului nr. 2/2001, cu modificrile ulterioare Procesulverbal neatacat n termenul prevzut la art. 31, precum si hotrrea judectoreasc irevocabil prin care s-a solutionat plngerea constituie titlu executoriu, fr vreo alt formalitate (art. 37). f. Alte titluri executorii. angajamentul de plat pe care l iau debitorii sau alte persoane n cazul angajrii gestionarilor, constituirea de garantii si a rspunderii n legtur cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autorittilor sau institutiilor publice La constatarea unei pagube n gestiune, persoana rspunztoare poate s-si ia un angajament scris pentru acoperirea acesteia; angajamentul scris constituie titlu executoriu [art. 32 alin. (1) din Legea nr. 22/1969 modificat prin Legea nr. 54/1994]; dispozitia de ncasare si alte instrumente de decontare emise de creditor si pentru care debitorul a acceptat plata precum si cele emise de debitor n favoarea creditorului (n materia decontrii bancare); decizia organului de pensii pentru recuperarea sumelor pltite fr temei necontestat n termen care devine definitiv (art. 87 si 88 din Legea nr. 19/2000); Contractul de vnzare-cumprare, procesul-verbal de predare-primire a locuintei si contractul de mprumut, ncheiate n conditiile Decretului-Lege nr. 61/1990 din 07/02/1990 privind vnzarea de locuinte construite din fondurile statului ctre populatie, au valoare de nscrisuri autentice si constituie titluri executorii (art. 19 din DecretulLege). 7.4. Obiectul executrii silite Prin obiectul executrii silite se nelege tot ceea ce poate fi supus urmririi silite. Potrivit art. 3712 alin. l C. proc. civ., pot fi executate silit obligaiile al cror obiect const n plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinei acestuia, precum i n desfiinarea unei construcii, plantaii ori a altei lucrri sau n luarea unei alte msuri admise de lege, iar art. 3713 alin. l prevede c, veniturile i bunurile debitorului pot fi supuse executrii silite dac, potrivit legii, sunt urmribile i numai n msura necesar pentru realizarea drepturilor creditorilor.

20

Art. 3712 alin. l C. proc. civ., ct i art. 3723 alin. l C. proc. civ. se refer la obiectul executrii silite. Dac art. 3712 alin. l are un caracter extrem de general, n sensul c determin categoriile de obligaii ce pot fi valorificate pe calea executrii silite, art. 3713 alin. l determin ntr-o msur general obiectul executrii silite, reprezentnd expresia principiului potrivit cruia ntreaga avere a debitorului formeaz gajul general al creditorilor. Se consider c creditorul are un drept de urmrire asupra ntregului patrimoniu al debitorului cnd acesta nu i execut de bun voie obligaia. Dreptul de gaj al creditorului este consacrat n Codul civil, n art. 1718 i 1719. Astfel, art. 1718 prevede c, oricine este obligat personal este inut de a-i ndeplini ndatoririle cu toate bunurile mobile i imobile, prezente i viitoare; art. 1719 dispune c, bunurile unui debitor servesc pentru asigurarea comun a creditorilor si, iar preul lor se mparte ntre ei prin analogie, afar de cazul cnd exist ntre creditori cauze legitime de preferin. Din textele de lege artate rezult c ntregul patrimoniu al debitorului, n faza dreptului de gaj general al creditorilor, poate fi urmrit de acetia din urm pentru i pn la realizarea creanelor lor. Prezint interes excepiile pe care legea le admite de la aceast regul: - exceptarea de la urmrire a bunurilor ce aparin domeniului public; - exceptarea de la urmrire a unor bunuri ce aparin persoanelor fizice n baza unor considerente de ordin social i umanitar. O alta exceptie: in cazul proprietatii comune a sotilor, creditorii personali ai unui sot, in temeiul dispozitiilor articolului 33 din C. fam., nu pot urmari bunurile comune decat dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor. Pentru a putea fi urmarite bunurilor comune, ei trebuie mai intai sa ceara impartirea acestor bunuri, in masura necesara acoperirii creantei. De asemenea, in cazul in care mostenitorul a acceptat succesiunea sub beneficiu de inventar, bunurile intrate din succesiune, formand gajul general al creditorului succesoral, pot fi urmarite de de acesta, fara a avea dreptul sa exercite urmarirea silita a celorlalte bunuri . In urma completarii Codului de procedura civila, prin Ordonanta de Urgenta nr. 138/2000, s-a instituit, in mod expres, posibilitatea urmaririi silite a dreptului de uzufruct asupra unui bun imobil, precum si a dreptului de superficie. De asemenea, potrivit art. 488 alin. 3 C. proc. civ., dreptul de superficie poate fi urmarit silit o data cu fondul dominant caruia ii profita. Apoi, in privinta minorilor si a persoanelor puse sub interdictie, OG 138/200 a consacrat principiul potrivit caruia imobilele acestora nu pot fi urmarite silit inaintea urmaririi mobilelor lor. Cu toate acestea, principiul enuntat nu impiedica executarea silita asupra unui imobil aflat in proprietatea comuna a minorului sau a persoanei puse sub interdictie si a unei persoane cu capacitate deplina de exercitiu, daca obligatia prevazuta in titlul executoriu este comuna (art. 491 C. proc. civ.) . Art. 454 alin. 2 C. proc. civ. dispune ca sunt supuse urmaririi silite bunurile mobile urmaribile ale debitorului, chiar daca acestea sunt detinute de un tert. Literatura juridica distinge trei categorii de bunuri incorporale: - proprietatile incorporale, categorie in care intra drepturi mobiliare din aria drepturilor de creatie intelectuala, drepturi dintr-o activitate in curs;

21

- titlurile de valoare negociabile, cum ar fi inscrisurile care constata si reprezinta drepturi a caror transmitere are loc prin procese de negociere proprii dreptului comercial si care asigura transmiterea insasi a drepturilor, valorile mobiliare, efectele de comert (cambia, biletul la ordin si cecul). - creantele si alte drepturi incorporale, cum ar fi: creantele si partile sociale, care nu se identifica cu inscrisurile (titlurile) ce le constata, fiind drepturi nominative. Bunurile apartinnd debitorilor persoane fizice A. Nu pot fi supuse executrii silite (art. 406 C. proc. civ.): a) bunurile de uz personal sau casnic strict necesare debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, dac nu sunt mai multe de acelasi fel; b) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de dou luni, iar dac debitorul se ocup exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pn la noua recolt, animalele destinate obtinerii mijloacelor de existent si furajele necesare pentru aceste animale pn la noua recolt; c) combustibilul necesar debitorului si familiei sale socotit pentru trei luni de iarn; d) bunurile declarate neurmribile prin alte dispoziii legale. B. Bunuri exceptate temporar de la urmrire n cazul n care legea prevede o inalienabilitate cu caracter temporar, pe durata inalienabilittii bunul nu va putea fi urmrit. e. Bunuri care servesc la exercitarea ocupatiei debitorului: pot fi urmrite numai n lipsa altor bunuri urmribile si numai pentru obligatii de ntretinere, chirii, arenzi sau alte creante privilegiate asupra mobilelor. f. Salariul si alte venituri periodice realizate din munc, pensile acordate n cadrul asigurrilor sociale, precum si alte asemenea sume ce se pltesc periodic debitorului si sunt destinate asigurrii mijloacelor de existent ale acestuia, pot fi urmrite: 1. pn la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de ntretinere sau de alocatie pentru copii; 2. pn la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii. Se bucur de aceast protectie nu numai salariul, dar si orice alte drepturi bnesti ce se cuvin salariatului n temeiul contractului de munc, indiferent de mrimea si natura lor, de forma sau de felul contractului de munc (pe durat determinat sau nedeterminat). Dac sunt mai multe urmriri asupra aceleiasi sume, urmrirea nu poate depsi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, n afar de cazul n care legea prevede altfel. Potrivit prevederilor art. 409 alin. (3), veniturile din munc sau orice alte sume ce se pltesc periodic debitorului si sunt destinate asigurrii mijloacelor de existent ale acestuia, n cazul n care sunt mai mici dect cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumtate din acest cuantum. De la regula potrivit creia sunt urmribile toate bunurile existente n patrimoniul debitorului exist exceptii n cazurile de separatie ntre bunurile debitorului, n cadrul aceluiasi patrimoniu.

