Istorie - Ghid Metodologic Pentru Activitatea Didactică Cu Elevii.

GHID METODOLOGIC PENTRU
ACTIVITATEA DIDACTICĂ CU
ELEVII CARE NU AU AVUT/ NU AU
ACCES LA TEHNOLOGIE
DISCIPLINA – ISTORIE
PROPUNERI DE ACTIVITĂȚI
1
GRUP DE LUCRU:
Prof. Ovidiu Tănase

Prof. Neamțu Aurelia
Prof. Diaconu Maria-Aurelia
Prof. Buduleci Daniela
Prof. Tudosoiu Daniel
Prof. Duță Dragoș
Prof. Tudosoiu Mihaela
Prof. Amzuloiu Nicolae
Prof. Purice Corina
Prof. Soare Cătălin
Prof. Samoilă Daniela Mihaeal
Prof. Ulmeanu Dan Laurențiu
Prof. Sîiulescu Cătălin
Prof. Sîiulescu Lăcrămioara
COORDONATOR:
Prof. Samoilă Daniela Mihaela – Inspector școlar istorie
COLECTIVUL DE REDACȚIE:
Inspector școlar general, Prof. Mihaela Andreianu

Inspector școlar general-adjunct, Prof. Mirela Toma
Inspector școlar istorie, Prof. Samoilă Daniela Mihaela
2
CUPRINS
1. Argument..........................................................................................4
2. Identificarea grupului țintă la nivelul fiecărei unități de
învățămant........................................................................................5
3. Analiza de nevoi................................................................................5
4. Elaborarea și utilizarea resurselor educaționale specifice fiecărei
discipline............................................................................................6
5. Modalități de comunicare și transmitere a materialelor către
elevi.....................................................................................................6
6. Modalități de asigurare a feedback-ului din partea elevilor.........6
7. Resurse educaționale - Clasa a V-a............................................7-27
8. Resurse educaționale - Clasa a VI-a.........................................28-44
9. Resurse educaționale - Clasa a VII-a........................................45-52
10. Resurse educaționale - Clasa a VIII-a........................................52- 58
11. Resurse educaționale - Clasa a IX-a............................................59 -75
12. Resurse educaționale - Clasa a X-a..............................................76-96
13. Bibliografie..........................................................................................97
3
I. ARGUMENT
Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea este preocupat atât de bunul mers al activității
didactice în mediul online în perioada suspendării cursurilor școlare față în față, cât și de
modalitățile de recuperare a materiei în următorul an școlar.
In efortul actual de optimizare a sistemului educațional românesc, la noile provocări lansate
de folosirea învățământului on-line, menit să asigure desfășurarea eficientă a activitatii
didactice, proiectarea activitatilor educationale este o prioritate pentru cadrele didactice,
concretizată în programe de instruire diferențiate prin creșterea performațelor.
Dat fiind faptul că o parte din elevii/cadrele didactice din învățământul preuniversitar nu
au avut/nu au acces la tehnologie în perioada 11 martie – 12 iunie 2020, prezentul ghid
reprezintă o modalitate de a veni în sprijinul acestora cu instrumente de lucru și resurse
educaționale în vederea reducerii decalajului între ei și elevii care au avut acces la învățarea
on-line.
Acest ghid își propune oferirea de suport pedagogic cadrelor didactice pentru realizarea
activităților remediale necesare. În funcție de situațiile concrete profesorul poate adapta,
modifica sau își poate construi propriile instrumente pe baza considerării tuturor
componentelor didactice.
Elaborarea ghidului metodologic are ca scop fundamental finalizarea anului școlar 2019-
2020 și încheierea situației școlare pentru toți elevii, cu respectarea principiului egalității de
șanse.
Ghidul conține etapele care trebuie parcurse de către unitățile de învățământ și cadrele
didactice în vederea finalizării anului școlar.
Pentru disciplinele din aria curriculară Om și Societate vă propunem câteva materiale
didactice utile în procesul de predare - învățare – evaluare, centrate în principal pe competențele
specifice ale fiecărei discipline, pe transferul de cunoștințe acumulate de elevi în mediul vieții
reale. Experiențele acumulate în perioada de izolare sunt oportunități de înțelegere și
experimentare a responsabilității sociale, a muncii în folosul comunității, a inițiativelor civice
și nu numai.
4
Strategiile și metodele de învățare în mediul on line permit accesul la nenumărate
resurse informatice, iar cadrul didactic este un moderator, un facilitator al selectării și
înțelegerii acestora. Strategiile centrate pe învățarea constructivistă, metodele didactice care
fac din elev, actorul principal al învățării pot fi aplicate cu succes și îmbunătățite de fiecare
cadru didactic în parte.
Având în vedere semnificația orei de istorie și particularitațile sale, proiectarea
didactică constituie una din etapele cele mai importante, dar și sensibile ale demersului
didactic.Structurarea materialului destinat însușirii principalelor cunoșințe istorice are la baza
proiectarea unor lecții/unități de învățare. Se are în vedere, practic, identificarea modalitaților
de a-i determina pe elevi să reflecteze, să gândească, să dezbată, și să participe în mod direct
la propriul proces de instruire. De aceea, proiectarea unei lecții/unității de învațare este o
garanție reală pentru buna pregatire si anticipare a secventelor instructiv-educative de catre
cadrul didactic, specialitatea istorie.
II. IDENTIFICAREA GRUPULUI ȚINTĂ LA NIVELUL

FIECĂREI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚĂMANT
Grupul țintă îl constituie elevii care nu au avut/nu au acces la tehnologie.
III. ANALIZA DE NEVOI
Identificarea mijloacelor de comunicare cu elevii(telefon, poștă, voluntari din cadrul

unităților de învățământ, ONG-urilor, autorităților locale, etc.).
Identificarea pentru fiecare disciplină/clasă a conținuturilor care nu au fost parcurse în
perioada 11 martie – 12 iunie 2020.
Identificarea pentru fiecare disciplină/clasă a instrumentelor de lucru și a resurselor
educaționale de care dispune unitatea de învățământ.
Identificarea elevilor cu CES integrați în învățământul de masă.
5
IV. ELABORAREA ȘI UTILIZAREA RESURSELOR EDUCAȚIONALE
SPECIFICE FIECĂREI DISCIPLINE
Fiecare cadru didactic poate opta pentru o anumită proiectare în timp a parcurgerii unităților
de conținut, respectând logica pedagogică și dimensiunea științifică. Profesorul are libertatea
de a proiecta lecții, dovedind creativitate, dar cea mai eficientă cale este situația în acre
profesorii lucrează împreună pentru a realiza planuri, pentru a dezvolta idei comune despre
modul de predare, pentru stimularea interesului și asigurarea progresului.
Au fost elaborate, simple ilustrări, planificări calendaristice remediale și proiectări ale
unităților de învățare neparcurse până în data de 11 martie, ca demers didactic flexibil bazat pe
auto-instruire.
Au fost elaborate fișe de documentare, fișe de lucru, fișe/teste de evaluare/autoevaluare,
etc, care să constituie modele pentru cadrele didactice.
Resursele educaționale se vor elabora din materia care trebuia parcursă în perioada 11
martie – 12 iunie 2020 pentru fiecare disciplină/modul pe niveluri/cicluri de învățământ.
V. MODALITĂȚI DE COMUNICARE ȘI TRANSMITERE A

MATERIALELOR CĂTRE ELEVI
Cadrele didactice vor contacta telefonic elevii și părinții acestora.

Resursele educaționale pot fi puse la dispoziția elevilor prin poștă sau prin intermediul
voluntarilor din cadrul unităților de învățământ, ONG-urilor, autorităților locale, etc.).
Transmiterea resurselor educaționale se face periodic(cel puțin o dată pe săptămână).
VI. MODALITĂȚI DE ASIGURARE A FEEDBACK-ULUI DIN

PARTEA ELEVILOR
Colectarea fișelor de lucru, fișelor/testelor de evaluare/autoevaluare se face

la nivelul unității de învățământ de către persoanele implicate în transmiterea
acestora, iar școala asigură transmiterea acestora către cadrele didactice spre
evaluare și oferirea feedback-ului către ele
6
ISTORIE CLASA A V-A
Fişă de lucru
Roma antică - regalitate si republică
Prof. Purice Corina
Școala Gimnazială Nr. 4 Rm. Vâlcea
1.Ce stii despre asezarea si relieful Italiei?
asezare…………………………………………………………………………………………
insule………………………………………………….............................................................
relief…………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………….
2. Cu ce se ocupau locuitorii Italiei? ( viata economică )
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………..
3.Ce popoare locuiau pe teritoriul Italiei!
-cel mai vechi popor………………………………
popoare venite mai târziu ……………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………..
7
4. Ce stii despre fondarea Romei?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
5.Ce stii despre asezarea Romei?
…………………………………………………………………………………………………
6.Cand a fost fondat Roma si cine erau locutorii?
anul fondarii……………………………………………
locuitorii ( ce popoare)…………………………………………………….
7. Ce clase sociale erau in Roma regală?
a)……………………………………………………………………………................
b)………………………………………………………………………………………
c)………………………………………………………………………………………
d) ……………………………........................................................................................
8. In ce perioada era condusă Roma de regi?
intre ………..……i. Hr si …………… i.Hr.
9. Câti regi a avut in total Roma?
……………………………..
10. Care erau atributiile regelui?
8
…………………………………………………………………………………………..
11. Care erau cele mai importante intitutii ale Romei regale?
a)…………………………………………………………………………………………
b)………………………………………………………………………………………..
12.Ce s-a intâmplat in anul 509 i.Hr?
………………………………………………………………………………………….
13. De cine era condus Roma in timpul republicii?Ce atributii aveau?
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
14.Cine conducea Roma in vreme de război?
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………..
15. Ce atributii aveau?
pontifex maximus…………………………………………………
pretor………………………………………………………
cenzor…………………………………………………………………………
chestor…………………………………………………………………………..
edil……………………………………………………………………………..
16. Cine detinea puterea politică in Roma ? Cine erau lipsiti de drepturi politice?
9
ISTORIE CLASA A V-A
Fişă de lucru
Statul Roman
Prof. Purice Corina
1. Citeşte cu atenţie textul, apoi răspunde cerinţelor:
Senatul a reprezentat instituţia supremă în perioada republicană, acesta

implicându-se în toate domeniile vieţii statului roman. Numărul iniţial al senatorilor
era de 300. Ei erau numiţi pe viaţă şi se bucurau de numeroase privilegii. Atribuţiile
Senatului demonstrează puterea pe care această instituţie o deţinea. Senatorii aveau
autoritatea superioară de a acţiona legile, de a controla întreaga administraţie,
activitatea judecătorească şi cea financiară , chestiune militare, cele de cult religios,
de a asigura păstrarea tradiţiilor romane. Senatul decidea în problemele de politică
externă şi administra, după începerea cuceririlor, teritoriile care intrau în stăpânirea
Republicii romane. (despre Senatul roman)
a. Subliniază, pe text, definiţia dată Senatului roman.

b. Transcrie din text fragmentul care arată o atribuţie de politică internă a Senatului.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
c. Transcrie din text fragmentul care arată o atribuţie de politică externă a Senatului.
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
2. Studiază harta alăturată, apoi imaginează-ţi că trebuie să duci o scrisoare, din

partea împăratului, de la Roma, în Siria, pe ţărmul de est al Mării Mediterane.
Descrie două variante de trasee pe care le-ai putea urma şi mijloacele de
transport pe care le-ai putea utiliza.
Varianta
1: ......................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
Varianta
2: ......................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
10
ISTORIE CLASA A V-A
Lumea geto-dacă
Schița lecției

Școala Gimnazială Anton Pann Rm. Vâlcea
Burebista pagina 108
Captarea atenƫiei Despre Burebista textul de sus : Ajungând în fruntea ...
A.PERICOLELE
În sec I î. Hr. Geto-dacii se confruntau cu trei mari pericole:
-în sud Imperiul Roman;
-în nord-vest celƫii;
-pe litoral grec
Datorita acestor pericole Burebista (82-44 îHr.) uneşte triburile geto- dace, îi înfrânge pe
celƫi, apoi
supune cetăƫile greceşti de pe litoral.
Regatul lui Burebista se întindea-
-N –Carpaƫii Păduroşi; -V- Slovacia;
-S- Munƫii Haemus; -E – Bug.
C.LUPTELE CU ROMANII ŞI SFARŞITUL

Burebista se amestecă în războiul civil (49-48 î.Hr.) dintre Caesar şi Pompei, dând
sprijin celui din urmă care este înfrânt.
Caesar doreşte o expediƫie peste Dunăre pentru a-l pedepsi pe Burebista, dar este asasinat.
Aceaşi soartă o are şi Burebista, iar Regatul Dac se destramă.
RĂZBOAIELE DACO-ROMANE pagina 109

A. DECEBAL
Pericolul roman îi face pe daci să se unească sub Decebal care cum relata Dio Cassius
„Decebal, regele dacilor, era priceput în ale războaielor şi iscusit la faptă, ştiind când să
năvălească şi când să se retragă la timp, meşter în a întinde curse, viteaz în luptă, ştiind a
se folosi cu dibăcie de o victorie şi a scăpa cu bine dintr-o înfrângere: pentru cari lucruri el
a fost mult timp un potrivnic de temut”.
B. IMPERIUL ROMAN
Imperiul era condus de Traian care dorea să ocupe Dacia pentru că
erabogată: aur, pământuri fertile şi păduri.
11
C. RĂZBOAIELE DACO-ROMANE
În 101 d. Hr romanii conduşi de împăratul Traian trec Dunărea şi îl înfrâng pe

Decebal. Iarna 101-102 dacii trec Dunărea şi distrug provincia romană Moesia.
În 102 d.Hr romanii atacă din nou, iar Decebal cere pace.
Între 105-106 d.Hr este al doilea război daco-roman în care împăratul Traian iese
învingător.
D. SFARŞITUL LUI DECEBAL

Urmărit de romani regele dac, Decebal se sinucide. Dacia este ocupată de romani
şi transformată în provincie romană.
Romanii au introdus limba latină în Dacia;
-au adus administraƫia romană; -au adus colonişti; au construit oraşe şi drumuri.
12
ISTORIE CLASA A V-A
Civilizația islamică
Schița lecției

1. Islamul – credinţa, apariţia şi expansiunea sa pagina 112

Descoperim, învăƫăm pagina 112
A.CADRUL NATURAL
Peninsula Arabică este o zonă deşertică unde nu se poate cultiva, doar Yemenul este o zonă
mai fertilă
B.CINE ERAU ARABII?

Erau oameni ai deşertului care locuiau în corturi şi creşteau cămile, sau erau negustori. Oameni
de
rând sau bogaƫi erau organizaƫi în triburi.
C.APARIŢIA ISLAMULUI
Triburile arabe erau politeiste şi aveau un centru religios la Mecca unde era Kabba care se
spune că a fost adusă din Rai.
În anul 622 d.Hr. Mahomed a întemeiat o nouă religie bazată pe 5 stâlpi:
-mărturisire credinƫei;
-rugăciunea de 5 ori pe zi cu faƫa spre Mecca;
-milostenia faƫă de săraci;
-postul Ramadam;
-pelerinajul la Mecca.
Arabii au cucerit: Peninsula Arabică, Iranul până-n India, nordul Africii şi
chiar Spania.
D.CULTURA ISLAMICĂ PAG. 114

Arabii prin cuceririle lor au:
-dezvoltat comerƫul;
-dezvoltat ateliere;
-adus noi plante;
-construit oraşe;
-descoperit noi metode în medicină şi ştiinƫe.
13
ISTORIE CLASA A V-A
Formarea poporelor medievale
Schița lecției
1.FORMAREA POPOARELOR EUROPENE pagina 118

Popoarele Europei sunt rezultatul vechilor civilizaƫii şi al marilor migraƫii.
A.POPOARELE GERMANICE
Germanii au fost migratori care au atacat Imperiul Roman în secolele III-V.
Romanii au fost incapabili să apere imperiul astfel că germanicii se aşează în Italia,
Franƫa şi Peninsul Iberică. Ei au fost asimilaƫi în aceste regiuni de autohtoni.
În partea nordică a Europei germanicii au format popoare care sunt până astăzi: germanii,
danezii, islandezii, suedezii, englezii etc.
B.POPOARELE SLAVE
Slavii au migrat şi au ocupat estul Europei şi Peninsula Balcanică.
Azi popoarele slave sunt: ruşii, ucrainienii, bieloruşii, cehii, slovacii, sârbii, bulgarii etc.
C.POPOARELE FINO-UGRICE
Migratorii fino-ugrici au venit din Est şi s-au aşezat în nordul Europei (laponii, finlandezii,
estonienii) şi-n Câmpia Panonnică (maghiarii).
Maghiarii au venit din Asia şi în 895 d.Hr. s-au aşezat în Pannonia unde au fost creştinaƫi în
rit catolic la anul 1000 d.Hr.
2.POPOARELE ROMANICE. ETNOGENEZA

ROMANEASCĂ
A POPOARELE ROMANICE PAGINA 119
În Antichitate romanii au cucerit pe autohtoni tabelul pagina 119.
Aceştia au învăƫat latina şi au preluat cultura romană. Aşa s-au format poparele romanice:
francezii, italienii, portughezi, spaniolii şi românii.
B.ETNOGENEZA
ROMANEASCĂ pagina 121 Captare
atenƫiei –textul de sus.
Stăpânirea romanilor în Dacia a durat între 106 şi 271.
Geto-dacii au preluat de la romani: limba latină şi cultura romană.
În anul 271 d.Hr armata şi administraƫia romană s-au retras din Dacia, dar populaƫia daco-
romană a rămas aici lucru demonstrat prin descoperirile arheologice.
Peste spaƫiul locuit de strămoşii noştri au trecut popoarele migratoare, cei mai importanƫi
fiind slavii. În sec VIII procesul de formare al poporului român a fost încheiat, iar în sec IX
apar primele formaƫiuni politice româneşti.
Limba română este formată din cuvinte: 65% de origine latină, 30% slave, 150 de cuvinte
dace, iar restul au altă origine.
14
ISTORIE CLASA A V-A
Fişă de lucru
Etnogeneza românească
CN ”Mircea cel Bătrân” Rm. Vâlcea
I. Completaţi spaţiile libere, utilizând termenii din lista dată:

Etnogeneza românească reprezintă …………….complex de formare a poporului
………………..şi a limbii………………… Etnogeneza a început o dată cu
fenomenul……………. dacilor şi s-a încheiat în secolele……………….La
venirea………………….elementele fundamentale ale limbii române erau deja cristalizate.
LISTA: romanizării, procesul, VII – VIII, român, slavilor, române.
II. Neputând să mai apere provincia în faţa atacurilor migratorilor, în anul 271 împăratul
Aurelian a ordonat abandonarea Daciei romane. Acest fapt nu a însemnat şi plecarea populaţiei,
lucru dovedit de numeroase descoperiri arheologice. După retragerea ordonată de Aurelianus,
daco-romanii au continuat să-şi ducă existenţa pe pământul lor, ocupându-se cu agricultura,
păstoritul şi meşteşugurile. Dacia, împreună cu teritoriile învecinate de la sud de Dunăre,
formau o vastă comunitate de civilizaţie romană şi limbă latină.
Pornind de la textul de mai sus, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Menţionaţi cauza pentru care împăratul Aurelian a ordonat abandonarea Daciei romane.
2. Precizaţi ce s-a întâmplat cu daco- romanii după retragerea ordonată de Aurelianus.
3. Identificaţi ocupaţiile daco-romanilor.
4. Ce formau Dacia, împreună cu teritoriile învecinate de la sud de Dunăre.
15
CLASA A V-A
EUROPA CREŞTINĂ ÎN MILENIUL I
Schița lecției
Captarea atenƫiei – textul de sus pag. 123 răspunde la întrebările 1, 2, 3

A.ÎNCEPUTURILE ORGANIZĂRII CREŞTINISMULUI
Dacă la început religia creştină a fost prigonită după ce Constantin cel Mare îi dă libertate în
313 d.
Hr.
Până la anul 1000, treptat toate popoarele Europei s-au creştinat.
B.BISERICA CATOLICĂ
Papa de la Roma se considera urmaşul Sf. Petru şi conducătorul spiritual al creştinismului.
Dar el se considera şi om politic.
În 962 Otto I se încoronează ca împărat Romano-german.
C.BISERICA ORTODOXĂ PAG. 124
Patriarhul de la Constantinopol care era subordonat împăratului bizantin, conducea
creştinismul răsăritean.
D. MAREA SCHISMĂ
Conflictul dintre papa de la Roma şi patriarhul de la Constantinopol faca ca în 1054
creştinismul să se rupă în două: Catolici în Apus şi ortodocşi în Răsărit.
E.CREŞTINAREA FRANCILOR . CAROL CEL MARE. IMPERIUL
BIZANTIN PAG. 125 A.CREŞTINAREA FRANCILOR
În 476 d. Hr Roma este cucerită şi tot acum se sfârşeşte cu Imperiul Roman de Apus. Papa
i-a atras pe barbarii veniƫi la creştinism.
Regele franc Clovis şi soƫia sa Clotilda au fost creştinaƫi în rit catolic. Astfel că francii sub
Carol cel
Mare au devenit apărători ai creştinismului şi cei care au impus această religie cu sabia. Carol
cel
Mare a fost încoronat de către papă în anul 800 ca împărat.
F.IMPERIUL BIZANTIN pag. 126

Imperiul Roman s-a împărƫit în anul 395 în două:
-Imperiul Roman de Apus – Roma;
-Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin) – Constantinopol.
Imperiul Bizantin a supravieƫuit până-n 1453 când a fost cucerit de către turci.
Imperiul Bizantin avea ca limbă greaca şi a atins maxima dezvoltare în timpul împăratului
Iustinian
(527-565):
-a cucerit noi teritorii (Africa, Italia, Spania);
-a construit Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol.
Atacurile popoarelor migratoare, urmate de cele ale creştinilor catolici au dus la slăbirea
bizantinilor şi în final la cucerirea Constantinopolului în 1453.
Imperiul Bizantin a avut un rol important în creştinarea bulgarilor şi a slavilor de răsărit.
De asemenea prin Chiril şi Metodiu s-a format un nou alfabet “CHIRILIC
16
ISTORIE CLASA A V-A
Societatea medievală
Schița lecției
VIAŢA COTIDIANĂ ÎN EVUL MEDIU pag. 12

