Bobei

ANALELE TIIN IFICE ALE UNIVERSIT II „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IA I
TOMUL LXVIII/1, TIIN E JURIDICE, 2022
DOI: 10.47743/jss-2022-68-1-2
S lu m dreptul transna ional (public) în serios!
Taking (Public) Transnational Law Seriously!
RADU BOGDAN BOBEI1
Rezumat: Am fost obi nui i cu ideea potrivit c reia elaborarea dreptului interna ional
este numai „afacerea” statelor-na iune. Ideea unui drept interna ional centrat pe statele-
na iune a inspirat realit ile secolului XX. În momentul scrierii prezentului articol, iau
act de faptul c dreptul interna ional a devenit i „afacerea” priva ilor. Societatea
interna ional tinde s devin o adev rat societate transna ional . În stadiul cre rii sale,
dreptul interna ional tinde s devin un adev rat drept transna ional. A a-numita
metodologie „drept transna ional” ne invit pe noi to i s lu m dreptul transna ional
(public) în serios!
Cuvinte-cheie: drept transna ional, drept interna ional, drept na ional, ordini juridice
Abstract: We have been accustomed with the idea that the making of international law
is the „business” of the nation-States only. The idea of a State-centric international law
inspired the realities of the XXth centrury. At the time of drafting this paper, I note that
international law became the „business” of the private actors as well. International
society amounts to become truly a transnational law. In the process of its making,
international law amounts to become a true transnational law. The so-called
methodology of „transnational law” invites us all to take (public) transnational law
seriously!
Keywords: transnational law, international law, national law, legal orders
I. Reperele propriului demers doctrinar
În 1956, profesorul Philip C. Jessup sesiza existen a unor situa ii care

implicau statele-na iune, alte tipuri de colectivit i, dar i plurale i diverse
persoane fizice, respectiv juridice. Aceste situa ii erau susceptibile de a fi
întâlnite atât în interiorul, cât i în exteriorul statelor na iune. Ar fi fost atunci,
este i acum, impropriu ca aceste situa ii s fie numite „inter-na ionale”. Situa ia
inter-na ional , de altfel reglementabil de dreptul inter-na ional, aduce (a) în
discu ie, potrivit mentalului colectiv, „raporturile unei na iuni (sau alte unui stat)
1 Membru ad honorem în Consiliul de Conducere al Institutului Interna ional pentru

Unificarea Dreptului Privat (UNIDROIT), Roma; conferen iar univ. dr., Facultatea de
Drept, Universitatea din Bucure ti, email: radu-bogdan.bobei@drept.unibuc.ro
35
Radu Bogdan Bobei
cu alte na iuni (cu alte state)”2. Iat de ce, cu riscul de a decep iona pe
interna ionali ti, i i-a decep ionat pe deplin, „rebelul” Jessup a utilizat termenul
„transna ional” pentru a evalua situa iile trans-na ionale din perioada imediat
ulterioar sfâr itului celui de-al Doilea R zboi Mondial3. Termenul
„interna ional” era nepotrivit, întrucât profesorul Jessup era preocupat mai
degrab de chestiunea identific rii „legii aplicabile complexei comunit i
globale” ai c rei membri nu se limitau la statele-na iune. Aceast comunitate
implica - implic i ast zi -, plurali i diver i actori (exempli gratia persoana fizice
necoagulate în osatura persoanelor juridice, corpora ii, comunit i religioase i
non-religioase, etc.) To i ace ti actori interac ionau atunci – ca i acum, în
interiorul, respectiv în exteriorul, statelor-na iune. Chestiunea în discu ie nu
implica sau nu implica numai aria tradi ionalului drept inter-na ional. De altfel,
termenul „trans-na ional” era utilizat de Philip C. Jessup în contextul analiz rii
ariei rela iilor interna ionale, iar nu în contextul analiz rii propriu-zise a ariei
dreptului interna ional însu i.
Fie i din considerente terminologice, Philip C. Jessup, ata ând no iunea
„trans-na ional” termenului „drept”, a considerat c formula terminologic
(„dreptul transna ional”) era mai potrivit decât sintagma „drept interna ional”,
cel pu in în demersul de desemnare a unui anumit cadru normativ ( i quasi-
normativ, n.n.). Da! Pentru profesorul Philip C. Jessup, se pare c dreptul
transna ional constituia un sui generis (alt, n.n.) sistem de drept. În orice caz, este
vorba despre acel cadru de care avea nevoie societatea interna ional devenit ,
gra ie sau din cauza subiectelor de drept privat, o tumultuoas societate trans-
na ional 4. Aceasta din urm genera, genereaz mai cu seam în zilele noastre,
plurale i diverse raporturi denumite, pe alocuri neinspirat, „inter-na ionale”.
Denumirea este neinspirat , întrucât, în cadrul societ ii trans-na ionale, statele-
na iune nu sunt singurele ini iatoare de raporturi juridice.
Cu alte cuvinte, în cadrul societ ii transna ionale nu exist numai rapor-
turile unui stat-na iune cu alt stat-na iune. Se ivesc, sau se ivesc preponderent,
raporturi juridice directe între state-na iune i persoane fizice ca atare, pe de o
2 A se vedea Ph. C. Jessup, Drept transna ional, Editura Universul Juridic, Bucure ti,
2021, pp. 1-2.
3 „Situa iile transna ionale pot implica persoane fizice, corpora ii, state, organiza ii
constituite ca atare sau alte forme de organizare social ”. A se vedea Ph. C. Jessup,
supra.cit., nota de subsol nr. 1, p. 12.
4 Cu privire la „intimitatea” dreptului transna ional cu aria rela iilor interna ionale,
a se vedea K. Nowrot, Aiding and Abetting in Theorizing the Increasing Softification of the
International Normative Order: A Darker Legacy of Jessup’s Transnational Law?, în P.
Zumbansen (ed.), The Many Lives of Transnational Law. Critical Engagements with
Jessup’s Bold Proposal, Cambridge University Press, 2020, pp. 105-125. De altfel, termenul
„transna ional” a preocupat i îi preocup pe speciali tii în drept interna ional i rela ii
interna ionale deopotriv . A se vedea A. C. Cutler, Locating Private Transnational
Authority in the Global Political Economy, în P. Zumbansen (ed.), supra.cit., pp. 321-347.
36
parte, între state-na iune i alte tipuri de colectivit i neorganizate, pe filon

teritorialist, în matricea statului-na iune, pe de alt parte. În egal m sur , sunt
deloc neglijabile raporturile stabilite „pe orizontal ” de clasicele subiecte de
drept public i privat deopotriv ; aceste raporturi func ioneaz dincolo de, dar i
pe teritoriile statelor-na iune. În fa a realit ilor transna ionale generate de
contorsionata societate transna ional , dreptul interna ional î i vedea i î i vede
„sec tuit ” metodologia. Era i este nevoie de o doctrinar cert „rupere de ritm”,
sau m car de un proiect doctrinar cu efecte dezarmante pentru noi, cei educa i
juridic în epoca istoric a efervescentului stat-na iune. Astfel c s-a pronun at,
rebel, de c tre rebelul Jessup, sintagma „Drept transna ional”.
Am mai spus-o i cu alte ocazii: profesorul men ionat nu este genitorul
sintagmei „drept transna ional”5; chiar Philip C. Jessup admitea faptul c
adjectivul „transna ional” a fost utilizat anterior anului 1956 de Myes McDougal,
Joseph E. Johnson, Percy Elwood Corbett. În orice caz, pentru Philip C. Jessup,
dreptul transna ional semnifica un instrumentar sau un arsenal de reguli sau un
„depozit” de reguli. Iar aceste reguli erau destinate s constituie osatura unui sui
generis (alt, n.n.) sistem de (quasi)drept care fiin a prin porii curentului
doctrinaro-academic „Drept i societate”. Este imprudent s - i proclami
renascentismul în sens de omniscien . De altfel, Phillip C. Jessup a fost prudent
i, prin urmare, ne-a indicat, exemplificativ i nelimitativ, despre care reguli este
vorba: regulile de drept interna ional public i privat, respectiv a a-numitele
„reguli reziduale”6. Acestea din urm sunt, logic, acele reguli care nu se
încadreaz deloc sau nu se încadreaz în totalitate în primele categorii de reguli
evocate. În orice caz, toate aceste reguli confereau domeniului expandat al
dreptului interna ional o func ionalitate i/sau preponderent, s o denumesc,
„privat ”7. Putem spune ast zi c efectuarea exerci iului doctrinar al dreptului
5 Se pare c profesorul elve ian Max Gutzwiller a utilizat pentru prima oar
terminologia „drept transna ional”. Ulterior, profesorul Ernst Rabel a aplicat conceptul
„drept transna ional” în faimoasa lucrare Conflictul de legi. Un studiu comparativ. Am
mai men ionat aceste chestiuni în propriul articol Abordare preliminar asupra diferitelor
accep iuni ale no iunii „drept transna ional” publicat în Revista Român de Drept
Interna ional, edi ia ianuarie - iunie 2020, pp. 7-45. Am analizat, de asemenea, în reputata
Revist Român de Drept Interna ional, edi ia iulie-decembrie 2020, pp. 5-39, i originile
(comerciale) ale dreptului transna ional.
6 A utilizat sintagma „reguli reziduale” G. Shaffer, Theorizing Transnational Legal
Ordering, în Annual Review of Law and Social Science, vol. 12 (2006), pp. 231-253. Doi
autori au sus inut c no iunea „drept transna ional”, astfel utilizat de Ph. C. Jessup,
includea dreptul interna ional, dar impunea i o contemplare „dincolo de” dreptul
interna ional însu i. A se vedea G. Shaffer, C. Coye, From International Law to Jessup’s
Transnational Law, from Transnational Law to Transnational Legal Orders, în Peer
Zumbansen (ed.), supra.cit., nota de subsol nr. 3, pp. 126-152.
7 Fie c sunt în versiune „solid ” (hard law), fie c sunt în versiune „lichid ” (soft law),
aceste alte reguli („regulile reziduale”) impulsioneaz , potrivit unui autor, manifestarea
37
Radu Bogdan Bobei
transna ional a fost cauzat i de componenta „privat ” a dreptului interna ional