22

Astfel, n cazul propriettii comune a sotilor, creditorii personali ai unui sot, n temeiul dispoziiilor art. 33 din C. fam., nu pot urmri bunurile comune dect dup urmrirea bunurilor proprii ale sotului debitor. Pentru a putea fi urmrite bunurilor comune, ei trebuie mai nti s cear mprtirea acestor bunuri, n msura necesar acoperirii creantei. g. Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate n caz de deces, bursele de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie special, stabilite potrivit legii, nu pot fi urmrite pentru nici un fel de datorii. Executarea silit direct Executarea silit direct const n executarea n natur a obligatiei debitorului nscris n titlul executoriu, spre deosebire de executarea silit indirect care presupune o executare prin echivalent, atunci cnd executarea n natur nu mai este posibil. n literatura juridic de specialitate s-a apreciat c ori de cte ori este posibil executarea n natur a obligatiei, creditorul trebuie s urmreasc s obtin n acest mod realizarea prestatiei de ctre debitor, este tinut de a lua bunul mobil sau imobil pe care debitorul a fost obligat s-l predea, s obtin desfiintarea n mod silit a unei lucrri ce a fost interzis sau a crei desfiintare a fost prevzut prin titlul executoriu. n situatia n care obligatia de a face const ntr-un fapt personal al debitorului si acesta refuz s-si execute obligatia, se vor putea aplica daune cominatorii. Executarea silit direct mobiliar n Codul de procedur civil sunt reglementate numai unele aspecte ale executrii silite directe n Capitolul VI al Crtii a V-a (art. 572-5801), predarea silit a bunurilor mobile si a bunurilor imobile. Executarea silit direct mobiliar este reglementat n art. 575-577 C. proc. civ., sub denumirea de predarea silit a bunurilor mobile (exemple: un automobil, un aparat electronic, o bijuterie etc.). Procedura privind executarea va ncepe printr-o somatie, prin care debitorului i se aduce la cunostint ca n termen de o zi s predea creditorului bunul mobil, n caz contrar, se va trece la executarea silit. Somatia are menirea de a-l atentiona pe debitor si de a-i da posibilitatea s predea bunul ce formeaz obiectul executrii. n cazul executrii silite directe, somatia a fost apreciat ca un act de executare, ntruct este unicul act care precede deposedarea de bun a debitorului urmrit si, ca urmare, poate fi atacat cu contestatie la executare. Dac dup expirarea termenului de o zi, care se calculeaz n sistem exclusiv (pe zile libere), executorul se prezint la domiciliul debitorului sau la locul unde se afl bunul, face o nou somatie verbal, dup care, la nevoie, folosind forta public, va ridica bunul de la debitor si-l va preda creditorului. Cu ocazia ridicrii si predrii bunului, executorul judectoresc va ncheia, un proces-verbal care va cuprinde: denumirea si sediul organului de executare; numele si calitatea celui care ncheie procesul-verbal;

23

data ntocmirii procesului-verbal si numrul dosarului de executare; titlul executoriu n temeiul cruia se efectueaz actul de executare; numele si domiciliul, ori dup caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului urmritor; locul, data si ora efecturii actului de executare; msurile luate de executor sau constatrile acestuia; consemnarea explicaiilor si obiectiunilor participantilor la executare; alte mentiuni cerute de lege sau considerate necesare de executor; mentionarea, cnd este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori despre refuzul sau mpiedicarea de a semna procesul-verbal; mentionarea numrului de exemplare n care s-a ntocmit procesul-verbal, precum si a persoanelor crora li s-a nmnat acesta; semntura executorului, precum si cnd este cazul, a altor persoane interesate n executare sau care asist la efectuarea actului de executare; stampila executorului judectoresc. n procesul-verbal ntocmit de executorul judectoresc vor fi stabilite si cheltuielile de executare pe care urmeaz s le plteasc debitorul. Procesul-verbal constituie titlu-executoriu n privinta cheltuielilor de executare ce urmeaz s le plteasc debitorul. Executarea silit direct imobiliar Const n predarea silit a bunurilor imobile care se realizeaz, ca si n cazul bunurilor mobile, dup aceeasi procedur, indiferent de calitateaprtilor (debitor sau creditor), avnd n vedere si prevederile Legii nr. 7/1996a cadastrului si publicittii imobiliare. Prin aceast procedur executional poate fi adus la ndeplinire o hotrre pronuntat ntr-o actiune real imobiliar, cum ar fi actiunea n revendicare sau o actiune posesorie, ori o hotrre prin care se desfiinteaz un contract translativ al dreptului de proprietate, care oblige la retrocedarea imobilului, sau o hotrre prin care se ordon evacuarea locatarului sau a persoanei care ocup ilegal o suprafat de locuit. Dac partea obligat s prseasc ori s predea bunul nu-si ndeplineste aceast obligatie, n termen de 5 zile de la primirea somatiei (termen calculat pe zile libere), va fi ndeprtat prin executare silit, iar imobilul va fi predat celui ndrepttit. Executorul judectoresc poate fi asistat la nevoie de organele de politie, jandarmerie sau alti agenti ai fortei publice, n functie de necesitti, va soma din nou verbal pe debitor s prseasc imobilul si, n caz de refuz, cu ajutorul fortei publice va proceda la evacuarea debitorului punnd pe creditor n drepturile sale. n cazul n care debitorul se mpotriveste la executare, executorul judectoresc va ncheia un proces-verbal de mpotrivire care va putea fi folosit n activitatea de urmrire penal a debitorului, dac mpotrivirea s-a manifestat prin violent sau amenintri. Executorul judectoresc va ncredinta bunurile aflate n imobilul urmrit, dar care nu fac obiectul executrii unui custode, urmnd ca plata acestuia s se fac de proprietarul bunurilor evacuate.

24

Activittile prilejuite de evacuare vor fi consemnate ntr-un proces-verbal care va fi semnat de organul de executare si de prti. Dac prtile nu vor ori nu pot s semneze, se va face mentiune despre aceasta n procesul-verbal. n cazul n care debitorul se mpotriveste sau nu voieste s deschid usa, executorul judectoresc va recurge la forta public. Ca si n cazul executrii directe mobiliare, cheltuielile ocazionate de executare vor fi suportate de debitor, care se afl n culp procesual ntruct nu si-a executat obligatia de bunvoie. Aceast procedur se va putea folosi att n raporturile dintre persoanele fizice, ct si n cele dintre o persoan fizic si una juridic sau ntre persoane juridice. De asemenea, predarea silit a unui bun imobil poate fi ntlnit si n cazul unor msuri dispuse prin hotrri arbitrale. Executarea silit a altor obligatii de a face sau de a nu face Executarea silit a obligatiei de a face sau de a nu face, ce nu implic faptul personal al debitorului Dac debitorul refuz s ndeplineasc o obligatie de a face cuprins ntr-un titlu executoriu, potrivit prevederilor art. 5802, n termen de 10 zile de la primirea somatiei, creditorul poate fi autorizat de instanta de executare, prin ncheiere irevocabil, dat cu citarea prtilor, s o ndeplineasc el nsusi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului. Pentru acoperirea prejudiciului cauzat prin nendeplinirea obligatiei, creditorul poate cere instantei de executare, obligarea debitorului la daune-interese, fiind aplicabile dispozitiile art. 574 C. proc. civ. Se au n vedere si prevederile art. 1075 C. civ. potrivit crora: Orice obligaie de a face sau de a nu face se schimb n dezdunri, n caz de neexecutare din partea debitorului. Executarea silit a obligatiilor de a face sau de a nu face ce implic faptul personal al debitorului n astfel de situatii, hotrrea ce se cere a fi pus n executare oblig pe debitor s realizeze o anumit prestatie (obligatie de a face), pe care nu ar putea s o execute dect el (exemple: obligatia asumat de debitor avnd n vedere calittile sale de a realiza o pictur, sculptur, un scenariu pentru un film etc.), sau s se abtin de la o anumit actiune (obligatia de a nu face). n asemenea cazuri, constrngerea neputndu-se exercita direct asupra persoanei debitorului, se exercit indirect, prin msuri asupra bunurilor din patrimoniul acestuia, fiind astfel determinat indirect s fac sau s nu fac ceva ce implic faptul personal. Potrivit prevederilor art. 5803, dac obligatia de a face nu poate fi ndeplinit prin alt persoan dect debitorul, acesta poate fi constrns la ndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile. Prin ncheiere irevocabil, dat cu citarea prilor, instanta poate obliga pe debitor s plteasc n favoarea statului, o amend civil de la 20 lei la 50 lei, stabilit pe zi de ntrziere, pn la executarea obligatiei prevzut n titlul executoriu. Dac n termen de 6 luni debitorul nu va executa obligatia prevzut n titlul executoriu, la cererea creditorului, instanta care a dispus obligarea debitorului la plata