Captarea atenƫiei pagina 127 Imaginile
A. AŞEZĂRI
În Evul Mediu majoritatea oamenilor stăteau la sate.
Satele erau mici cu case sărăcăciaose acoperite cu paie. În centrul satului se afla
biserica.
Copiii şerbilor (ƫărani fără pământ) păşteau animalele. Puƫini ƫărani aveau pământuri
ale lor.
B.LOCUINŢA, ÎMBRĂCĂMINTEA, RELIGIA
Casele erau mici construite din lemn, pământ sau piatră şi acoperite cu paie. În casă se
afla:
vatra, saltele de paie şi o ladă.
Oamenii purtau un singur rând de haine din piele, pânză sau cânepă. Umblau desculƫi
când era cald sau aveau opinci când era rece.
Oamenii erau religioşi şi superstiƫioşi din cauza bolilor şi a cataclismelor. Sărbătorile
erau la biserică.
C.ALIMENTAŢIA PAG. 128
Ţăranii mâncau fierturi din grâu, orez sau mei. Rareori carne, iar legume doar vara.
Bogaƫii mâncau carne, beau vin etc.
D.TEHNOLOGIA
Pământul era lucrat cu ajutorul animalelor care trăgeau plugul şi grapa.
Morile aveau un rol important pentru a măcina cerealele.
DOMENIUL FEUDAL pagina 129
A.RELAŢIILE FEUDALE
În Evul Mediu cel mai important lucru era pământul.
B.RELAŢIILE DE VASALITATE
Un nobil depunea jurământ de avsalitate faƫă de suveran sau faƫa de alt nobil.
C.FEUDUL
Un feud care era al unui nobil primit de la un suveran (Rege) era format din:
-castel: locuinƫa nobilului, capela, grajduri, hambare etc;
-pământuri: păduri, vii, livezi, păşuni, păduri.
Pe aceste feude se aflau satele cu ƫărani dependenƫi (şerbi).
D.PIRAMIDA FEUDALĂ
REGELE (SUVERANUL)
ORĂŞENII NOBIL LAIC NOBIL ECLESIASTIC
MEŞTEŞUGARI ŢĂRANI LIBERI ŢĂRANI DEPENDENŢI
17
CAVALERISM ŞI ONOARE pagina 131
A. SITUAŢIA OAMENILOR ÎN EVUL MEDIU

În a doua jumătate a mileniului I domnea anarhia, astfel că fiecare persoană dorea să se
pună sub protecƫia cuiva. Astfel a apărut relaƫia SENIOR-VASAL.
B.OMAGIUL VASALIC
Vasalul se înfăƫişa în faƫa seniorului fără arme şi depunea un jurământ de supunere. Seniorul
îi dădea vasalului FEUDA (pământul) în schimbul supunerii.
Vasalul trebuia să dea seniorului ajutor militar în caz de nevoie.
Nobilii bogaƫi îşi permiteau să ƫină la castel cavaleri înarmaƫi.
C.CASTELUL era situat într-o zonă înaltă, era înconjurat de ziduri şi şanƫuri de apă.
Fig. 2 pagina 131.
D.CAVALERUL
Cavalerul stătea la curtea nobililor şi se ocupau cu vânătoarea şi turnirurile.
Cavalerul era un soldat a lui Hristos şi trebuia:
-să apere văduvele şi orfanii;
-să nu mintă:
-să fie fidel faƫă de stăpân.
CRUCIADELE pagina 133

Cruciadele au fost luptele dintre creştini şi musulmani.
A.CAUZELE CRUCIADELOR
-dorinƫa Papei de a reface unitatea creştinismului;
-dorinƫa de expansiune a creştinilor în Est;
-dorinƫa de a elibera locurile sfinte.
B.DESFĂŞURAREA CRUCIADELOR:
-PRIMA CRUCIADĂ (1096-1099) s-a soldat cu cucerirea Ierusalimului
-A DOUA CRUCIADĂ 1187 creştinii au fost înfrânƫi de Saladin în
bătălia de la Httin; -CRUCIADA a III-a (1889-1192) Richard I Inimă de
Leu cucereşte Ierusalimul; -CRUCIADA a IV-a a fost cucerit
Constantinopolul;
În 1244 sarazinii au cucerit Ierusalimul, iar după 1291 s-a încheiat
Cruciadele în număr de 8.
C.URMĂRILE CRUCIADELOR:
- au însemnat distrugeri și pierderi de vieți omenești
- au fost aduse: pepenele, orezu, caisul și lămâiul
ORAŞUL MEDIEVAL – SPAŢIUL AL LIBERTĂŢII pagina 130

A.SITUAŢIA ÎN EVUL MEDIU
În Europa dispariƫia Imperiului Roman a dus la decăderea oraşelor antice. Populaƫia trăia mai
mult la sate.
B.DESCRIEREA UNUI ORAŞ MEDIEVAL
Un oraş medieval era format din case, străzi, prăvălii, iar în centru era primăria şi biserica.
În vestul Europei oraşele erau înconjurate de ziduri de apărare.
C.CINE ERAU ORĂŞENII?
Orăşenii se ocupau cu: meşteşugăritul (fierari, dulgheri, pietrari, ƫesători), comercianƫi,
doctori, profesori şi chiar ƫărani.
18
Oraşele erau dependente de seniori, dar multe şi-au câştigat libertatea.
Meşteşugarii erau organizaƫi în bresle.
D.LIGA HANSEATICĂ
A fost o alianță militară și comercială a orașelor de la Marea Nordului până la Marea
Baltică, începând cu Evul Mediu târziu (secolul al XIII-lea) până în secolul al XVII-lea. La
ultima conferință a Hansei, desfășurată la Lübeck în anul 1669 au participat doar nouă
orașe: Lübeck, Hamburg, Bremen, Braunschweig, Danzig, Hildesheim, Köln, Osnabrück și
Rostock. Veneția s-a eliberat de sub dominaƫia Imperiului Bizantin în sec X şi a fost o
adevărată putere maritimă şi comercială. Se ocupa cu transportul produselor aduse din Asia:
mătasea, piperul, scorƫişoare, cuişoare etc.
CATEDRALE ŞI UNIVERSITĂŢI pagina 134
A. CATEDRALELE
Sunt lăcaşuri de cult impunătoare. Stilul gotic cu contraforturi care a apărut în Franƫa la
sfârşitul sec. XI ce se caracteriza prin contraforturi, ferestre cu vitralii, sculpturi şi arcuri
frânte. Catedrala Notre Dame din Paris şi Domul din Koln pag. 134.
Stilul romanic cu ziduri groase, ferestre mici şi arcuri curbe.
B.UNIVERSITĂŢI
Sunt şcoli superioare care oferă un grad înalt de educaƫie. Acolo se studia:
gramatica, retorica, logica, aritmetica, astronomia, muzica şi geometria.
Universităƫi: Bologna (1088), Padova, Oxford, Salamanca sau Padova.
Studiul era bazat pe memorizare, învăƫarea Bibliei, iar autoritatea profesorului era de
necontestat.
19
ISTORIE CLASA A V-A
Fişa de lucru Nr. 1
1. Pe baza imaginilor de mai jos identificaţi ierarhia feudală a societăţii medievale.
20
ISTORIE CLASA A V-A

1. Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos.
Seniorul şi vasalul erau legaţi printr-un contract seniorial-vasalic. Vasalul trebuia să ia

parte la consfătuirile la care îl convoca seniorul şi să asiste la scaunul de judecată. Aceasta
erau îndatoririle de sfat Vasalul se obliga să respecte persoana, familia, onoarea şi averea
seniorului. Aceasta era datoria de credinţă Vasalul trebuia să-şi însoţească pe senior şi să-l
ajute în război (dar nu mai mult de 40 de zile pe an).
La rândul său, seniorul era dator să-şi protejeze şi să-şi apere vasalul contra
duşmanilor acestuia, să-i facă dreptate, să-l sfătuiască la nevoie şi să-i ocrotească familia în
caz de moarte.Toate roadele feudului, obţinute cu trudă de către ţărani erau încasate de vasal,
ca plată dreaptă pentru serviciile făcute seniorului său.
Când vasalul sau suzeranul nu-şi respectau obligaţiile,erau acuzaţi de felonie şi
jurământul înceta să mai fie valabil. Vasalul care îşi înşela seniorul se făce vinovat de trădare
şi îşi pierdea feuda si uneori si viata. La rândul său, seniorul care nu-şi respecta vasalul sau
abuza de drepturile sale faţă de acesta era acuzat de felonie şi îşi pierdea drepturile asupra
feudei.
Răspundeţi la următoarele cerinţe:
 Numiti pe baza textului trei obligaţii ale Seniorului faţă de vasal.
 Numiţi pe baza textului trei obligaţii ale Vasalului faţă de senior.
 Precizaţi pe baza textulu consecinţele încălcării contractului seniorial-vasalic.
 Vocabular:
 Senior – feudalul (nobilul) care oferă feudul în posesia altui nobil.
 Vasal – feudalul (nobilul), om liber, care se plasează sub protecţia altui nobil şi
primeşte feudul.
 Vasalitate – practica prin care un nobil (vasalul) intră în serviciul unui om
important (senior).
 Feud (feudă) – proprietate funciară condiţionată de anumite servicii, acordat de un
feudal – senior unui feudal-vasal.
21
ISTORIE CLASA A V-A

CN ”Mircea cel Bătân” Rm. Vâlcea

„ Oameni buni, lucrurile nu pot merge bine atâta timp cât vor exista nobili şi până
când nu vom fi cu toţi egali. De ce aceştia pe care noi îi numim seniori şi nobili sunt stăpâni
deasupra noastră? Ne tragem toţi dintr-o singură mamă şi dintr-un singur tată, Adam şi
Eva....Când Adam săpa şi Eva cosea, nobilul unde era? Prin ce pot ei să spună şi să arate că
sunt mai buni ca noi, numai că ne obligă să cultivăm şi să arăm şi să le dăm roadele muncii
noastre?
 Numiti pe baza textului categoria socială căruia îi aparţine autorul textului
 Identificaţi pe baza textului dacă autorul contestă sau nu structura societăţii
medievale
 Identificaţi pe baza textului (2 citate) un argument religios al egalităţii între oameni

„Cetatea lui Dumnezeu pe care oamenii o cred una, este deci, împărţită în trei stări: unii
se roagă, alţii se luptă, alţii... muncesc. Aceste trei părţi care coexistă nu suferă să fie
despărţite.......această îmbinare nu este mai puţin unită şi astfel a putut legea lui D-zeu să
triumfe şi lumea crestină să se bucure de pace.
Episcop Adalberon de Laon - Poemul prinţilor
(1030)
a. Identifică numele acordat de episcop societăţii medievale.
b. Identifică cele trei stări sociale din societatea medievală.
Prezintă rolul coexistenţei celei trei stări (defineşte obiectivul „Cetăţii lui D-zeu”).
22
ISTORIE CLASA A V-A
Statele medievale europene
Schița lecției
Captarea atenƫiei pagina 137
A.FRANŢA pagina 138
În anul 843 imperiul lui Carol cel Mare s-a destrămat în trei state, partea vestică devenind
Regatul Franƫei.
Moartea lui Ludovic al V-lea a dus la venirea pe tron a dinastiei capeƫiene.Franƫa a fost
dominată de anarhie unde nobilii aveau o mare putere. Filip al II-lea (1180-1223) a dus la
întărirea puterii regelui.
În 1302 a fost înfiinƫată Adunarea stărilor menit să – l ajute pe rege în luarea deciziilor.
Între 1337 şi 1453 a avut loc Războiul de 100 de ani între Franƫa şi Anglia. După
numeroase înfrângeri, Ioana d’ Arc a condua pe francezi la victorie.
B.ANGLIA pagina 138
Micile regate s-au unit abia în sex X, iar în 1016 Anglia este cucerită de danezi.
În 1066 Anglia se eliberează de danezi sub Wilhelm de Normandia.
În 1215 este semnată Magna Charta prin care se garanta libertatea nobililor.
În 1265 este format Parlamentul.
După Războiul de 100 de ani cu Franƫa a avut loc Războiul celor două Roze.
C.IMPERIUL ROMANO-GERMAN PAGINA 139
Partea estică a imperiului lui Crol cel Mare a devenit regat german care sub conducerea lui
Otto I a devenit Sfântul Imperiu Romano-German.Acest imperiu era formal, nobilii având o
mare putere. Anumite oraşe de la Marea Baltică ieşeau de sub ascultarea împăratului, la fel
şi-n Italia. Din sec XIV-lea Imperiul Romano-German încetează să mai fie o mare putere.
23
LUMEA ROMANEASCĂ. STATELE MEDIEVALE ROMANEŞTI.
DIVERSITATE CULTURALĂ ÎN LUMEA ROMANEASCĂ
A. LUMEA ROMANEASCĂ pagina 140
a.TRANSILVANIA
Micile formaƫiuni prestatale ajung sub stăpânirea Ungariei începând cu sec IX-XI.
b.ŢARA ROMANEASCĂ
Existau mici formaƫiuni prestatale care au fost unificate de Basarab I Întemeietorul.
Capitalele au fost prima dată la Câmpulung, Curtea de Argeş, Târgovişte şi apoi Bucureşti.
Alƫi domni au fost: Mircea cel Bătrân şi Vlad Ţepeş care au dus lupte cu turcii.
c.MOLDOVA
Primul descăleca tla est de Carpaƫi a fost cel a lui Dragoş, urmat apoi de cel a lui Bogdan.
Alƫi domni
au fost: Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare.
Capitalele au fost la Baia, apoi la Siret, Suceava şi Iaşi.
d.DOBROGEA
Şi aici au existat mici formaƫiuni prestatale a lui Dobrotici şi Balica.
B.DIVERSITATE CULTURALĂ ÎN LUMEA ROMANEASCĂ pagina 141
Regatul Ungariei i-a colonizat în Transilvania pe secui, iar apoi pe saşi pentru a-i ajuta la
stăpânirea acestui teritoriu locuit în majoritate de români. Oraşe precum Braşov, Sibiu,
Bistriƫa sau Cluj au ajuns să fie centre urbane cu ateliere, şcoli, pieƫe şi biserici datorită
influențelor saşilor veniți din Vest.
24
ISTORIE CLASA A V-A
Fişa de lucru
Prof. Dr. Diaconu Maria Aurelia
Școala Gimnazială”I. Gh. Duca” Rm. Vâlcea
1. Citiți cu atenție următorul document și apoi răspundeți la cerințele de mai

jos:
“Prin Charta noastră de față, în numele nostru și al urmașilor nostri, am confirmat pe
vecie libertatea Bisericii engleze, ca să aibă drepturile sale întregi și libertățile sale
neștirbite… Am mai îngăduit tuturor oamenilor liberi din regatul nostru toate libertățile scrise
mai jos, ca să le aibă și să le țină ei și moștenitorii lor….precum și moștenitorii nostri. Să nu
se stabilească răscumpărări de serviciul militar și ajutorințe în regatul nostru decât cu sfatul
comun al regatului nostru, în afară de răscumpărarea persoanei noastre, de ridicarea la
rangul de cavaler a fiului nostru întâi născut și de măritișul, o data, al fiicei noastre mai mari,
dar și în aceste cazuri să nu depășească măsura chibzuită. Tot așa, cu ajutoarele cerute din
partea orașului Londra. Și orașul Londra să-și păstreze toate libertățile vechi și scutirile sale
de vamă atât pe uscat, cât și pe ape. În afară de acestea vrem să îngăduim ca toate celelalte
orașe, târguri și porturi să-și păstreze toate libertățile și toate privilegiile de scutire…”
Magna Charta Libertatum, 12 iunie 1215
1. Ce însemnătate a avut Magna Charta?

2. Care sunt categoriile sociale care beneficiau de drepturile și libertăți, conform sursei
date?
2. Completați următorul ciorchine cu informațiile cerute:
Țara.
Alegeți
răspunsul
Diploma
corect:
Cavalerilor
Ioaniți
A. Imperiul
Voievodatele
romano-
german a Formează statul
fost un stat: centralizat
Cnezatele
a.
Fărâmițat
b.
Centralizat
c. a devenit
independent
Uniformizat Consolidat de
către
B. Cavalerii
teutoni au
fost 25
colonizați
în:
3. Realizați o axă cronologică cu următoarele evenimente istorice: Întemeierea
Moldovei, Diploma Cavalerilor Ioaniți, Clujul primește statutul de oraș, Acordul de la Brașov
între Mircea cel Bătrân și Sigismund de Luxemburg
1330 - Întemeierea
Țării Românești
4. Copiați pe caiet următoarele enunțuri, completând spațiile libere cu termenii

care lipsesc:
A. Instituţie care garantează menţinerea unităţii ţării în faţa pericolelor externe dar si
interne..........................
B. Mitropolia Țării Românești a fost întemeiată de Nicolae Alexandru la............................
C. Hansa este o comunitate a ..............................germani.
D. Hugo Capet a fost rege al.....................
5. Datați următoarele imagini:
Basarab I, frescă Matei Corvin, statuie ecvestră Cronica pictată de la Viena

Curtea de Argeș Cluj-Napoca Bătălia de la Posada
26
ISTORIE CLASA A V-A
Fişa de evaluare
Prof. Samoilă Daniela Mihaela
Colegiul Național de Informatică „Matei Basarab” Rm. Vâlcea
1. Alegeți răspunsul corect:

A. Imperiul romano-german a fost un stat:
a. Fărâmițat b. Centralizat c. Uniformizat
B. Cavalerii teutoni au fost colonizați în:
a. Țara Făgărașului b. Țara Bârsei c. Țara Hațegului
C. Matei Corvin a acordat privilegii orașului:
a. Sibiu b. Brașov c. Cluj
D. Lupta de la Posada a dus la independența:
a. Transilvaniei b. Țării Românești c. Moldovei
2. Apreciați următoarele enunțuri cu adevărat sau fals:

A. Din secolul XIV, Țările Române se confruntă cu Imperiul Otoman.
B. Sașii sunt de origine maghiară.
C. Războiul rozelor din Anglia a dus la afirmarea dinastiei Tudorilor.
D. Ludovic al XI-lea, rege al Franței a impus principiul că “regele este împărat în regatul
său”.
3. Asociați cele două coloane astfel încât să existe corespondență între anii din coloana A
și evenimentele istorice din coloana B:
A B
a.1330 1.diplomele regelui Ludovic de Anjou
b.1215 2. Magna Charta Libertatum
c.1476 3. înfiinţarea mitropoliei Ţării Româneşti
d. 1453 4. desfăşurarea luptei de la Posada
5. expediția lui Mahomed al II-lea în Moldova
6. Sfârțitul Războiului de 100 de ani
4. Menționați două asemănări și două deosebiri, între întemeierea Țări Românești și

întemeierea Moldovei.
5. Ordonați cronologic următoarele evenimente istorice:

Centralizarea statului francez
Descălecatul lui Dragoș în Moldova
Încoronarea lui Otto I ca împărat al Imperiului Romano-German
6. Realizați un text cu caracter istoric utilizând următori termeni: fortificație, privilegiu,

regat, marcă, comerț, biserică, edificii, diversitate, coloniști.
27
ISTORIE CLASA A VI-A
Schema lecției
Constituirea S.U.A. Declarația de Independență. Constituția (1 ora)
Prof. Neamțu Aurelia Georgeta

Școala Gimnazială ”Take Ionescu” Rm. Vâlcea
I. Războiul de independenţă
Începând cu secolul al XVI- lea pe coasta atlantică a Americii de N englezii au
întemeiat 13 colonii state. Erau formate din englezi, francezi, suedezi, olandezi, irlandezi.
Aveau ca principale ocupații: agricultura în S și industria în N.
Din puct de vedere economic făceau comerț cu Anglia(metropola).Erau conduse de
guvernatori care erau reprezentanti ai regelui și adunări legislative.
Cele mai importante hotărâri erau luate la Londra.
a) Cauze:
 măsurile engleze care împedicau dezvoltarea ale celor 13 colonii
 dorinţa de emancipare a coloniştilor
 răspândirea ideilor iluministe
b) Etape:
 Partida de ceai de la Boston(1773)
 Confruntări între colonişti şi englezi (1775)
-armata engleză era formată din soldați profesioniști
-armata coloniştilor era formată din voluntari dornici de afirmare conduşi de
George Washington
 Congresul de Philadelphia(1776)
 Declaraţia de Independenţă (4 iulie 1776)
-proclamă drepturile la viață, libertate, fericire
-redactată de Thomas Jefferson
-caracter iluminist
 Confruntări militare:
-Bătălii: Saratoga(1777)
Yorktown(1781)
-Aliaţi ai coloniștilor: Franţa, Spania, Olanda
 Tratatul de pace de la Versailles(1783)
-recunoaşterea independenţei americanilor
-sunt cedate teritoriile de vest americanilor
II. Constituţia S.U.A.

 adoptată în 1787
 Prevede:
- SUA. – stat federal ( format din 13 colonii)
- forma de guvernământ: Republica
- principiul separării puterilor în stat:
28
-puterea executivă: președintele ales pe o perioadă de 4 ani
-puterea legislativă: Congres care era format din Senat și Camera
Reprezentanților
-puterea judecătorească: Curtea Supremă
- vot cenzitar
- garantarea libertăţilor cetăţeneşti
III. Importanţa
- formarea naţiunii americane

- formarea unui stat modern
DICŢIONAR:
Independenţă = situaţia unui stat de a rezolva singur problemele sale interne şi externe
Boicot = refuzul de a mai cumpăra produsele engleze
Naţiune = comunitatea de oameni care vorbesc aceeaşi limbă, ai au conştiinţa originii
comune şi au aceleaşi idealuri
Stat federal = stat creat prin unirea mai multor state, care îşi păstrează organizarea proprie,
având anumite organe de conducere şi legi comune
Constituţie = lege fundamentală a unui stat care determină forma de guvernământ structura
socială, economică şi politică, modul de orgnizare şi funcţionare a organelor de stat, drepturi,
libertăţi şi responsabilităţi
Republică = formă de guvernământ în care organele supreme ale puterii de stat sunt alese pe
un timp determinant
29
Test de evaluare
Revoluția americană
I. Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Între 1607 şi 1773, englezii au înfiinţat pe coasta Atlanticului de N
a. 12 colonii b. 15 colonii c. 13 de colonii
2.În 1787, S.U.A. adoptă o Constituție care avea la bază:
a. Principiul divinității depline b. Principiul separării puterilor în stat
c. Pricipiul guvernării de drept
3. În 1781, armata engleză a fost nevoită să capituleze la:
a. Versailles b. Saratoga c. Yorktown
4. Declaraţia de Independenţă a SUA a fost redactata de:
a. George Washington b. Benjamin Franklin c. Thomas Jefferson
5.Puterea executivă conform Constituției S.U.A avea ca reprezentant președintele ales
pe o perioadă de :
a. 5 ani b. 4 ani c. 6 ani
15 p.
II. Realizați corespondențele corecte:
1 Saratoga a.1776
2 Thomas Jefferson b. victorie americană
3. Declarația de Independență c. 1783
4 George Washington d. redactează Declarația de independență
5. Versailles e. conduce Armata Continentală
15 p.
III. Notaţi cu Adevărat (A) sau Fals (F) enunţurile următoare:

1. Constituţia S.U.A. a fost elaborată în anul 1787.
2. Revoluţia americana este ultima revoluţie din epoca modernă.
3. Steagul S.U.A. are 13 linii roşii şi albe.
4. Cu unele modificări, Constituţia S.U.A. este în vigoare şi astăzi.
5. Alături de americani luptă voluntari europeni. 15p
IV. Realizați fișele de personaje:.
45 p.
30
CN ”Mircea cel Bătân” Rm. Vâlcea
Citiți cu atenție următoarea sursă:
”Noi considerăm adevăruri evidente prin sine că toți oamenii au fost creați egali, că sunt
înzestrați de catre Creator cu anumite drepturi inalienabile(nu poate fi înstrăinat) , că printre
acestea se numără viața, libertatea și căutarea fericirii, Că, pentru a garanta aceste drepturi,
oamenii au instituit guverne, a căror justă autoritate derivă din consimțământul celor guvernați.
Că ori de câte ori o formă de guvernare devine o primejdie pentru aceste scopuri, este dreptul
poporului să o schimbe sau să o abroge, instituind un nou guvern, bazat pe aceleași principii și
organizat în acele forme care-i vor părea mai potrivite pentru a-i asigura siguranța și
fericirea..... “
(Declaratia de Independenta, 4 iulie 1776,Thomas Jefferson)
1.Identificaţi trei drepturi ale omului proclamate prin acest document.