însu i.
Sugerez ca titlul acestui articol s fie lecturat în lumina câtorva repere.
În primul rând, „S lu m dreptul transna ional (public) în serios!” nu
constituie, în pofida utiliz rii semnului exclam rii, un mesaj autoritar. Constituie
îns un mesaj-invita ie cu voca ie de ne îndemna pe noi to i s con tientiz m
existen a situa iilor transna ionale. „Înainte de regul , exist problema” afirma
magistral Charles Eisenmann în 19548. „Înainte de problem exist con tien-
tizarea existen ei îns i a problemei” afirm ast zi. A adar, proclam doctrinar,
îns ne-magistral, trioul „con tientizarea problemei (transna ionale, n.n.) -
problema transna ional ca atare - regula cu voca ie de gestionare a problemei
transna ionale”. În van exist situa ii transna ionale dac nu vom con tientiza
existen a acestora! Un semn al necon tientiz rii transpare din faptul c vom
continua s privim i s analiz m situa iile transna ionale potrivit tiparului
familiar numai situa iilor inter-na ionale sau potrivit tiparului familiar numai
situa iilor na ionale! Odat con tientizat existen a situa iilor transna ionale,
sunt anse s identific m care dintre reguli ne sunt utile pentru abordarea
situa iilor transna ionale însele. Ne pot fi utile reguli de drept interna ional fie
public, fie privat, sau ne pot fi utile o serie de reguli reziduale, inclusiv reguli
quasi-normative. Toate acestea ne pot fi utile selectiv i diferen iat sau neselectiv
i pau al. Concret i direct: odat con tientizat existen a situa iilor transna io-
nale, sunt anse s identific m instrumentarul de care avem nevoie atunci când
analiz m situa iile transna ionale însele.
În plus, sunt anse s recunoa tem, în alt cadru (cadrul transna ional, n.n.),
existen a unor familiare distinc ii, de altfel diluate i contorsionate; exempli
gratia, este vorba despre distinc iile dintre dreptul interna ional i dreptul intern,
drept autohton i drept str in, dreptul public i dreptul privat, entit ile statale
i entit ile non-statale, reguli juridice i non-juridice etc. Odat recunoscut
normativit ii relative a dreptului interna ional. A se vedea K. Nowrot, supra.cit., nota

de subsol nr. 3, pp. 105-125. În lumina acestei idei, coexisten a regulilor „solide” i
„lichide” în acela i „spa iu” social conduce, inevitabil, la ideea inspirat de no iunea
„transna ional”. Îmi pare hazardat stabilirea identit ii conceptuale a dreptului
transna ional în considerarea (exclusiv) a mixturii informe a sus-men ionatelor reguli.
Mai degrab , identitatea dreptului transna ional este conferit de interac iunea, deloc
pacifist , ca atare ( i) a regulilor în discu ie. În orice caz, autorul K. Nowrot eviden iaz
compatibilitatea unor domenii (e.g., dreptul societar, dreptul muncii, dreptul mediului)
cu trans-na ionalizarea dreptului interna ional manifestat ( i) prin reguli „lichide”
(reguli soft law). Mai eviden iaz acest autor i incompatibilitatea altor domenii (e.g.,
dreptul interna ional umanitar, dreptul interna ional al drepturilor omului, dreptul
interna ional penal) cu sus-men ionatul fenomen de trans-na ionalizare a dreptului
interna ional manifestat ( i) prin regulile men ionate.
8 A se vedea Ch. Eisenmann, Les Sciences sociales dans l’enseignement supérieur: droit
ou The University Teaching of Social Sciences-Law, Unesco, Paris, 1954, p. 44.

38
existen a acestor distinc ii, sunt anse s privim dincolo de acestea. Aten ie: „s
privim dincolo” nu înseamn s neg m distinc iile evocate! Nu îndemn prin
scrierile mele la revolu ii i contra-revolu ii doctrinare! Îns realit ile
transna ionale contemporane, care sugereaz o stare de pace, paradoxal
revolu ionar i/sau contrarevolu ionar , m îndeamn s privesc dincolo!, pe de
o parte, s proiectez distinc iile men ionate exemplificativ în miezul iure ului
ireal de dezarmant care eman din „trans”, pe de alt parte9.
În al doilea rând, „S lu m dreptul transna ional (public) în serios!” ar
sugera c exist i un drept transna ional (privat), respectiv un drept
transna ional mixt (public i privat) sau un quasi-drept transna ional. Mai exact:
speciali tii în clasicul sau tradi ionalul drept interna ional sus in c vivacitatea
dreptului transna ional s-ar datora, preponderent sau exclusiv, versiunii de drept
public a dreptului interna ional însu i; speciali tii în clasicul sau tradi ionalul
drept (intern) privat sus in c vivacitatea dreptului transna ional s-ar datora,
preponderent sau exclusiv, versiunii de drept privat a sistemelor de drept intern.
În orice caz, aceste sui generis tipuri, dac exist , de drept transna ional, sau, mai
bine zis, aceste tipuri de manifest ri ale dreptului transna ional, de altfel
existente, nu merit s fie luate în serios?
R spunsul este afirmativ. Îns din considerente de spa iu abordez,
deocamdat , numai componenta sau manifestarea – s o numesc „public ” (de
drept public, n.n.), a proiectului doctrinar cu voca ie normativ i quasi-
normativ al dreptului transna ional. Vom vedea îns c nu este vorba despre o
component autentic , în viziunea tradi ional , de drept public. Sus in acest
lucru, întrucât respectiva component a fost i este „pervertit ” de-a lungul
timpului de plurale, respectiv diverse, subiecte de drept privat. În orice caz,
procedez, prin clasificarea, de altfel devenit artificial , „public-privat”, la
contemplarea, minimal-descriptiv , a dreptului transna ional public.
Am spus „devenit artificial ”, întrucât s-a diluat de ceva timp distinc ia
net între componentele publice i private ale sistemului normativ în general;
cum s nu se dilueze distinc ia net evocat din moment ce actorii priva i au
dobândit, îmi pare cu acordul, chiar i tacit, al statelor-na iune, sau cu acordul
expres al exper ilor sau/ i prin implicarea activ a exper ilor, prerogative de
drept public, iar statele-na iune au comportamente de drept privat chiar i atunci
9 Sunt utile distinc iile! Este îns d un tor, intelectualmente cel pu in, s r mânem
„în epeni i” în arealul distinc iilor, cel pu in în versiune net . Este d un tor mai ales
atunci când situa iile transna ionale le provoac destinul, le determin s func ioneze
inter anjabil. Mecanismele dreptului transna ional ne pot determina s transcendem,
f r a contesta, distinc iile care pulseaz în programele contemporane de educa ie
juridic . Profesorul Jessup ne-a invitat de mult timp pe noi to i s „ie im” din defini ii
nete, dar i din clasific ri nete. A se vedea B. Horrigan, Transnational Law and
Adjudication: Domestic, International and Foreign Intersections, în P. Zumbansen (ed.),
supra.cit., nota de subsol nr. 3, pp. 197-223.
39
Radu Bogdan Bobei
– ce chestiune ocant ! – când ac ioneaz de jure imperii?10; cum s nu se dilueze