25

unei amenzi civile pe zi de ntrziere n favoarea statului va fixa suma datorat statului cu acest titlu, prin ncheierea irevocabil, dat cu citarea prtilor, iar pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin nendeplinirea obligatiei prevzute de alin. 1, creditorul poate cere obligarea debitorului la daune-interese; n acest din urm caz, dispozitiile art. 574 sunt aplicabile n mod corespunztor. Executarea silit indirect Urmrirea bunurilor mobile Aceast modalitate de executare este reglementat de art. 411-449 C. proc. civ. n cazul n care creditorul doreste s-si realizeze creanta prin vnzarea la licitatie a bunurilor mobile urmribile ale debitorului, se va adresa, potrivit art. 3731 C. proc. civ., executorului judectoresc. Curtile de apel au atributii n ce priveste ordonarea msurii executrii si controlul exercitrii acestei activitti, ns actele materiale de executare sunt realizate de executorul judectoresc. Potrivit prevederilor art. 411 C. proc. civ., dac n termen de o zi de la primirea somatiei debitorul nu plteste suma datorat, executorul judectoresc de pe lng instanta de executare va proceda la sechestrarea bunurilor mobile urmribile ale debitorului, chiar dac acestea sunt detinute de un tert. ntruct elementul determinant este proprietatea si nu posesia, tertul va lua la cunostint despre urmrire prin aplicarea sechestrului asigurtor ce precede operatiunea vnzrii. Dac exist pericolul evident de sustragere a bunurilor de la urmrire, la cererea creditorului sau a executorului judectoresc, presedintele curtii de apel va putea s dispun, prin ncheiere irevocabil, dat fr citarea prtilor, ca o dat cu nmnarea somatiei s se aplice si sechestrul. Urmrirea silit mobiliar poate s nceteze cnd debitorul sau o alt persoan interesat depune la C.E.C., la dispozitia organului de executare, suma ce o datoreaz creditorului si cheltuielile de executare, operatiune ce se poate face oricnd pn la efectuarea vnzrii silite (art. 428 C. proc. civ.). Asupra valabilittii pltii va decide instanta de executare sub controlul creia se realizeaz executarea. n vederea ncetrii urmririi si ridicrii sechestrului instituit asupra bunurilor, instanta va emite o hotrre. Urmrirea poate fi mpiedicat si de interventia unor terte persoane, dac, pe calea contestatiei la executare, tertul contestator dovedeste c, din greseal, bunurile urmrite sunt ale sale si nu ale debitorului urmrit. n cazul creditorilor cu drept de gaj special asupra bunului urmrit, creditorul gajist, care are fat de creditorul chirografar un drept de preferint, nu se poate opune la vnzare, urmnd ca el s beneficieze de preferint cu ocazia distribuirii pretului realizat din vnzarea silit. Pn la momentul vnzrii, debitorul rmne proprietarul bunului, prin punerea sub sechestru acesta pierznd numai dreptul de dispozitie, pstrnd ns dreptul de folosint, ce trebuie exercitat astfel nct s nu fie diminuat substanta lucrului sau valoarea lui economic, cu exceptia cazurilor n care se aplic sechestrul cu sigilii sau cu ridicata. Pn la momentul vnzrii, debitorul trebuie s se ngrijeasc de lucru ca un bun proprietar [art. 1633 alin. (2) C. civ.]. n cazul n care n cursul judectii s-a aplicat un sechestru asigurtor, executorul judectoresc va verifica dac bunurile mai sunt n fiint

26

si starea lor material (dac bunurile si-au pstrat valoarea lor economic, dac nu au fost nlocuite etc.), dup care va ncheia un proces-verbal de sechestru definitiv care va transforma msura asigurtorie n msur executorie. Dac executorul constat c bunurile sechestrate nu acoper creanta creditorului, va identifica si alte bunuri ale debitorului si va aplica sechestrul si asupra acestora. Procesul-verbal de sechestru trebuie s cuprind (art. 416 si urm.C proc. civ.): 1. enuntarea titlului executor n virtutea cruia se face executarea; 2. artarea creditorului pentru lucrrile ce au cerut a se urmri, dac asemenea cerere s-a fcut; 3. numele, prenumele si domiciliul prtilor, al executorului, precum si al altor persoane care vor fi fost fat la urmrire; 4. somatia verbal fcut debitorului ca s plteasc, precum si rspunsul lui dac a fost de fat; 5. descrierea bunurilor sechestrate si indicarea valorii fiecruia, dup aprecierea executorului judectoresc, dac aceasta este cu putint; 6. artarea locului, zilei si orei cnd s-a fcut urmrirea. Dac, cu ocazia aplicrii sechestrului, se gsesc sume de bani si dac debitorul nu consimte ca acestea s fie predate creditorului, cnd acesta se afl de fat, executorul le va ridica si le va consemna la C.E.C., urmnd s se aplice sechestru numai pe bunuri care s acopere diferenta de creant. Dup cum rezult din cele prezentate, sunt posibile: sechestrul simplu, sechestrul cu aplicarea de sigilii si sechestrul cu ridicata. Procedura obisnuit este cea a sechestrului simplu care, dup cum am mai artat, d debitorului posibilitatea s nu fie deposedat de lucrul respectiv. Vnzarea la licitatie a bunurilor urmrite Etapa urmtoare a urmririi silite mobiliare o constituie vnzarea bunurilor sechestrate, pentru ca din suma obtinut s poat fi ndestulat creanta creditorului si acoperite cheltuielile de executare. Dac valorificarea bunurilor urmeaz s se fac prin vnzare la licitatie public, executorul judectoresc, n termen de cel mult o zi de la ntocmirea procesului verbal de sechestru, va fixa data, ora si locul licitatiei (art. 4311 C. proc. civ.). Termenul va putea s fie prelungit sau scurtat la cererea comun a debitorului si a creditorului (art. 435 C. proc.civ.). Data, ora si locul pentru vnzarea la licitatie a bunurilor vor fi aduse la cunostinta debitorului de ctre executorul judectoresc (art. 433 C. proc. civ.). Vnzarea la licitatie se va face la locul unde se afl bunurile sechestrate sau, dac exist motive temeinice, n alt loc. Vnzarea la licitatie este precedat de aducerea ei la cunostint public cu cel putin dou sptmni si nici n mai mult de dou luni de la data procesului-verbal de sechestru. Cu cel putin 3 zile nainte de tinerea licitatiei, executorul judectoresc va ntocmi si afisa publicatia de vnzare, la locul licitatiei, la sediul organului de executare, al primriei de la locul vnzrii bunurilor si al instantei de executare, iar atunci cnd apreciaz c este necesar, vnzarea va fi anuntat si ntr-un ziar de larg circulatie.

27

Potrivit prevederilor art. 439 C. proc. civ., publicatiile si anunturile de vnzare vor cuprinde data, ora si locul licitatiei, enumerarea bunurilor scoase la vnzare, cu indicarea pentru fiecare a pretului de ncepere a licitatiei, care este pretul prevzut n procesulverbal de sechestru sau, dup caz, cel stabilit prin expertiz. Costul acestor publicatii si anunturi se va avansa de ctre creditor n contul bunurilor urmrite. Nerealizarea publicittii privind vnzarea duce la amnarea vnzrii iar n cazul n care s-a realizat, la anularea ei, ntruct prejudiciaz att pe debitor, ct si pe creditor. Pentru aceast neregularitate, executorul judectoresc va putea s fie sanctionat cu amend si obligat la plata de despgubiri pentru prejudiciul cauzat (art. 1081 C. proc. civ.). Dac datorit contestatiei la executare, ori datorit faptului c la termenul fixat nu se prezint persoane care s liciteze sau din alte considerente, orice creditor care putea cere executarea silit asupra bunurilor mobile ale debitorului, l poate prelua n contul creantei sale la pretul prevzut n publicatii sau anunturi. Activitatea privind vnzarea la licitatie a bunurilor debitorului se realizeaz de executorul judectoresc, de a o supraveghea si de a solutiona contestatiile la executare. Potrivit art. 440 C. proc. civ., executorul judectoresc trebuie s fie asistat de grefierul sau de ajutorul su. Dac obiectele se gsesc n alt localitate dect aceea a sediului curtii de apel, executorul trebuie s fie asistat de un ofiter de politie sau de un ajutor al acestuia. n ziua stabilit pentru vnzare, executorul va verifica numrul si starea bunurilor ce fac obiectul vnzrii, starea sigiliilor (dac bunurile au fost puse sub sigiliu) si, dac constat c unele bunuri au fost nstrinate, degradate, nlocuite etc., va sesiza parchetul pentru declansarea urmririi penale. Dac bunul a pierit fortuit, debitorul va suporta paguba, creanta neputndu-se stinge sau diminua. Poate participa la licitatie orice persoan care, cel mai trziu pn la nceperea vnzrii la licitatie public, a consemnat la Casa de Economii si Consemnatiuni, la dispozitia executorului judectoresc, cel putin 10% din pretul de ncepere al licitatiei pentru bunurile pe are intentioneaz s le cumpere. Oferta n vederea vnzrii se va face pentru fiecare obiect n parte, cu exceptia cazurilor n care obiectele alctuiesc un set a crui valoare ar fi mult diminuat prin vnzarea separat (exemple: un serviciu de mas, un automobil cu accesorii, o serie de monede sau timbre ori de tablouri). Executorul va indica pretul de la care porneste licitatia, iar n cazul n care pretul oferit este mai mic, se va vinde cu pretul cel mai mare oferit. Se va avea ns n vedere ca pretul vnzrii s reflecte valoarea bunului, neputndu-se realiza vnzarea pe un pret derizoriu. Dac la data si locul stabilit pentru licitatie nu se prezint amatori, vnzarea va fi amnat, urmnd s se efectueze din nou si publicitatea vnzrii. Pentru realizarea vnzrii se fac cte trei strigri, succesive, la intervale de timp care s permit opiuni si supralicitri, pentru fiecare obiect, bunul fiind adjudecat de cel care ofer pretul cel mai mare. Dup adjudecarea bunului, adjudecatarul este obligat s depun de ndat ntregul pret, n numerar ori cu ordin de plat sau orice alt instrument legal de plat. La cererea debitorului, executorul judectoresc poate ncuviinta depunerea pretului n cel mul 5 zile. Dac pretul nu se va depune n conditiile mentionate mai sus, se va relua licitatia sau, dup caz, o alt modalitate de valorificare a bunurilor, iar primul adjudecatar este