2.Precizaţi care drept al poporului fundamentează Declaraţia?
3.Care este semnificatia zilei de 4 iulie pentru SUA?
31
Fişă de Lucru-2
Pe baza texului răspundeţi la următoarele cerinţe:

„Articolul 1: Secţiunea I.
1.Toate puterile legislative acordate prin prezentul act sunt încredinţate Congresului
Statelor Unite care se va compune dintr-un Senat şi o Cameră a Reprezentanţilor.
Articolul 2:Sectiunea I.
1. Puterea executivă este conferită preşedintelui Statelor Unite ale Americii. El rămâne
în funcţie pe o perioadă de patru ani.
Articolul 3:
Secţiunea I.1. Puterea judiciară a Statelor Unite va fi încredinţată unei Curţi Supreme
şi unor curţi inferioare.” (Constituţia Statelor Unite ale Americii – 1787)
a) Care sunt cele trei puteri ale Statelor Unite?
b) Ce putere deţine preşedintele Statelor Unite şi pe ce durată?
c) Care a fost primul preşedinte american?
32
Fisa de evaluare
Prof. Purice Corina

I. Alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
1. Guvernul de la Londra a recunoscut independenţa coloniiloe engleze prin tratatul de la:

a.Londra b. Versailles c.Saratoga
2. Declaraţia de Independenţă a fost adoptată la:
a) 4 iulie 1777 b.4 iulie 1776 c.14 iulie 1789
3. Primul presedinte american a fost:
a. B.Franklin b. T.Jefferson c. G.Washington
II. Pornind de la urmatorul fragment din Declaratia de independenta, raspundeti la

intrebari:
“Noi consideram adevaruri evidente prin sine ca toti oamenii au fost creati egali, ca sunt
inzestrati de Creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, ca prin acestea se numara viata ,
libertatea si cautarea fericirii. Ca , pentru a garanta aceste drepturi , oamenii au instituit
guverne , a caror justa autoritate deriva din consimtamantul celor guvernati. Ca ori de cate
ori o forma de guvernare devine o primejdie pentru aceste scopuri, este dreptul poporului sa
o schimbe sau sa o abroge, instituind un nou guvern, bazat pe acele principii si organizat in
acele forme care-I vor parea mai potrivite penru a-I garanta siguranta si fericirea… Asadar,
Noi, Reprezentantii S.U.A., intruniti in Congresul General, facand apel la Judecatorul Suprem
al lumii, ca garant al corectitudinii intentiilor noastre, in numele si prin autoritatea cu care
ne-a investit bunul popor al acestor colonii, declaram si proclamam in chip solemn si public
ca aceste colonii sunt si trebuie sa fie de drept state libere si independente, ca ele sunt absolvite
de orice datorie de supunere fata de Coroana Britanica ….”
1.Care sunt drepturile cu care Creatorul I-a inzestrat pe toti oamenii ?

2.De ce autoritate se desprind noile state potrivit Declaratiei ?
III. Definiti urmatorii termeni: colonie, metropola, stat federal
33
Schema lecțiilor
Revoluția franceză. De la supus la cetățean
Napoleon I și răspândirea ideilor revoluției franceze în Europa
(Lecția trebuia predată în trei ore, se va preda într-o oră )

În Franța se menținea înainte de 1789 un tip de regim politico-social care va fi

cunoscut de aici înaite sub denumirea de „Vechiul Regim”;
Structura acestuia era, în esență feudală, deși societatea franceză realizase însemnate
progrese pe calea dezvoltării capitaliste.
societatea era împărțită în 3 stări sau ordine:starea I – clerul;starea a II-a – nobilimea;
starea a III-a – burghezia.
Marea nobilime trăia, în mare parte, la Versailles, într-un lux extraordinar, susținut
prin cheltuirea unor mari sume din bugetul statului. Clerul înalt, de asemenea, avea mari
privilegii, fiind scutit, de exemplu, de la plata oricăror impozite.
Monarhia absolută era menținută și abuzurile regelui Ludovic al XVI-lea au accentuat
nemulțumirile burgheziei.
Starea a treia, deși reprezenta categoriile productive ale Franței, nu avea acces în niciun
fel la viața politică; în rândurile acesteia se remarcă burghezia și circa două milioane de
meseriași și lucrători industriali.
Cauzele revoluției:
 Cauze economice:-criza economică
- dezvoltarea lentă a agriculturii
-încetinirea dezvoltării meșteșugurilor și a comerțului prin
menținerea vechilor bresle
 Cauze sociale: -existența celor trei stări I, II, III
 Cauze politice: -existența monarhiei absolutiste, menținută de
abuzurile regelui Ludovic al XVI-lea
 Cauze ideologice:-ideile iluministe
Izbucnire și desfășurare
 5 mai 1789 – convocarea de către rege a Adunării Stărilor Generale
 14 iulie 1789-căderea Bastiliei
 26 august 1789- Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului
 3 septembrie 1791- Constituția
 10 august 1792-Insurecția de la Paris
 21 septembrie 1792-proclamarea Republicii
 2 iunie 1793-Conducerea iacobină
 27 iulie 1794-sfârșitul revoluției
34
Franța după anul 1795
 1795- se instaurează un regim al noilor îmbogățiți –Directoratul
-o nouă Constituție
 1795-1799 :- puterea executivă deținută de 5 membrii –Directoratul
-puterea legislativă deținută de Consiliul Bătrânilor și
Consiliul celor 500
Directoratul a pus capăt terorii, au fost eliberați deținuții politici.
În planul politicii externe au fost duse războaie:
-cu Austria-N Italiei (1796-1797 / înfrântă). Se afirmă Napoleon
-cu Anglia-Egipt (1798)-blocarea lui Napoleon în Egipt;
 1799-prin lovitură de stat se instaurează Consulatul –Napoleon prim consul
 1799-1804
-Puterea executivă deținută de 3 consuli
-1802 Napoleon instituie dictatura militara
-dă o serie de reforme (industrie, finanțe, comerț, justiție, învățământ)
-Politica externă- continuarea războaielor
Imperiul Napoleonian(1804-1815)
din Rusia-înfrângerea lui Napoleon

 18132 decembrie 1804 –instituie Imperiul
 Bazat pe:-armată
-cuceriri
-prestigiu
-rivalitatea cu Anglia
-ambiții personale
 Politica internă-conduce prin decrete lege
-se formează o nouă nobilime fidelă lui Napoleon
-introduce cenzura
-libertăți limitate
-membrii familiei devin conducători ai statelor cucerite
 Politică externă
-1805 –bătălia navală de la Trafalgar-împotriva flotei engleze-victoria engleză
-1805-Austerlitz -,,bătălia celor trei impărați,, -împotriva Austriei și Rusiei-victoria
franceză
-1806-Jena- împotriva Prusiei-victoria franceză
-1807-Eylau și Fridland-împotriva Rusiei-victoria franceză
1809-Wagram- împotriva Austriei-victoria armatei franco-germano-italiene
1812-Smolensk și Borodino-campania -Leipzig ,,bătălia națiunilor,,-împotriva Rusiei,
Prusiei, Austriei și Suediei-înfrângerea lui Napoleon
1814-Franța a fost invadată; Napoleon este exilat în insula Elba
1815-Waterloo-împotriva Angliei și Prusiei-infrângerea decisivă a lui Napoleon
-Este exilat pe insula Sfânta Elena unde și moare în anul 1821.
Știați că:
35
 Napoleon Bonaparte a fost cel mai cunoscut lider politic și militar al Franței, care a
influențat puternic politica europeană de la începutul secolului al XIX-lea.
 Napoleon s-a distins întotdeauna prin talentul dovedit la matematică, deși nu a învățat
niciodată să scrie corect și era adesea tachinat de către cei din jur din cauza accentului
său corsican foarte pronunțat.
 Era numit ,,micul caporal”.
 Iși iubea și respecta soldații spunând că în desaga fiecăruia se afla bastonul de mareșal.
10 citate ale unuia dintre din cei mai de seamă lideri militari pe care i-a cunoscut
istoria:
1. În politică, prostia nu e un handicap.
2. Nu întrerupeți niciodată un dușman care e pe punctul de a comite o eroare.
3. Un lider este un comerciant de speranțe.
4. Istoria este un set de minciuni asupra căruia s-a căzut de acord.
5. Dacă vrei ca un lucru să fie făcut bine, fă-l tu.
6. Cea mai bună cale de a-ți respecta cuvântul, este să nu ți-l dai.
7. Rasa umană este guvernată de propria imaginație.

8. Nu trebuie să te lupți prea des cu un inamic, altfel îl vei fi învățat toată arta ta de luptă.
9. Să faci tot ceea ce poți înseamnă să fii bărbat. Să faci tot ceea ce îți place înseamnă să fii zeu.
10. Cuvântul „imposibil” nu există în vocabularul meu.
 Se recomandă consultarea site-ului targulcartii.ro/napoleon-bonaparte pentru
alegerea unei cărți care va fi citită și vizionarea filmului
Napoleon Bonaparte-Mari Cuceritori
36
Schema lecției
Revoluția franceză de la supus la cetățean (II)

Liceul Preda Buzescu Berbești
Proclamarea republicii (1792)
Cauze:
-acțiunile politice și militare ale nobilimii, clerului catolic și regelui Ludovic al XVI-lea de
revenire la monarhia absolutistă.
-încercarea de a obține sprijin militar extern (din partea Austriei și Prusiei) pentru înfrângerea
revoluției.
Reacția revoluționarilor:
-ocuparea palatului regal și arestarea regelui Ludovic al XVI-lea la 10 august 1792
-înfrângerea trupelor austrice și prusace la 20 septembrie 1792 și preluarea conducerii de către
o nouă adunare numită Convenția Națională.
-proclamarea republicii la 22 septembrie 1792; era astfel oficial înlăturată monarhia. Republica
este o formă de organizare statală, în care suveranitatea aparține poporului, iar cei care conduc
dețin puterea pe timp limitat și sunt aleși.
Convenția Națională (1792-1799)
În funcție de cei care exercită puterea politică sunt 3 etape:
1. Conducerea girondinilor (1792-1793). Girondinii erau o grupare politică ce considerau că

revoluția trebuie încheiată pentru că și-a atins obiectivele. Ei au executat regele în anul 1793.
2. Iacobinii (1793-1794). Iacobinii, conduși de Maximilien de Robespierre, au fost o orientare
politică ce considerau că revoluția trebuie să continue până la înlăturarea tuturor adversarilor
și transformarea completă a societății franceze. Aceștia au instaurat un regim de teroare
(spaimă, frică). Pentru asigurarea ordinii interne au creat 2 instituții: Comitetul Salvării Publice
și Tribunalul Revoluționar. Pe plan extern au învins armatele străine, ce luptau împotriva
revoluției.
3. Directoratul (1795-1799)
-deținea puterea executivă printr-un consiliu format din 5 membri (directori). Pe plan extern în
campaniile militare din Italia și Egipt s-a afirmat generalul Napoleon Bonaparte.
Urmările revoluției:
1. a schimbat modul de conducere și organizare a societății
2. a asigurat existența drepturilor și libertăților pentru populație și a încurajat și alte popoare în
acest sens.
Notă:
-veți rezolva activitatea de învățare 1, p. 77
37
Schema lecției
Napoleon și răspândirea ideilor revoluției franceze în Europa

Consulatul (1799-1804)
-A fost instaurat la 9 noiembrie 1799, printr-o lovitură de stat (preluarea puterii politice prin
forță, în mod nelegal). Consulatul a fost o nouă formă de organizare statală în care puterea o
dețineau trei consuli; ca prim-consul Napoleon Bonaparte avea întreaga autoritate în stat.
Măsurile interne au însemnat reforme (schimbări, legi noi): înființarea Băncii Franței,
modernizarea învățământului, adoptarea codului civil. Pe plan extern Franța a impus controlul
asupra Belgiei și Peninsulei Italice.
Imperiul (1804-1814; 1815)
-era o formă de organizare, condusă de Napoleon Bonaparte (împăratul francezilor).

Realizări:
Bazându-se pe „Marea Armată”, a câștigat mai multe campanii militare (ex. la Austerlitz în
1805 a învins trupele ruse și austriece); în 1805 a impus blocada continentală împotriva Marii
Britanii (le interzicea țărilor europene, comerțul cu această țară considerată rivala Franței).
Câștigând războaiele cu Prusia, Rusia și Austria avea un imperiu (teritorii franceze, ocupate)
dar și teritorii subordonate, prin care controla Europa (vezi harta p. 79).
Decăderea și sfârșitul imperiului
- a început în 1812, când a fost învins în campania militară din Rusia; a continuat cu înfrângerea
de la Leipzig din 1813, ceea ce l-a făcut să renunțe la tron în 1814. În anul 1815, a revenit ca
împărat, dar la Waterloo în anul 1815, a fost definitiv învins de Marea Britanie și Prusia.
Răspândirea ideilor revoluției franceze
-în imperiul napoleonian și teritoriile subordonate s-au răspândit ideile revoluției franceze
(libertatea, egalitatea, desființarea privilegiilor)
-s-a trecut la modernizare (înnoire, adoptare de legi noi)
-ideile de libertate și unitate au favorizat lupta națiunilor (locuitorii de pe un teritoriu ce vorbesc
aceeași limbă, au aceeași istorie, cultură) pentru eliberare de sub dominația străină.
Notă:
-tema, p. 78;
38
Schema lecției
Revoluția industrială. Impactul în viața oamenilor

Termeni noi:
Industrie-ramură a economiei care cuprinde activitățile de extragere a materiilor prime,
producerea energiei, prelucrarea materiilor prime și transformarea lor în produse.
Manufactură-atelier în care se muncea manual la realizarea producției
Revoluția industrială
Cauze:
-dezvoltarea științelor
-aplicarea unor invenții în economie: mașinile de tors și de țesut au dus la creșterea producției
textile; perfecționarea motorului cu aburi de către James Watt (1769)
Urmări
-s-au folosit mașinile pentru fabricarea produselor; acestea au făcut trecerea de la vechile
manufacturi la fabrici în care muncitorii mânuiau, alimentau și supravegheau mașinile. Astfel
a apărut industria ca ramură economică. Transformările produse de progresele științei și
tehnicii conduc la revoluția industrială.
Revoluția în agricultură:
-au apărut mașini agricole: secerătoarea, semănătoarea mecanică, batoza; s-au răspândit în
Europa culturi agricole, ca porumbul, cartoful.
Revoluția în transporturi:
-în 1807 Robert Fulton a construit vaporul cu abur; a apărut locomotive cu abur
Societatea industrială:
-s-au dezvoltat orașele
-populația a migrat la oraș
-construirea de fabrici și uzine
-se amenajază cartiere și spații publice
Răspândirea revoluției industriale

-a apărut în secolul al XVIII-lea în Marea Britanie pentru că existau: capital (bani), materii
prime (cărbune, fier); s-a extins în Europa și apoi în America în a doua jumătate a secolului al
XVIII-lea și în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Notă:
Temă: Evaluare, p. 85
39
Revoluția industrială. Impactul în viața oamenilor
Fișă de lucru
Școala Gimnazială ”I. Gh. Duca” Rm. Vâlcea
I. Ce este revoluția industrială? Precizați 2 cauze ale revoluției industriale.

....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
...................................................................................................................................
II. Citiți textul următor:
În Anglia revoluția industrială s-a produs în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea fiind
avantajată de resursele pe care aceasta țară le avea (minereu de fier, rezerve de cărbune, capital,
un vast imperiu colonial). Anglia devine prima putere economică a lumii în secolul al XIX-lea.
Industrializarea Franței s-a realizat lent în secolul al XIX-lea. În Germania, revolutia industrială
s-a desfășurat mai ales după unificarea politică. SUA au beneficiat de forța de muncă a
imigranților și de invențiile tehnice îndeosebi dupa 1850, devenind, pe la 1900, principala
putere economică a lumii.
Răspundeți la următoarele întrebări:

1. Enumerați 3 țări în care a avut loc revoluția industrială în secolul XIX.
2. Menționați pe baza textului o cauză care a făcut ca revoluția industrială
să se declanșeze prima dată în Anglia și să facă din această țară «atelierul
lumii».
3. Menționați pe baza textului o urmare a faptului ca SUA au beneficiat de
forța de muncă a imigranților.
III. Asociați personalitățile din coloana A cu realizările lor din coloana B

A B
James Watt războiul de țesut mecanic
Robert Fulton motorul cu abur
John Kay vaporul
Edmund Cartwright suveica zburătoare
IV. Completaţi spaţiile libere cu termenii istorici corespunzători din următoarea

listă: James Watt, George Stephenson, Zollverein, Manchester, apă, maşina cu
aburi, profit, fabrică, energia mecanică, cărbuni, proletariat, manufactură, motor,
capital,
Revoluţia industrială a reprezentat procesul istoric de înlocuire a .............................. cu

............................. . Astfel, energia musculară a oamenilor şi a animaelor a fost înlocuită cu
.............................. .Simbolul revoluţiei industriale a fost ................................. inventată de
.............................. . Această maşină era de fapt un ............................. care îşi producea forţa
motrice prin consumul de ............................. şi .................................. . El a fost folosit și în
domeniul transporturilor după inventarea de către ........................................a locomotivei.
Prima cale ferată a legat orașele ...................................și Liverpool.
40
V. Pornind de la cele două imagini realizați un eseu de circa 10 -12 rânduri în
care să prezentați modul în care noile descoperiri tehnologice din revoluția
industrială au influențat viața cotidiană a oamenilor.
Gravură Locomotivă O batoză din 1881, exemplu al legăturii dintre

industrie și agricultură
I. Menționați două consecințe ale revoluției industriale în plan social și

economic.
II. Reflectați la imaginea de mai jos!
41
ISTORIE CLASA VI-A
Statele moderne: revoluție și emancipare națională
Fișă de lucru
1.1. Congresul de la Viena. Sfânta Alianță (1814-1815)
1. Indicaţi pe harta modificãrile teritoriale hotãrâte la Congresul de la Viena,

enumerate mai jos.
• Franţa era redusã la graniţele din
1792.
• Austria obţine Galiţia, teritorii în
nordul Italiei.
• Prusia primeşte Saxonia, Renania,
Poznania.
• Este creatã Confederaţia
Germanã, formatã din 34 de state şi
4 oraşe libere.
• Ia fiinţã Regatul Tãrilor de Jos,
prin unirea provinciilor olandeze şi
belgiene.
• Anglia îşi extinde posesiunile
coloniale şi ia în stãpânire Malta şi
Insulele Ionice, confirmându-i-se stãpânirea mãrilor.
• Rusia primeşte Finlanda şi o mare parte a Poloniei.
2. Precizați scopul creării Sfintei Alianțe.
1.2. Europa înre 1815-1848

I. Alegeți răspunsul corect:
1. Din Sfânta Alianţă nu făcea parte:
a) Rusia b) Italia c) Prusia d) Austria
2. Tratatul de pace de la Andrianopol (1829) a recunoscut Greciei :
a) autonomia; b) independenţa; c) suveranitatea; d) unirea;
3. Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu (1821) a dus la înlăturarea:
a) domniilor pământene; b) monarhiei constituţionale;
c) monarhiei absolutiste; d) domniilor fanariote;
4. Secolul al XIX-lea a mai fost denumit şi:
a) secolul luminilor; b) revoluţia paşoptistă;
c) secolul naţiunilor; d) primăvara popoarelor.
II. Completaţi spaţiile libere cu termenii corespunzători:

Formele de luptă împotriva ordinii impuse de …………………… au fost diverse, unele
din ele având un caracter ………………: s-au organizat societăţi secrete precum cea a
……………………… din Italia sau cea a grecilor, ………………
42
Lista de termeni: Antanta, Sfânta Alianţă, conspirativ, de echilibru, Carbonarilor,
aliaţilor, Eteria, Problema Orientală.
1.3. Revoluție și emancipare națională.