aceea i distinc ie din moment ce statele-na iune apeleaz , în scopul exercit rii,
chiar de jure imperii (alt chestiune ocant !), a propriilor prerogative, la actorii
priva i dispersa i pe mapamond?; cum s nu se dilueze distinc ia în discu ie din
moment ce revolu ia industrial , care a fortificat distinc ia în secolele XVIII-
XIX11, a fost înlocuit de contemporana revolu ie digital , iar aceasta a
aneantizat Spa iul i distinc iile în lumina c rora am fost educa i juridic? Au
contribuit la aceast diluare chiar situa iile transna ionale generatoare de
revolu ie neo-monist 12.
10 O serie de state na iune i-au delegat prerogativele c tre subiectele de drept privat;
aceast delegare sui generis a fost impulsionat de privatiz rile activelor din economiile
anumitor state-na iune. Pentru eviden ierea acestei deleg ri, a se vedea P. Zumbansen,
Globalization and the Law: Deciphering the Message of Transnational Human Rights
Litigation, în German Law Journal, vol. 5 (2004), nr. 12, pp. 1499-1520. Chestiunea
privatiz rilor poate fi abordat i din perspectiva a a-numitelor „probleme
transna ionale din domeniul vie ii de afaceri”. A se vedea D. F. Vagts, W. S. Dodge, H. L.
Buxbaum, H. H. Koh, Transnational Business Problems, ed. a VI-a, Foundation Press, St.
Paul, 2019, pp. 390-395. „Încruci area” prerogativelor subiectelor de drept semnific : (i)
asumarea i exercitarea de c tre clasicele subiecte de drept privat a prerogativelor
„publice”; (ii) asumarea i exercitarea de c tre clasicele subiecte de drept public, care
ac ioneaz de jure imperii - aici este ocul! -, a prerogativelor „private”. Aceast (ne)dorit
„încruci are” este sursa inter anjabilit ii care, se pare, confer identitate normativ i
quasi-normativ , în orice caz derutant , lui „trans”.
11 De altfel, Kelsen sus inea inaplicabilitatea distinc iei dintre dreptul interna ional
„public” i dreptul interna ional „privat”. Pentru eviden ierea acestui aspect, a se vedea
A. C. Cutler, Artifice, ideology and paradox: the public/private distinction in international
law, în Review of International Political Economy, vol. 4 (1997), nr. 2, pp. 261-285.
12 În arealul dreptului interna ional, neo-monismul implic reunirea componentelor
„public ” i „privat ” sub cupola dreptului interna ional însu i. Cu privire la neo-
monismul de inspira ie nord-american al dreptului interna ional, a se vedea H. H. Koh,
Why Do Nations Obey International Law, în Yale Law Journal, vol. 106 (1997), pp. 2599-
2659. Diluarea „grani ei” dintre sus-men ionatele componente a fost sesizat recent i
mai pu in recent de literatura nord-american . De exemplu, M. Reimann, From the Law
of Nations to Transnational Law: Why We Need a New Basic Course for the International
Curriculum, în Pennsylvania State Internatiobal Law Review, vol. 22 (2004), nr. 3, pp.
397-415. Societatea transna ional , astfel compus din state-na iune i subiecte de drept
privat deopotriv , i-a determinat unii autori francezi s nu- i mai denumeasc materialul
didactic „Drept interna ional public”, ci „Drept interna ional”. A se vedea D. Carreau, F.
Marella, Droit international, Pedone, ed. a XI-a, 2012, p. 69, astfel citat de G. Lhuilier, Le
Droit Transnational, Dalloz, Paris, 2016, p. 245. ( i) prin faptul c îi cuprinde i pe
„priva i”, dreptul inter-na ional s-a trans-na ionalizat de-a dreptul. Trans-na ionalizarea
semnific , în esen a lucrurilor, lipsa oric rei ierarhii între subiectele de drept privat i
subiectele de drept public; este vorba despre acele subiecte de drept care activeaz în
societatea interna ional devenit trans-na ional . Mai semnific i lipsa unei ierarhii
între aplicarea regulilor de drept interna ional i aplicarea regulilor de drept na ional.
40
i totu i, m-am hazardat s eviden iez, prin scrierea acestui articol, o serie
de manifest ri ale dreptului transna ional în versiunea sa public , pentru m car
un considerent: proiectul doctrinar al dreptului transna ional nu opereaz numai
cu diverse concepte fundamentale sau concepte-cheie subsumabile clasicelor
aspecte numai private (de drept privat, n.n.); opereaz , chiar inter anjabil, uneori
preponderent, cu no iuni fundamentale subsumabile aspectelor i publice (de
drept public, n.n.) ale vie ii sociale13. Cum a fi putut s nu contextualizez
asemenea manifest ri „publice” ale dreptului transna ional, îns f r a dinamita
diviziunea „drept public/drept privat” atât de drag lui Ulpian? i m-am jucat
doctrinar cu hazardul în pofida faptului c , am men ionat deja, pentru speciali tii
în drept transna ional, i-a pierdut vlaga distinc ia, cel pu in distinc ia net , între
dreptul public i dreptul privat, pe de o parte, între dreptul interna ional i
dreptul intern, pe de alt parte14.
În al treilea rând, „S lu m dreptul transna ional (public) în serios!” ar
putea sugera c urmeaz s eviden iez dreptul transna ional (public) sau mani-
fest rile de drept public ale acestuia în integralitatea sa. Scopul meu doctrinar
este mult mai modest i, cu siguran , atins de imperfec iune. Din multitudinea
de chestiuni subsumabile versiunii publice a dreptului transna ional15, mi-am
propus s abordez, m car preliminar i prospectiv, o singur chestiune.
Este vorba despre chestiunea care implic formularea sau emiterea de
reguli în foruri publice. Aceste foruri pot fi, exempli gratia, organiza ii inter-
13 Pentru utilizarea no iunii „concepte-cheie”, dar i pentru eviden ierea, respectiv

analizarea acestora (e.g., pluralitate i interlegalitate, teritorialitate i competen etc.), a
se vedea A. C. Aman Jr., C. J. Greenhouse, Transnational Law. Cases and Problems in an
Interconnected World, Carolina Academic Press, Durham, 2017, pp. 12-47.
14 A se vedea H. H. Koh, Why Transnational Law Matters, în Pennsylvania State
International Law Review, vol. 24 (2006), pp. 745-753.

15 Componenta „public ” a dreptului transna ional are ca premis de discu ie
doctrinar componenta „public ” a dreptului interna ional însu i. De aceea, unii autori
schi eaz , de exemplu, introducerea elementar în dreptul transna ional prin
contemplarea dreptului interna ional cutumiar, a dreptului tratatelor, dar i a prezum iei
contra aplic rii extra-teritoriale a reglement rilor na ionale. A se vedea D. F. Vagts, W.
S. Dodge, H. L. Buxbaum, H. H. Koh, supra.cit., nota de subsol nr. 9, pp. 63-114. În orice
caz, este neavenit creionarea unei sinonimii juridice între dreptul transna ional public
i dreptul interna ional public, a a cum procedeaz reputata autoare S. Engle Merry, New
Legal Realism and the Ethnography of Transnational Law, în Law & Society Enquiry, vol.
31 (2006), pp. 975-995. Al i autori poten eaz componenta public a dreptului
transna ional prin recurgerea la men ionarea, în concret, a unor tratate i acorduri
interna ionale (de exemplu, Acordul de la Paris din 2015), sau prin recurgerea la
men ionarea unor acorduri comerciale regionale (de exemplu, la NAFTA, în prezent
înlocuit de USMCA), sau prin recurgerea la men ionarea unor aspecte care implic
Organiza ia Mondial a Comer ului. A se vedea A. C. Aman Jr., C. J. Greenhouse, supra.
cit., nota de subsol nr. 12, pp. 51-274.
41
Radu Bogdan Bobei
guvernamentale (interna ionale, n.n.) entit i guvernamentale/legislative

na ionale. Vom vedea c aceste reguli au, în pofida formalei provenien e
(interna ionale, respectiv na ionale, n.n.), statutul unei reguli de drept
transna ional. Cu alte cuvinte, pot dobândi statutul de reguli de drept
transna ional fie regulile de drept na ional, fie regulile de drept interna ional; cu
ocazia scrierii unui alt eventual articol, vom vedea c i regulile quasi-normative
pot dobândi statutul unor reguli de drept transna ional. În orice caz, este de
sesizat faptul c toate aceste reguli (de drept interna ional, intern sau reguli
quasi-normative, n.n.) se influen eaz reciproc, migreaz dintr-un spa iu
normativ în altul, sunt neobosite în demersul de identificare a unor noi i noi
destina ii geografico-normative; influen area reciproc i migrarea constituie un
aspect al mecanismului sau metodologiei cunoscute i sub denumirea de „drept
transna ional”. În plus, acelea i reguli influen eaz ordinea juridic interna io-
nal , ordinile juridice locale, ordinile quasi-juridice i viceversa. Influen area
permanent activ sau latent conduce, inevitabil, la ivirea unor ordini juridice
metise. Acestea sunt ordinile juridice transna ionale construite - urmeaz s
eviden iez mai jos -, de diver i actori. Ace tia instituie reguli, mecanisme desf u-
rabile în foruri publice plurale i diverse.
A adar, urmeaz s abordez chestiunea mecanismului de trans-na iona-
16
lizare numai în privin a formul rii regulilor sus-men ionate. Exist i un
mecanism de trans-na ionalizare care implic interpretarea sau/ i aplicarea
acelora i reguli. Este imprudent tiin ific s neglijez i trans-na ionalizarea
mecanismelor de solu ionare a litigiilor de instan ele locale de judecat (a a-
numita „trans-na ionalizare judiciar ”)17 sau, în domeniul investi iilor, de
tribunalele arbitrale (a a-numita „trans-na ionalizare arbitral ”18). De asemenea,
este imprudent tiin ific s neglijez trans-na ionalizarea, în sens de „privatizare”,
16 În contextul folosit, termenul „trans-na ionalizare” constituie (i) utilizarea unei

reguli (sau a concep iei generatoare de asemenea reguli) create într-o ordine juridic sau
quasi-juridic în demersul de creare a unei reguli din alt ordine juridic sau quasi-
juridic , dar i (ii) crearea unei reguli dintr-o ordine juridic sau quasi-juridic prin
„importarea” unei reguli deja create în alt ordine juridic sau quasi-juridic , respectiv
(iii) influen area cre rii unei reguli dintr-o ordine juridic sau quasi-juridic de o regul
din alt ordine juridic sau chiar de o quasi-regul . Suntem în prezen a metodologiei
dreptului transna ional utilizate în versiunea transplantului. Doctrina din domeniul
transplantului juridic a fost efervescent în ultimii ani. A se vedea, de exemplu, R.
Michaels, State Law as a Transnational Legal Order, în UC Irvine Journal of International,
Transnational and Comparative Law, vol. 1 (2016), pp. 141-160. Re inem c , în accep iune
similar , termenul „trans-na ionalizare” este incident i în activitatea de solu ionare a
litigiilor de c tre instan ele locale de judecat . Este relevant articolul scris de B. Horrigan,
17 A se vedea B. Horrigan, supra.cit. nota de subsol nr. 8, pp. 197-223.
18 A se vedea S. Ali, Transnational Law and Global Dispute Resolution, în Peer
Zumbansen (ed.), supra. cit., nota de subsol nr. 3, pp. 224-239.