28

rspunztor att de scderea pretului obtinut la a doua vnzare, ct si de cheltuielile fcute pentru aceasta, urmnd ca suma s fie stabilit de executor, cu titlu executoriu si va fi retinut din suma depus la nceputul licitatiei (10%). Creditorii urmritori sau intervenienti nu pot s adjudece bunurile oferite spre vnzare la un pret mai mic de 75% din pretul de ncepere a licitatiei. n cazul n care adjudecatar este nsusi creditorul urmritor, iar la urmrire nu particip alti creditori sau acestia se afl ntr-un rang de preferint inferior creditorului adjudecatar, el va putea depune n contul pretului creanta sa, n tot sau n parte. Dup achitarea pretului, adjudecatarul va primi si bunul, iar dac au fost vndute bunuri de gen (de exemplu, o cantitate de gru sau porumb), plata pretului se face concomitent cu msurarea sau cntrirea. n momentul n care executorul constat c suma obtinut acoper creanta creditorului si cheltuielile de executare, plata custodelui (dac este cazul) sau a publicittii vnzrii, va opri vnzarea si bunurile rmase vor fi restituite debitorului. n cazul n care au mai intervenit si alti creditori n afar de creditorul urmritor, licitatia se va opri n momentul n care s-a obtinut o sum suficient pentru a acoperi si creanele acestora, iar dac acestia doresc s preia bunul n conditiile art. 448 alin. (1), acesta va fi atribuit potrivit ordinii de preferint. Bunurile sechestrate care nu au putut fi valorificate, rmn indisponibilizate 6 luni de la data sechestrului, timp n care executorul poate proceda din nou la valorificarea lor, iar dac nici dup acest termen nu pot fi valorificate, vor fi restituite debitorului. Nu este admisibil nici o cerere de desfiintare a vnzrii mpotriva tertului adjudecatar care a pltit pretul, n afar de cazul n care a existat fraud din partea acestuia. Cnd adjudecatar a fost creditorul, vnzarea va putea fi desfiintat, dac exist cauz de nulitate. Distribuirea pretului obtinut prin vnzare Sumele obtinute din vnzarea silit a bunurilor mobile urmribile vor fi consemnate de ndat la C.E.C. n vederea efecturii pltii ctre creditori. Distribuirea sumelor realizate prin executarea silit se realizeaz potrivit dispozitiilor art. 562-571 C. proc. civ. Dac exist un singur creditor, acesta va obtine o sum egal cu creanta, eventualele dobnzi si cheltuielile de executare, suma rmas disponibil urmnd s fie predat debitorului. Dac sunt mai multi creditori si suma obtinut din vnzare nu acoper toate creantele, dup acoperirea cheltuielilor de urmrire, distribuirea sumelor se va face potrivit ordinii de preferint. Dac toate creantele sunt de acelasi rang, fiecare creditor va primi o sum proportional cu creanta sa, respectndu-se principiul egalittii ntre creditori, creditorul urmritor neavnd un drept de preferint, bucurndu-se numai de dreptul de a primi, cu preferint, cheltuielile fcute cu procedura urmririi. Urmrirea silit imobiliar Urmrirea imobiliar intervine n cazul n care creditorul ntelege s-si ndestuleze creanta prin valorificarea bunurilor imobile ale debitorului. Este reglementat de art. 488571 C. proc. civ., dispozitiile din Codul de procedur civil se completeaz cu cele din

29

Legea nr. 36/1995 privind notarii publici si activitatea notarial, precum si cu unele texte din Codul civil. n sistemul de carte funciar, executarea silit asupra bunurilor imobile sau uzufructului imobilelor, precum si msurile de asigurare asupra acestora, se va face potrivit noii Legi a cadastrului si publicittii imobiliare nr. 7/1996. Potrivit prevederilor art. 488 C. proc. civ., sunt supuse urmririi silite imobiliare: bunurile imobile; dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil; dreptul de superficie; dreptul de servitute dar numai o dat cu fondul dominant cruia i profit; bunurile accesorii imobilului, prevzute de Codul civil, dar numai o dat cu imobilul. Urmrirea imobilelor nscrise n cartea funciar se face pe corpuri de proprietate n ntregimea lor. n mod separat, se pot urmri constructiile ce formeaz o proprietate distinct de sol, drepturile privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente, precum si orice alte drepturi privitoare la bunuri pe care legea le declar imobile. Avnd n vedere protectia deosebit ce trebuie acordat minorilor si propriettii lor, bunurile imobile ale acestora sau ale unei persoane puse sub interdictie, nu pot fi urmrite naintea urmririi mobilelor sale. Se poate ns urmri imobilul aflat n proprietatea comun a unui minor sau a persoanei puse sub interdictie si a unei persoane cu capacitate deplin de exercitiu, dac obligatia prevzut n titlul executoriu este comun. Nu este exclus de la urmrire imobilul neipotecat al debitorului su. Dac se urmreste un imobil ipotecat nstrinat, dobnditorul acelui bun, care nu este personal obligat pentru creanta ipotecar, poate s cear instantei de executare urmrirea altor imobile ipotecate pentru aceeasi obligatie, aflate n posesiunea debitorului principal. Unele texte din Codul de procedur civil si din Codul civil stabilesc o serie de impedimente care temporizeaz urmrirea silit imobiliar, de exemplu art. 493 i 521 C. proc. civ. sau art. 1794 C. civ.Urmrirea silit imobiliar este o procedur jurisdictional, competenta apartinnd instantei n a crei circumscripie se afl imobilul[art. 13 alin. (1) C. proc. civ.]. Dac intervine un concurs de urmrire asupra mai multor imobile ale debitorului, acesta va putea cere si obtine din partea instantei amnarea urmririlor deschise mai nainte, dac se va dovedi c, prin vnzarea unuia sau mai multor imobile din prima sau din primele cereri de urmrire silit vor fi ndestulati toti creditorii pe care acesta i are. Dac obiect al executrii l formeaz mai multe bunuri immobile distincte ale debitorului, procedura de vnzare la licitatie public se va ndeplini pentru fiecare bun n parte. Procesul-verbal de situatie n vederea identificrii imobilului urmrit si pentru a se constata adevrata stare a acestuia, executorul judectoresc se va deplasa la locul unde este situat imobilul n cauz si va ntocmi un proces-verbal de situatie, care va cuprinde: denumirea si sediul organului de executare; numrul dosarului de executare; numele si calitatea executorului;

30

titlul executoriu n temeiul cruia se face urmrirea imobilului; descrierea ct mai amnunit a imobilului urmrit; semntura si stampila executorului. n procesul-verbal, vor fi trecute n detaliu: indicarea tipului de constructie, suprafata, materialul din care este confectionat, zona n care se gseste, mijloacele de acces, nivelul la care se afl, numrul ncperilor, elementele de confort, vecinttile, starea n care se afl, dac se afl n constructie, stadiul n care se gseste, gradul de fertilitate si zona n care se gseste dac este teren agricol si alte elemente care pot contribui la stabilirea real a valorii imobilului si formarea convingerii celor care doresc s participe la licitatie. Somaia Dup ntocmirea procesului-verbal de situatie, executorul va soma pe debitor c, dac nu va plti, se va trece la vnzarea imobilelor cuprinse n procesul-verbal. nstiintarea (somatia) va cuprinde o copie dup titlul executoriu si produce o serie de efecte, cum ar fi: somatia de a plti, adic nstiintarea c, n caz contrar, se va face vnzarea imobilului, care va fi mentionat expres, precum si valoarea acestuia, se va semna de ctre executorul judectoresc, care apoi l va comunica, potrivit regulilor stabilite de art. 92 si urm. C. proc. civ somatia este si un act nceptor de executare si nu numai o simpl nstiintare a debitorului. n cazul n care urmrirea se face mpotriva unui minor sau interzis, n afar de copia de pe somatie, care se las ocrotitorului legal, va fi ncunostintat, sub sanctiunea nulittii, si procurorul de la parchetul de pe lng instanta de executare, care va semna si originalul. Somatia de plat va cuprinde: denumirea si sediul organului de executare; data emiterii somaiei si numrul dosarului de executare; numele si domiciliul sau, dup caz, denumirea si sediul debitorului; artarea titlului executoriu anexat, n baza cruia urmeaz s se fac executarea silit; termenul n care cel somat urmeaz s-si execute de bunvoie obligatia prevzut n titlul executoriu si artarea consecintelor nerespectrii acesteia; datele de identificare a imobilului cuprins n procesul-verbal de situatie, precum si mentiunea c s-a luat msura nscrierii n cartea funciar; semntura si stampila organului de executare. Dup comunicare, somatia va fi transcris n extras, n ordinea nregistrrii, n cartea funciar a instantei n raza cruia se afl situate imobilul. Msura nscrierii n cartea funciar va fi luat de executor. Transcrierea somatiei produce si o serie de efecte importante. Astfel, art. 497 C. proc. civ. sanctioneaz cu inopozabilitatea orice nstrinare a imobilului urmrit fcut de debitor n urma nscrierii n cartea funciar. n afar de indisponibilizarea bunului urmrit, somatia mai produce si alte efecte cum ar fi: ntreruperea prescriptiei dreptului de a obtine executarea silit si punerea n ntrziere a debitorului, care, din momentul comunicrii comandamentului, va datora daune moratorii.