1.Explicați de ce revoluția de la 1848 este
denumită și primăvara popoarelor.
2. Citiţi cu atenţie sursele istorice:
I. „(…) în februarie 1848, la Paris au izbucnit
lupte de stradă (...). Acestea au culminat cu
(...) abdicarea forţată şi fuga lui Ludovic-
Filip. A fost proclamată A Doua Republică şi
s-a constituit un guvern provizoriu (…). Au
fost proclamate dreptul universal la muncă şi votul universal pentru bărbaţi.”
(Istoria Ilustrată a Lumii)
II. „16. Instrucţie egală şi întreagă pentru tot Românul de amândouă secsele.(…)
21. Emancipaţia Izraeliţilor şi drepturi politice pentru ori-ce compatrioţi de altă
credinţă.” (articole din Proclamaţia de la Izlaz, 9 iunie 1848)
III. „Revoluţia paşoptistă s-a extins şi în Moldova, Ţara Românească şi Transilvania,
culminând cu Adunarea de la Blaj (…) din mai 1848.” (Istoria Ilustrată a Lumii)
Cerințe:
1. Identificați, în cele trei surse, spațiile în care s-au desfășurat revoluții în 1848.
2. Precizați o cauză și o consecință a revoluției franceze.
3. Numiţi 4 cereri ale revoluţionarilor români.
4. Numiţi un fruntaş al revoluţiei din Transilvania și un fruntaș al revoluției din
Țara Românească.
5. Citește versurile Deșteaptă-te române! de Andrei Mureșanu și identifică
mesajul pe care îl transmite ținând cont de contextul politic, economic și
social din Țările Române.
1.4.State naționale în Europa: Italia, Germania, România

Completați următorul tabel, cu informațiile care lipsesc:
Statul Anul când a Modul în Etapele unificării Personalități

avut loc care s-a
unirea realizat
unificarea
România 1859 Prin Mihail
plebiscit Kogălniceanu
Alexandru Ioan
Cuza
Italia În jurul Piemontului și a Victor Emanuel al
avut trei etape : II-lea,
1. Războiul franco- Camillo Cavour
italo-prusac Giuseppe Garibaldi
43
2. Război în coaliție
cu Prusia contra
Austrei
3. 1870 – Alipirea
Romei la Regatul
Italian
Germania 1871 Prin fier și În jurul Prusiei în urma a
sânge 3 războaie purtate cu :
Danemarca
Imperiul Habsburgic
Franța
După unirea Principatelor Române a început o perioada de mari reforme care au

consolidat și modernizat România.
Reformele lui Alexandru Ioan Cuza:
 Reforma rurală (agrară) – împroprietărirea țăranilor cu pământ
 Reforma instrucțiunii publice – învățământul primar devine gratuit și
obligatoriu
 Reforma electorală – crește numărul alegătorilor
 Introducerea codului civil și a codului penal
10 mai 1866 – aducerea pe tromul țării a principelui Carol I
1 iulie 1866 – prima Constituție – România devenea monarhie constituțională
9 mai 1877 – proclamarea independenței României (independență recunoscută la nivel
internațional prin tratatele de pace de la San-Stefano și Berlin).
1881 – România devine Regat
1883 – România aderă la Tripla Alianță
Aplicații:
1. Documentați-vă cu privire la realizările culturale realizate în România în
epoca modernă.
2. Realizați un text istoric de cca 10-15 rânduri utilizând următorii termeni:
Berlin, Independență, Dobrogea, Peneș Curcanul, Podul de la Cernavodă
44
ISTORIE CLASA A VII-A
Fisa de evaluare
Al Doilea Război Mondial (1939-1945)
Prof. Purice Corina

1.Enumeră 3 țări care au luptat împotriva Germaniei și Japoniei !
……………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………......................................................................................
2.Enumeră 3 tări care au luptat alături de Germania!
…………………………………………………………………………………………….
……………….....................................................................................................................
45
3. Care sunt cele mai mari bătălii ale celui de-al doilea război mondial? 3 exemple
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………..
4. Cum a început al doilea război mondial?-Planul alb?
…………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………
5. Ce știi despre campania din Polonia(1939) ?
………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………….
…………………… …………………………………
6. Care a fost soarta Franței după capitulare ? ( anul 1940)
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………..
7. În vara anului 1940 care a fost singura țară care mai lupta împotriva Germaniei ?
…………………………………….
46
8.Ce s-a intamplat la 22 iunie 1941?
………………………………………………………..
................................………………………………….
……………………....................…………………….
9. Cum a capitulat Japonia?
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
10. Care alianță a câștigat acest conflict mondial?
......................................................................................................................................................
47
LUMEA POSTBELICĂ
Reconstrucţie şi dezvoltare. Viaţa cotidiană
Fișă de lucru

I. Reconstrucţia economică
După război majoritatea statelor europene urmăreau reconstrucţia economiilor puternic

afectate: refacerea industriei, transporturilor, agriculturii, comerţului, limitarea
inflaţiei, consolidarea monedelor naţionale, etc.
Planul Marshall: peste 13 miliarde de dolari au fost pompaţi în economiile statelor

Europei vestice şi centrale, pentru refacerea economică şi stăvilirea expansiunii
comunismului. Statele din estul Europei aflate în sfera de influenţă a URSS, au refuzat
acest ajutor
În anii 1950 cele mai puternice state ale lumii din punct de vedere economic erau:
SUA, URSS, RFG, UK, China şi Japonia.
Citiți cu atenție textul următor:
”George Marshall propune un ajutor suplimentar pentru Europa, pentru a evita ”grave
frământări economice, sociale, și politice” cu condiția ca europenii să repartizeze acest ajutor
ei înșiși. Propunerea Marshall se adresa întregii Europe. În timp ce Franța și Anglia primesc
propunerea americană, URSS estimează că ea aduce atingere suveranității statelor și o
respinge, antrenând în refuzul său și statele din Estul Europei. Însă 16 țări europene
occidentale decid să-i dea curs și se regrupează într-o ”Organizație europeană de cooperare
economică” înființată în 1948 pentru a-și repartiza ajutorul Marshall. Derulat pe o perioadă
de 3 ani, acesta va fi de peste 10 miliarde de dolari, principalii beneficiari fiind Marea
Briatnie, Franța, Germania de Vest, Italia. Dacă planul Marshall a contribuit puternic la
renașterea economică a numeroase țări, el a accentuat ruptura Europei în două.”
P Milza, S Berstein. Istoria secolului XX
1. Care a fost scopul Planului Marshall? Cui a fost el adresat?
II. Evoluţiile economice

După 1950 debutează a treia revoluţie industrială, și se dezvoltă noi ramuri: energie
nucleară, informatică, electronice, mase plastice, cauciuc, detergenţi, computere, robotică,
automobile, servicii).
Globalizarea economică a condus la apariţia companiilor multinaţionale.
Crize economice: crize ale petrolului 1972-1973, 1978-1979 (creşterea preţului petrolului
determină orientarea spre alternative energetice: maşini cu consum redus, energie nucleară,
eoliană, solară, etc.)
48
III. Modele economice
Modelul capitalist Modelul centralizat, dirijist
 specifică statelor industrializate  statele comuniste
(S.U.A.Canada,Japonia,statele din
V.Europei)  statul controlează totul
 bazat pe economia de piață  nu există inițiativă particulară
 concurență  proprietate comună
 existența proprietății private  producție mică
 producție mare  nivel de trai scăzut
 nivel de trai ridicat
IV. Viaţa cotidiană

Dezvoltarea economică a statelor democratice determină apariţia societăţii de
consum.
În ţările scandinavice (mai ales Suedia) se dezvoltă modelul „ statutul bunăstării
sociale”.
Apar schimbări majore în: educaţie, sănătate, cultura de masă ( TV, radio),
cinematograf, dezvoltarea turismului, etc.
În statele comuniste se remarcă controlul total al statului asupra vieţii private şi
publice a cetăţenilor, încălcarea drepturilor şi libertăţilor, lipsuri de toate felurile.
Cerință
Pornind de la sursele II, III și IV, realizează un reportaj pe tema Avantaje și

dezavantaje ale societății de consum.
49
Declaraţia universală a drepturilor omului
Fișă de lucru

Adoptată de ONU la 10 decembrie 1948 (10 decembrie devine ziua internaţională a

drepturilor omului)
Are la bază printre altele Declaraţia de independenţă a SUA (1776), Declaraţia
drepturilor omului şi cetăţeanului (revoluţia franceză 1789), etc
Este structurată pe mai multe articole
Garantează mai multe categorii de drepturi: civile, politice, economice, procedurale,
sociale, etc.
Extrage din articolele de mai jos, provenite din Declarația Universală a

Drepturilor Omului, drepturile de care se bucură orice om.
Articol Drepturi
Articolul 1. Toate ființele umane se nasc libere și egale
în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune
și conștiință și trebuie să se comporte unele față de
altele în spiritul fraternității.
Articolul 3. Orice ființă umană are dreptul la viață, la
libertate și la securitatea persoanei sale.
Articolul 5. Nimeni nu va fi supus la torturi, nici la
pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.
Articolul 7. Toți oamenii sunt egali în fața legii și au,
fără nicio deosebire, dreptul la o egală protecție a legii.
Toți oamenii au dreptul la o protecție egală împotriva
oricărei discriminări care ar viola prezenta Declarație și
împotriva oricărei provocări la o asemenea discriminare.
Articolul 9. Nimeni nu trebuie să fie arestat, deținut sau
exilat în mod arbitrar.
Articolul 18. Orice om are dreptul la libertatea de
gândire, de conștiință și religie; acest drept include
libertatea de a-și schimba religia sau convingerea,
precum și libertatea de a-și manifesta religia sau
convingerea, singur sau împreună cu alții, atât în mod
public, cât și privat, prin învățătură, practici religioase,
cult și îndeplinirea riturilor.
50
Protestul Tinerei Generații
Mișcarea Hippy
Make love not Forme de

war manifestare:
Slogane
Proteste anti-
și Flower Power război
simbolur Teatru stradal
Moda: păr
Protestul tinerei
lung, haine
generaţii mişcarea
înflorate,
Hippy
flori în păr Festivalul de la
Woodstock cu
Reprezentanț 500000 de
Originea participanți, în
i Contestă
1969
În SUA, după război, Societatea de consum

din sentimentul de Implicarea SUA în războaiele
revoltă al tinerilor din Coreea
față de valorile (1950-1953) și din Vietnam
societății (1955-1975)
contemporane Dezvoltarea armelor nucleare
Discriminarea rasială
The Beatles
Bob Dylan
Imaginează-ți că trăieși în România anilor 60 și vrei să protestezi împotriva

abuzurilor regimului comunist, utilizând ca formă de manifestare muzica. Ce
versuri ai compune? Ce vestimentația ai avea? Alegeți un slogan al cărui mesaj să
fie de impact.
51
Războiul Rece
Fișă de lucru
Notați cu A enunțurile propoziţii adevărate şi cu F pe cele care sunt false ?

1. Războiul Rece a fost un conflict militar.
2. El a avut loc între SUA şi URSS.
3. În Moscova s-a construit un zid.
4. Planul Marshall a ajutat Rusia.
5. Cele 2 alianţe au fost Tratatul de la Varşovia şi NATO.
6. În Războiul Rece s-au înfruntat democraţia şi totalitarism.
URSS, China, Tratatul de la

țările aflate sub Varșovia SUA,
influența URSS NATO Canada,
din Europa RFG
Centrală și de Țările din
Blocuri
Est Europa
militare
Occidentală
Debut
Războiul Rece Crize
1946:
Discursul lui Definiție Cauze
Churchill de
Războiul din
la Fulton Coreea,
Războiul din
Vietnam
Rivalitate politică, Accentuarea Criza Canalului
economică și divergenţelor dintre de Suez
ideologică între S.U.A. şi U.R.S.S. după al Criza Berlinului
De la Szczecin, de doilea război mondial; Criza rachetelor
lângă Baltica, și cele două
Diferenţele de sistem din Cuba
până la Trieste, la superputeri SUA
politic, economic şi social
Adriatica, o cortină (regim democratic) între cei doi rivali;
de fier a căzut peste și URSS (regim Fiecare parte dorea să-şi
continent comunist). impună sistemul într-o
zonă cât mai vastă
52
ISTORIE CLASA A VIII-A
România între democrație și autoritarism
Schiță unitate de învățare

Monarhia: Ferdinand I
1914-1927; Mihai I-Regența
1927-1930; Carol al II-lea
1930-1940
Muzică
Istorie Aeronautică
G. Enescu
N. Iorga H. Coandă Partidele
Internă
Literatură Politice:
T. Arghezii, Democratice:
Cultura PNL și PNȚ
L. Blaga,
Viața Extremiste:
G. Bacovia Garda de Fier,
politică
PCR
295 000 km2

Externă
România interbelică
Mica Înțelegere
1921: România,
Grecia și
Teritoriu și Iugoslavia
populație
Viața
economică
Înțelegerea
16 milioane Balcanică 1934:
de locuitori Agricultura Industria
Reforma agrară energetică, România,
1921 extractivă, Cehoslovacia, Grecia
chimică, etc. și Iugoslavia
1938 România
Locul I – producția de petrol
Locul II – producția de gaze
naturale și aur
Locul IV – producția de grâu
53
Fișă de lucru

România după Marea Unire
I. Notați cu A enunțurile adevărate și cu F pe cele care sunt false:

1. Prin reforma agrară din 1921 au fost împroprietăriți 1,4 milioane ţărani cu cca 6
milioane hectare.
2. Criza economică din 1929-1933 nu a afectat România.
3. După Marea Unire, România avea cca 72% români și 28% minorități.
4. Românii se bucurau de aceleași drepturi, fără deosebire de etnie, limbă sau religie.
I. Citiți cu atenție textul următor:

A.“Decretul-lege din noiembrie 1918 statua în România principiul votului universal
(numai pentru bărbaţi însă), egal, direct şi obligatoriu.”
B.”Ca urmare a introducerii votului universal, centrul de greutate al vieţii electorale s-a
mutat de la oraş la sat, deoarece ţărănimea a devenit principala masă electorală. În noile
condiţii, cele câteva mii de voturi ale marilor proprietari în masa milioanelor de voturi
ţărăneşti.”
(Ioan Scurtu, Mentalul colectiv după Marea Unire)
Răspundeți la următoarele întrebări:

1.Ce tip de vot a fost introdus în România după 1918?
2.Care a fost principala consecinţă a acestui tip de vot?
3. Precizați 4 măsuri întreprinse pentru integrarea provinciilor românești.
Monarhia constituţională şi partidele politice în România interbelică

I. Realizaţi asocierea între coloane:
1. Partidul National Liberal a. C-tin Titel Petrescu
2. Partidul National Tărănesc b. Nicolae Iorga
3. Partidul Social Democrat c. Ion I.C. Brătianu
4. Partidul Naţionalist Democrat d. Iuliu Maniu
e. Corneliu Zelea Codreanu
II. Alcătuiţi propoziţii cu conţinut istoric, folosind următorii termeni:
Regenţă, criză dinastică, partide extremiste, regim democratic.
Constituţia din 1923

Context Conținut Separarea puterilor in Atribuțiile
stat monarhului
Modificarea Titlul statului : Puterea legislativă: şef al statului
teritorială după România, stat Parlament bicameral comandantul
Marea Unire naţional, unitar, (Senat, Camera armatei
indivizibil, cu Deputaţilor) – votează reprezintă statul în
teritoriu inalienabil legile, poate interpela relaţiile externe
54
cele două reforme (care nu se poate guvernul aflat sub poate iniţia legi (cu
(agrară, înstrăina). controlul Parlamentului; aprobarea
electorală). Forma de Puterea executivă: ministrului de
Constituţia a fost guvernământ: Guvernul (format din resort
adoptată de monarhie partidul sau alianţa care numeşte primul-
Parlament în constituţională câştigă alegerrile). ministru şi membrii
martie 1923, în ereditară Puterea guvernului
timpul guvernului Sistemul politic – judecătorească: Înalta acordă decoraţii,
PNL, condus de democratic, bazat pe Curte de Justiţie şi bate monedă, are
I.C.Brătianu. separarea puterilor în Casaţie, împreună cu drept de graţiere
stat și respectarea și instanţele de judecată
apărarea drepturilor
și libertăților
cetățenești.
Comparaţi cele două Constituţii si precizați trăsăturile specifice si asemănările.

Caracteristici ale Constituției din 1866 Caracteristici ale Constituției din 1923
1. Adoptată în timpul domniei lui Carol I 1.Adoptată în timpul domniei lui
2. Separarea puterilor în stat Ferdinand I
3. Votul cenzitar 2. Separarea puterilor în stat
4. Garantarea drepturilor cetăţeneşti 3. Vot universal
5. Cetăţenia era acordată doar românilor 4. Garantarea drepturilor cetăţeneşti
ortodocsi 5. Cetăţenia era acordată tuturor
6. Forma de guvernământ era monarhia locuitorilor
ereditară 6. Forma de guvernământ era monarhia
7. Principele numea primul ministru ereditară
8. Parlamentul era bicameral 7. Regele numea primul ministru
9 Avea caracter democratic. 8. Parlamentul era bicameral
10. Făcea absracţie de suzeranitatea 9. Avea caracter democratic.
otomană 10. Drepturi egale pentru minorităţile
naţionale.
Constituția din 1866 Asemănări Constituția din 1923
Trasături specifice Trăsături specifice
România în al Doilea Război Mondial
I. Citiți textele cu atenție:

Sursa A
55
Guvernele Germaniei, Italiei şi Japoniei, pe de o parte, şi guvernul României, pe de altă
parte, constată prin plenipotenţiarii mai jos semnaţi cele ce urmează: Articolul 1. - România
aderă la Pactul Tripartit, semnat la 27 septembrie 1940 la Berlin, de Germania, Italia şi
Japonia. (...)
Din Protocolul privind aderarea României
la
Pactul Tripartit, 23 noiembrie 1940
Sursa B
„Ostași, vă ordon, treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmasul din Răsărit și Miază-Noapte....Dezrobiți
din
jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reîmpliniți în trupul țării glia străbună a
Basarabiei și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre”
(Ordinul de luptă dat de generalul Ion Antonescu la 22 iunie 1941)
Cerințe:
1. Prezentați o cauză a intrării României în război.
2. Precizați două pierderi teritoriale suferite de România în vara anului 1940
3. Enumără factorii ce au condiţionat aderarea României la războiul purtat de
Germania contra U.R.S.S.
Participarea României la război
 22 iunie 1941 – România participă alături de Germania la atacul asupra U.R.S.S.

