Privire de ansamblu asupra contestatiei la executare

Revista "Dreptul", Nr. 5/2008, pag. 114

Autor : Oprina Evelina

"(...)Privitor la subiectele contestatiei la executare, art. 399 Cod procedura

civila foloseste expresia generica de "cei interesati sau vatamati prin executare",
dispozitii similare regasindu-se si in art. 58 din Legea nr. 188/2000 privind
executorii judecatoresti.
Rezulta ca au calitatea de subiecte ale contestatiei la executare creditorul
urmaritor si debitorul urmarit, iar in materia popririi si tertul poprit. De regula,
calea contestatiei la executare este folosita de debitor, interesul acestuia fiind de
a amana executarea silita indreptata impotriva sa, invocand diferite motive
privitoare la regularitatea procedurii de urmarire silita, precum: executarea unor
bunuri neurmaribile, incalcarea formelor de procedura etc.
Si creditorul insa poate recurge la calea contestatiei la executare fie atunci
cand executorul judecatoresc refuza sa inceapa sau sa indeplineasca un act de
executare, fie cand se nesocotesc dispozitii procedurale de natura a-1 prejudicia,
fie alte neregularitati procedurale."(...)
"(...)Printre subiectele contestatiei la executare se numara si procurorul, in
conditiile art. 45 alin. 1 C.pr.civ., caruia i se recunoaste legitimare procesuala
activa cand este vorba de apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor,
ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor. Reprezentantul Ministerului
Public nu poate fi considerat nici "persoana interesata" si nici "persoana vatamata"
prin executare, ci acesta actioneaza exclusiv, in temeiul atributiilor ce-i sunt
conferite de lege in procedura executarii silite."(...)
"(...)Obiectul contestatiei la executare. Pornind de la prevederile art. 399
alin. 1 C.pr.civ., se poate realiza o distinctie intre contestatia la executare
propriu-zisa si contestatia la titlu.
Contestatia la executare propriu-zisa, cea mai frecvent intalnita in practica,
reprezinta mijlocul procedural prin care se poate contesta executarea silita insasi,
precum si orice act de executare savarsit cu prilejul urmaririi silite, solicitandu-
se instantei anularea intregii executari sau a actului nelegal. Aceasta consecinta
decurge din art. 399 alin. 2 C.pr.civ."(...)
"(...)Primul act de executare. In acest context, opinam ca primul act de
executare este reprezentat de somatie, care este obligatorie pentru fiecare procedura
de executare in parte, astfel ca lipsa acesteia sau a vreunui element prevazut de
art. 387 C.pr.civ. poate fi invocata pe calea contestatiei la executare. Acest aspect
rezulta si din interpretarea per a contrario a dispozitiilor art. 401 alin. 1 lit. c
C.pr.civ."(...)
Aparari de fond. Pe calea contestatiei la executare nu pot fi invocate aparari de
fond, de natura a repune in discutie fondul pricinii, intrucat acestea trebuiau
formulate cu prilejul solutionarii cauzei. Si aceasta, intrucat contestatia la
executare este o cale de atac deschisa contra masurilor de executare nelegale, astfel
ca cel care recurge la acest mijloc procedural nu poate invoca decat vicii si
neregularitati ale actelor de executare."(...)
"(...)Contestatia la titlu se exercita atunci cand se contesta insusi titlul
executoriu, dar nu in ce priveste validitatea sa in fond, ci numai intelesul,
intinderea si aplicarea sa (art. 399 alin. 1 teza a doua Cod procedura civila).
Acest mijloc procedural este mai putin intalnit in practica, intrucat, din punct
de vedere al tehnicii de redactare a hotararii, dispozitivul trebuie sa fie clar si
fara echivoc, sa rezolve toate cererile partilor, sa arate in mod concret care sunt
limitele "condamnarii" pentru a putea fi pusa in executare.
In cazul in care insa titlul executoriu este susceptibil de interpretari, fiind
ambiguu, partea interesata poate obtine clarificarea si interpretarea necesare, spre
a putea proceda, ulterior, la punerea sa in executare."(...)