31

Potrivit art. 499 C. proc. civ., debitorul are posibilitatea de a cere instantei de executare n termen de 10 zile de la comunicare, s-I ncuviinteze ca plata integral a datoriei, inclusiv dobnzile si cheltuielile de executare, s se fac din veniturile imobilului urmrit sau din alte venituri ale sale pe timp de 6 luni. Cu privire la cererea formulat, instanta se pronunt printr-o ncheiere irevocabil, n camera de consiliu. Actul de adjudecare Actul de adjudecare va cuprinde: 1. denumirea si sediul organului de executare; 2. numele si calitatea executorului; 3. numrul si data procesului-verbal de licitatie; 4. numele si domiciliul sau, dup caz, denumirea si sediul debitorului si adjudecatarului; 5. pretul la care s-a vndut si modalitatea de achitare n cazul n care vnzarea s-a fcut cu plata n rate; 6. mentiunea, dac este cazul, c imobilul s-a vndut grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitatie sau servitute, ori, dup caz, liber de aceste drepturi, n conditiile prevzute de art. 509 alin. 3 si 4; 7. datele de identificare a imobilului; 8. mentiunea c actul de adjudecare este titlu de proprietate si c poate fi nscris n cartea funciar, precum si a faptului c, pentru adjudecatar, constituie titlu executoriu mpotriva debitorului, dac imobilul se afl n posesiunea acestuia din urm, sau mpotriva oricrei personae care are n posesiune ori detine n fapt, fr niciun titlu, imobilul ajudecat; 9. mentiunea c, pentru creditor, actul de adjudecare constituie titlu executoriu mpotriva cumprtorului care nu plteste diferenta de pret, n cazul n care vnzarea s-a fcut cu plata pretului n rate; 10. semntura si stampila executorului, precum si semntura adjudecatarului. Poprirea executorie Procedura popririi permite creditorului s-si realizeze creanta direct de la o persoan care este datornic al debitorului (tertul poprit); ea este mult mai sigur n efectul ei si mai lesnicioas n formele sale, dect dac creditorul ar fi fost obligat s astepte mai nti ca tertul s plteasc debitorului su si abia apoi s-l urmreasc pe acesta pentru plat. Poprirea se poate nfiinta fie ca o msur de asigurare, denumit poprire asiguratorie (analizat la msurile asigurtorii), fie efectuat ca o form de executare silit, adic ca poprire definitiv, denumit poprire executorie. Poprirea este forma de executare silit indirect prin care creditorul urmreste sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale, pe care o tert persoan le datoreaz datornicului din process (debitorului urmrit) si const n indisponibilizarea acelor sume sau efecte n minile tertului, debitor al debitorului urmrit, si n obligarea lui s le plteasc direct creditorului urmritor. Poprirea executorie se nfiinteaz pe baz de titlu executoriu, la cererea creditorului, de executorul judectoresc si se deosebeste de poprirea asiguratorie prin

32

faptul c aceasta din urm se nfiinteaz pe baz de actiune, adic nainte de obtinerea titlului executoriu. Poprirea ncepe prin operatiunea de blocare a sumei cuvenite datornicului n minile debitorului acestuia, care, din momentul nstiintrii despre poprire, devine tert poprit, poprirea putnd fi folosit si ca o simpl dar foarte eficient msur de asigurare, pentru a indisponibiliza suma de bani datorat, pn n momentul n care creditorul va obtine mpotriva debitorului su un titlu executoriu, n temeiul cruia va putea pretinde de la tertul poprit s-i plteasc direct suma blocat. Subiectele popririi a. creditorul popritor este titular al titlului executoriu, al prestatiei nscris n titlu, care are dreptul de a solicita instantei de executare s oblige pe debitorul poprit la realizarea obligatiei nscris n titlu. b. debitorul poprit este persoana obligat s realizeze prestatia nscris n titlul executoriu, s dea suma de bani sau efectele ce constituie obiect al popririi. c. tertul poprit este debitor al debitorului creditorului popritor; persoana care la rndul ei are de achitat o creant fat de debitorul poprit. Dac se constat c tertul poprit indicat de creditor nu este debitor al debitorului poprit, cererea de poprire va fi respins, desfiintndu-se si msura indisponibilizrii. Obiectul popririi Sunt supuse executrii silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmribile datorate debitorului de o a treia persoan sau pe care aceasta i le va datora n viitor n temeiul unor raporturi juridice existente. Nu sunt supuse executrii silite prin poprire: a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevzute de lege si asupra crora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie; b) sumele reprezentnd credite nerambursabile sau finantri primite de la institutii sau organizatii internationale pentru derularea unor programe ori proiecte; c) sumele necesare pltii drepturilor salariale, dar nu mai mult de 6 luni de la data nfiintrii popririi Executorul judectoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, numai dup mplinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume. 7.5. Contestaia la executare - Noiuni generale. Subiectele i obiectul contestaiei la executare Contestaia la executare reprezint mijlocul procedural prin care prile sau terele persoane vtmate prin executare se pot plnge instanei competente, n scopul de a obine desfiinarea actelor ilegale prin executare516. Sediul materiei este reglementat de dispoziiile art. 399-405 C. proc. civ.

33

Contestaia la executare este considerat o plngere specific procedurii de executare silit, prin care se poate obine anularea i ndeprtarea unor acte de executare sau, uneori, chiar i anihilarea efectului executoriu al respectivului titlu executoriu517. n ceea ce privete natura juridic a contestaiei la executare trebuie s se fac distincie n raport de obiectul urmrit prin contestaie518. Astfel, n cazul contestaiei formulate de ctre creditor sau debitor mpotriva actelor de executare, aceasta are natura juridic a unei ci de atac specifice fazei executrii silite; n cazul contestaiei formulate de ctre un ter vtmat prin executare, am fi n prezena unei veritabile aciuni n revendicare, deoarece terul ce se pretinde proprietar al bunului solicit respectarea dreptului su prin scoaterea de sub urmrire a bunului respectiv; n cazul contestaiei formulate n condiiile art. 400 C. proc. civ., s-ar putea spune c aceasta semnific de fapt o cerere de mprire a bunurilor proprietate comun, fa de faptul c totdeauna scopul contestaiei la executare l constituie anularea actului nelegal, contestaia se nfieaz ca o cale de atac519. n literatura de specialitate au fost exprimate i alte opinii cu privire la natura juridic a contestaiei la executare, i anume: contestaia la executare este o aciune civil obinuit520; contestaia la executare are un caracter mixt, de cale de atac special i de aciune n anulare521. n ceea ce ne privete, mprtim opinia autorilor 522 potrivit creia, contestaia la executare reprezint o cale de atac special, atunci cnd este exercitat de ctre una dintre pri i ca o aciune civil particular, n cazul n care este formulat de ctre o ter persoan vtmat n cadrul executrii silite. Din prevederile art. 399 alin. l C. proc. civ. reiese c, mpotriva executrii silite nsi, precum i mpotriva oricrui act de executare se poate face contestaie att de prile interesate, ct i de persoanele vtmate prin executare. Se constat c executarea silit poate fi contestat att de debitorul urmrit i de creditorul urmritor, ct i de terele persoane care justific un interes n cadrul executrii. Contestaia la executare poate fi formulat i de ctre procuror n temeiul art. 45 alin. l i 5 C. proc. civ.; n acest caz, instana investit cu contestaia procurorului este obligat s introduc n proces toate prile direct interesate care, fie au participat la procedura de executare, fie trebuiau s participe la aceast procedur . Teza a IJ-a a alineatului l din art. 399 C. proc. civ. prevede c, dac nu s-a utilizat procedura necesar lmuririi cu privire la nelesul, ntinderea sau aplicarea dispozitivului hotrrii sau nlturarea dispoziiilor potrivnice, se poate formula contestaie, n sensul artat contestaia se poate face tocmai pentru lmurirea nelesului, ntinderii sau aplicrii titlului executoriu. De asemenea, contestaia la executare se poate formula i n cazul n care organul de executare refuz s ndeplineasc un act de executare n condiiile prevzute de lege. Potrivit dispoziiilor art. 399 alin. l C. proc. civ., contestaia la executare se poate prezenta524 sub forma contestaiei la executare propriu-zis (cnd se poate contesta att executarea silit nsi, ct i orice act de executare), contestaia la titlu (cnd se contest numai nelesul, ntinderea i aplicarea titlului, ceea ce nseamn c nu se contest validitatea lui), contestaia mpotriva refuzului organului de executare de a ndeplini un act de executare n condiiile prevzute de lege525. Referitor la obiectul contestaiei la executare, trebuie precizat c, indiferent de felul contestaiei, prin intermediul acestei ci nu se poate obine modificarea sau anularea