 Până în iulie 1941 – sunt eliberate Basarabia şi Bucovina de Nord
 Armata română va lupta dincolo de Nistru, în Crimeea şi apoi la Stalingrad şi
Caucaz
 Din 1942 – teritoriul României a fost bombardat de aviaţia anglo-americană
 23 august 1944 – regele Mihai a dat o lovitură de stat înlăturându-l pe
Antonescu şi trecând de partea Naţiunilor Unite, semnînd la 12 septembrie 1944
un armistiţiu necondiţionat.
 Germania rămâne fără sursele de petrol din România, fapt ce permite URSS să
înainteze spre vest
 Septembrie-Octombrie 1944 România a luptat pentru eliberarea Transilvaniei
 Armata română a luptat alături de trupele sovietice pentru eliberrarea Ungariei,
Cehoslovaciei și a unei părți din Austria
56
Test de evaluare
1. Puneţi în relaţie anii din coloana din stânga cu evenimentele din coloana din
dreapta.
1926 Adoptarea unei noi constituţii

1923 Moartea regelui Ferdinand
1927 Constituirea Partidului Naţional Ţărănesc
Ianuarie 1941 Acordarea votului universal
1918 Declanşarea rebeliunii legionare
14 septembrie 1940 Declanşarea crizei economice
30 puncte
2. Completaţi spaţiile libere cu termenii istorici potriviţi:
La 23 august 1939 se încheie ……………………………………. între ………………

şi …………………….. .
În aceste condiţii, la 26 iunie 1940, …………….. dă un ultimatum României, cerând
evacuarea provinciilor ……………………………………... .
La 30 august 1940, prin ……………………………………………, Hitler, împreună cu
aliatul său Mussolini, impun României să cedeze Ungariei regiunea
……………………………………………………….. .
Listă de termeni: Dictatul de la Viena, Basarabia, Bucovina, nordul Transilvaniei,
Germania, U.R.S.S., Pactul Ribbentrop – Molotov.
30 puncte
3.Se dă textul:
Guvernul Reich-ului German şi Guvernul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
(U.R.S.S.), orientate spre îmbunătăţirea păcii dintre Germania şi U.R.S.S., şi pornind de la
Acordul de Neutralitate semnat în aprilie 1926 între Germania şi U.R.S.S., au elaborat
prezentul Acord:
Articolul I. Ambele Importante Părţi Contractante se obligă reciproc a evita orice forme de
violenţă, orice acţiune violentă, şi orice atac una asupra celeilalte, atât individual, cât şi în
alianţă cu alte Puteri.
Articolul II. În cazul în care una dintre cele două Importante Părţi Contractante devine parte
beligerantă cu o a treia Putere, cealaltă Importantă Parte Contractantă trebuie să se abţină de la
oricare forme de ajutor pentru această a treia Putere.
Articolul III. Guvernele celor două Importante Părţi Contractante trebuie pe viitor să menţină
contactul reciproc în scopul consultării pentru schimbul de informaţii pe subiecte ce afectează
interesele lor comune.
Articolul IV. În cazul în care disputele şi conflictele între Importantele Părţi Contractante vor
creşte, acestea vor participa în orice grupări de Puteri, care direct sau indirect ţintesc cealaltă
parte.
Articolul V. În cazul apariţiei disputelor sau conflictelor între Importantele Părţi Contractante
asupra subiectelor de un fel sau altul, ambele părţi vor aplana aceste dispute sau conflicte
57
exclusiv în cadrul unor schimburi de opinii prieteneşti sau, dacă este necesar, prin crearea
comisiilor de arbitraj.
Articolul VI. Prezentul acord este elaborat pentru o perioadă de zece ani, cu condiţia că,
ulterior una din Importantele Părţi Contractante nu-l va denunţa cu un an înainte de expirarea
perioadei de valabilitate, validitatea prezentului Acord automat se prelungeşte cu încă cinci ani.
Articolul VII. Prezentul Acord va fi ratificat în cel mai scurt timp posibil. Ratificarea va fi
făcută la Berlin. Acordul va intra în vigoare din momentul semnării.
Pornind de la acest text, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. La ce dată şi între ce state a fost încheiat pactul de mai sus?
2. Ce obligaţii şi-au asumat cele două părţi prin acest pact?
3. Pentru ce perioadă de timp a fost încheiat actul respectiv?
4. În Protocolul adiţional secret al Pactului, Stalin şi-a arătat interesul faţă de un teritoriu
românesc. Care este acesta?
5. La ce dată şi alături de cine a intrat România în al doilea război mondial
20 puncte
4. Se dă textul:
„Ostaşi, vă ordon, treceţi Prutul! Zdrobiţi vrăjmaşul din Răsarit şi Miază-Noapte....Dezrobiţi
din jugul roşu al bolşevismului pe frţii noştri cotropiţi. Reâmplinţi în trupul ţarii glia strabună a
Basarabiei şi codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile noastre”
(Ordinul de lupta dat de generalul Ion Antonescu la 22 iunie 1941)
Pe baza textului, răspundeţi la urmatoarea întrebare, argumentând:
Cum motivează conducatorul român agresiunea contra URSS?
10 puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu
58
PLAN REMEDIAL DE RECUPERARE A MATERIEI
(11martie 2020 – 12 iunie 2020)
Prof. propunător
Ovidiu TĂNASE
Colegiul Energetic Rm. Vâlce
CLASA a IX-a
TIMP MATERIALE/RESURSE
Nr crt C.S CONŢINUTURI OBSERVAŢII
ALOCAT PROPUSE
U.I.: ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN EVUL MEDIU
ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎN Manual

1.2. EVUL MEDIU
Suport de lecţie/Fişă de lucru
1. 3.1. Relaţii comerciale şi politico-militare în timpul 1 h
domnitorilor : Mircea cel Bătrân,Iancu de
5.3. Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai
Viteazul.
U.I.: UMANISMUL ŞI RENAŞTEREA ARTISTICĂ
1.1
UMANISMUL ŞI RENAŞTEREA ARTISTICĂ
2.1. OBSERVAŢII
Umanismul.
. 3.2 1. SE RECOMANDĂ STUDIU INDIVIDUAL
Umanismul românesc. 2. Elevii vor folosi resurse online si scrise
4.2. 3. Se va evalua activitatea elevilor prin acordare de teme de proiect
Renaşterea artistică. individuale şi de grup
59
U.I.: REFORMA RELIGIOASĂ ŞI URMĂRILE SALE
1.1 REFORMA RELIGIOASĂ ŞI URMĂRILE

SALE
2.1.
Protestantismul, Contrareforma Manual
2. 3.2 1h
4.2.
5.1
REFORMA RELIGIOASĂ ŞI URMĂRILE OBSERVAŢII

SALE
1. SE RECOMANDĂ STUDIU INDIVIDUAL
Războaiele religioase în Franţa.
2. Elevii vor folosi resurse online si scrise
Reforma religioasă în Transilvania
3. Se va evalua activitatea elevilor prin acordare de teme de proiect
individuale şi de grup
U.I.: EXPANSIUNEA EUROPEANĂ
1.1 EXPANSIUNEA EUROPEANĂ
2.1. Călătorii şi descoperirea noilor lumi; Manual
3. 3.2 1h Suport de lecţie/Fişă de lucru
4.2. Prezentare PPT

5.1
60
EXPANSIUNEA EUROPEANĂ OBSERVAŢII
Imperii coloniale în secolele XVI-XVII; 1. SE RECOMANDĂ STUDIU INDIVIDUAL
2. Elevii vor folosi resurse online si scrise
3. Se va evalua activitatea elevilor prin acordare de teme de proiect
individuale şi de grup
U.I.: ABSOLUTISMUL
1.1 ABSOLUTISMUL
2.1. Trăsături generale.Instituţii.

Manual
4. 3.2 Dinastiile: Habsburg, Bourbon, Tudor, Romanov; 1h
4.2.
5.1
U.I.: RĂZBOIUL DE 30 DE ANI ŞI DIPLOMAŢIA EUROPEANĂ
1.1 RĂZBOIUL DE 30 DE ANI ŞI DIPLOMAŢIA

EUROPEANĂ
2.1. Manual
Cauzele şi desfăşurarea războiului.
5. 3.2 1h Suport de lecţie/Fişă de lucru
4.2. Prezentare PPT

RĂZBOIUL DE 30 DE ANI ŞI DIPLOMAŢIA
5.1 EUROPEANĂ
61
Pacea din Westfalia .Raţiunea de stat şi echilibrul
European;
OBSERVAŢII
EVALUARE/ RECAPITULARE 1. Feed-back acordat elevilor in urma suţinerii proiectelor individuale
şi de grup
2. Notarea elevilor
62
Suport lectie
I. Marile Descoperiri Geografice

Prof. propunător
Ovidiu TĂNASE
Colegiul Energetic Rm. Vâlcea
1. CAUZE:
 Economice: comertul cu INDIA, CHINA şi AFRICA (mirodenii, bijuterii, porţelan, fildeş, sclavi, ceai,
diamante, metale pretioase) este controlat de către negustorii arabi
 Religioase: Dorinţa papalităţii de a răspândi in lume credinţa romano-catolică
 Politice: nevoia de afirmare politică a statelor iberice (Spania şi Portugalia) + ambiţiile personale ale unor prinţi
(lusitanul Henrique el Navigador)
 Ştiinţifice: progresul tehnic a permis efectuarea navigaţiei oceanice
2. MARI NAVIGATORI
 1430 - Prinţul portughez Henrique el Navigador iniţiază expediţiile europene în jurul Africii
 1487 – Bartolomeo Diaz atinge Capul Bunei Speranţe
 1492 – CRISTOFOR COLUMB (CRISTOBAL COLON) DESCOPERĂ AMERICA
 1494 – TRATATUL DE LA TORDESILLAS – PAPALITATEA ÎMPARTE LUMEA NOUĂ ÎNTRE
PORTUGALIA ŞI SPANIA
 1498 – Vasco da Gama ajunge în India

 1519-1522 – Fernando Magellan face înconjurul lumii demonstrând că pământul este rotund
3. CONSECINŢELE FORMĂRII IMPERIILOR COLONIALE
 Dispariţia civilizaţiilor locale – mayaşi, azteci, incaşi, “pieile roşii” din America de Nord
 Impunerea religiei creştine, a civilizaţei europene şi a limbilor europene
 Oceanul Atlantic devine centrul comerţului mondial
 Europa Occidentală (vestică/apuseană) devine stăpâna lumii
63
II . Imperii coloniale (I.C.) din lumea nouă în sec XV-XVII
1. I.C. PORTUGHEZ - Africa, India, Brazilia.
In Africa şi India, posesiunile portugheze sunt formate din forturi întărite, baze maritime de aprovizionare şi
factorii (centre de comerţ).
2. In Brazilia, marile plantaţii agricole şi minele de aur şi argint sunt exploatate cu ajutorul sclavilor negri
africani  creolizarea populaţiei braziliene
2. I.C. SPANIOL din America este întemeiat de către conquistadori. Hernando Cortes cucereşte Imperiul
Incas iar Francisco Pizzaro cucereşte Imperiul Mayaş. Imperiul Colonial Spaniol din America avea o suprafaţă de 3
milioane km pătraţi fiind împărţit în două viceregate: Mexic; Peru
3. I.C. OLANDEZ din America – cu centrul în Newe Amsterdam – Teritoriile olandeze din America sunt
ocupate de englezi în sec XVII – Newe Amsterdam devine New York
4. I.C. FRANCEZ din America – cuprinde două mari colonii: Canada cu centrul la Mont-Royal şi Louisiana
cu centrul la Nouvelle Orleans. Ambele colonii vor fi ocupate de englezi în sec XVIII
5. I.C. ENGLEZ din America – initial 13 state-colonii ce vor deveni independente in sec XVIII (Statele Unite
ale Americii). Englezii ocupă in sec XVII coloniile olandeze din America si în sec XVIII cele două mari colonii
franceze din America (Canada cu centrul la Mont-Royal care devine Monreal şi Louisiana cu centrul la Nouvelle
Orleans care devine New Orleans)
Fişa nr. 1
,, Vasco da Gama trimise pe unul dintre oamenii noştri la Callicut unde se găseau doi mauri din Tunis care ştiau
să vorbească castiliana şi graiul din Genova şi primul lucru pe care l-a auzit acesta a fost : << Ce diavol te-a trimis şi
pe tine aici?>>. El i-a răspuns că noi veneam să căutăm creştini şi mirodenii…S-a întors la corăbii cu unul dintre cei
doi mauri care a prins să zică: <<Mare noroc…mulţime de rubine…mulţime de smaralde…mulţumiţi lui Dumnezeu că
v-a condus pe un tărâm atât de bogat>>. Jurnalul lui Vasco
da Gama
1. Identificaţi în text motivele acestei expediţii ?

2. Ce mai voiau să demonstreze portughezii prin această călătorie ?
3.
Fişa nr.2
,,Pe mine m-a ales Dumnezeu ca sol al său, arătându-mi în care parte a lumii se află noul cer şi noul pământ
despre care a vorbit Dumnezeu prin gura Sfântului Ioan din Apocalipsa sa şi despre care le vorbise şi Isaia mai înainte
şi-mi arată semnul unde să găsesc aceasta.” Cristofor Columb
1. Ce fel de misiune consideră Cristofor Columb că are?
64
Fişa nr.3
,,Espanola (Haiti) este o minune…lanţurile de munţi, şi fiecare munte, câmpurile şi câmpiile sunt foarte bune şi
prielnice semănatului şi culturilor, pentru crescut vite de orice fel, pentru construcţii de târguri şi sate. Frumuseţea
acestor porturi maritime nu poate ficrezută, dacă nu e văzută. Şi fluviile sunt numeroase şi largi, au ape
bune…Populaţiile acestor insule, ca şi cele ale celorlalte insule pe care le-am descoperit şi am avut ştire, umblă goale…
Nu au fier, nici arme de fier, cu a căror folosinţă nu sunt obişnuiţi.”
Cristofor Columb, Scrisoare adresată lui Luis de Santangel
1. În ce stadiu de dezvoltare se aflau băştinaşii?
2. Descrieţi aspectul şi modul lor de viaţă.
Fişa nr. 4
,,Am ieşit din strâmtoare şi am ajuns pe întinderile mării liniştite. Timp de trei luni şi douăzeci de zile am mers
fără pic de hrană proaspătă. Ne hrăneam cu pesmeţi, dar aceştia se transformaseră într-un soi de pulbere cu viermi
(…). Beam o apă galbenă stătută. Mâncam, de asemenea, piele de bou, cu care erau acoperite vergile ca să nu se roadă;
le înmuiam în apă de mare timp de patru- cinci zile, după care le puneam câteva minute pe cărbunii încinşi şi le mâncam.
(…) Dar cea mai mare nenorocire era că ne-am văzut năpădiţi de un soi de beteşug care ne umfla gingiile cât pe ce să
ne acopere dinţii; cei care sufereau de el nu mai puteau să înghită nici o îmbucătură. Nouăsprezece dintre noi muriră
astfel. În aceste trei luni şi douăzeci de zile , am mers aproape patru mii de leghe fără oprire prin această Mare Pacifică
(într- adevăr e foarte paşnică) fără a vedea nici un pământ.”
Unul dintre însoţitorii lui F. Magellan relatează despre călătoria în jurul pământului
1. Despre ce strâmtoare şi despre ce mare se vorbeşte în text.

2. Identificaţi obstacolele întâlnite şi argumentaţi dacă a meritat preţul plătit.
65
Monarhia Absolută
Prof. propunător
Ovidiu TĂNASE
“L’etat c’est moi” - Ludovic al XIV-lea de Bourbon
Recapitularea cunoştiinţelor anterioare
 Numeşte cele trei stări medievale, precizează sursa puterii în Evul Mediu
 Defineşte d.p.d.v. religios: Franţa, Anglia, Spania, Rusia
 Precizează criteriile de definire a identităţii medievale. Prezintă cele trei puteri dintr-un stat
CARACTERISTICI
Doc 1. « Moştenind tronul de la strămoşii săi, prin graţia divină, prin puterea sa absolută, regele
numeşte membrii guvernului şi pe funcţionarii regatului, după bunu-i plac, cu condiţia ca aceştia să
aparţină uneia din primele două stări ; totodată el este sursa legilor şi judecător suprem al regatului.
El stabileste valoarea impozitelor pe care funcţionarii regali le încasează pentru el şi în numele
său...În fine, regele hotărăşte politica de alianţe, declară război şi pace, este comandant general al
Răspunde
armatei » la întrebări
Identifică în text, pasajul care defineşte statul absolut ca fiind monarhie ereditară de drept divin
 Precizează cine poate ocupa funcţii in aparatul ad-tiv al statului
Notează atribuţiile regale pe plan
a. legislativ c. judecătoresc e. politică externă
b. executiv d. financiar f. militar
FRANŢA  Sec XV -continuă războiul religios între catolici şi hughenoţi ; dinastia de Bourbon inlocuieşte dinastia de Valois
Doc. 2. “ Prin Edictul de Toleranţă de la Nantes (1598), regele Henric al IV-lea de Bourbon a
acordat francezilor, catolici şi hughenoţi fără deosebire, statutul de supuşi egali ai regelui, toţi având
aceleaşi drepturi şi obligaţii faţă de coroană, in funcţie de statutul lor social. Se pune capăt astfel
războiului civil religios. La rândul său, fiul său Ludovic al XIII-lea de Bourbon zdrobeşte revolta
nobilimii (Fronda) care se împotrivea creşterii puterii regale. Bazându-se pe o prosperitate
economică fără precedent graţie reformelor făcute de înalţii funcţionari regali Mazarin şi Colbert,
regele Ludovic al XIV-lea de Bourbon instaurează regimul monarhiei absolute
66
Răspunde la întrebări
 Identifică actul prin care se pune capăt războiului religios
Notează rolul jucat in istoria Franţei de primii trei regi de Bourbon si anii lor de domnie
(manual)
Stabileşte diferenţa dintre războaiele civile din timpul lui Henric IV şi Ludovic XIII
ANGLIA  Dinastia Tudor: Henric VIII emite Actul de supremaţie asupra Bisericii Anglicane
Elisabeta I Tudor crează noua nobilime provenită din mediul financiar/comercial urban (starea III) Camera
Comunelor (dominată de noua nobilime de religie anglicană) sprijină puterea regală
Dinastia Stuart (catolică)-- Iacob I Stuart si Carol I Stuart incearcă să impună absolutismul monarhic
→Război Civil intre Puterea Regală şi Parlament→stabileşte diferenţa dintre Tudori si Stuarti (relaţia cu
noua nobilime + religia)
Doc. 3 „Atât în Spania cât şi în Rusia, puteria absolută a împăraţilor s-a sprijinit pe două baze:
Una a fost Biserica care a legitimat împăraţilor statutul de Reprezentantul lui D-zeu în Imperiul
său şi să conducă fără nicio împotrivire. A doua bază a puterii absolute a fost aurul – obţinut din
America şi respectiv Siberia. Aurul le-a permis să susţină o armată puternică şi supusă voinţei
imperiale”.
RUSIA  Ivan al IV-lea cel Groaznic se

SPANIA  Regim absolutist (fundamentat pe marea
proclamă ŢAR (împărat), incepe cucerirea
putere economică/aurul din America şi pe Biserica
Siberiei (aur) şi impune puterea imperială
Romano-Catolică) instaurat de Filip II de Habsburg :
absoluta boierimii ruse prin Teroare cu
“In Imperiul Spaniol, soarele nu apune niciodată”
sprijinul Bisericii Ortodoxa Ruse
Dinastia Romanov (ţarii Petru cel Mare şi

Identifică cele două elemente comune Ecaterina I) transformă Rusia intr-o mare
putere
puterilor absolute spaniolă si rusă
 Explică sintagma “In Imperiul Spaniol,  Numeşte cele două Biserici creştine
soarele nu apune niciodată” din Spania şi Rusia
 Stabileste zonele de provenienţă ale Notează în caiet rolul jucat de trei mari
aurului ţari ai Rusiei
67
Războiul de 30 ani (1618-1648)
Structura lecţiei :
1. CAUZE 2. TABERE PARTICIPANTE 3. DESFASURARE
4. PACEA DE LA WESTFALIA 5. ŢARILE DE JOS (studiu de caz) 6. CONCLUZII
1. CAUZE
►Incercarea Habsburgilor de a crea un IMPERIU UNIVERSAL CATOLIC cu o monarhie
absolută duce OBS.
la conflictul cu principii germani protestanţi care doresc să-şi păstreze autonomia politică Franţa
CAUZE
se
POLITICE ►Dominaţia habsburgică asupra Cehiei protestante care-şi doreşte independenţa opune
►Franţa, deşi catolică, are deja o politică naţională (anti-habsburgică)
CAUZE ►Biserica romano-catolică încă nu a renunţat la planul de lichidare a protestantismului şi la
RELIGIOAS recatolicizarea Occidentului → conflict între catolici şi protestanţi
E
CAUZE ►Controlul statelelor nordice protestante (Suedia şi Danemarca) asupra drumurilor
ECONOMIC comerciale
E ce legau Marea Baltică de Marea Mediterană era ameninţat de Habsburgi
Habsburgilor deoarece este înconjurată de posesiunile Habsburgice (la Sud – Spania, la Est – Sfântul Imperiu
Romano-German, la Nord – Ţările de Jos habsburgice
Doc: „...Danemarca este înfrântă. Papistaşii sunt la Marea Baltică.....singurul lor scop
este să distrugă comerţul suedez şi să pună piciorul în patria noastră. Suedia este în
pericol din cauza puterii Habsburgilor...”
(Gustav-Adolf al II-lea, regele Suediei, 1629)
► Identifică adversarii Habsburgilor
► Argumentează caracterul medieval - religios al Războiului de 30 ani
► Explică de ce Franţa catolică luptă alături de protestanţi
► Identifică din document cele două motivaţii ale intrării Suediei în război
► Argumentează afirmaţia : Războiul de 30 ani este ultimul război medieval religios si primul
război modern al raţiunii de stat (2 argumente religioase + 2 argumente/interese statale)
68
2. TABERE PARTICIPANTE
2.a. Tabăra Imperială: Armata Imperială + Principii catolici germani

2.b. Tabăra Protestantă: Principii protestanţi germani, Cehia, Danemarca, Suedia, Franţa
3. DESFASURARE - Cehia + Germania

3.a. Etapa cehă – 1618 - «defenestrararea de la Praga» - consilierii imperiali germani sunt aruncaţi pe
fereastra Palatului Regal din Praga
1620 – Cehii sunt înfrânţi în bătălia de la Muntele Alb→Cehia este recatolicizată
3.b. Etapa daneză (1625-1629) – o coaliţie a principilor protestanţi germani şi Danemarca esteînfrântă de
imperialii conduşi de generalul-conte von Wallenstein
3.c. Etapa suedeză (1630-1635) – Suedezii, conduşi de regele Gustav-Adolf al II-lea (un geniu militar)
obţin victorii. In 1632, Gustav moare→ dezastru militar suedez
3.d. Etapa franceză (1635-1648) – O nouă alianţă franco-suedeză, după mari victorii, îi obligă pe imperiali
să ceară pacea
► Compară fazele cehă şi franceză (cauze şi consecinţe)
► Identifică două personalităţi militare – simboluri ale Războiului de 30 ani
► Menţionează consecinţele războiului pentru civilii germani
► Justifică politica Franţei de a nu interveni militar de la inceput in conflict
4. PACEA DE LA WESTFALIA (1648)

S-au semnat două tratate de pace:
• „Tratatul din Münster” (încheiat între Sfântul Imperiu Romano-German şi Franţa)
• „Tratatul din Osnabrück” (încheiat între Sfântul Imperiu Romano-German şi Suedia).
a. Principiile Păcii
 Libertatea cultelor protestante şi catolice
 Echilibrul de putere între state
b. Prevederi:
• Franţa devenea cea mai mare putere de pe continent şi un model cultural, politic şi economic pentru
Europa
• Suedia devine mare putere în nordul Europei
• Imperiul este fărâmiţat în peste 300 state germane. Împăratul îşi păstrează autoritatea reală doar în
Austria. Germania rămânea ruinată economic şi depopulată. Teritorii germane sunt anexate de Franţa (Alsacia + Lorena)
şi Suedia. Austria („habsburgia”) este împinsă spre Europa Centrală şi de Est
• Olanda protestantă devine îndependentă.
69
Frontierele vest europene rămân neschimbate până în sec. XIX (prăbuşirea Imperiului lui Napoleon I
• Limba franceză devine limba diplomatică a Europei şi lumii până la sfârşitul celui de-al doilea război
mondial (înlocuită cu engleza)
5. ŢARILE DE JOS / De Lage Landen / Pays-Bas - studiu de caz
PROVINCII LOCUITORI RELIGIE LIMBĂ STAT ACTUAL

NEDERLAND Olandezi (neerlandezi) Protestantă Olandeză (neerlandeză) OLANDA
FLANDRA Olandezi (flamanzi) Catolică Olandeză (flamanda)
Francezi (valoni) Catolică Franceză (valonă) BELGIA
VALONIA
LUXEMBURG Luxemburghezi Catolică Luxemburgheză LUXEMBURG
►Identifică o asemănare şi o deosebire între provinciile Nederland şi Flandra