"(...)Aparari de fond. Trebuie mentionat ca nici pe calea contestatiei la titlu
nu pot fi invocate aparari de fond. De asemenea, pe aceasta cale, nu se poate obtine
nici completarea dispozitivului prin solutionarea unui capat de cerere pe care
instanta l-a lasat nerezolvat, ipoteza in care partea interesata poate recurge fie la
procedura reglementata de prevederile art. 281^2 C.pr.civ., fie poate apela la calea
de atac a apelului, recursului, contestatiei in anulare sau revizuirii, dupa caz si
nici nu se poate invoca ca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice care
nu pot fi aduse la indeplinire, aceasta deficienta a titlului putand fi remediata
numai prin promovarea unei cereri de revizuire. Cu atat mai mult pe aceasta cale nu
se poate obtine completarea dispozitivului prin solutionarea unui capat de cerere cu
care instanta ce a judecat nu a fost investita niciodata."(...)
"(...)Din punct de vedere material competenta de solutionare revine, asadar,
judecatoriei, in cazul contestatiei la executare si in cazul contestatiei la titlu,
atunci cand hotararea a fost pronuntata de judecatorie. In situatia in care hotararea
pusa in executare provine de la o alta instanta decat judecatoria, competenta de
solutionare a contestatiei la titlu revine acelei instante.
Din punct de vedere teritorial, competenta de solutionare a contestatiei la
executare revine instantei in circumscriptia careia se face executarea, in plus, art.
373 alin. 1 C.pr.civ.. prevede ca hotararile judecatoresti si celelalte titluri
executorii se executa de executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in
care urmeaza sa se efectueze executarea ori, in cazul urmaririi bunurilor, de catre
executorul judecatoresc din circumscriptia judecatoriei in care se afla acestea. Daca
bunurile urmaribile se afla in circumscriptiile mai multor judecatorii, este
competent oricare dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe langa
acesta."(...)
"(...)Art. 400 alin. 2 teza a doua Cod procedura civila dispune ca, daca
contestatia vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie,
competenta de solutionare apartine instantei de executare. In acest sens, trebuie
mentionata decizia nr. 15/2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in
Sectii Unite, in recurs in interesul legii, potrivit careia competenta de solutionare
in prima instanta a contestatiei formulate impotriva executarii silite propriu-zise
si a contestatiei care vizeaza lamurirea intelesului, intinderii sau aplicarii
titlului executoriu ce nu emana de la un organ de jurisdictie revine
judecatoriei."(...)
"(...)Contestatia impotriva refuzului organului de executare de a incepe
executarea silita sau de a indeplini un act de executare. O situatie particulara se
intalneste in cazul contestatiei impotriva refuzului organului de executare de a
incepe executarea silita sau de a indeplini un act de executare, avand in vedere
paralelismul intre cele doua mijloace procesuale puse la dispozitie partii interesate
si anume contestatia reglementata de art. 399 alin. 1 teza a doua C.pr.civ. si
plangerea prevazuta de art. 53 din Legea nr. 188/2000. Asadar, in prezent, partea
interesata poate opta intre contestatia la executare si plangerea intemeiata pe
dispozitiile speciale mentionate."(...)
"(...)Termenul de exercitare a contestatiei la executare. Reglementarea de drept
comun a termenului de exercitare a contestatiei la executare se regaseste in art. 401
C.pr.civ.
Textul mentionat instituie un termen unic, de 15 zile, in cazul contestatiei la
executare formulata fie de creditorul urmaritor, fie de debitorul urmarit, fie de
tertul care pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra
bunului urmarit."(...)
"(...)Termene speciale pentru exercitarea contestatiei la executare. Codul de
procedura civila instituie insa si termene speciale in ce priveste exercitarea
contestatiei la executare. Astfel:
- potrivit art. 492 alin. 3, contestatia prin care dobanditorul imobilului
ipotecat se opune scoaterii la vanzare se va putea face in termen de 10 zile de la
comunicarea incheierii biroului de carte funciara prin care s-a dispus notarea in
cartea funciara a somatiei de incepere a urmaririi silite.
- art. 570 alin. 2 dispune ca cel nemultumit de modul in care executorul
judecatoresc a procedat la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare
poate face contestatie in termen de 3 zile de la intocmirea procesului-verbal privind
eliberarea sau distribuirea sumei.
- referitor la contestatia la titlu, aceasta cunoaste o reglementare speciala in
alin. 1^1 al art. 401, in sensul ca se poate introduce/oricand inauntrul termenului
de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita."(...)
"(...)Procedura de judecata a contestatiei la executare. Pornind de la
dispozitiile art. 402 alin. alin. 1 C.pr.civ., potrivit careia contestatia la
executare se judeca cu procedura prevazuta pentru judecata in prima instanta, care se
aplica corespunzator, rezulta ca in solutionarea contestatiei la executare urmeaza a
se aplica dispozitiile dreptului comun.