34

hotrrii judectoreti; instana investit cu judecarea unei contestaii se limiteaz la cercetarea ndeplinirii condiiilor legale a actelor de executare526. Cu alte cuvinte, prin contestaia la executare nu pot fi invocate aprri de fond care ar fi de natur s duc la modificarea sau desfiinarea hotrrii puse n executare527. Excepia n acest sens este prevzut de art. 399 alin. 3 C. proc. civ. care prevede c, atunci cnd executarea silit se face n temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de instana judectoreasc, se pot invoca, n cadrul contestaiei la executare aprri de fond mpotriva titlului executoriu, dac legea nu prevede n acest scop o alt cale de atac. n literatura de specialitate s-a artat c aprri de fond pot fi invocate n cauze de stingere a obligaiei nscrise n titlul executoriu, cauze care au intervenit ulterior rmnerii definitive a hotrrii528. - Termenul de exercitare a contestaiei la executare Termenul de exercitare a contestaiei de executare este de 15 zile, ns potrivit art. 401 C. proc. civ., curgerea lui se face n mod diferit. Astfel, contestaia la executare se poate face n termen de 15 zile de la data cnd: - contestatorul a luat cunotin de actul de executare pe care-1 contest sau de refuzul de a ndeplini un act de executare; - cel interesat a primit, dup caz, comunicarea sau ntiinarea privind nfiinarea popririi; dac poprirea este nfiinat asupra unor venituri periodice, termenul de contestaie pentru debitor ncepe cel mai trziu de la data efecturii primei reineri din aceste venituri ctre terul poprit; - debitorul care contest executarea silit nsi a primit somaia sau de la data cnd a luat cunotin de primul act de executare, n situaia n care nu a primit somaia sau executarea, se efectueaz fr somaie; de la data vnzrii ori de la data pierderii silite a bunului, n cazul n care contestaia este formulat de o ter persoan care pretinde c are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului; neintroducerea contestaiei n termenul menionat nu mpiedic tera persoan s-i realizeze dreptul, n condiiile legii, pe calea unei cereri separate. Sanciunea care intervine n cazul n care contestaia la executare nu este introdus n termenul prevzut de lege, este decderea529. Aceast sanciune poate fi evitat dac partea dovedete c a fost mpiedicat, printr-o mprejurare mai presus de voina sa, s ntocmeasc actul de procedur n termenul prevzut de lege. Ori de cte ori termenul a fost depit dintr-o mprejurare mai presus de voina prii, aceasta poate s formuleze contestaie n cel mult 15 zile de la data cnd a ncetat mpiedicarea530. Bineneles, instana apreciaz dac motivele invocate de contestator sunt temeinice, pentru a-1 repune n termenul de formulare a contestaiei; n caz contrar, contestaia va fi respins ca tardiv. - Procedura la judecat a contestaiei la executare 1. Elementele contestaiei la executare Din punct de vedere al formei, contestaia la executare se redacteaz ca i o cerere de chemare n judecat531 i, n consecin, 529 Potrivit art. 103 alin. l C. pr. civ., neexercitarea oricrei ci de atac i nendeplinirea oricrui alt act de procedur n termenul prevzut de lege, atrage decderea, n afar de cazul n care legea dispune altfel sau cnd partea dovedete c a fost mpiedicat printr-o

35

mprejurare mai presus de voina ei trebuie motivat i depuse o dat cu ea toate nscrisurile de care se folosete contestatorul. Rezult c sunt incidente dispoziiile art. 112 C. proc. civ. care reglementeaz elementele necesare cererii de chemare n judecat, n literatur s-a artat c, contestaia va trebui s ndeplineasc condiiile de form pe care trebuie s le ndeplineasc orice cerere de chemare n judecat, i anume: numele i domiciliul prilor (denumirea i sediul n cazul persoanelor juridice), obiectul, motivarea n fapt i n drept, artarea dovezilor pe care se sprijin, semntura532. 2. Competena de soluionare a contestaiei la executare In ceea ce privete competena material de soluionare a contestaiei de executare, dispoziiile art. 400 C. proc. civ. fac distincia ntre contestaia propriu-zis, contestaia la titlu i contestaia ce vizeaz un titlu executoriu ce nu eman de la un organ de jurisdicie. Potrivit art. 400 alin. l i 2 teza final, instana de executare este competent s soluioneze att contestaia propriu-zis, ct i contestaia ce vizeaz un titlu executoriu ce nu eman de la un organ de jurisdicie533. Dei textul de lege menionat nu acoper situaia n care contestaia privete refuzul organului de executare s ndeplineasc un act de executare n condiiile prevzute de lege, mprtim opinia 53 Contestaia de titlu se ndreapt la instana care 1-a emis, n timp ce contestaia propriuzis la instana n circumscripia creia se execut titlul executoriu. I.C.C.J., Secia comercial, Decizia nr. 374/29.01.2004, Dreptul" nr. 3/2005, p. 259; contestaia promovat de un ter, care se plnge c i se cere prin executare remiterea unei sume de bani, n baza unei hotrri judectoreti la care nu a fost parte, constituie o contestaie la executare propriu-zis, iar nu o contestaie la titlu, fiind de competena instanei de executare, iar nu de competena instanei care a pronunat hotrrea - C.S.J., Secia civil, Decizia nr. 1361/02.04.2003; M. Tbra, op. cit., p. 171-172. exprimat n literatura de specialitate534, c n acest caz, competena revine instanei de executare. Competena de soluionare a contestaiei privind lmurirea nelesului, ntinderii sau aplicrii titlului executoriu, revine instanei care a pronunat hotrrea ce se execut, n consecin, este posibil ca o contestaie la titlu s fie soluionat de judectorie, tribunal, curte de apel sau nalta Curte de Casaie i Justiie. n ceea ce privete competena teritorial, se ridic problema de a ti care dintre judectorii va fi competent s soluioneze contestaia la executare535. Soluia se regsete n dispoziiile art. 373 C. proc. civ. potrivit crora: hotrrile judectoreti i celelalte titluri executorii sunt puse n executare de ctre executorul judectoresc din circumscripia judectoriei n care urmeaz s se efectueze executarea silit ori, n cazul urmririi bunurilor, de ctre executorul judectoresc din circumscripia judectoriei n care se afl acestea, iar dac bunurile urmribile se afl n circumscripiile mai multor judectorii, este competent oricare dintre executorii judectoreti care funcioneaz pe lng acestea (alin. 1); alineatul 2 este mai tranant artnd c instana de executare este judectoria n circumscripia creia se va face executarea, cu excepia cazurilor n care legea dispune altfel. Avnd n vedere cele artate, se impune urmtoarea precizare: judectoriile, ca instane de executare, pot fi competente pentru soluionarea contestaiilor de titlu, cnd hotrrea

36

executorie a fost pronunat de ele i sunt ntotdeauna competente s soluioneze contestaiile de executare propriu-zis536. 3. Probleme speciale legate de soluionarea contestaiei la executare Procedura de judecat a contestaiei la executare se desfoar potrivit regulilor de drept comun537. n cadrul soluionrii contestaiei la executare potrivit art. 402 alin. l C. proc. civ. se aplic n mod corespunztor procedura prevzut pentru judecata n prim instan. Se impune, ns, i o regul derogatorie de la dreptul comun, prin aceea c soluionarea trebuie s aib loc de urgen i de precdere (art. 402 alin. l teza final, C. proc. civ.). Dup sesizare, instana poate dispune suspendarea executrii silite, dar numai dup depunerea unei cauiuni n cuantumul fixat de instan, cu excepia cazului n care legea dispune altfel (art. 403 alin. l C. proc. civ.). Alineatul 3 al aceluiai articol prevede c, asupra cererii de suspendare, instana se pronun prin ncheiere, care poate fi atacat cu recurs, n mod separat. n cazuri urgente, preedintele instanei poate dispune, dac s-a pltit cauiunea prin ncheiere i fr citarea prilor, suspendarea provizorie a executrii pn la soluionarea de ctre instan a cererii de suspendare (art. 403 C. proc. civ.). O asemenea suspendare are un caracter provizoriu, aa cum rezult din dispoziiile art. 403 alin. 4 C. proc. civ. i ea poate fi luat numai n cazuri urgente538. 537 I. Stoenescu, Gr. Porumb, op. cit., p. 431; Contestaia la executare se judec n contradictoriu cu toate prile implicate n procesul de executare silit, aspect procedural sesizat i de instana de apel, ns neelucidat, judecndu-se pe fondul cauzei. Neprocednd la citarea tuturor prilor are drept consecin nclcarea formelor de procedur, situaie ce este sancionat cu nulitatea potrivit art. 105 alin. 2 C. proc. civ., Curtea de Apel Bacu, Decizia civil nr. 1325/19.12.2005, Jurisprudena Curii de Apel Bacu, 2005, p. 117-120. n cadrul soluionrii contestaiei la executare se pot administra i probe dup regulile de drept comun, fr ns ca prin administrarea lor s se poat combate mprejurri care au fost rezolvate cu ocazia judecrii procesului539. n privina probelor se va ine seama i de natura contestaiei la executare care formeaz obiectul judecii; de pild, n principiu, n cazul contestaiilor la titlu, nu este necesar administrarea unor probe deosebite, deoarece lmurirea aplicrii dispozitivului hotrrii trebuie s se fac de instana competent pe baza probelor administrate n cadrul procesului iniial, iar nu pe baza unor dovezi extrinseci540. Situaia este diferit n cazul contestaiei la executare propriu-zis541, cnd viciul procedural rezult cel mai adesea din dosarul de executare542. i n faza executrii silite judectorul trebuie s aib un rol activ, ca n faza judecii, deoarece numai prin lmurirea raporturilor reale ntre pri i a situaiilor de fapt exacte va fi n msur s pronune o hotrre temeinic i legal543. strict interpretare, conform art. 25 din O.U.G. nr. 51/1998 modificat i completat prin Legea de aprobare nr. 409/2001,1.C.C.J., Secia comercial, Decizia nr. 1028/17.03.2004, Buletinul Casaiei", nr. 5/2005, Editura C. H. Beck, p. 77; Depunerea cauiunii pentru soluionarea cererii de suspendare provizorie este obligatorie, ntruct textul de lege (art. 403 alin. 4 C. proc. civ.) nu instituie nicio derogare. In spe nedepunerea cauiunii are ca