►Pe baza criteriului religios, identifică în ce tabere au participat la conflict provinciile Ţărilor de Jos
► Menţionează factorul esenţial (etnia sau religia) ce stă la baza constituirii Belgiei
► Precizează cele două limbi oficiale din Belgia actuală
► Argumentează afirmaţia : Olanda şi Belgia s-au format pe baza criteriului identitar medieval
(religia)
CONCLUZII
►Războiul de 30 ani începe ca un conflict civil de tip medieval (război religios) între
Dinastia imperială de Habsburg şi supuşii săi protestanţi şi se termină ca un război
modern al intereselor naţionale, la care au participat mai multe state
►Războiul înlocuieşte criteriul identitar medieval (apartenenţa la o religie) cu un criteriu
modern (loialitate faţă de stat); totodată introduce un principiu diplomatic modern→acela
al echilibrului de putere între state
► Se termină EPOCA MEDIEVALĂ; începe EPOCA MODERNĂ
TEMA RECAPITULATIVĂ PENTRU ACASĂ
► Analizează concluziile de mai sus şi realizează un tabel în care, pe două coloane notează
elementele specifice epocii medievale şi cele specifice epocii moderne
► Compară cauzele declanşării războiului cu efectele acestuia (principiile păcii de la
Westfalia))
70
Suport lectie
Reforma şi Contrareforma
Prof. propunător
Ovidiu TĂNASE
I. REFORMA II. CONTRAREFORMA
I. REFORMA
Cauze
 religioase: simonia, nepotismul, vânzarea de indulgenţe, imoralitatea şi ignoranţa preoţilor, desfăşurarea serviciului
divin în limba latinănesiguranţa mântuirii→nevoia contactului direct cu D-zeu în limba maternă
 economice: nobilii şi regii catolici doresc să confişte marile proprietăţi ale Biseric
 politice: regii catolici nu mai acceptă controlul politic al Papei
LUTERANISMUL
1517: MARTIN LUTHER afişează la Universitatea din Wittenberg „Cele 95 teze împotriva indulgenţelor”
traduce Biblia în limba germană
Martin Luther este excomunicat; adepţii săi intemeiază o nouă Biserică Creştină (Biserica Luterană)
 introduce principiul libertatea gândirii pornind de la conceptul „Intelligo ut credam”
 respinge celibatul preoţilor (interdicţia căsătoriei)
 omul nu are nevoie de intermediari între el şi D-zeu (respinge cultul sfinţilor, icoanelor/statuilor)
 muncă activă în folosul comunităţii (nu există mănăstiri protestante)
 introduce conceptul meritului personal ( Pentru D-zeu nu contează originea socială ci Meritul Personal–
inteligenţa, educaţia şi munca) → orice funcţie trebuie ocupată prin concurs
CALVINISMUL
JEAN CALVIN Geneva „Asezământul religiei creştine”
 teoria predestinării → D-zeu ne-a predestinat pe fiecare să ajungem in Rai sau Iad, cei care vor ajunge in Rai
sunt cei care muncesc cinstit şi duc o viaţă cumpătată
 bogăţia nu este un păcat cu condiţia ca banii să fie folosiţi pentru educaţia copiilor şi a-i ajuta pe sărmani să
muncească (locuri de muncă) „Flămândului nu-i da peşte să mănânce, dă-i o undiţă şi învaţă-l să pescuiască
71
ANGLICANISMUL
regele HENRIC al VIII-lea TUDOR – Londra „Cele 39 articole”
 confiscă proprietăţile Bisericii Romano-Catolice, crează Biserica Anglicană condusă de regii (reginele) Angliei:
„the king is the supreme head of the Church of England”
 introduce principiul egalităţii femeilor cu bărbaţii: femeile pot fi pastori şi sefi de stat
Religiile reformate se răspândesc în Germania, Elveţia, Anglia, Olanda, ţările nordice, Ungaria şi Transilvania
PUNCTE COMUNE RELIGIILOR PROTESTANTE: libertatea gândirii, limba naţională, fără icoane, sfinţi,
mănăstiri
II. CONTRAREFORMA
actiune desfăşurată de Biserica Romano-Catolică cu scopul reimpunerii religiei catolice

măsuri stabilite prin Conciliul de la Trento (1545-1563)
acţiuni desfăşurate în două direcţii: CONTRAREFORMA (acţiuni antiprotestante)
REFORMA CATOLICĂ (acţiuni de purificare a bisericii)
CONTRAREFORMA:
 este creat ordinul călugăresc Compania lui Iisus (ordinul Iezuit) care reorganizează Inchiziţia
 se publică Indexul – catalogul cărţilor interzise
 sunt create alianţe ale statelor catolice care încep războaie religioase împotriva celor protestante
REFORMA CATOLICĂ
 sunt anulate indulgenţele, simonia, nepotismul, preoţii corupţi, ignoranţi şi imorali sunt înlăturaţi
 cheltuielile biserice sunt efectuate în protecţia socială: noi orfelinate, azile, spitale, călugăriţele catolice
primesc
educaţie medicală, mănăstirile oferă locuri de muncă şi alinare sufletească celor fără casă şi familie
 sunt create noi universităţi catolice; în toate satele catolice sunt create şcoli gratuite
sunt menţinute: celibatul preoţilor şi serviciul divin în latină (dar predica se desfăşoară în limba naţională)
DOCUMENTELE PRINCIPIUL LIMBILE ORAŞELE

REFORMATORII
REFORMEI REFORMEI REFORMEI REFORMEI
MARTIN LUTHER Cele 95 teze împotriva Intelligo ut credam Lb germană Wittenberg

Indulgenţelor
JEAN CALVIN Aşezământul religiei Predestinarea divină Lb. franceză Geneva

creştine
HENRIC VIII Cele 39 articole Biserica se supune Lb.engleză Londra

statului
Egalitatea femeilor cu
bărbaţii
72
Ţările Române şi statele vecine (sec XIV-XVI)
 Identifică pe hartă statele medievale din Europa de Est şi notează-le in funcţie de religie în caiet în
trei coloane: Imp. Otoman, Polonia, Rusia, Ungaria, Hoarda de Aur (tătarii) , Ţara Românească, Moldova,
Transilvania,
 Notează in caiet (pornind de la realitatea actuală) popoarele balcanice sud-dunărene care au fost
ocupate de otomani
FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI
1. TRANSILVANIA→cucerită de Ungaria şi transformată în voievodat autonom cu instituţii de tip occidental, în cadrul Ungariei din sec
X-XII→ după ce sunt infrânţi românii transilvăneni conduşi de Glad, Gelu şi Menumorut
2. ŢARA ROMÂNEASCĂ→ întemeiată de „descălecătorul” ardelean Negru-vodă în cadrul Ungariei. Fiul său Basarab unifică cele 5
mici formaţiuni politice existente (cnezatele şi voievodatele lui Litovoi, Seneslau, Farcaş şi Ioan + Banatul Severinului) şi obţine
independenţa faţă de Ungaria (Posada – 1330) – descălecătorul Basarab I
3. MOLDOVA→ întemeiată de „descălecătorul” maramureşean Dragoş ca marcă militară maghiară anti-tătară. „Descălecătorul”
maramureşean Bogdan obţine între 1345-1359 independenţa faţă de Ungaria
4. DOBROGEA → intemeiată în contextul declinului Imperiului Bizantin (grecesc medieval) de către Balica şi Dobrotici,
Ultimul conducător Ivancio este ucis de turci si Dobrogea este cucerită in 1388/1389
 Notează definiţia „descălecatului”. Identifică pe cei patru „descălecători”
 Numeşte statul catolic care controlează în prima jumătate a sec XIV toate cele trei Ţări Române
ORGANIZAREA ŢĂRILOR ROMÂNE (Moldova şi Ţara Românească)
1. Domnitor de drept divin, electiv-ereditar cu puteri absolute care are şi funcţia de voievod (comandant al armatei)
2. Sfatul Domnesc (format din marii dregători) – îl ajută pe domn în administrarea statului
3. Adunarea Ţării (formată din boieri, preoţi, oameni liberi) → îl alege pe domn, susţine războiul sau pacea
4. Biserica ortodoxă → condusă de mitropolit (locţiitorul domnului) şi episcopi – numiţi de domn
CONFLICTELE CU OTOMANII
Otomanii ocupă Peninsula Balcanică. Ţările Române folosesc ca mijloace de apărare:
 Diplomaţia (alianţa cu Puterile Catolice → în special Ungaria şi Polonia) + participarea la cruciadele târzii catolice
 Tactica „pământului pârjolit”
 Bătălii desfăşurate în locuri strâmte
 Stabileste legătura intre numărul mic de locuitori al Ţărilor Române şi tacticile de luptă
Precizează ce înseamnă tactica „pământului pârjolit”
73
STAT DOMNITOR BĂTĂLII
1394 – Rovine
ŢARA ROMÂNEASCĂ Mircea cel Bătrân (1386-1418) 1396 – Cruciada de la Nicopole
1443- „Campania cea lungă”
TRANSILVANIA Iancu de Hunedoara (1438-1456) 1444 – Cruciada de la Varna
1456 – Marea victorie de la Belgrad
1461/1462 – campania de la Dunăre
ŢARA ROMÂNEASCĂ Vlad Ţepeş (1456-1462) 1462 – „atacul de noapte”
1475 – Podu Înalt
MOLDOVA Ştefan cel Mare (1457-1504) 1476 - Războieni
1595 – Călugăreni, Giurgiu
ŢARA ROMÂNEASCĂ Mihai Viteazul (1593-1601) 1600 - UNIREA
 Explică (pornind de la analiza hărţii) de

ce oare cei mai mulţi domnitori ce s-au
luptat cu turcii sunt din Ţara Românească
 Notează definiţa „Cruciadei”. Numeşte

doi domni ce au participat la cruciada
 Explică de ce Mihai Viteazul este

considerat cel mai mare domnitor român
medieval
 Explică de ce:
 Transilvania poate fi considerată parte

a lumii Occidentale Catolice →
(argument politic)
 Transilvania poate fi considerată parte
a lumii Răsăritene Ortodoxe →
(argument etnic+religios)
 Stabileste legătura intre numărul mic de locuitori al Ţărilor Române şi tacticile de luptă
Precizează ce înseamnă tactica „pământului pârjolit”
74
PLAN DE RECUPERARE A MATERIEI DE CLASA A X a
75
Tema propusa C.S Nr ore Resurse Observații
alocate alocate/Materiale
1. 1.1 2 Manual Elevii vor studia
1.2 individual
STATUL ȘI POLITICA 2.1 Elevii vor folosi
Suport de
Regimuri politice postbelice 2.4 lecţie/Fişă de resurse online si
Probleme de atins: regimuri politice 2.5 lucru scrise
democratice şi totalitare 5.2
Se va evalua
activitatea elevilor
prin acordare de
teme de proiect
individuale şi de
grup
2 RELAŢIILE INTERNAŢIONALE 2.6 3 Manual Elevii vor studia
2.7 individual
• Relaţiile internaţionale postbelice Elevii vor folosi
2.8 Suport de
Probleme de atins: organizaţii
5.4 lecţie/Fişă de resurse online si
internaţionale, războiul rece,
lucru scrise
prăbuşirea
Se va evalua
comunismului în Europa activitatea elevilor
• România şi integrarea euroatlantică prin acordare de
Probleme de atins: UE – parteneriat teme de proiect
şi individuale şi de
integrare, NATO grup
3 • LUMEA POSTBELICĂ 2.6 1 Fișe de lucru Elevii vor studia
Probleme de atins: reconstrucţia 2.7 Prezentări power individual
economică, revoluţia tehnico- 2.8 point Elevii vor folosi
ştiinţifică, drepturile omului, 5.4 Internet resurse online si
minorităţile, rolul societăţii civile 5.5 scrise
• Societatea la începutul mileniului Se va evalua
III activitatea elevilor
Probleme de atins: globalizare, prin acordare de
terorism, viaţa cotidiană teme de proiect
individuale şi de
grup
4 Religia în lumea contemporană 2.2 1 Fișe de lucru Elevii vor studia
Probleme de atins: creştinismul, 2.3 Manualul individual
islamul, budismul, alte religii, 2.4 Elevii vor folosi
ecumenismul religios, dialogul între 2.5 resurse online si
religii, libertate religioasă şi scrise
prozelitism Se va evalua
activitatea elevilor
prin acordare de
teme de proiect
individuale şi de
grup
Observații:
76
 Implementarea unor metode de predare / invatare centrate pe elev, metode care sa le stimuleze
gandirea si efortul sustinut,astfel incat,in timp,elevii sa poata fi solicitati si la un nivel de competenta
mai ridicat.
 Asigurarea unui grad de comunicare profesor-elev mai accentuat, prin care profesorul sa poata
identifica cat mai concret lacunele in logica si modul de lucru al elevilor
 Aplicarea unui sistem de evaluare stimulativ prin incurajarea oricaror performante sau relizari
individuale ale elevilor
 Feed-back acordat elevilor in urma suţinerii proiectelor individuale şi de grup
77
SCHIȚE ALE LECȚIILOR; FIȘE DE LUCRU

1.FIȘE: REGIMURILE POLITICE

IDEOLOGII ȘI PRACTICI DEMOCRATICE
Caracteristicile generale ale ideologiei democratice sunt:
 Respectarea suveranității poporului (puterea vine de la națiune)

 Separarea puterilor în stat pentru a se evita concentrarea puterii în mâna unui singur om/partid
 Pluralismul care permite existența mai multor ideologii, partide, organizații
 Consolidarea societății civile care poate semnala abuzurile puterii
 Aplicarea drepturilor și libertăților
Aceste caracteristici se regăsesc în cadrul statelor democratice, dar au existat și limite ale regimului democratic. Cele
mai importante state democratice au fost: Anglia, Franța, SUA, etc.
În majoritatea statelor democratice, s-au aplicat măsuri (practici) cu caracter democratic:
 Alegeri libere prin votul universal; Campanii electorale ale partidelor care își exprimau opiniile
 Adoptarea unor reforme economice: agrară, industriale, sociale
 Dezvoltarea pluralismului prin apariția partidelor, organizațiilor, ideologiilor
 Organizarea puterilor statului: legislativă, executivă, judecătorească
 Aplicarea drepturilor omului prin legi privind libertatea presei, manifestări publice
 Alegerea instituților democratice
Democrația va trece și prin momente de criză din cauza situației economice, politice, sociale. O parte dintre statele
democratice va trece la un nou regim totalitar, comunist.
Democrația a permis progresul în toate domeniile, implicarea membrilor, societății în problemele comunității și s-au
afirmat drepturie omului.
IDEOLOGIA ŞI REGIMUl TOTALITAR COMUNIST
Caracteristicile ideologiei totalitare:

- întreaga putere aparţine unui partid şi a unei singure persoane
- puterea se exercită prin teroare prin intermediul unei poliţii politice
- controlul statului asupra mijloacelor de informare în masă.
- admisă o singură ideologie
- încălcarea drepturilor omului
- negarea statului de drept, democratic
78
Origine: lucrările lui Marx/Engels(din sec.XIX) şi a lui Lenin(sec XX) despre teoria luptei de clasă
Idei: societatea comunistă apare în statele avansate unde proletariatul va lua puterea revoluţionar(prin luptă) de la
burghezie, statul este un instrument al dictaturii proletariatului, reprimarea oricăror duşmani ai clasei muncitoare, crearea
unei proprietăţi de stat, egalitarism; Lenin a adăugat noi idei: revoluţia proletară apare în orice stat, comuniştii sunt
avangarda proletarilor, comuniştii vor realiza o societate fără clase, prima etapă a comunismului este socialismul,
Momentul instaurării: Rusia: 25 octombrie 1917, în urma unei lovituri de stat organizată de Partidul Comunist(numit
şi Bolşevic) condus de Lenin-acest grup s-a desprins din Partidul Social Democrat Rus; ei au înlăturat guvernul burghez
creat în martie 1917, după abdicarea ţarului.
Măsurile lui Lenin:
- Desfiinţarea partidelor - suprimarea libertăţilor, mai ales a presei
- naţionalizarea fabricilor şi băncilor(confiscarea - confiscarea recoltelor ţăranilor
proprietăţilor private) pentru a crea proprietatea - Crearea unei noi armate, Armata Roşie
de stat - În 1922 numele statului devine URSS(Uniunea
- război civil cu adversarii regimului 1918- Republicilor Sovietice Socialiste) şi adoptarea
1921(numit între „roşii” şi „albi”) numelui de Partidul Comunist al URSS
- crearea poliţiei secrete: CEKA(NKVD, apoi
numită KGB)
În 1924 vine la putere Stalin,(până în 1953) care va duce o amplă campanie de teroare numită stalinism
Măsurile staliniste:
- planificarea economiei şi centralizarea prin - cultura este subordonată ideologiei comuniste
planuri cincinale obligatorii - dezvoltarea cultului personalităţii lui Stalin
- colectivizarea agriculturii prin confiscarea - progrese în domeniile industriale
pământurilor ţăranilor - eliminarea analfabetismului
- acţiuni împotriva opozanţilor închişi în lagăre
numite GULAG(între 1936-1939 are loc Marea
Teroare)
În 1956, noul lider sovietic, Hruşciov, a condamnat crimele lui Stalin, fără să renunţe la comunism.
După 1945, comunismul devine mondial. Au aplicat modelul lui Stalin, dar au avut şi trăsături specifice. Statele
democratice, conduse de SUA, au încercat să se opună expansiunii comuniste
Au existat şi revolte în statele comuniste contra regimului de teroare: Germania de est1953, Polonia şi Ungaria-1956,
Cehoslovacia 1968
După 1985, la conducerea URSS, vine Gorbaciov, care efectuează reforme politice şi economice numite
perestroika.
Anul 1989 va duce la căderea comunismului în Europa de Est, iar URSS se va destrăma în 1991.
79
1. FIȘE DE LUCRU PENTRU REGIMURILE POLITICE POSTBELICE
Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos:
,,Finalul celui de-al doilea Război Mondial a adus prăbuşirea regimurilor politice totalitare de extremă dreapta
din Italia fascistă şi Germania nazistă. Pe de altă parte, regimul totalitar comunist s-a menţinut în U.R.S.S. şi s-a extins
după 1945 în Europa (Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Germania de Est, Iugoslavia, Polonia, România, Ungaria), în
Asia (China, Coreea de Nord, Vietnam) şi în America (Cuba).
Regimurile de sorginte sovietică, numite îndeobşte comuniste, erau dictaturi, având trăsături comune: o
ideologie unică (întemeiată în secolul al XIX – lea de Karl Marx şi Friedrich Engels şi dezvoltată de V.I.Lenin, I.V.Stalin
şi alţii); conducerea prin partidul unic (comunist) şi dizolvarea celorlalte partide; impunerea proprietăţii de
stat (socialiste), trecerea la economia centralizată şi planificată; arestarea şi eliminarea oponenţilor politici, un
puternic aparat represiv; ideologizarea vieţii publice; îngustarea până la anihilare a drepturilor cetăţeneşti. În
aparenţă, funcţiona separaţia puterilor în stat, dar în realitate puterea o deţinea liderul comunist; în jurul acestuia se
construia un cult al personalităţii: I.V.Stalin, Mao Zedong, Iosip Broz Tito, Fidel Castro, Nicolae Ceauşescu
sau Kim Ir Sen.’’ (Tony Judt, Europa postbelică. O istorie a Europei după
1945)

1. Identificaţi trăsăturile regimurilor politice totalitare postbelice.
2. Numiţi numele liderilor comunişti menţionaţi în text.
3. Menţionaţi ţările care au avut regimuri totalitare
Citiţi, cu atenţie textul de mai jos:
,,Istoria Uniunii Sovietice începe cu Revoluţia rusă din 1917. Bolşevicii conduşi de Lenin s-au impus ca
principala forţă politică rusă, deşi au trebuit să implice ţara într-un lung şi sângeros război civil împotriva
monarhiştilor contrarevoluţionari şi intervenţioniştilor străini. Bolşevicii, care s-au rebotezat Partidul Comunist, şi
forţele armate pe care le-au organizat, Armata Roşie, au ieşit învingătoare din războiul civil. Comunismul a fost impus
în toate teritoriile care au aparţinut fostului Imperiu Rus. După moartea lui Lenin, puterea a fost cucerită de Iosif
Vissarionovici Stalin. El a supus întreaga societate sovietică unui proces de ,,epurare”, prin care a distrus orice urmă
de opoziţie internă din partid, armată sau din rândurile populaţiei.
Al doilea război mondial, cunoscut în istoriografia sovietică şi rusă ca ,,Marele Război pentru Apărarea
Patriei”, a devastat cea mai mare parte a zonei europene a URSS-ului şi a dus la moartea a numeroşi civili şi militari
sovietici şi din celelalte ţări implicate în conflict. După victoria împotriva Germaniei Naziste a Aliaţilor, armata Uniunii
Sovietice a ocupat cea mai mare parte a Europei Răsăritene.
80
În această zonă au fost instalate guverne comuniste, apărând ceea ce a fost denumit mai apoi blocul sovietic.
Războiul rece a izbucnit ca urmare a luptei indirecte dintre URSS şi SUA pentru influenţă mondială. Uniunea Sovietică
a încetat să mai existe în 1991, când Boris Elţîn a preluat puterea după eşecul tentativei de lovitură de stat a
conservatorilor ruşi, care încercau să oprească reformele iniţiate de Preşedintele Mihail Gorbaciov.”
(Tony Judt, Europa postbelică. O istorie a Europei după 1945)
1. Precizaţi descrierea făcută celui de-al Doilea Război Mondial.