42
a mecanismelor de executare silit a sentin elor arbitrale i a hot rârilor

judec tore ti19. Toate aceste din urm fenomene de trans-na ionalizare merit o
analiz posibil viitoare, îns cert distinct i profund .
Urmeaz s sesiz m faptul c nu sunt str ine de mecanismul trans-
na ionaliz rii formul rii regulilor în discu ie persoanele fizice ca atare sau
persoanele fizice coagulate în corpora ii, persoanele juridice de drept public
(„publice”) i de drept privat („private”, inclusiv organiza ii non-guverna-
mentale) deopotriv . Se va constata faptul c un mozaic de actori particip la
ini ierea i perpetuarea func ion rii mecanismului formul rii regulilor
men ionate. Iat de ce, pe parcursul acestui articol, ne vom întâlni, inevitabil, cu
tipologii diverse i plurale de actori ai dreptului transna ional. De altfel, orice
„poveste” de drept transna ional implic reguli i actori na ionali, respectiv
interna ionali, de drept privat i de drept public deopotriv ; mai implic i actori
quasi-normativi generatori, logic, de quasi-normativit i care influen eaz , cu
adev rat direct, însu i sistemul normativ interna ional, respectiv sistemele
normative na ionale. Interna ionalul i na ionalul, publicul i privatul, norma-
tivul i quasi-normativul joac inter anjabil. Chiar se joac derutant cu noi,
doctrinarii educa i juridic în epoca istoric a statelor-na iune independente, dar
mai pu in inter-dependente. Actorii men iona i opereaz în interiorul i dincolo
de teritoriile statelor-na iune; mai opereaz dincolo de dreptul interna ional, dar
i dincolo de sistemele de drept na ional. Gra ie sau din cauza dreptului
transna ional, toate aceste ordini juridice se atrag, se resping, se intersecteaz ,
se suprapun, construiesc i pulverizeaz destine. Este vorba despre destinele sta-
telor-na iune, dar i despre destinele oric ror al i actori ai societ ii
transna ionale.
Aceea i „poveste” a dreptului transna ional mai implic mecanisme sau
procedee sau metode prin care actorii plurali i diver i ca natur construiesc, re-
construiesc într-un ritm ame itor de furibund ordini juridice transna ionale20.
19 „Privatizarea” opereaz i prin instrumentele quasi-legislative emise de corpora ii

(e.g., prin „Codul” emis de compania Nike). Pentru analiza „privatiz rii” ordinilor
juridice, fie interna ional , fie na ionale, de c tre corpora ii, a se vedea R. Michaels, The
Dual Privatisation of Law in Globalisation, în H. Muir Watt, L. Bíziková, A. Brandão de
Oliveira, D. P. Fernández Arroyo (eds.), Global Private International Law. Adjudication
without Frontiers, Edward Elgar Publishing, Cheltenham (UK)- Northampton, MA (USA),
pp. 162-171.
20 Documente din arhiva bibliotecii Congresului american scot la iveal „lucr rile
preg titoare” ale prelegerii denumite „Drept transna ional” i desf urate în anul 1956.
Din con inutul acestor documente, re inem c , potrivit concep iei profesorului Jessup,
nu se poate analiza dreptul transna ional prin ignorarea actorilor, regulilor i
mecanismelor de drept transna ional. A se vedea F. Grisel, Transnational Law in Context,
The Relevance of Jessup’s Analysis for the Study of ‘International Arbitration’, în P.
Zumbansen (ed.), supra.cit., nota de subsol nr. 3, pp. 186-196. A se vedea i P. Zumbansen,
Where the Wild Things Are: Journeys to Transnational legal Orders and Back, în UC Irvine
43
Radu Bogdan Bobei
Acestea din urm eviden iaz , într-o exprimare plastic , modul în care valurile
(ordinea juridic interna ional i ordinile juridice na ionale) se sparg de
promontoriul (dreptul transna ional) normativ i quasi-normativ al contempora-
neit ii. Suntem privilegia i ca doctrinari! i spun asta, întrucât ne-a fost dat s
contempl m acest promontoriu i s ne refugiem pe el. Iar acolo - pe i de pe
acest promontoriu -, putem privi deta at spectacolul derutantelor interac iuni
ale tuturor acestor ordini juridice! Putem privi, f r team , furtunile normative
i quasi-normative metise care ne-au „înecat” concep iile juridice; acestea din
urm erau utilizate cu patos juvenil în secolele XIX i XX. Îns îmi place s cred
c doctrinarii începutului de secol XXI s-au salvat: au în eles c realitatea post-
post-modern este metis ; au în eles c aceast realitate constituie sursa
ordinilor juridice transna ionale, ele însele metise; au în eles c aceea i realitate
sugereaz , deocamdat calin, punerea accentului didactic pe arii de înv are, iar
nu neap rat pe discipline care î i ap r , cu entuziasm belicos, „teritoriile”.
Dreptul transna ional ne sugereaz necesitatea în elegerii m car a unui
alt aspect. Prin ini iative care implic state-na iune21 sau/ i organiza ii inter-
guvernamentale (interna ionale, n.n.), subiectele de drept privat, odinioar
participan i la raporturi guvernate de dreptul interna ional, se manifest , de
facto, ca veritabile subiecte de drept interna ional22. Astfel, prin propriile
ini iative, actorii priva i impulsioneaz direct, pe alocuri decisiv, prin recurgerea
Journal of International, Transnational and Comparative Law, vol. 1 (2016), pp. 161-194.
Cred c este util evaluarea trioului „actori, norme, mecanisme” în considerarea ideii
„Jessup” potrivit c reia dreptul transna ional constituie, al turi de institu ia conflictului
de legi, respectiv de sistemul de drept interna ional, un domeniu distinct de cercetare. A
se vedea P. Zumbansen, Transnational Private Regulatory Governance: Ambiguities of
Public Authority and Private Power, în Law and Contemporary Problems, vol. 76 (2013),
pp. 117-138.
21 De exemplu, prin ini iativa care a condus la emiterea Principiilor Directoare ale
Na iunilor Unite referitoare la mediul de afaceri i drepturile omului.

22 Sesizeaz importan a crescând , a spune covâr itoare în ultimii treizeci de ani, a
subiectelor de drept privat în producerea de drept interna ional i B. Horrigan, supra.cit.,

nota de subsol nr. 8, pp. 196-223. De altfel, centrarea dreptului interna ional pe subiectele
de drept privat, iar nu (numai) pe statele-na iune, constituie geneza t cut , dar ferm a
a a-numitei „individualiz ri” a dreptului interna ional însu i. Individualizarea este
facilitat de dreptul interna ional al drepturilor omului, astfel c este util lucrarea lui A.
Peters, Beyond Human Rights. The legal Status of the Individual in International Law,
Cambridge University Press, 2018. Plusez: individualizarea în discu ie este facilitat i de
dreptul interna ional al investi iilor supus actualmente, sub auspiciile UNCITRAL, unui
amplu proces de reform . Cu privire la ini ierea acestui proces, a se vedea i D. P.
Fernández Arroyo, Adjudicating Public Interests by Private Means: The Inescapable
Involvement of States in the Chevron/Ecuador Saga, în H. Muir Watt, L. Bíziková, A.
Brandão de Oliveira, D. P. Fernández Arroyo (eds.), supra.cit., nota de subsol nr. 18, pp.
56-75.
44
la actorii publici (state-na iune) reuni i sau nereuni i în institu ii inter-

guvernamentale (interna ionale, n.n.), emiterea de instrumente de drept
interna ional „lichid” (soft law) i „solid” (hard law). În cadrul acestor ini iative,
actorii publici sunt mobiliza i de actorii priva i s se orizontalizeze i s
orizontalizeze mecanismele de producere a dreptului interna ional. Gra ie sau
din cauza orizontaliz rii, actorii publici au fost atra i (sau/ i ademeni i?) în
arealul contorsionat al lui „trans”. Societatea interna ional , de altfel sensibil la
verticalizare23, a devenit, prin orizontalizare, trans-na ional . Orizontalizarea î i
joac o bun parte din c r i, inclusiv cu privire la conceptul „reguli sau norme
de drept transna ional”; r mâne de v zut când, dac i cum va utiliza as-ul24. În
orice caz, îmi pare, în acest stadiu al propriilor cercet ri, c orizontalizarea este,
de fapt, esen a mecanismului juridic transna ional25. Aceasta este, de fapt, una
dintre fa etele de manifestare ale societ ii transna ionale pentru care ierarhiile
constituie un corp str in26.
Societatea transna ional ne confer nou tuturor, privati ti i publici ti,
interni ti, interna ionali ti, prilejul de a reconstrui, prin transna ional, dreptul
23 Verticalizarea constituie „sufletul” clasific rii subiectelor de drept interna ional în