Compunerea completului de judecata. Inainte de a prezenta principalele aspecte
privind procedura de judecata a contestatiei la executare, se impune sa facem cateva
precizari legate de compunerea completului de judecata investit cu solutionarea
acesteia.
Astfel, potrivit principiului continuitatii si stabilitatii completelor de
judecata, aceeasi judecatori vor face parte din complet la toate termenele de
judecata, schimbarea compunerii completului putand fi determinata numai de incidente
procedurale precum incompatibilitatea, abtinerea sau recuzarea judecatorilor ori
concediile acestora."(...)
"(...)Celelalte forme ale contestatiei la executare, in conformitate cu art. 402
alin. 1 C.pr.civ., "se judeca cu procedura prevazuta pentru judecata in prima
instanta...", iar Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara stabileste la art.
54 alin. 1 ca pricinile "date potrivit legii, in competenta de prima instanta a
judecatorei, tribunalului si curtii de apel se judeca in complet format dintr-un
judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari
sociale"."(...)
"(...)Taxa judiciara de timbru. Cererea este supusa taxei judiciare de timbru,
care se calculeaza, potrivit Legii nr. 146/1997, la valoarea bunurilor a caror
urmarire se contesta sau la valoarea debitului urmarit, cand acest debit este mai mic
decat valoarea bunurilor urmarite. Aceasta taxa insa nu va putea depasi suma de 194
lei, indiferent de valoarea bunurilor contestate.
In caz de admitere a contestatiei la executare, taxa judiciara de timbru aferenta
acesteia se restituie, la cererea partii interesate, integral sau proportional, in
functie de situatia de admitere in tot sau in parte a cererii, in temeiul hotararii
de admitere, ramasa irevocabila (art. 23 lit. e din Legea nr. 146/1997). In atare
situatie, taxa ce urmeaza a fi restituita nu poate fi inclusa in cuantumul
cheltuielilor de judecata la plata carora urmeaza a fi obligat intimatul."(...)
"(...)Citarea partilor. Privitor la procedura de citare a partilor, art. 402
alin. 1 teza a doua C.pr.civ. dispune ca partile vor fi citate in termen scurt, iar
judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere."(...)
"(...)Procedura de judecata. Contestatiile la executare se vor judeca cu
precadere, inaintea altor pricini, la inceputul sedintei de judecata.
In temeiul art. 403 alin. 1 din Cod, instanta poate sa suspende executarea, pana
la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea
silita, cu conditia depunerii unei cautiuni in cuantumul fixat de instanta, in afara
de cazul in care legea dispune altfel. Cuantumul acestei cautiuni va fi stabilit in
conformitate cu art. 723^1 alin. 1 si 2 C.pr.civ. Daca bunurile marite sunt supuse
stricaciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului
(art. 403 alin. 2 din Cod)."(...)
"(...)In cazurile urgente, daca s-a platit cautiunea, presedintele instantei
poate dispune, prin incheiere si fara citarea partilor, suspendarea pana la
solutionarea cererii de suspendare de catre instanta. Incheierea astfel pronuntata nu
este supusa niciunei cai de atac. Si in acest caz va fi platita o cautiune al carei
cuantum este de 10% din valoarea obiectului cererii sau e 500 de lei pentru cererile
neevaluabile in bani, cautiunea depusa fiind deductibila din cautiunea stabilita de
instanta, daca este cazul."(...)
"(...)Un aspect deosebit, relativ la probe il regasim in contestatiile introduse
de tertele persoane care vor trebui sa-si dovedeasca dreptul de proprietate sau un
alt drept real asupra bunului urmarit. Aceasta dovada se va face potrivit dreptului
comun. Astfel, pentru bunurile imobile, proba se va face numai prin inscrisuri, in
vreme ce pentru bunurile mobile, in privinta carora opereaza prezumtia prevazuta de
art. 1909 C.civ., potrivit caruia posesiunea valoreaza titlu de proprietate, dovada
se poate face prin orice mijloc de proba, inclusiv prin proba testimoniala,
indiferent de valoarea bunului."(...)
"(...)Caile de atac. Art. 402 alin. 2 C.pr.civ. stabileste regula in privinta
cailor de atac, constand in aceea ca hotararea pronuntata cu privire la contestatie
se da fara drept de apel, fiind supusa numai recursului.
Aceasta regula cunoaste insa trei exceptii, si anume:
- hotararea pronuntata in temeiul art. 400^1 si art. 401 alin. 2 C.pr.civ. este
supusa atat apelului, cat si recursului;
 - hotararea prin care s-a solutionat contestatia privind intelesul, intinderea
sau aplicarea titlului executoriu este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea
ce se executa."(...)