37

urmare casarea sentinei i reluarea judecii. I.C.C.J., Secia civil i de proprietate intelectual, Decizia nr. 3118/28.04.2004; S. G. Pietreanu, M. D. Gavri, op. cit., p. 98100; Achitarea cauiunii nu constituie o condiie unic i suficient de admisibilitate a cererii de suspendare a executrii silite, aceasta fiind doar o condiie prealabil prevzut de lege pentru admisibilitatea cererii. Att timp ct n cauz nu s-a justificat n niciun fel necesitatea suspendrii executrii, care s permit aplicarea dispoziiilor art. 403 C. proc. civ., cererea este nentemeiat urmnd a fi respins ca atare, Curtea de Apel Braov, Decizia nr. 908/22.11.2002; M. Tbra, op. cit., p. 199-201. Hotrrea pronunat cu privire la contestaia la executare este supus recursului. De la aceast regul instituit prin dispoziiile art. 402 alin. 2 exist dou excepii prevzute n acelai text de lege, i anume: hotrrea prin care instana s-a pronunat n cadrul contestaiei asupra mpririi bunurilor proprietate comun (art. 4001 C. proc. civ.) este supus att apelului, ct i recursului; - hotrrea pronunat n cadrul contestaiei formulat de tera persoan care pretinde c are un drept de proprietate (art. 401 alin. 2) este supus apelului i recursului. Ambele excepii se justific, avnd n vedere c n asemenea situaii are loc o adevrat judecat de fond, cu toate garaniile procesuale, astfel c este normal ca hotrrea pronunat s poat fi atacat potrivit regulilor de drept comun, respectiv att cu apel, ct i cu recurs544. Hotrrea pronunat n urma soluionrii contestaiei la titlu este supus acelorai ci de atac ca i hotrrea ce se execut (art. 402 alin. 3 C. proc. civ.). Dei nu exist o dispoziie expres n acest sens, n literatura de specialitate s-a artat c hotrrea cu privire la o contestaie la executare poate fi atacat, dac sunt ndeplinite condiiile legii, i pe calea contestaiei n anulare i revizuirii545. Efectele hotrrii asupra contestaiei difer n raport de soluia pronunat, i anume: - dac contestaia la executare este admis, instana fie anuleaz actul de executare contestat, fie dispune ndreptarea acestuia, anularea ori ncetarea executrii nsi, anularea ori lmurirea titlului executoriu, sau efectuarea actului de executare a crui ndeplinire a fost refuzat (art. 404 alin. l); - dac contestaia la executare este respins, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despgubiri pentru pagube cauzate prin ntrzierea executrii, iar n situaia n care contestaia a fost introdus cu rea-credin, el va fi obligat i la plata unei amenzi (art. 404 alin. 2). 544 I. Le, Tratat..., 2005, p. 919. 545 S. Zilberstein, V. M. Ciobanu, op. cit., p. 280; l. Deleanu, op. cit., 2004; p. 520; I. Le, Tratat..., 2005, p. 919. 257 7.6. ntoarcerea executrii ntoarcerea executrii546 este o situaie simetric invers executrii silite, ea rezultnd din dispoziiile art. 404'-4043 C. proc. civ. Potrivit art. 404 alin. l, n toate cazurile n care se desfiineaz titlul executoriu sau nsi executarea silit, partea interesat are dreptul la ntoarcerea executrii, prin restabilirea situaiei anterioare acesteia. Textul menionat

38

consacr dreptul prii care a obinut desfiinarea titlului executoriu, la restabilirea situaiei anterioare547. n realitate ns, nu n toate cazurile se poate realiza restabilirea situaiei anterioare 548. Astfel, chiar n art. 4041 alin. 3 C. proc. civ. se prevede c, n cazul n care executarea silit s-a fcut prin vnzarea unor bunuri mobile, ntoarcerea executrii se va face prin restituirea de ctre creditor a sumei rezultate din vnzarea actualizat n funcie de rata inflaiei, exceptndu-se situaia cnd se aplic prevederile art. 449549. n cazul n care executarea silit s-a realizat prin predarea bunurilor mobile sau imobile ale debitorului, ntoarcerea executrii se face prin restabilirea situaiei anterioare, i anume bunurile respective se vor restitui celui ndreptit. Este de reinut c ntoarcerea executrii nu se poate face dect n cazul n care s-a desfiinat titlul executoriu sau nsi executarea silit, nu i atunci cnd s-a anulat un act de executare pentru nendeplinirea condiiilor prevzute de lege550. Prin art. 4042 Codul de procedur civil arat i instana competent s dispun ntoarcerea executrii. Astfel, potrivit art. 404 alin. 2 n cazul n care instana de judecat a desfiinat titlul executoriu 549 Art. 449 prevedere c, n cazul vnzrilor prevzute n cadrul seciunii a IH-a (vnzarea bunurilor mobile urmrite) nu este admisibil nicio cerere de desfiinare a vnzrii mpotriva terului adjudecatar care a pltit preul, n afara cazului n care a existat fraud din partea acestuia (alin. 1); cnd adjudecatarul a fost creditorul, vnzarea poate fi desfiinat, dac exist temei de nulitate (alin. 2). 550 1. Deleanu, op. cit., voi. II, 2004, p. 522. sau actele de executare, la cererea prii interesate, va dispune prin aceeai hotrre, i asupra restabilirii situaiei anterioare executrii, n cazul n care instana de judecat care a desfiinat hotrrea executat a dispus rejudecarea n fond a procesului i nu a dispus restabilirea situaiei anterioare executrii, aceast msur se va putea lua de ctre o instan care rejudec fondul (alin. 2). Dac nu s-a dispus restabilirea situaiei anterioare n condiiile alin. l i 2, partea ndreptit o va putea cere instanei de judecat competente, potrivit legii551. Dispoziiile art. 4043 stabilesc competena instanei de judecat de a dispune ntoarcerea executrii n cazul n care titlul executoriu emis de un alt organ dect o instan judectoreasc a fost desfiinat de acel organ sau de un alt organ din afara sistemului instanelor judectoreti, n aceast situaie, partea ndreptit poate solicita ntoarcerea executrii pe calea unei cereri introduse la instana prevzut de art. 4042 alin. 3 C. proc. civ. 551 n cazul n care I.C.C.J. a desfiinat hotrrea pe baza creia a avut loc anterior executarea silit a unei hotrri, dar nu a dispus ntoarcerea executrii, competena de soluionare a aciunii prin care se cere restabilirea situaiei anterioare revine, conform alin. 3 al art. 4042 C. proc. civ., instanei judectoreti potrivit legii". Acest text de lege urmeaz a fi aplicat n sensul c poate fi una din instanele prevzute de dispoziiile articolelor 1-4 din Codul de procedur civil, n raport cu valoarea litigiului sau instana anume desemnat printr-o lege special - I.C.C.J., Decizia nr. 1126/15.02.2005, Dreptul" nr. 5/2006, p. 275.