primare i derivate. În condi iile trans-na ionaliz rii puse în practic de societatea
transna ional , îmi pare c respectiva clasificare, de altfel centrat pe statul-na iune, a
devenit arhaic . Este prea mult i, poate violent, spus: „Nu mai exist dreptul
interna ional !”. Exist !, îns dreptul interna ional nu mai este centrat pe state-na iune.
A a fiind, „Exist dreptul interna ional!”, îns realit ile transna ionale au aruncat în
arhaic dreptul interna ional centrat pe statele-na iune.
24 S-a sesizat înaintea mea faptul c , din perspectiva legii aplicabile fondului litigiului,
art.42 (1) din Conven ia ICSID consacr posibilitatea aplic rii neierarhizate
(orizontalizate, n.n.) a normelor de drept interna ional i a normelor de drept na ional.
Aplicarea ierarhizat a acestor norme este familiar tribunalelor arbitrale inter-na ionale
i na ionale. În plus, aplicarea neierarhizat permite Tribunalelor arbitrale ICSID s se
„autonomizeze” (deta eze) de ordinile juridice na ionale (inclusiv de principiul lex fori);
tribunalele arbitrale inter-na ionale i na ionale solu ioneaz litigii sub „cupola” lui lex
fori. A a fiind, aceste din urm tribunale nu se pot deta a de ordinile juridice na ionale
( i de ordinea juridic interna ional , n.n.), astfel c va trebui s aplice întotdeauna
principiul lex fori. A se vedea F. Grisel, supra.cit., nota de subsol nr. 19, pp. 186-196.
25 Iat o conceptualizare a mecanismelor juridice transna ionale: „modalit i teoretice
i practice prin care actori publici i priva i - state-na iune, organiza ii interna ionale,
companii multina ionale, organiza ii non-guvernamentale i persoane „private” -
interac ioneaz într-o varietate de foruri publice i private, interne i interna ionale în
scopul de a elabora, interpreta, valorifica i, în sfâr it, în scopul de a internaliza reguli de
drept transna ional”. A se vedea H. H. Koh, Transnational Legal Process, în Nebraska Law
Review, vol. 75 (1996), nr. 1, pp. 181-207.
26 Prin absen a ierarhiilor i a centrelor de putere sau a centrelor de putere a c ror
sfer de influen este stabilit volatil, s fie oare societatea transna ional generatoare
de anarhie? Iat o întrebare care necesit o îndelungat i nepripit analiz .
45
Radu Bogdan Bobei
interna ional însu i, dar i sistemele de drept na ional27. Ne mai confer prilejul
de a proiecta ordinea juridic interna ional i ordinile juridice na ionale în
ADN-ul ordinilor juridice transna ionale. Acolo, în „trans”, cele dou tipuri pot
vie ui distinct, îns inter anjabil, inter-penetrant, tensionat i netensionat
deopotriv . În lumina acestei versiuni de vie uire, societatea transna ional ne
avertizeaz c a venit momentul! Da, a venit momentul s scoatem disciplinele
„noastre” din izolare i s le rea ez m în arii de înv are! i s ne rea ez m în
universalitatea prezumtiv-relativ a preocup rilor noastre doctrinare!
În considerarea chestiunii care m-a preocupat, va fi lesne de sesizat ( i)
rolul organiza iilor inter-guvernamentale, inclusiv rolul Organiza iei Mondiale
a Comer ului (OMC), veritabil institu ie interna ional , în propagarea unei
ordini juridice transna ionale în domeniul, logic, al comer ului. Vom vedea c ,
al turi al i actori fie de drept intern, fie de drept interna ional, sunt edificate, prin
diverse metode sau mecanisme, reguli/standarde subsumabile, formal, dreptului
interna ional. Aceste reguli i/sau standarde sunt, în esen a lor i pe fond, reguli
de drept transna ional. Le calific astfel, întrucât, sub cupola dreptului interna-
ional, pot s l lui, prin transna ional, concep ii de drept na ional sau concep ii
de drept cutumiar ale unor popula ii indigene. De altfel, îmi pare, cel pu in la
data scrierii articolului, c viitorul dreptului transna ional este, în esen a sa,
na ional sau cutumiar, iar nu cu adev rat i pe fond interna ional; sau acest viitor
poate fi i interna ional în versiune preponderent „lichid ” sau soft law (II).
Sintetizând, din noianul de aspecte care ne invit „S lu m dreptul
transna ional (public) în serios!”, mi-am exersat libertatea academic de a opta
pentru eviden ierea numai a sus-men ionatei chestiuni. În orice caz, ( i)
chestiunea în discu ie arat c societatea transna ional 28 ne sugereaz , prin
27 Îmi pare c efectul reconstruc iei dreptului interna ional i al sistemelor de drept
na ional nu poate fi decât cubist; „cubist”, în sensul c rezultatul reconstruc iei nu se
caracterizeaz , într-o exprimare metaforic , prin „elemente geometrice bine ordonate”.
A utilizat înaintea mea aceste din urm cuvinte G. Lhuilier, supra.cit., nota de subsol nr.
11, pp. 243-289; i le-a utilizat atunci când a eviden iat fragmentarea dreptului
interna ional clasic. În orice caz, nu pot s nu m întreb: cum ar putea s nu fie cubist
sus-men ionatul efect, în condi iile în care, prin metodologia dreptului transna ional,
ordinea juridic interna ional a fost „na ionalizat ” de o serie de state-na iune, respectiv
„privatizat ”, de relevante subiecte de drept privat, iar o bun parte din ordinile juridice
na ionale au fost interna ionalizate? „Na ionalizarea” i interna ionalizarea constituie
fa etele aceleia i probleme doctrinaro-ideologice pe care o denumesc „problem
transna ional ”. A a fiind, îmi pare mai potrivit s sus inem c asist m, cel pu in în
România, la trans-na ionalizarea, iar nu (numai) la interna ionalizarea programelor de
educa ie juridic universitar . Vom vedea, în timp, dac acest „iure ” al transna iona-
liz rii, inclusiv în varianta interna ionaliz rii, este sau nu este benefic.
28 Societatea post-post-modern este cosmopolit , îns paradoxal, este i, sau în
primul rând, local . Cu alte cuvinte, universalismul post-post-modern este, prepon-

derent, local. Întrucât exist o pluralitate de „local”, post-post-modernismul î i
46
concluziile acestui articol, „S lu m Teoria dreptului transna ional în serios!”.

Facultatea de Drept din Ia i este un „spa iu” al gândirii juridice în care se poate
da curs acestui din urm mesaj-invita ie (III).
II. Natura transna ional a unor reguli

de drept interna ional i na ional
Urmeaz s expun, exemplificativ i într-o ordine aleatorie, o serie de

reguli de drept interna ional i na ional a c ror identitate transna ional este
indiscutabil . Fie i din aceast incipient expunere, s con tientiz m i noi, cei
de la începutul secolului XXI, c sim im, respectiv resim im, consecin ele
existen ei trioului „na ional- interna ional- transna ional”! S con tientiz m, mai
ales, întrep trunderea componentelor acestui trio! Chiar aceast întrep trundere
arunc în aer ale noastre ra ionamente juridice clasice subsumabile distinc iilor
clare pe care le efectuam i la sfâr it de secol XX. Una dintre acestea este
distinc ia dintre un text de drept interna ional i un text de drept intern.
II.1. Conven ia de la New York privind recunoa terea i executarea

silit a sentin elor arbitrale str ine (1958) (Conven ia de la New York)
Aceast prim categorie de reguli are izvor interna ional (tratatul/con-
ven ia multilateral ) i se refer la recunoa terea i executarea silit a sentin elor
arbitrale str ine29. Prin ratificarea Conven iei de la New York de statele-na iune,
aceasta devine, f r a- i pierde natura (instrument de drept interna ional),
component a sistemelor de drept intern ale respectivelor state-na iune.
Conven ia de la New York constituie, formal, un text de drept inter-na ional. Are
aceast natur , întrucât implic raporturile unui stat-na iune cu alt stat-na iune
în sub-domeniul arbitrajului; cu alte cuvinte, Conven ia de la New York este,
formal vorbind, expresia unei „afaceri” a statelor-na iune perfectate în sub-
domeniul arbitrajului. Istoria legislativ a Conven iei de la New York ne indic
devoaleaz natura plural . Gra ie sau din cauza acestei pluralit i, universalismul post-
post-modern este eterogen, iar nu omogen. Situa iile transna ionale - la care se refer i
profesorul Jessup la mijlocul secolului XX -, ini iaz i perpetueaz eterogenul. Chiar
acest eterogen arunc în vetust specializarea juri tilor numai într-o anumit disciplin .
Îmi pare c este nevoie ca facult ile de drept, i din România, s ini ieze specializarea
juri tilor în a a-numita „arie de discipline”. Eterogenul factual contemporan poate fi
contemplat prin cunoa terea inter-dependen elor dintre disciplinele de studiu. Or, aceste
inter-dependen e pot fi cu adev rat sesizate sub cupola ariei de discipline, iar nu sub
cupola unei singure discipline.
29 Re inem faptul c este vorba despre sentin e arbitrale str ine, iar nu despre sentin e
arbitrale interna ionale. În cadrul eviden ierii acestei prime categorii de reguli de drept
interna ional, se va efectua i o men iune care implic i Legea-Model UNCITRAL
privind arbitrajul comercial interna ional (1985, cu modific rile adoptate în 2006).
47
Radu Bogdan Bobei
identitatea transna ional a acestui instrument de drept interna ional. De altfel,

are identitate transna ional i cadrul juridic interna ional pre-existent
Conven iei de la New York.
„Recurge i la istorie, întotdeauna recurge i la istorie” ne îndeamn
reputatul profesor de drept interna ional Martti Koskenniemi30. Iat de ce,
anterior eviden ierii identit ii transna ionale a Conven iei de la New York, este
indicat s men ionez identitatea transna ional a instrumentelor de drept
interna ional denumite „Protocolul de la Geneva privind clauzele de arbitraj” din
24 septembrie 1923 (în continuare „Protocolul de la Geneva”), respectiv
„Conven ia de la Geneva privind executarea silit a sentin elor arbitrale str ine”
din 26 septembrie 1927 ( în continuare „Conven ia de la Geneva”).
În 1914, a avut loc la Paris Congresul Interna ional31 al Camerelor de
Comer (organiza ii non-guvernamentale/subiecte de drept privat)32. Acest for
privat a lansat ideea cre rii, de c tre statele-na iune, a unui regim de drept
uniform (inter-na ional, n.n.) în domeniul arbitrajului. Ideea a fost preluat de
Camera de Comer Interna ional de la Paris, (CCI Paris), creat în 1919. Aceast
entitate non-guvernamental a readus în aten ia participan ilor la Congresele de
la Londra (1921) i Roma (1923) ideea evocat . Liga Na iunilor, veritabil
organiza ie inter-na ional , a valorificat, sau a fost pus în situa ia de a valorifica,
respectiva idee. Valorificarea unei idei „private” s-a materializat prin
instrumentele „publice” (de drept inter-na ional, n.n.) adoptate la 24 septembrie
1923 i 26 septembrie 1927. Re inem aportul esen ial, determinant al actorilor
„priva i” la crearea unor instrumente „publice” (de drept interna ional, n.n).
Dup cel de-al doilea R zboi Mondial, Organiza ia Na iunilor Unite a valorificat,
sau a fost pus în situa ia de a valorifica33, versiunea final a textului Conven iei
30 A se vedea M. Koskenniemi, Global Governance and Public International Law, în