"(...)Intrucat legea nu face nici un fel de distinctie, inseamna ca hotararea
pronuntata in contestatia la executare este susceptibila si de contestatie in anulare
sau revizuire, in masura in care cerintele legale de exercitare a acestora sunt
intrunite."(...)
"(...)Dispozitiile art. 35 alin. 2, art. 36 alin. 3 si art. 39 din Legea nr.
304/2004 privind organizarea judiciara (republicata) dispun ca, in cadrul curtilor de
apel si a tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate
pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie,
cauze de contencios administrativ si fiscal etc."(...)
"(...)Efectele hotararilor pronuntate in contestatia la executare. Din
considerentele expuse anterior rezulta ca, indiferent de felul contestatiei, pe
aceasta cale nu se poate modifica sau anula hotararea pusa in executare. Instanta
investita cu solutionarea contestatiei nu va putea cerceta decat daca actele de
executare s-au indeplinit cu respectarea dispozitiilor legale privind procedura
executionala sau va lamuri dispozitivul titlului executoriu, atunci cand este cazul,
pentru a asigura o executare fara dificultati.
Singurele aparari de fond ce pot fi invocate in cadrul contestatiei la executare
vizeaza numai imprejurari ulterioare pronuntarii hotararii ce constituie titlu
executoriu."(...)
"(...)Admiterea contestatiei la executare. Pe cale de consecinta, efectul
admiterii contestatiei la executare ca urmare a constatarii nerespectarii
dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act
de executare consta in anularea actului nelegal (art. 399 alin. 2 C.pr.civ.), iar, in
ipoteza existentei unei dependente a actelor de executare, anularea actului nelegal
va atrage anularea actelor de executare urmatoare care nu pot avea o existenta de
sine statatoare (art. 106 alin. 1 C.pr.civ.). Aceleasi solutii sunt prevazute si de
dispozitiile art. 404 alin. l C.pr.civ., care prevad ca, daca se admite contestatia
la executare, instanta, dupa caz, anuleaza actul de executare contestat sau dispune
anularea sau incetarea executarii insasi, anularea ori lamurirea titlului executoriu
sau efectuarea actului de executare a carui indeplinire a fost refuzata."(...)
"(...)Ca si solutii de respingere a contestatiei la executare, mentionam:
- respingerea ca prematur formulata, atunci cand a fost exercitata inainte de
emiterea somatiei sau de primul act de executare, in cazurile in care nu s-a primit
somatia sau executarea se face fara somatie;
- respingerea ca tardiv formulata, atunci cand a fost exercitata cu depasirea
termenului instituit de art. 401 C.pr.civ.;
- respingerea ca inadmisibila, in ipoteza in care partea avea la indemana un alt
mijloc procedural pentru invocarea apararilor de fond;
- respingerea ca neintemeiata, in situatia in care sustinerile contestatarului
referitoare la neregularitatile procedurii de executare sau caracterul neclar al
titlului nu au fost probate in conformitate cu art. 1169 C.civ."(...)
"(...)Daca insa nu s-a dispus restabilirea situatiei anterioare executarii nici
de instanta care a desfiintat hotararea executata si nici de instanta care a
rejudecat in fond pricina, cel indreptatit o va putea cere instantei judecatoresti
competente potrivit legii, pe calea unei actiuni separate (art. 404^2 alin. 3 din
Cod). Sintagma "instanta judecatoreasca competenta" trebuie inteleasa prin raportare
atat la natura litigiului, la calitatea partilor implicate in respectivul raport
juridic de restituire a prestatiilor deja executate, cat si la criteriul valoric al
obiectului cererii, care in acest caz vizeaza bunurile asupra carora a purtat
urmarirea silita, ceea ce inseamna ca aptitudinea de solutionare a unei astfel de
cereri poate sa apartina fie judecatoriei, fie tribunalului."(...)
"(...)Mentionam ca cererea avand ca obiect intoarcerea executarii silite este
supusa taxei judiciare de timbru si timpbrului judiciar ce vor intra in continutul
cheltuielilor de judecata, cu privire la care paratul nu va putea invoca incidenta
dispozitiilor art. 275 din Codul de procedura civila in scopul evitarii suportarii
acestor cheltuieli, intrucat, in materie extracontractuala, paratul este de drept in
intarziere, nemaifiind necesara o formalitate speciala in acest sens."(...)