2. Numiţi liderii comunişti menţionaţi în text.
3. Identificaţi formularea referitoare la Războiul rece.
Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos:
,,După moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (martie 1965), se va desfăşura o ascuţită luptă de culise pentru
succesiunea la conducerea Partidului Comunist. Puternic susţinut de primul-ministru al ţării, Ion Gheorghe Maurer,
Nicolae Ceauşescu este ales de Biroul Politic secretar general al partidului.
Prima fază a regimului ceauşist (1965-1971) se caracterizează printr-o relativă liberalizare. Este adoptată o nouă
constituţie (1965), este schimbată denumirea ţării în Republica Socialistă România, iar Partidul Muncitoresc Român
devine Partidul Comunist Român. Pe plan intern este sprijinită iniţiativa particulară în comerţ, îmbunătăţirea gradului
de confort al populaţiei şi construirea de locuinţe proprietate personală.
A doua fază a regimului ceauşist, neostalinistă (1971-1980), are ca punct de pornire vizitele făcute de Ceauşescu
în China şi Coreea de Nord, când sunt lansate tezele din iulie, care întrerup cursul liberalizării. În şedinţa Comitetului
Politic al C.C. al P.C.R. (iulie 1971) se decide accentuarea vieţii politice şi ideologice, accelerarea îndoctrinării
populaţiei şi controlul strict al tuturor activităţilor de către activiştii de partid.
Ridicarea unor construcţii megalomanice (Casa Poporului, Canalul Dunăre – Marea Neagră, Canalul Dunăre –
Bucureşti şi transformarea capitalei în port dunărean) şi politica economică aberantă a regimului comunist au avut
consecinţe dramatice pe plan social. Alimentele de bază sunt raţionalizate iar distribuirea energiei electrice şi termice
este limitată la strictul necesar. Pentru mascarea crizei alimentare ce devenea tot mai acută, regimul va publica un
program de alimentaţie ştiinţifică (1982).“ (Dennis Deletant, România sub regimul comunist)
1. Identificaţi construcţiile megalomanice din text.

2. Menţionaţi schimbările produse în a doua fază a regimului ceauşist.
3. Caracterizaţi prima fază a regimului ceauşist.
81
FIȘA 2
R OMÂNIA ÎN TIMPUL
R ĂZBOIULUI R ECE - RELAȚII INTERNAȚIONALE ÎN
PERIOADA REGIMULUI COMUNIST - A DOUA PARTE A SEC XX
Conflictul politic, ideologic, economic și cultural între comunism reprezentat de URSS și democrație
reprezentată de SUA poartă numele de război rece. Războiul Rece s-a manifestat prin: crearea
instituțiilor economice, formarea alianțelor militare, dezvoltarea armelor nucleare, războaie locale....
România intră sub controlul URSS la sfârșitul războiului, teritoriul țării fiind controlat de armata sovietică.
Începutul Războiului Rece este legat de încheierea tratatului de pace de la Paris din 1947. Acesta prevedea:
România este declarat stat învins, Granița era cea din 1940(Transilvania de N revine României dar nu și
Basarabia, Bucovina de Nord, Cadrilaterul), Plata despăgubirilor către URSS, Prezența armatei sovietice în
România
În perioada stalinismului, România este subordonată politicii URSS.
 1948- a fost semnat Tratatul de prietenie dintre România și URSS, care permitea amestecul Moscovei
în politica statului român
 1949- România și statele comuniste au format organizația economică CAER. Rolul CAER era să susțină
relațiile economice între statele comuniste, dar și controlul Moscovei în aceste economii
 1955- e formată Alianța Militară a statelor comuniste, Organizația Tratatului de la Varșovia. Scopul
acesteia era competiția cu NATO și intervenția împotriva mișcărilor anticomuniste
 1956- URSS a intervenit în înlăturarea revoltelor anticomuniste din Ungaria, România susținând
acțiunile sovietice.
În 1958, după retragerea trupelor sovietice din România, Dej va iniția o nouă politică externă. Sunt inițiate
legături economice și politice cu țările occidentale, sunt respinse planurile economice propuse de sovietici
(Planul Valev).
În perioada național comunismului, regimul lui Ceaușescu a avut atitudini diferite în relațiile internaționale.
La începutul conducerii, Ceaușescu a continuat politica de distanțare de Moscova și de apropiere de statele
occidentale.
În 1968, Ceaușescu a criticat intervenția sovietică în Cehoslovacia pentru eliminarea revoltelor anticomuniste,
numite ”Primăvara de la Praga”. În aceste condiții, Ceaușescu este apreciat de către lumea occidentală și
considerat reformator. Au loc vizite ale liderilor occidentali în România precum vizita președintelui Franței- De
Gaulle, vizita primului președinte american într-o țară comunistă– Nixon, s-au stabilit relații cu organizații
economice precum FMI. De asemenea România are mai multe inițiative în cadrul activității ONU. De asemenea
are relații diplomatice cu R.F.G. și cu statul Israel, deși celelate state comuniste nu au acceptat relațiile cu cele
două state. O altă afirmare a României pe plan extern a fost participarea la conferința pentru securitate și
82
cooperare în Europa de la Helsinki (1975). S-au discutat principiile egalității între state, respectarea granițelor
și a drepturilor omului.
După vizitele din China și Coreea de Nord, politica lui Ceaușescu se va reorienta și se va limita la legăturile cu
statele comuniste, cu state din Africa și Asia care aveau regimuri dictatoriale.
Odată cu înlăturarea comunismului (1989), a luat sfârșit Războiul Rece.
Fișa nr.3 Războiul Rece
Metoda „ Cubului”
1. Grupa „URSS”- DESCRIETI divizarea lumii posbelice.
2. Grupa „SUA” - COMPARATI harta politică a Europei înainte şi după al doilea război mondial,
privind statele comuniste.
3. Grupa „Marea Britanie” - ASOCIATI ţările din Europa de Est şi Europa de Vest în ceea ce
priveşte regimurile politice adoptate.
4. Grupa „România” - ANALIZATI modul de instaurare a regimurilor politice în ţările comuniste.
5. Grupa „Germania de Vest” – APLICATI cunoştinţele dobândite şi identificaţi trăsăturile

regimurilor comuniste din ţările Europei de Est.
6. Grupa „Germania de Est” - ARGUMENTATI constituirea celor două organisme economice şi

politice ale URSS-ului.
83
SOCIETATEA ÎN MILENIUL AL III LEA
FIȘA NR.1
Efectuaţi o analiză SWOT referitor la integrarea României în Uniunea Europeană
Puncte tari Oportunităţi

1. Forţă de muncă relativ calificată şi ieftină 1. Capacitate mare de atragere a investiţiilor străine
2. Contribuţia la identitatea culturală europeană 2. Impunerea respectării reale a legii
3. Capacitate de adaptare rapidă la noi situaţii 3. Creşterea standardului de viaţă
Puncte slabe Pericole
1. Lipsa unei discipline a muncii 1. Stat de tranzit şi consum a drogurilor venite din Asia
2. Stat de frontieră a Uniunii 2. Creşterea şomajului datorită închiderii întreprinderilor
3. Lipsa unei infrastructuri moderne nerentabile – concurenţa cu firmele europene
3. Diluarea identităţii naţional-culturale
3. Completaţi o diagramă Venn în care specificaţi asemănările şi deosebirile dintre religia mozaică
şi cea creştină
r. Etnică r. monoteistă r. Universală

sâmbăta – zi liberă Rai/Iad duminica –zi liberă
circumcizia Vechiul Testament botezul cu apă
fără „ chip cioplit” Judecata de Apoi icoane

Mesia nu a venit Iisus este Mesia
Paşti – eliberarea din robia
4. Decupaţi din ziar o ştire despre un eveniment/fapt.
Paşti Elaboraţi o schemă arborescentă
Paşti – învierea lui în
care specificaţi: actanţii,
egipteană desfăşurarea, locul desfăşurării, timpul, cauzele şi consecinţele
Iisus
faptului.
„În anul şcolar 2005-2006, au renunţat la sistemul educaţional pentru un trai mai bun, aproximativ 9000 de
angajaţi, cei mai mulţi din învăţământul primar şi gimnazial.....Peste o treime din cadrele didactice îşi desfăşoară
activitatea în mediul rural, acolo unde numărul copiilor care renunţă la şcoală este în continuă creştere. Aproximativ
40% dintre tinerii de la sate nu acced la nivelul secundar de educaţie, în raport cu raportul de 13%, specific mediului
urban..... Sursa: Evenimentul Zilei, „9000 de profesori au plecat de la catedră anul
trecut”, 2 nov. 2006
Cauza
Consecinţe
Timp
Lipsa
Scăderea calitaţii actului
motivaţiilor şi
Anul şcolar educaţional mai ales în
satisfacţiilor
mediul rural
2005/2006 profesionale
Actanţii Desfăşurarea
Loc acţiunii
9000 de
Învăţământul Părăsirea
profesori din
primar şi sistemului
învăţământul
84
gimnazial educaţional
preuniversitar
FIȘA nr.2
„ MINORITĂŢI ETNICE ÎN ZONA DUNĂRII DE JOS”

Prof. Soare Cătălin
Colegiul Energetic Râmnicu Vâlcea
Situaţia de învăţare nr 1: Minorităţile etnice din zonă. Prezentarea hărţii

Metoda utilizată: Expunerea sistematică a cunoştiinţelor
În România se află mai multe minorităţi etnice (maghiari, sârbi, bulgari, ucraineni, etc.) dispuse de
regulă în zonele frontaliere. Excepţie face minoritatea maghiară (cea mai numeroasă din ţară) a cărei
dispunere trece dincolo de zona frontierei cu Ungaria, minoritatea maghiară regăsindu-se şi în judeţele din
centrul ţării (Harghita şi Covasna). Aici etnicii maghiari sunt majoritari, ei reprezentând aprox 70%din
populaţia acestor două judeţe.
Românii (aprox 250 000) trăiesc şi dincolo de frontierele celor două state naţionale (România şi
Rep Moldova), grupul cel mai numeros fiind cel din Ucraina (140 000). În Peninsula Balcanică pot fi
regăsiţi aprox 40 000 de aromâni grupaţi în trei grupuri dialecticale (macedo-români, megleno-români şi
istro-români), supuşi unui proces susţinut de asimilare şi de pierdere a tradiţiilor, proces susţinut de 100
ani de toate statele balcanice unde trăiesc: Bulgaria, Grecia, Albania, Croaţia, Macedonia şi Serbia.
Zona Dunării de Jos reprezintă un mozaic etnic (cu excepţia Ungariei), în toate statele din zonă
minorităţile putând fi întâlnite în zonele de frontieră cu patria-mamă. Un caz separat îl constituie
minorităţile germană şi rusă prezente în zonă în urma unor acţiuni susţinute de colonizare.
Situaţia de învăţare nr 2: Minoritatea maghiară din România

Metoda utilizată: Explicaţia
Cea mai numeroasă minoritate din ţară este minoritatea maghiară (1,4 milioane). Se regăseşte în în
provinciile Transilvania, Crişana-Maramureş şi Banat, fapt datorat cuceririi acestor teritorii româneşti de
către regalitatea maghiară în sec X-XI, cucerire în urma căreia s-a desfăşurat o politică de colonizare cu
maghiari în aceste provincii. Pe lângă judeţele de frontieră, minoritatea maghiară este grupată şi în judeţele
din centrul ţării, Harghita şi Covasna. În sec XII-XIII, aici, la frontiera estică a statului maghiar din aceea
perioadă, au fost colonizaţi cu rol militar secuii (populaţie asiatică, adusă în Europa de către maghiari în
sec X şi maghiarizată lingvistic). Deşi utilizează de aprox 1000 ani limba maghiară, secuii (vorbitorii de
limbă maghiară din Harghita/Covasna) nu şi-au pierdut tradiţiile culturale si sentimentul apartenenţei la un
grup etno-cultural diferit în cadrul maghiarităţii.
Situaţia de învăţare nr 3: Românii din Sudul Dunării

Metoda utilizată: Conversaţia catehetică/euristică
a. Conversaţia catehetică:
P. Care sunt statele cu care România se învecinează la Sud?
E. Serbia şi Bulgaria
P. Câţi vorbitori de limbă română se află în aceste state potrivit informaţiilor oferite de hartă?
E. În Serbia trăiesc 44 000 români iar în Bulgaria 1 000 români
b. Conversaţia euristică
P. Ce fostă provincie maghiară multi-etnică se află în actuala zonă de frontieră româno-sârbă?
E. Banat. Este un mozaic etnic: români, sârbi, şvabi (vorbitori de limbă germană), maghiari, ţigani etc
P. Care a fost evoluţia politică a fostei provincii maghiare Banat după 1918?
E. După dispariţia Imperiului Austro-Ungar, provincia Banat a fost împărţită între România şi Serbia
pe linia Dunării. La nord, în Banatul românesc, românii sunt majoritari, iar la sud, în Banatul sârbesc
(Voievodina), sârbii sunt majoritari.
85
P. De ce oare cele două zone bănăţene sunt şi astăzi zone multi-etnice?
E. România şi Serbia nu au făcut schimb de populaţie şi nu au dus politici de asimilare a minorităţilor
din această zonă
P. Explicaţi de ce minorităţile române (1 000) şi bulgare (8 000) din Bulgaria şi respectiv România sunt
reduse numeric?. Stabiliţi legătura cu conflictele teritoriale dintre cele două state pt. Dobrogea
E. România şi Bulgaria au avut conflicte teritoriale pentru Dobrogea (al doilea război balcanic din
1913) în urma căruia România a anexat Dobrogea de Sud (Cadrilater) În 1913, s-a efectuat primul
schimb de populaţie între cele două state. În 1940, România a cedat Cadrilaterul Bulgariei, cedare
urmată de un alt schimb de populaţie
Situaţia de învăţare nr 4: Românii din Ungaria

Metoda utilizată: Comparaţia concomitentă
E. De ce numărul românilor din Ungaria (8 000) este redus comparativ cu numărul maghiarilor din
România (1,4 milioane)?
P. În perioada medievală, statul maghiar a dus o politică de colonizare masivă a Transilvaniei cu
maghiari şi secui (maghiarizaţi lingvistic) zona panonică fiind în schimb, de 1 000 ani, de la sosirea
ungurilor în Europa, omogenă etnic (maghiarizată aproape total - aprox . 95%)
P. În Transilvania, minoritatea maghiară este numeroasă şi mândră de tradiţiile sale etno-culturale pe
care le păstrează prin diverse instituţii (biserică, instituţii şcolare la toate nivelurile, ONG-uri culturale,
sprijin oferit de Rep. Ungaria, partid politic, teatru, cinematografie, familie). În Ungaria, capacitatea
societăţii maghiare de asimilare forţată sau nu a minorităţilor este foarte puternică. In cazul românilor
din Ungaria, asimilarea este determinată de numărul redus al românofonilor (8. 000 de persoane), de
lipsa aproape totală a instituţiilor culturale, de lipsa sprijinului oferit de statul român, de lipsa de
preocupare a românilor din Ungaria pentru păstrarea propriei identităţi, fapt generat de lipsa unui
prestigiu cultural sau economic al apartenenţei etnice române
3. Realizaţi un reportaj despre organizarea spaţiului din localitatea de domiciliu sau despre un alt
subiect cu caracter istoric
GĂGĂUZIA (GAGAUZ-YERI)
În sudul Republicii Moldova, la frontiera cu Ucraina se află Găgăuzia, o zonă autonomă foarte
interesantă din punct de vedere al afirmării unei false identităţi naţionale. Am plecat pe drumul cel scurt
spre Găgăuzia pornind din Galaţi, urmând ca dincolo de frontieră să trec prin judeţul basareabean Cahul.
După trei ore de mers pe un drum neasfaltat ce străbate podgorii nesfârşite, aşezate pe dealuri domoale şi
după şicanele vameşilor separatişti am ajuns în sfârşit la destinaţie. Teritoriul separatist este redus ca
suprafaţă (3 000 km pătraţi) şi este slab populat (aprox 40 000 locuitori). Capitala este oraşul Comrat, alte
localităţi declarate urbane fiind Corgaz, Ceadâr-Lunga şi Basarabeasca. Populaţia este formată din găgăuzi
(turci creştini-ortodocşi rusificaţi), rusofoni colonizaţi aici în perioada sovietică precum şi români.
Găgăuzia este preponderent rurală şi foartă săracă (chiar şi după standardele Rep Moldova). În
perioada sovietică, zona a fost supusă unei deznaţionalizări masive şi rusificată lingvistic aproape complet.
Dintre găgăuzi, doar cei mai în vârstă mai cunosc limba maternă, iar textele literare în găgăuză sunt
inexistente. Nu există un poet sau un scriitor naţional găgăuz. După războiul civil din Rep Moldova (1990-
1991) puterea a fost preluată cu forţa în Găgăuzia (ca şi în Transnistria de altfel) de o „elită” formată din
foşti activişti de partid, ofiţeri KGB şi ai fostei Armate Roşii precum şi infractori daţi în urmărire în celălalte
republici foste sovietice. Proclamată în 1991 ca stat al „poporului găgăuz” de către preşedintele Topal
(fost activist de partid comunist sovietic care, ca şi toţi miniştrii săi, nu ştie găgăuza) noua entitate
administrativă ieşită de sub controlul Rep Moldova este dovada vie a politicii sovietice de deznaţionalizare
completă. şi rusificare.
Comrat, capitala „statului” este un târg de 10 000 locuitori dezolant de murdar, sărac, trist şi
cenuşiu. Ca peste tot în fosta URSS, tronează în centrul oraşului statuia lui Lenin, plasată în faţa fostului
86
sediu al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice) devenit astăzi Palatul Prezidenţial. Simbolurile
sovietice (secera şi ciocanul, steaua roşie în cinci colţuri, grupuri statuare cu oameni ai muncii sau cu
soldaţii sovietici eliberatori te agresează vizual la tot pasul. Blocurile sunt degradate aproape complet iar
imaginea este înnnegrită de fumul gros produs de două uzine aflate la marginea oraşului. O singură clădire
modernă: Muzeul Naţional Găgăuz. Eram curios să cunosc istoria şi valorile culturale ale poporului
găgăuz, să descopăr sursele declarate de legitimitate ale auto-declaratului stat autonom şi de aceea am intrat
în muzeu. Înăuntru: steaguri, medalii de erou al muncii socialiste şi alte simboluri sovietice. Găgăuzia nu
se defineşte decât prin trecutul sovietic iar simbolurile statale sunt tipic sovietice.
Găgăuzia este dovada noii politici coloniale a Rusiei de a valorifica trecutul sovietic şi de a inventa
„naţiuni” care solicită ulterior protecţia fratelul mai mare rus. Naţiunile exterminate pe plan cultural-
lingvistic şi apoi remodelate într-un ambalaj sovietic de limbă rusă precum şi minorităţile ruse sunt un
mijloc eficient de a ţine sub control state precum Rep Moldova, Georgia, Armenia sau Ukraina.
4. Realizaţi un interviu despre organizarea spaţiului din localitatea de domiciliu. Precizaţi întrebările
şi răspunsurile
- De ce oare centrul istoric al oraşului Rm Vălcea se află aici?

- Oraşul este mărginit de dealurile, Cetăţuia la nord, Petrişor la sud, Capela la vest iar la est de râul Olt.
Oraşul nu putea fi în altă parte. Doar episcopia ortodoxă este în afara centrului istoric, pe dealul Capela
- În perioada medievală doar râurile Olăneşti şi Olt erau singurele surse de apă?
- Nu. Mai existau şi pârâurile Râmnic care izvora de pe dealul Capela şi pârâul Morii ce izvora din Petrişor.
Astăzi sunt canalizate subteran.
- Ce vechime are oraşul?
- Este atestat din 1386 dar se presupune că este mult mai vechi. Era probabil un târg – loc de schimb între
mărfurile ce veneau prin Sibiu din Ardeal pe valea Oltului şi cele venite din Sud, de la Dunăre
- Ce se afla acum 600 ani în centrul oraşului?
- Probabil două biserici ortodoxe pe acelaşi loc unde se află şi cele de astăzi (din sec XVI-XVIII), abaţia
catolică Sf Anton, reşedinţa domnească din actualul parc Mircea cel Bătrân precum şi casele localnicilor
- Cum adică, reşedinţă domnească?
- O clădire fortificată de piatră înconjurată cu zid de apărare. În actul de atestare a oraşului din 1386, Rm
Vâlcea este declarat oraş domnesc.- proprietate a domniei
- Dacă exista o abaţie catolică, înseamnă că pe lângă români, în oraş locuiau şi străini.
- Asta este clar, deoarece românii sunt ortodocşi. Catolici puteau fi germani şi maghiari veniţi de la Sibiu
sau din alte oraşe transilvane. De altfel şi acum, Rm Vâlcea are o mică minoritate germană reunită în jurul
unei biserici luterane şi a D.D.F.R.-ului - Forumul Democrat al Germanilor din România-filiala VL
- Alte minorităţi mai erau în oraş în perioada medievală?
- Sigur. În actul din 1386 sunt atestate sălaşe de robi ţigani zlătari (aurari) şi rudari (prelucrători în lemn)
pe care Mircea cel Bătrân le dăruieşte mănăstirii Cozia. Sălaşele de robi ţigani sunt atestate pe dealul
Petrişor în Inăteşti şi în zona Morii – unde de altfel se află şi acum cartierul ţigănesc
- Cu ce ocupau râmnicenii acum 600 ani?
- Noi, cei de acum, (şi probabil şi ei), ne spunem vâlceni şi nu râmniceni. Vâlcenii medievali erau târgoveţi
adică meşteşugari şi negustori, dar aveau podgorii şi livezi în jurul oraşului.
87
TEST DE EVALUARE CURENTĂ

Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Rm. Vâlcea
Notă:Se acordă 10 puncte din oficiu.
I. Alegeţi răspunsul corect pentru fiecare din afirmaţiile de mai jos:

1. Al Doilea Război Mondial a avut loc între anii: 20 puncte(4x5p)
a. 1939 şi 1945; b. 1914 şi 1918; c. 1941 şi 1944.
2. Planul pentru scoaterea Angliei din război a purtat, în strategia germană, numele de cod:
a. Planul Alb; b. Planul Galben; c. Planul Leul de Mare.
3. Documentul, în opt puncte, care a stat la baza constituirii ONU a fost:
a. Carta Atlanticului; b. Declaraţia de la Potsdam; c. Declaraţia Naţiunilor Unite.
4. Statul care a folosit bomba atomică, în al Doilea Război Mondial, împotriva Japoniei a fost:
a. SUA; b. URSS; c. Germania.
II. Citiţi textul de mai jos: 40 puncte
“Legătura dintre cele două războaie a fost mai adâncă. Germania a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial
special pentru a anula verdictul primului şi a distruge pacea care a urmat. Oponenţii ei au luptat, deşi într-
um mod mai puţin conştient, pentru a o apăra(…). Primul Război Mondial a distrus vechi imperii şi a dus
la apariţia de noi state. Cel de-al Doilea Război Mondial n-a creat niciun stat nou şi a distrus doar Estonia,
Letonia şi Lituania.”
(A.J.P. Taylor, Originile celui de-al Doilea Razboi Mondial)
Pornind de la textul dat, răspundeți următoarelor cerințe:
1. Mentionati, pe baza textului, o deosebire între Primul Razboi şi Al Doilea Razboi
Mondial.3p
2. Mentionaţi, pe baza textului, un obiectiv urmarit de Germania în al Doilea Război
Mondial.3p
3. Mentionaţi, pe baza textului, motivul pentru care au intrat în al Doilea Razboi Mondial
inamicii Germaniei.3p
4. Prezentaţi Operaţiunea Leul de Mare.10p
5. Prezentaţi o operaţiune militară a Germaniei impotriva URSS în perioada 1941-1943. 7p
6. Prezentaţi o conferinţă la care au participat puterile aliate între anii 1943-1945. 7p
7. Identificaţi două informaţii aflate în relaţie cauză-efect.7p
III. Realizaţi un eseu, de două pagini, cu tema Participarea României la al doilea război
mondial,având în vedere:
30 puncte
1.Prezentarea contextului intern şi internaţional între anii 1939-194o.
2.Menţionarea alianţelor implicate în conflict.
3.Prezentarea unui fapt istoric prin care România s-a implicat în război şi menţionarea unei consecinţe
pentru statul român.
4.Formularea unui punct de vedere cu privire la necesitatea ieşirii României din războiul contra Naţiunilor
Unite şi participarea la războiul contra Germaniei.
88
Unitatea: Al doilea război mondial
Test la istorie
Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” Rm. Vâlcea
I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 6 x 3p = 18p

1. Al doilea război mondial a ȋnceput prin agresiunea:
a. Franței b. Germaniei c. Japoniei
2. Conducătorul Italiei fasciste a fost:
a. Hitler b. Stalin c. Mussolini
3. La 10 mai 1940 Hitler declanşează ofensiva ȋn:
a. est b. vest c. Balcani
4. În urma ultimatumului dat de sovietici, România pierdea:
a. Cadrilaterul b. N-V Transilvaniei c. Basarabia
5. La 7 decembrie 1941 Japonia atacă flota americană de la:
a. Midway b. Pearl Harbor c. Hawai
6. Planul „Barbarossa” a fost numit planul de ocupare a:
a. Angliei b. U.R.S.S. c. Franţei
II. Completaţi spaţiile libere cu răspunsul corect: 10 x 3p= 30 p

1. Armata de uscat germană se numea
………………………………………………………………………..
2. Planul de ocupare a Poloniei s-a numit
…………………………………………………………………….
3. Ȋn aprilie 1941 Hitler a ocupat Iugoslavia și apoi
………………………………………………………….
4. Mitul invincibilității armatei germane s-a spulberat după bătălia de la
……………………………………
5. Motivul intrării României în Al doilea război mondial a fost
……………………………………………..
6. „Războiul deșertului” a fost câștigat de trupele anglo-americane conduse de generalii Montgomer și
…………………………………………………………………………………………………………….
.
7. Debarcarea Aliaților în Sicilia a avut loc în anul
………………………………………………………….
8. Romȃnia a fost condusă ȋntre sept. 1940 şi aug. 1944 de către mareşalul
…….…………………………..
9. Prima bombă atomică a fost detonată asupra orașului japonez
……………………………………………
89
10. Japonia a semnat capitularea necondiţionată pe data de
…….……………………………………………
III. Stabiliţi corespondenţa dintre datele din coloana A și evenimentele din coloana B:
6 x 3p. = 18p EXPLOZIA STELARĂ Regimuri politice și forme de stat
A. B.
1. 1 septembrie 1939 a. insurecția română 1-
2. 17 sptembrie 1939 b. Atacarea Poloniei 2-
3. 22 iunie 1940 c. Capitularea Franţei 3-
4. 22 iunie 1941 d. „Operațiunea Overlord” 4-
5. 6 iunie 1944 e. Stalin atacă Polonia 5-
6. 23 august 1944 f. debarcarea din Sicilia 6-

g. atacarea URSS
IV. Menţionaţi trei state invadate de Hitler în anul 1940: 3 x 2p = 6p
1. 2. 3.
V. Enumeraţi trei conferințe interaliate la nivel ȋnalt între reprezentanții statelor membre
ale coaliției antihitleriste: 3 x 2p. = 6p.
1. 2. 3.
VI. Menţionaţi cele trei state care au pus bazele Coaliţiei Naţiunilor Unite: 3 x 2p = 6p
1. 2. 3.
VII. Prezentaţi două cauze ale celui de Al doilea război mondiale. (2x1p=2p) (2x2p=4p)
90
Cine a întemeiat regimul?
Ce s-a întâmplat în 1925? Unde s-a impus?
Regimul fascist
Când este De ce sunt desființate partidele politice?

instaurat?
1. Prezentați două 2. Enumerați 3 forme de stat contemporane:

practici politice 
Cum se caracterizează regimul? 
democratice:


 Cine a propus proiectul de unificare a Europei?
Ce presupune diversitatea în Unde s-a semnat tratatul pentru

cadrul Uniunii? crearea U.E.?
Unitate și
diversitate
Când a intrat România în U.E.? De ce deviza U.E. este ”Unitate în

diversitate”?
Cum s-a format Uniunea Economică și Monetară?
Timp: 30 minute
1 punct din oficiu
Punctaj: 0,5 x 18 = 9
91
FIŞA DE LUCRU NR. 2
Colegiul Național „Alexandru Lahovari” Rm. Vâlcea
1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos şi răspundeţi la cerinţe:

A: „ Art. 42. Se interzice Germaniei de a menţine sau de a construi fortificaţii, fie pe malul stâng al
Rinului, fie pe malul drept, la vest de o linie trasată la 50 km est de acest fluviu. Art. 51. Teritoriile
cedate Germaniei, în virtutea preliminarilor de pace semnate la Versailles la 24 februarie 1871 şi a
tratatului de la Frankfurt de la 10 mai 1871 se reintegrează în suveranitatea franceză... Art. 80.
Germania recunoaşte şi va respecta cu stricteţe independenţa Austriei, între frontierele care se vor
fixa prin tratat... Art. 119. Germania renunţă, în favoarea principalelor Puteri aliate şi asociate, la
toate drepturile şi titlurile sale asupra posesiunilor sale de peste mări...Art. 173. Orice fel de serviciu
militar general obligatoriu va fi desfiinţat în Germania. Armata germană nu va putea fi constituită şi
recrutată decât prin angajări voluntare... Art. 180. Toate fortăreţele, fortificaţiile şi locurile întărite,
situate pe teritoriul german, la vestul unei linii trasate la 150 km est de Rin, vor fi dezarmate şi
dărâmate... Art. 198. Forţele armate ale Germaniei nu vor trebui să cuprindă nici o aviaţie militară
sau marină... Art. 231. Guvernele aliate şi asociate declară, iar Germania recunoaşte, că Germania
şi aliaţii săi sunt răspunzători – pentru că le-au cauzat – de toate pierderile şi de toate daunele suferite
de guvernele aliate şi asociate, precum şi de naţionalii lor, ca urmare a războiului ce le-a fost impus
prin agresiunea Germaniei şi a aliaţilor ei...” ( extras din Tratatul de la Versailles, 28 iunie 1919 )
Răspundeți la următoarele întrebări

1. Scrieţi numărul articolului care a fost considerat o umilinţă de către naţionaliştii germani.
2. Menţionaţi la ce teritorii se referă art. 51.
3. Care sunt principalele puteri aliate la care face referire textul de mai sus.
4. Scrieţi numărul articolului care se referă la Anschluss.
5. Scrieţi numărul articolului care se referă la cedarea coloniilor germane.
6. Transcrieţi din text o prevedere cu caracter militar.
7. Scrieţi numărul articolului care se referă la demilitarizarea Renaniei.
8. De ce Conferinţa de pace s-a desfăşurat la Paris ?
9. Cine a fost preşedintele Conferinţei de pace de la Paris ?
10. De ce Rusia nu a fost invitată să participe la Conferinţa de pace de la Paris ?
11. Cum se numeşte documentul care a stat la baza discuţiilor de la Conferinţă ?
12. Ce teritorii s-au unit cu România în 1918, fapt recunoscut de tratatele sistemului de la Versailles?
13. Menţionaţi 2 state apărute pe harta Europei în 1918, ca urmare a aplicării prevederilor tratatelor
de pace.
92

1. Ce sugerează această caricatură în legătură cu atitudinea Germaniei faţă de

Tratatul de la Versailles ?
2. Citiţi textele din tratatele de pace, identificaţi prevederile referitoare la România.
Tratatul de pace de la Saint-Germain (1919)

,,Austria renunţă, în ce-o priveşte, în favoarea României la orice drepturi şi titluri asupra părţii din
fostul ducat al Bucovinei aflată dincolo de frontierele României, aşa cum vor fi fixate ulterior de
către principalele Puteri aliate şi asociate. Independenţa Austriei este alienabilă numai cu
consimţământul Consiliului Societăţii Naţiunilor..... Austria declară de pe acum că recunoaşte şi
acceptă frontierele Bulgariei, Greciei, Ungariei, României, ale Statului sârbo-croato-sloven şi ale
Statului cehoslovac, aşa cum aceste frontiere vor fi stabilite de către principalele Puteri aliate şi
asociate.”
Tratatul de pace de la Trianon (1920)
,,Ungaria renunţă, în ce o priveşte, în favoarea României, la orice drepturi şi titluri asupra
teritoriilor din foata monarhie austro-ungară, situate dincolo de frontierele Ungariei, aşa cum sunt
fixate la articolul 27, Partea II (frontierele Ungariei) şi recunoaşte - prin prezentul Tratat sau prin
orice alt tratate încheiate în vederea reglementării actualelor chestiuni – că fac parte din România.”
93

Tratatul de la Versailles (1919)
,,Art. 42. Se interzice Germaniei de a menţine sau de a constitui fortificaţii, fie pe malul stâng al
Rinului, fie pe malul drept, la vest de o linie trasată la 50 km est de acest fluviu.
Art. 51. Teritoriile cedate Germaniei, în virtutea preliminarilor de pace semnate la Versailles la 24
februarie 1871 şi a tratatului din Frankfurt de la 10 mai 1871 se reintegrează în suvernanitatea
franceză.
Art. 80. Germania recunoaşte şi va respecta cu stricteţe independenţa Austriei, între frontierele care
se vor fixa printr-un tratat.
Art. 119. Germania renunţa, în favoarea principalelor Puteri aliate şi asociate, la toate drepturile şi
titlurile sale asupra posesiunilor sale de peste mări.
Art. 160. Începând din acest moment, totalul efectivelor armatei statelor care constituie Germania nu
va trebui să depăşească o sută de mii de oameni, inclusiv ofiţeri şi necombatanţi, şi va fi destinată
exclusiv la menţinerea ordinei pe teritoriu şi la poliţia frontierelor.
Art. 173. Orice fel de serviciu militar general obligatoriu va fi desfiinţat în Germania. Armata
germană nu va putea fi constituită şi recrutată decât prin angajări voluntare.”
a. Identificaţi, pe baza textului, clauzele teritoriale şi militare ale tratatului de la Versailles.
b. De ce tratatul de la Versailles a fost considerat un dictat de către Germania. Argumentaţi
răspunsul.
,,Înaltele părţi contractante considerând că, pentru a dezvolta cooperarea între naţiuni, pentru a le
garanta pacea şi securitatea, este necesar să se accepte anumite obligaţiuni, de a nu recurge la
război, să se respecte relaţiile internaţionale bazate pe justiţie şi onoare, să se observe riguros
prescripţiile dreptului internaţional, recunoscute de aici înainte ca regulile de conducere efectivă a
guvernelor, să se facă să domnească dreptatea şi să se respecte cu sfinţenie toate obligaţiile
tratatelor, în raporturile mutual dintre popoarele organizate. Adoptă prezentul pact, care instituie
Societatea Naţiunilor.”
a. Identificaţi pe baza textului scopul constituirii Societăţii Naţiunilor.
b. Argumentaţi de ce Societatea Naţiunilor nu a putut să oprească agresiunea.
c. Menţionaţi două alianţe regionale care alcătuiesc sistemul securităţii colective.
d. Din ce motive recurg noile state europene la securitatea colectivă?
94
Un model de planificare pentru recuperarea materiei din perioada 11 martie - 12 iunie 2020 ,
aferentă anului școlar 2019 – 2020
Unitatea de învăţământ: C. N. Alexandru lahovari Aviz director:

Prof: Tudosoiu Daniel Disciplina: ISTORIE
Clasa a X-a Număr de ore pe săptămână:
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Nr. Unități de Nr. de

Competențe specifice Conținuturi Săpt.
crt. învățare ore Obs.
REGIMURI 2.5examinarea consecinţelor ♦ Regimuri 1 14 – 18
POLITICE ÎN directe și indirecte ale acţiunii democratice. septembrie
1. PERIOADA umane 2020
INTERBELICĂ 2.8 identificarea aspectelor ♦ Fascismul.
LUMEA ÎN trecutului ce pot contribui la ♦ Nazismul.
PERIOADA înţelegerea prezentului ♦ Comunismul
INTERBELICĂ 5.4realizarea de analize . ♦ România
comparative şi sinteze referitoare la
spaţii şi perioade istorice între cele două
2.3 analizarea factorilor politici, războaie
sociali, economici, culturali mondiale
care alcătuiesc imaginea unei ♦ Economia
societăţi
5.5 realizarea unei investigaţii
asupra unui subiect de istorie
locală
MARILE 1.2 formularea de argumente ♦ Al doilea 1 21 -25
CONFLICTE ALE referitoare la un subiect istoric război mondial. septembrie 2020
2. SECOLULUI XX 2.1 recunoaşterea şi acceptarea
perspectivelor multiple asupra ♦ Holocaustul.
faptelor şi proceselor istorice ♦ Holocaustul în
5.3 plasarea evenimentelor şi România
proceselor istorice într-un
context istoric mai larg
românesc, european sau
universal
1.2 formularea de argumente
referitoare la un subiect istoric
RELAȚIILE 2.1 recunoaşterea şi acceptarea ♦ Organizaţii 1 28 septembrie –
INTERNAȚIONAL perspectivelor multiple asupra internaţionale. 2 octombrie
E POSTBELICE faptelor şi proceselor istorice 2020
REGIMURI 2.5 examinarea consecinţelor ♦ Războiul rece.
POLITICE directe și indirecte ale acţiunii ♦ Prăbușirea
POSTBELICE umane comunismului în
LUMEA 5.1 construirea de afirmaţii pe Europa
POSTBELICĂ baza surselor și formularea de
concluzii relative la sursele
istorice
2.2 alcătuirea planului de ♦ Regimuri
investigaţii, a unui proiect politice
personal sau de grup utilizând
surse diverse democratice și
2.4 recunoașterea continuităţii, totalitare
schimbării și a cauzalităţii în ♦ Reconstrucţia
evoluţia socială economică.
95
3.1 recunoaşterea şi acceptarea ♦ Revoluţia
interculturalităţii tehnico-
științifică.
♦ Drepturile
omului.
♦ Minorităţile.
♦ Rolul
societăţii civile
♦ Creștinismul.
2.1 recunoașterea și acceptarea ♦ Islamul.
perspectivelor multiple asupra
faptelor și proceselor istorice
♦ Budismul.
3.1 recunoaşterea şi acceptarea ♦ Alte religii.
interculturalităţii ♦ Ecumenismul
3.2 adecvarea religios.
RELIGIA ÎN comportamentului la contexte și Dialogul între
LUMEA situaţii istorice
CONTEMPORANĂ 1.2 formularea de argumente religii.
ROMÂNIA ȘI referitoare la un subiect istoric ♦ Libertatea 5 – 9 octombrie
INTEGRAREA 5.3 plasarea evenimentelor şi religioasă și 1 2020
EUROATLANTICĂ proceselor istorice într-un prozelitism
SOCIETATEA LA context istoric mai larg
ÎNCEPUTUL românesc, european sau
♦ UE –
MILENIULUI III universal parteneriat și
4.2 aprecierea valorilor integrare.
trecutului prin raportarea la ♦ NATO
actualitate ♦ Globalizare.
4.3 formarea unor reprezentări
culturale despre spaţii și epoci ♦ Terorism.
istorice diferite ♦ Viaţa
cotidiană
96
Bibliografie:
1. Manuale de Istorie pentru clasele V-XII
2. www. didactic.ro
3. Bărbulescu, Mihai, Deletant, Dennis, Hitchins, Keith, Papacostea,
Şerban, Teodor, Pompiliu, Istoria României, Bucureşti, Editura
Enciclopedică, 1999.
4. Bocşan Nicolae, Mitu, Sorin, Nicoară, Toader, Vese, Vasile, Manual
multifuncţional de istorie modernă a României, Cluj-Napoca, Presa
Universitară Clujeană, 1998.
5. Giurescu, Constantin C., Istoria românilor, Bucureşti, Editura ALL,
2010, vol. I-III.
6. Istoria românilor, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2001-2008, vol.
I-IX.
7. Murgescu, Bogdan (coordonator), Istoria României în texte,
Bucureşti, Editura Corint, 2001.
8. Pascu, Vasile, Istoria modernă a românilor (1821-1918), Bucureşti,
Editura Clio Nova, 1996.
9. Pop, Ioan-Aurel, Nägler, Thomas, Istoria Transilvaniei, Cluj-Napoca,
Institutul Cultural Român. Centrul de Studii Transilvane, Cluj-
Napoca, 2003, vol. I-III.
97

Istorie - Ghid Metodologic Pentru Activitatea Didactică Cu Elevii.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Istorie - Ghid Metodologic Pentru Activitatea Didactică Cu Elevii.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID METODOLOGIC PENTRU

Prof. Ovidiu Tănase

Prof. Samoilă Daniela Mihaela – Inspector școlar istorie

Inspector școlar general, Prof. Mihaela Andreianu

2. Identificarea grupului țintă la nivelul fiecărei unități de

4. Elaborarea și utilizarea resurselor educaționale specifice fiecărei

5. Modalități de comunicare și transmitere a materialelor către

6. Modalități de asigurare a feedback-ului din partea elevilor.........6

7. Resurse educaționale - Clasa a V-a............................................7-27

8. Resurse educaționale - Clasa a VI-a.........................................28-44

9. Resurse educaționale - Clasa a VII-a........................................45-52

10. Resurse educaționale - Clasa a VIII-a........................................52- 58

11. Resurse educaționale - Clasa a IX-a............................................59 -75

12. Resurse educaționale - Clasa a X-a..............................................76-96

II. IDENTIFICAREA GRUPULUI ȚINTĂ LA NIVELUL

III. ANALIZA DE NEVOI

Identificarea mijloacelor de comunicare cu elevii(telefon, poștă, voluntari din cadrul

V. MODALITĂȚI DE COMUNICARE ȘI TRANSMITERE A

Cadrele didactice vor contacta telefonic elevii și părinții acestora.

VI. MODALITĂȚI DE ASIGURARE A FEEDBACK-ULUI DIN

Colectarea fișelor de lucru, fișelor/testelor de evaluare/autoevaluare se face

1.Ce stii despre asezarea si relieful Italiei?

-cel mai vechi popor………………………………

popoare venite mai târziu ……………………………………………………………………..

7. Ce clase sociale erau in Roma regală?

8. In ce perioada era condusă Roma de regi?

intre ………..……i. Hr si …………… i.Hr.

9. Câti regi a avut in total Roma?

10. Care erau atributiile regelui?

12.Ce s-a intâmplat in anul 509 i.Hr?

13. De cine era condus Roma in timpul republicii?Ce atributii aveau?

1. Citeşte cu atenţie textul, apoi răspunde cerinţelor:

Senatul a reprezentat instituţia supremă în perioada republicană, acesta

a. Subliniază, pe text, definiţia dată Senatului roman.

2. Studiază harta alăturată, apoi imaginează-ţi că trebuie să duci o scrisoare, din

Prof. Tudosoiu Mihaela

Burebista pagina 108

Captarea atenƫiei Despre Burebista textul de sus : Ajungând în fruntea ...

C.LUPTELE CU ROMANII ŞI SFARŞITUL

RĂZBOAIELE DACO-ROMANE pagina 109

În 101 d. Hr romanii conduşi de împăratul Traian trec Dunărea şi îl înfrâng pe

D. SFARŞITUL LUI DECEBAL

Prof. Tudosoiu Mihaela

1. Islamul – credinţa, apariţia şi expansiunea sa pagina 112

B.CINE ERAU ARABII?

D.CULTURA ISLAMICĂ PAG. 114

1.FORMAREA POPOARELOR EUROPENE pagina 118

2.POPOARELE ROMANICE. ETNOGENEZA

I. Completaţi spaţiile libere, utilizând termenii din lista dată:

Pornind de la textul de mai sus, răspundeţi la următoarele cerinţe:

Captarea atenƫiei – textul de sus pag. 123 răspunde la întrebările 1, 2, 3

F.IMPERIUL BIZANTIN pag. 126

VIAŢA COTIDIANĂ ÎN EVUL MEDIU pag. 12

DOMENIUL FEUDAL pagina 129

A. SITUAŢIA OAMENILOR ÎN EVUL MEDIU

CRUCIADELE pagina 133

ORAŞUL MEDIEVAL – SPAŢIUL AL LIBERTĂŢII pagina 130

CATEDRALE ŞI UNIVERSITĂŢI pagina 134

1. Pe baza imaginilor de mai jos identificaţi ierarhia feudală a societăţii medievale.

Prof. Duță Dragoș

1. Citiţi, cu atenţie, textul de mai jos.

Seniorul şi vasalul erau legaţi printr-un contract seniorial-vasalic. Vasalul trebuia să ia

Fişa de lucru Nr. 3