Kritische Justiz, vol. 37, nr. 3 (2004), pp. 241-254.
31 Îmi pare c denumirea „Congres Interna ional” este improprie, întrucât actorii
acestui congres nu au fost state-na iune. Numai în aceast ipotez congresul putea fi
catalogat ca fiind inter-na ional.
32 Am valorificat informa iile referitoare la istoria legislativ a regimului de drept
interna ional din sub-domeniul sentin elor arbitrale str ine prin recurgerea la Ch.
Liebscher, Preliminary Remarks, în R. Wolff (ed.), New York Convention on the Recognition
and Enforcement of Foreign Arbitral Awards - Commentary -, C.H. Beck- Hart- Nomos,
München, 2012, pp. 9-14.
33 Anterior scrierii acestui articol, au fost men ionate circumstan ele adopt rii
versiunii finale a textului Conven iei de la New York. Prima versiune a textului acestui
instrument inter-na ional a fost elaborat de CCI Paris i trimis la ONU în 1953. Statele-
na iune, membre ale acestei organiza ii inter-na ionale, au manifestat rezerve fa
aceast prim versiune. În timpul negocierii inter-na ionale (între delega ii oficiali ai
statelor-na iune, n.n.) propriu-zise a textului tratatului (conven ie multilateral ) în
discu ie, activitatea de lobby desf urat de CCI Paris a triumfat. De altfel, doi membri
activi ai CCI Paris, Pieter Sanders i René Arnaud, erau i reprezentan i oficiali ai
48
de la New York la elaborarea c reia a contribuit decisiv mediul privat. De

asemenea, re inem aportul esen ial, determinant al actorilor „priva i” la crearea
unui alt instrument „public” (de drept interna ional, n.n).
Consacra i autori au men ionat recent i urm torul aspect: „actorii priva i
ocup un rol important în canalizarea dezvolt rii i aplic rii dreptului
interna ional, din moment ce particip la mecanismul (de creare de reguli)
incorporat dreptului interna ional (...)”34. Îns istoria legislativ a Protocolului de
la Geneva, a Conven iei de la Geneva i a Conven iei de la New York ne indic
ceva mai mult. Actorii priva i instituie („privatizând” dreptul interna ional?,
n.n.), prin institu ii inter-na ionale create de statele-na iune, reguli de drept
subsumabile, formal, ariei dreptului interna ional. Teza mea este, în acest stadiu
al cercet rilor, c identitatea instrumentelor interna ionale sus-men ionate este
transna ional . Este a a, întrucât actori priva i i-au „plasat” interesele în
matricea unui interes public35 valorificat, protejat sau „protejat” de o multitudine
de state-na iune printr-un tratat (conven ie multilateral ), veritabil izvor de
drept interna ional. Interesul privat „s-a cuib rit” în osatura interesului public.
Energia interesului public este ... privat sau a devenit privat acum, la început
de secol XXI! Oare cum ne prive te Ulpian? Sper s ne priveasc îng duitor.
Tocmai de aceea, instrumentele evocate sunt, formal, instrumente de drept
inter-na ional. În esen a i pe fondul lor, respectivele instrumente au, cu
adev rat, identitate trans-na ional , întrucât se plaseaz , pe fond, „în/printre”
sau „dincolo de “ interesul public i privat deopotriv . Sunt trans-na ionale,
întrucât interesul public i privat, dobândind statut inter anjabil, sunt reunite
sub cupola, culmea!, a unui instrument de drept inter-na ional. Am fost înv a i
la sfâr it de secol XX c dreptul interna ional, poate denumit redundant, i
„public”, este destinat s satisfac un interes public (interesul statelor-na iune,
n.n.). Observ m, poate nu prea târziu, c , cel pu in de la începutul i la jum tatea
secolului XX, se exersa intens, prin instrumente de drept inter-na ional,
propagarea intereselor „private” împr tiate în ADN-ul interesului public. Înc
din acea perioad , regulile de drept interna ional „ad posteau” ospitalier se pare,
trans-na ionalul.
Este vorba atât despre reguli de drept interna ional în versiune „solid ”
(hard law) i „lichid ” (soft law) deopotriv . Din prima categorie, am eviden iat,
exemplificativ, Conven ia de la New York – produs al interac iunii privat-public
statelor-na iune Olanda i Fran a. A se vedea F. Grisel, supra.cit., nota de subsol nr. 19,
pp. 186-196. În orice caz, îmi pare c , ( i) atunci, institu ia conflictului de interese
func iona ineficace.
34 A se vedea G. Shaffer, C. Coye, supra.cit., nota de subsol nr. 5, pp. 126-152.
35 Este, indubitabil, de interes public chestiunea recunoa terii i execut rii silite a
sentin elor arbitrale str ine.

49
Radu Bogdan Bobei
manifestate i în aria arbitrajului36. Din cea de-a doua categorie, re inem Legea-
Model UNICITRAL referitoare la arbitrajul comercial interna ional (1985, cu
modific rile adoptate în 2006), denumit în continuare „Legea-Model
UNCITRAL”37. Acest din urm instrument interna ional este produsul unei
entit i inter-guvernamentale (UNCITRAL). Prin efectul consult rilor cu exper ii
priva i i institu iile de arbitraj (entit i non-guvernamentale, n.n.), Legea-Model
UNCITRAL constituie un veritabil produs al aceleia i interac iuni public-
privat38. Mecanismul dreptului transna ional a func ionat în dou etape. În prima
etap , interesul privat al institu iilor de arbitraj a fost proiectat într-un text de
drept interna ional. Cea de-a doua etap consemneaz redactarea unei
multitudini de legisla ii na ionale prin preluarea concep iilor stabilite de Legea-
Model UNCITRAL. Legiuitorul român a fost „timid” din acest punct de vedere.
Observ m c interesul privat ( i) al institu iilor de arbitraj este prezent,
prin transplant, una din modalit ile de manifestare a tehnicii dreptului
36 Din punctul de vedere al structurii formal-organizatorice, CCI Paris are o natur

eclectic , întrucât respectiva structur nu este „fixabil ” în lumina tradi ionalelor
distinc ii „public-privat”, „intern-interna ional”. Cu privire la acest aspect a se vedea F.
Grisel, Treaty Making between Public Authority and private Interests: The Genealogy of the
Convention on the Recognition and Enforcement of Foreign Arbitral Awards, în European
Journal of International Law, vol. 28 (2017), nr. 1, pp. 73-87. A a fiind, CCI Paris
constituie un organism transna ional; constituie un organism transna ional, întrucât, cel
pu in prin propria form de organizare, transcende categoriile dreptului public clasic i
dreptului privat clasic, pe de o parte, dar i categoriilor dreptului interna ional clasic i
dreptului intern clasic, pe de alt parte. Nu pot fi analizate în oglind procedura arbitral
de tip „CCI Paris” i procedura arbitral de tip „ICSID”. Sus in acest lucru, întrucât numai
aceast din urm procedur are un izvor eminamente de drept interna ional (Conven ia
ICSID). Îns nu pot s nu sesizez, în lumina notei de subsol nr. 23, faptul c i procedura
arbitral de tip „ICSID” este transna ional , pe de o parte, tribunalele arbitrale ICSID
sunt transna ionale, pe de alt parte. Pentru a în elege cum func ioneaz , în concret,
dreptul transna ional al investi iilor (sau al rela iilor de munc , sau al chestiunilor
privind mediul înconjur tor etc.), este indicat de studiat, în prealabil, disciplina „Teoria
dreptului transna ional”. Fie i pentru faptul de a vedea cum func ioneaz , în concret, ce
paradox!, aspectele teoretice, elementare, generale ale dreptului transna ional. Cu titlu
de digresiune, re inem c dreptul interna ional ( i) în versiunea investi ional constituie,
gra ie ( i) Conven iei ICSID (tratat multilateral i izvor de drept interna ional), vehiculul
propag rii unei concep ii de drept transna ional (concep ia aplic rii orizontale i
orizontalizate, adic neierarhizate, a normelor de drept interna ional, respectiv de drept
na ional). De altfel, dreptul interna ional constituie unul din instrumentele pe care le
utilizeaz speciali tii în drept transna ional pentru evaluarea normativ i quasi-
normativ a situa iilor transna ionale.
37 A se vedea supra., nota de subsol nr. 28.
38 A se vedea Ch. Whytock, Private-Public Interaction in Global Governance: The Case
of Transnational Commercial Arbitration, în Business and Politics, vol. 12 (2010), nr. 3,

pp. 1-27.
50
transna ional, într-un text de drept interna ional; mai este prezent, prin
preluarea concep iilor edictate în con inutul acestui din urm text i în legisla ii
na ionale din domeniul arbitrajului. Mai observ m interac iunea dintre
„ordinea” quasi-juridic creat de priva i (institu ii de arbitraj) i ordinea juridic
interna ional , respectiv ordinile juridice na ionale39. Ca efect al acestei interac-
iuni, interesul public se manifest „privat”, iar interesul privat se manifest
„public”. Dezarmant inter anjabilitate! Este de urm rit dac va continua acest
proces de „privatizare” a dreptului interna ional efectuat chiar în institu ii inter-
guvernamentale (interna ionale, n.n.)40. Acest proces s-a manifestat dual. În
primul rând, dreptul interna ional i organiza iile interna ionale au operat o
delegare sui generis c tre actorii priva i, a propriilor prerogative. În al doilea,
actorii priva i au „orchestrat” chiar dreptul interna ional i institu iile de drept
interna ional41. Înc ne mai întreb m acum, în secolul XXI, dac este nevoie s
lu m dreptul transna ional (public) în serios?
II.2. Acordul cu privire la aspectele comerciale referitoare la drepturile

de proprietate intelectual (TRIPS)
Cea de-a doua categorie de reguli are tot izvor interna ional (tratatul/con-
ven ia multilateral ) i se refer la aria propriet ii intelectuale. Speciali tii în
acest domeniu cunosc, cu siguran mai bine decât mine, chestiunile care implic
rolul OMC. OMC a fost ab initio sau a devenit acel „loc” în care diverse tensiuni
politice, economice i juridice confer eterogenitate mecanismelor de satisfacere
a scopului acestei organiza ii multilaterale. Este binecunoscut acest scop:
„reducerea substan ial a tarifelor i a altor bariere comerciale i ... eliminarea
tratamentului discriminatoriu în raporturile dintre state în domeniul comer-
ului”42. La ora la care scriu, este de ceva timp eviden iat interac iunea dintre
OMC, regimul juridic interna ional i ordinile juridice na ionale din domeniul
comer ului desf urat de statele-na iune43.
39 Gradul de realizare a interac iunii nu se manifest la fel în toate ariile juridice. A

se vedea R. Michaels, supra.cit., nota de subsol nr. 15, pp. 141-160.
40 În domeniul recunoa terii i execut rii silite a sentin elor arbitrale str ine,
Conven ia de la New York a validat i legitimat acest proces de „privatizare”. A se vedea