39

Incidente in cursul executarii silite

Precizari prealabile In cursul executarii silite pot sa apara diferite incidente de ordin procedural, determinate de cauze diferite, cum sunt: - prescriptia dreptului de a cere executarea silita - perimarea executarii silite - suspendarea urmaririi. Unele dintre aceste incidente conduc la sistarea definitiva a activitatii de executare silita, iar altele doar la oprirea temporara a urmaririi. De asemenea, existenta proprietatii comune asupra bunurilor urmarite poate constitui si ea un impediment de temporizare a executarii silite. In continuare vom examina succint aceste incidente in realizarea executarii silite . Prescriptia dreptului de a cere executarea Prescriptia dreptului de a obtine executare silita este o cauza legala de stingere a fortei executorii a unui titlu executoriu, care produce urmatoarele efecte juridice: - stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii (naste dreptul de a refuza executarea); - stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita; - stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite (naste dreptul de a se opune executarii silite). Exista prescriptii deosebite, cu termene deosebite, pentru valorificarea drepturilor, fie prin actiuni, fie pe alte cai care duc la obtinerea unor titluri executorii pe de o parte si pentru punerea in executare a hotararilor executorii sau a altor titluri, pe de alta parte. Avem mai intai o prescriptie a dreptului material la actiune si apoi abia, dupa ce s-a obtinut in temeiul acelei actiuni o hotarare executorie, incepe sa curga o prescriptie noua, prescriptia dreptului de a cere executarea silita in temeiul titlului executoriu obtinut. Aceasta nu este o continuare a prescriptiei dreptului material la actiune, ci o prescriptie de sine statatoare, care priveste putinta de a cere executarea silita a unui titlu ce obliga la a da, a face sau a nu face, corespunzator obiectului obligatiei. Prescriptia dreptului la actiune si prescriptia dreptului de a cere executarea silita se intemeiaza pe aceleasi principii si indeplinesc functii asemanatoare. Cele doua prescriptii, desi au aceeasi natura procesuala, au un obiect distinct si uneori termene diferite de realizare. Intr-adevar, prescriptia dreptului la actiune limiteaza in timp posibilitatea de a obtine concursul organelor de jurisdictie in scopul pronuntarii unei hotarari favorabile, de recunoastere a dreptului, iar prescriptia dreptului de a cere executarea silita vizeaza insasi posibilitatea de realizare efectiva a urmaririi silite prin masuri de constrangere patrimoniala.

40

In cazul hotararilor judecatoresti (ca de altfel si al hotararilor pronuntate de alte organe cu activitate jurisdictionala), termenul de prescriptie incept curga, in principiu, de la data ramanerii lor definitive. Astfel : - hotararile date fara drept de apel devin definitive la data pronuntarii lor, aceasta fiind solutia si atunci cand ele au fost atacate cu apel, care, evident a fost respins inadmisibil; - hotararile de prima instanta, susceptibile de apel, dar neapelate, sunt definitive din momentul expirarii termenului de apel; - acelasi este momentul definitivarii in cazul in care impotriva lor s-a declarat un apel tardiv introdus, ce a fost respins ca atare, deoarece din punctul de vedere al efect juridice, un apel tardiv este ca si inexistent; in cazul in care judecata apel s-a perimat, hotararea de prima instanta devine definitiva pe data pronun hotararii de constatare a perimarii apelului; - daca apelul a fost anulat ca neregulat introdus, ca netimbrat sau ca fiind introdus de o persoana ce nu justificat calitatea de reprezentant, hotararea primei instantei se definitiveaza pe data pronuntarii hotararii de anulare a apelului; - hotararile date in apel prin care se rezolva fondul pricinii, devin definitive de la data pronuntarii lor. O data ce a intervenit prescriptia nu se mai poate proceda la punerea in executare silita a titlului executoriu. Mai mult, cand constata ca a intervenit prescriptia dreptului de a cere executarea silita, organul competent nici nu mai poate elibera titlul executoriu. Asadar, daca se prezinta organului de executare un titlu executoriu, dupa implinirea termenului de prescriptie, el trebuie sa refuze punerea in executare a titlului, iar cand s-ar cere unei instante judecatoresti sa investeasca o hotarare judecatoreasca definitiva ori irevocabila, cu formula executorie sau sa emita adresa de executare dupa implinirea termenului de prescriptie, ea trebuie, dupa caz, sa refuze acea investire ori, hotararea fiind investita, sa refuze emiterea adresei de executare catre organul de executare . Sunt supuse termenului de prescriptie de trei ani toate cererile de executare silita indiferent de natura titlului ce urmeaza sa fie valorificat, inclusiv cele prin care se urmareste executarea silita a unor obligatii nepatrimoniale - spre exemplu publicarea in ziar, pe cheltuiala debitorului, a hotararii instantei. Legea statorniceste si momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita. Potrivit art. 405 alin. 2 C. proc. civ. termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a cere executarea silita. Regula enuntata are un caracter esential, dar ea impune si unele sublinieri particulare . - Pe de o parte regula enuntata tine seama de posibilitatea efectiva a creditorului de a cere executarea silita. O atare facultate ii este conferita creditorului numai din momentul nasterii dreptului sau; anterior acestui moment nu i se poate imputa creditorului nici o culpa, caci insasi dreptul sau era inexistent. - Pe de alta parte, dreptul de a solicita executarea silita se naste din momentul in care titlul ce urmeaza sa fie valorificat devine executoriu. Principiul este acela potrivit caruia hotararile judecatoresti - principalele titluri executorii - dobandesc caracter executoriu din momentul ramanerii lor definitive. Rezulta asadar ca in toate situatiile pe care le-am examinat determinant este momentul pronuntarii hotararii (fara a interesa timpul pentru redactarea hotararii).

41

Situatia nu mai este aceeasi daca ne referim la hotararile de prima instanta care nu au fost atacate cu apel, sau hotararile nesusceptibile de apel care nu au fost recurate ori hotararile date in apel si care nu au fost recurate. Atari hotarari devin executorii prin neapelare, respectiv nerecurare si, deci, bineinteles, fara sa se fi pronuntat vreo hotarare care sa le dea caracter executoriu, dar numai dupa expirarea termenului de apel, respectiv de recurs . Daca prin hotarare s-a acordat debitorului un termen de gratie, prescriptia va incepe sa curga de la expirarea lui. In cazul in care creditorul solicita instantei sa constate ca debitorul este decazut din termenul de gratie, prescriptia incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii prin care instanta, in baza art. 383 C. proc. civ., a constatat decaderea din acest beneficiu . Cu privire la termenul de gratie dorim sa reamintim ca nu este permis in toate materiile, chiar daca in multe cazuri reprezinta regula. Un exemplu in care termenul de gratie nu este admis il constituie art. 97 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, publicata in Monitorul Oficial, Partea 1, nr. 100 din 1 mai 1934, astfel cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 11/1993, publicata in Monitorul Oficial nr. 201 din 23 august 1993 si de Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicata in Monitorul Oficial nr. 100 din 1 mai 1934, modificata prin aceiasi ordonanta. Apoi, art. 44 Cod comercial prevede ca "In obligatiunile comerciale, judecatorul nu poate acorda termenul de gratie permis de art. 1021 din Codul civil". In raporturile comerciale, executarea exacta a obligatiei este o conditie esentiala (art. 1073 Cod civil). Numai prin executarea la termen a obligatiei, creditorul realizeaza scopul avut in vedere la incheierea contractului cu debitorul. In acelasi timp, executarea la termen a obligatiei comerciale constituie si o necesitate pentru buna desfasurare a activitatii comerciale pe care o realizeaza alti comercianti. Intr-adevar, activitatile comerciale si, implicit, raporturile juridice pe care se bazeaza, se afla intr-o stransa interconexiune. Creditorul comerciant - conteaza pe sumele pe care le are de incasat . Daca instanta judecatoreasca ar acorda termen de gratie unui debitor, intarzierea in executarea obligatiei acestuia s-ar repercuta in lant asupra obligatiilor din alte raporturi juridice in care s-ar afla creditorul. Deci, acordarea unui termen de gratie in raporturile comerciale ar duce la o dezorganizare a activitatii comerciale, putand provoca executari silite, aplicarea procedurii falimentului etc. Pe de alta parte, revenind la termenul la care hotararea devine executorie, aratam ca unele hotarari judecatoresti pot fi valorificate pe calea executarii silite si inainte de a fi ramas definitive. Este cazul hotararilor judecatoresti executorii provizoriu conform art. 279 C. proc. civ. Termenul de prescriptie in cazul executarii silite privitoare la un drept personal nepatrimonial beneficiaza de o discutie mai amanuntita. Se poate discuta daca dispozitiile Decretului nr. 167/1958 sunt aplicabile si cat priveste executarea silita in cazul drepturilor personale nepatrimoniale. Intrucat dispozitiile Decretului nr. 167/1958 reglementeaza numai prescriptia dreptului la actiune avand un obiect patrimonial (art. 1) socotim ca si in ce priveste executarea silita ele se refera numai la titlurile executoriii cu obiect patrimonial. In consecinta, hotararile consacrand dreptul de a cere executarea silita a unei obligatii cu caracter nepatrimonial pot fi puse in executare ( potrivit art. 1890 din

42

Codul civil, articol care are un caracter general) timp de 30 de ani de la data cand ele au devenit titluri executorii. Asa fiind, in ceea ce priveste efectele implinirii prescriptiei dreptului de a obtine executarea silita, trebuie aratat ca o hotarare judecatoreasca neexecutata in termenul de prescriptie nu se va mai putea executa si va pierde puterea lucrului judecat. Regula se aplica si in cazul hotararilor ce pot fi puse executare silita in termenul prevazut de art. 6 din Decretul nr. 167/1956. Daca insa debitorul a execu de bunavoie obligatia dupa implinirea termenului de prescriptie, el nu are dreptul sa ceara inapoierea prestatiei, chiar daca la data executarii nu stia termenul prescriptiei dreptului creditorului de a obtine executarea silita implinit.

43