G. Shaffer, C. Coye, supra. cit., nota de subsol nr. 5, pp. 126-152.
41 Eviden iaz acest aspect G. Shaffer, C. Coye, supra. cit., nota de subsol nr. 5, pp.
126-152.
42 Pentru eviden ierea scopului OMC din perspectiva cuplului guvernare-guvernan ,
a se vedea R. Howse, J. Langille, Permitting Pluralism: The Seal Products Dispute and Why
the WTO Should Accept Trade Restrictions Justified by Non-instrumental Moral Values, în
The Yale Journal of International Law, vol. 37 (2012), nr. 2, pp. 367-432.
43 Pentru radiografierea acestei interac iuni, a se vedea G. Shaffer, WTO in a
Fragmented, Decentralized International Legal Order: Symposium Introduction, în Loyola

University Chicago International Law Review, vol. 6 (2008), nr. 1, pp. 1-4.
51
Radu Bogdan Bobei
Aceast interac iune nu este fad i static , ci de-a dreptul dinamic .

Dinamismul i-a determinat pe unii doctrinari s evalueze aceast interac iune i
din perspectiva influen rii reciproce a dreptului interna ional, sistemelor de
drept na ional i practicilor locale44. A a s-a n scut conceptul referitor la crearea,
interpretarea, circula ia regulilor juridice ( i quasi-juridice n.n.) care „str bat”,
prin diver i actori (exempli gratia organiza ii interna ionale, guverna na ionale,
actori priva i), teritoriile statelor-na iune. Conceptul evocat (transnational legal
ordering)45 este indisolubil legat de un alt concept. Este vorba despre conceptul
ordinilor juridice transna ionale (transnational legal orders); acestea din urm
semnific „o colec ie (mozaic, n.n.) de norme juridice ( i quasi-juridice, n.n.) de
entit i organiza ionale i actori (de drept public, drept privat, public-privat, n.n.)
care dicteaz modul de în elegere i practicare a dreptului în diverse domenii
(inclusiv în domeniul comer ului, n.n.)”46. Ambele concepte ne indic i faptul c
no iunea dreptului transna ional de „tip Jessup” a trecut, de cel pu in treizeci de
ani, într-o alt etap : etapa ordinilor juridice transna ionale47 înlocuit , se pare,
în orice caz acompaniat , de a a-numitele „spa ii transna ionale” generatoare de
spa ii juridice transna ionale48.
În orice caz, eterogenitatea mecanismelor de realizare a scopului OMC
este instituit i între inut de cel pu in un aspect. Punerea în practic a scopului
deja evocat este, adesea, indisolubil legat nu neap rat de asocia ii profesionale
de comer . Aceast punere în practic implic mi c ri sociale anti-globalizare
sau chestiuni care aduc în discu ie mediul înconjur tor sau rela iile de munc .
A a fiind, chestiunile implicate de realizarea scopului men ionat sunt eterogene
ca natur ; doctrina str in de drept transna ional a punctat pe larg aceste
aspecte, astfel c nu mai insist49. Îns merit s fie reamintit eterogenitatea
44 A se vedea G. Shaffer, H. Gao, China’s Rise: How It Took on the U.S. at the WTO, în
University of Illinois Law Review, vol. 1 (2018), pp. 114-184.
45 Din perspectiva sus-men ionat , este analizat i modul de manifestare al a a-
numitei „noua lex mercatoria”. A se vedea G. Shaffer, supra.cit., nota de subsol nr. 5, pp.
231-253.
46 A se vedea G. Shaffer, C. Coye, supra. cit., nota de subsol nr. 5, pp. 126-152. Ace ti
autori valorific no iunea elaborat i propagat de doctrinar de T. C. Halliday, G.

Shaffer, Transnational Legal Orders, în T. C. Halliday, G. Shaffer (eds.), Transnational
Legal Orders, Cambridge, Cambridge University Press, 2015, pp. 3-74.
47 A se vedea G. Shaffer, Transnational Legal process and State Change, în Law & Social
Inquiry, vol. 37 (2012), nr. 2, pp. 229 – 264,

48 A se vedea L. Catá Backer, The Cri de Jessup Sixty Years Later. Transnational Law’s
Intangible Objects and Abstracted Frameworks, în P. Zumbansen (ed.), supra.cit., nota de

subsol nr. 3, pp. 386-418.
49 OMC constituie un exemplu de exersare a interlegalit ilor (tensiunilor dintre
plurale i diverse ordini juridice sau dintre diver i actori, inclusiv popula iile indigene,
n.n.). Pentru analiza guvernan ei perfectate prin tratate i acorduri interna ionale,
inclusiv prin organiza ii interna ionale (e.g. prin OMC, n.n.), a se vedea A. C. Aman Jr.,
52
cre rii regulilor sub cupola OMC-ului. Cel pu in în domeniul propriet ii

intelectuale, „vehiculul” acestei eterogenit i este, paradoxal, mecanismul de
emitere formal-omogen , din perspectiva actorilor implica i, a regulilor din
domeniul eviden iat. Ce vreau s spun?
tim cu to ii faptul c OMC-ul „este o organiza ie multilateral care
guverneaz comer ul dintre na iuni (state-na iune, n.n.)” i care are ca temei
obliga iile statelor-membre asumate printr-o serie de tratate multilaterale i
plurilaterale”50. Într-adev r, OMC-ul este o organiza ie care s-a n scut ca efect
direct al rundei de negocieri („Runda Uruguay”) desf urate în perioada 1986-
1994. În cadrul constituirii OMC, a fost readoptat Acordul General pentru Tarife
i Comer 51 („GATT 1994”) i, totodat , a fost extins domeniul de ac iune al a a-
numitului „sistem OMC”52; acest sistem a fost canalizat, originar, pe i spre
comer ul de i cu m rfuri. Un palier al acestei extinderi a fost ini iat i consolidat
printr-o serie de acorduri perfectate în domeniul comer ului cu i de servicii.
Unul dintre aceste acorduri este TRIPS.
De asemenea, tim cu to ii faptul c TRIPS constituie, ca natur , un
instrument interna ional. Cu alte cuvinte, TRIPS constituie o „afacere” a statelor-
na iune care au optat s devin membre ale OMC. Urmeaz s observ m c
aceast organiza ie interna ional exerseaz , prin TRIPS, dreptul transna ional
(public) în eles, pentru moment, ca instrument metodologic de gestionare a
raporturilor dintre actorii publici i priva i. Aceast exersare s-a manifestat înc
din stadiul de elaborare a regulilor stipulate în con inutul TRIPS. Chiar acest
stadiu aduce la lumin manifestarea eterogen a mecanismul de emitere formal-
omogen , din perspectiva actorilor implica i, a regulilor din domeniul eviden iat.
C. J. Greenhouse, supra. cit., nota de subsol nr. 12, pp. 211-274. În orice caz, re inem c
mi c rile anti-globalizare nu constituie, neap rat, mesaje programatice contra
globaliz rii ca atare. Ne aten ioneaz , prin valorificarea doctrinei preexistente, autorii
men iona i, în sensul c o serie de mi c ri anti-globalizare sus in o „alt ” globalizare.
Este de urm rit i analizat în viitor aceste aspecte din perspectiva interlegalit ilor care
caracterizeaz dreptul transna ional în eles în versiunea sa de instrument metodologic.
50 Pentru rolului OMC în procesul de a a-numit „legalizare” a comer ului
interna ional, respectiv în procesul de a a-numit „politizare intern ” a dreptului care
implic rela iile din domeniul comer ului, a se vedea cartea scris de Ch. L. Davis, Why
Adjudicate? Enforcing Trade Rules in the WTO, Princeton, Princeton University Press,
2012, pp. 1-20.
51 A se vedea GATT 1947.
52 S-a men ionat deja faptul c exporturile de m rfuri i servicii, astfel efectuate de
statele-na iune, sunt, în principiu, de domeniul dreptului intern. Îns importurile

constituie obiect de preocupare al sistemului de drept interna ional exprimat prin
acorduri interna ionale perfectate sub egida OMC. A se vedea D. F. Vagts, William S.
Dodge, H. L. Buxbaum, H. H. Koh (eds.), supra.cit., nota de subsol nr. 9, pp. 201-211.
53
Radu Bogdan Bobei
Înc din anii 1980, o serie de antreprenori nord-americani priva i din

domeniul propriet ii intelectuale au constituit o asocia ie na ional 53. Asocia ia
a fost constituit în scopul convingerii entit ilor guvernamentale ale SUA s
includ chestiunea drepturilor de proprietate intelectual în con inutul
acordurilor comerciale (inclusiv bilaterale, n.n.). Ca urmare a coopt rii unor
antreprenori i din alte state-na iune, acest deziderat eminamente privat
„str b tea” i teritoriile acestor alte state-na iune; dezideratul în discu ie a
devenit cu adev rat transna ional. În demersul de realizare a acestui deziderat, a
fost cooptat i statul-na iune SUA. Prin negocieri de multiple naturi (economic
i/sau diplomatico-politice i/sau juridice), statul-na iune men ionat a creat
cadrul ini ierii unei „mi c ri” al c rei mesaj programatic implica reglementarea
interna ional a propriet ii intelectuale prin acorduri comerciale. Între timp, s-
a n scut OMC, iar sub egida OMC s-a perfectat TRIPS. TRIPS a determinat unele
state (de exemplu, R.P. Chinez ) s impulsioneze ini ierea i dezvoltarea unui
atotcuprinz tor regim de proprietate intelectual . Este atotcuprinz tor, întrucât
regimul chinez de proprietate intelectual a implicat i implic entit i guver-
namentale (exempli gratia, executive, judiciare), dar i din mediul academic. S-a
men ionat înaintea mea faptul c toate aceste dezvolt ri semnificative nu
constituie o simpl transplantare – mecanism de utilizare a metodologiei
dreptului transna ional; R.P. Chinez a dezvoltat propriile politici i strategii în
domeniul propriet ii intelectuale54.
Aspectele men ionate mai sus relev cel pu in dou aspecte.
În primul rând, TRIPS constituie, din punct de vedere formal, expresia
unui regim de drept interna ional în domeniul propriet ii intelectuale. Regimul
este calificat „de drept inter-na ional”, întrucât, am men ionat deja, TRIPS
constituie o „afacere” a statelor-na iune membre ale OMC. Îns , în esen a
lucrurilor, TRIPS constituie expresia unui regim de drept transna ional. Calific
acest regim ca fiind „transna ional”, întrucât: (i) actori na ionali (nord-americani,
n.n.) priva i (antreprenori. n.n.) mobilizeaz pe al i actori na ionali (str ini prin
raportare la ordinea juridic a SUA) priva i (antreprenori, n.n.) în propagarea
dezideratului sus-men ionat; (ii) to i ace ti actori mobilizeaz state-na iune
(SUA) în scopul convingerii altor state-na iune s perfecteze acorduri inter-
etatice (interna ionale, n.n.) în domeniul propriet ii intelectuale; (iii) statele-
na iune membre ale OMC perfecteaz TRIPS prin cooptarea chiar a OMC; state
membre ale OMC procedeaz la crearea unor regimuri na ionale în aria
propriet ii intelectuale.
53 Acesta este unul dintre mecanismele de formare a ordinii juridice transna ionale
în domeniul propriet ii intelectuale. Am efectuat descrierea func ion rii acestui
mecanism prin valorificarea articolului scris de G. Shaffer, C. Coye, supra. cit., nota de
subsol nr. 5, pp. 126-152.
54 A se vedea G. Shaffer, C. Coye, supra. cit., nota de subsol nr. 5, pp. 126-152.
54
În al doilea rând, observ m ascensiunea ordinii juridice transna ionale din

domeniul evocat. Ordinea juridic transna ional în discu ie implic actori
priva i (de drept privat, n.n.), actori publici (de drept public, n.n.), entit i
interna ionale (OMC, n.n.), entit i guvernamentale na ionale (de exemplu,
chineze, n.n.), ordinea juridic interna ional i ordini juridice na ionale. To i
ace tia i toate acestea sunt cu adev rat mobilizate în scopul „str baterii”
teritoriilor statelor-na iune. Mobilizarea este impropriu de efectuat numai prin
dreptul interna ional sau numai prin sistemele de drept na ional. Îmi pare c
mobilizarea poate fi efectuat prin ordinea juridic transna ional care „a pus la
lucru” dreptul interna ional i sistemele de drept na ional deopotriv , pe de o
parte, pe actorii priva i i publici deopotriv , pe de alt parte. Prin TRIPS, regimul
propriet ii intelectuale este global, dar nu în sensul c este unic. Este global, în
sensul c pulseaz prin plurale i diverse ordini juridice, prin plurali i diver i
actori care coabiteaz tensionat dincolo de, iar nu neap rat între (pe t râmul
dreptului inter-na ional, n.n.) sau pe teritoriile statelor-na iune (pe „teritoriile”
sistemelor de drept na ional, n.n.).
În stadiul post-globalizare în care îmi pare c am intrat, globalul nu este
unic, ci, paradoxal i ocant, plural i divers. S fie oare pluralitatea i diversitatea
globalului panaceului f râmi rii dreptului interna ional pe care o deplânge
profesorul Martti Koskenniemi în sau/ i din anul 2006?55 Iat o întrebare care,
îmi pare, merit s fie contemplat în viitor. Pân la formularea unui r spuns,
globalul plural i divers func ioneaz , paradoxal, în perioada post-globalizare,
prin metodologia dreptului transna ional manifestat i în arealul clasicului
drept public. Într-adev r, „o dat cu declinul globaliz rii56, survine ivirea
transna ionalului”57; poate c „dup globalizare” semnific „înainte de (alt , n.n.)
globalizare”. În orice caz, aspectele men ionate mai sus eviden iaz , indubitabil,
rolul OMC-ului de „administrator” al ordinii juridice transna ionale din aria
propriet ii intelectuale. OMC a contribuit, pe deplin, la propagarea acestei
55 A se vedea UN/A/CN.4/L.682 din 13 aprilie 2006. F râmi area dreptului interna-

ional este cauza i consecin a deopotriv a satisfacerii, prin no iunea „guvernan ei” (iar
nu a guvern rii, n.n.), de c tre actorii priva i a propriilor interese (eminamente private,
n.n.) în numele i pe „aripile” universalului. Am formulat aceast ideea prin valorificarea
articolului scris de M. Koskenniemi, supra.cit., nota de subsol nr. 29, pp. 241-254. Da!
Rezonez cu ideea acestui profesor: dreptul interna ional nu este numai un „spa iu” de
reglementare. Este ( i) spa iul în care se articuleaz cu adev rat interese ale societ ii
interna ionale. Nu ar trebui s fie spa iul în care se propag , în numele societ ii
interna ionale, propriile interese de c tre actorii priva i; interesele acestora din urm nu
pot fi decât „private”.
56 S-a avansat ideea potrivit c reia prea des uzitatul i demonetizatul termen
„globalizare” poate fi în eles (sau implic sau se refer , n.n.) ca acea „comprimare a
spa iului i timpului”; comprimarea în discu ie corespunde modernit ii târzii. A se vedea
A. Giddens, The Consequences of Modernity, Cambridge, Polity Press, 1991, p. 64.
57 A se vedea R. Michaels, supra.cit., nota de subsol nr. 15, pp. 141-160.
55
Radu Bogdan Bobei
ordini juridice transna ionale; s-a men ionat deja faptul c TRIPS- regul de
drept transna ional consacrat printr-un instrument de drept interna ional, are
consecin e adânci (reverbereaz , n.n.) asupra arealului ordinilor juridice
instituite de statele-na iune pe propriile teritorii58.
Îmi pare c nu trebuie omis efectul - l-a denumi, de „bumerang”, care
poate caracteriza orice ordine juridic transna ional , inclusiv ordinea juridic
transna ional din aria propriet ii intelectuale. Acest efect faciliteaz i
consecin ele pe care le pot avea, prin contorsionata metodologie a dreptului
transna ional, ordinile juridice na ionale, sau anumite ordini juridice na ionale,
asupra ordinii juridice interna ionale. În fond, dreptul transna ional, în eles i ca
mecanism, nu este numai non-tradi ional, non-static, normativ ( i quasi-nor-
mativ, n.n.). Este i (sau în primul rând, n.n.), dinamic, în sensul c „transform
(dreptul public i privat deopotriv , dreptul intern i interna ional deopotriv ,
n.n.), migreaz (...) dinspre nivelul public spre nivelul privat, dinspre nivelul
intern spre nivelul interna ional i viceversa”59. Înc ne mai întreb m acum, în
secolul XXI, dac este nevoie s lu m dreptul transna ional (public) în serios?
II.3. Legea-Model UNCITRAL referitoare la insolven a transfrontalier

(1997) (în continuare „Legea-Model UNCITRAL referitoare la
insolven ”60)
Cea de-a treia categorie de reguli are izvor interna ional (Lege-Model) i
se refer la aria insolven ei. Este veche i nou dezbaterea referitoare la izvoarele
„lichide” (soft law) ale dreptului interna ional, respectiv la efectele acestor
izvoare asupra dreptului interna ional însu i61. Din considerente de spa iu, dar
i din ra iunile de scriere ale acestui articol, aceast dezbatere nu este reluat .
58 Confer OMC-ului acest statut de „administrator” A. C. Cutler, supra.cit., nota de

subsol nr. 3, pp. 321-347.
59 A se vedea H. H. Koh, supra.cit., nota de subsol nr. 24, pp. 181-207.
60 Este util lecturarea Ghidului UNCITRAL (2013) care con ine, printre altele, i linii
de interpretare a sus-men ionatei Legi-Model UNCITRAL. Totodat , este util lecturarea

Legii-Model UNCITRAL (2019) referitoare la insolven a grupului de societ i, inclusiv a
Ghidului UNICTRAL (2019) aferent acesteia.
61 De exemplu, a se vedea P. Weil, Towards relative normativity in international law,
în American Journal of International Law, vol. 77 (1983), nr. 3, pp. 413-442. Este de
analizat dac multiplicarea izvoarelor „lichide” ale dreptului interna ional, inclusiv în
domeniul comer ului, este expresia „decaden ei” dreptului interna ional însu i în
versiune institu ionalizat-pozitivist . Pentru moment, consider, preliminar, c trebuie s
ne intereseze modul în care dreptul interna ional influen eaz , prin izvoarele sale
„solide” (hard law) i „lichide” (soft law), ordinile juridice na ionale i se las influen at
de acestea din urm , respectiv de realit i quasi-normative; propor ia numeric dintre
respectivele izvoare conteaz mai pu in. Deocamdat , identific dou curente doctrinare.
Potrivit primului curent, începând cu data de 11 septembrie 2001, „dreptul interna ional
formal stagneaz calitativ i cantitativ”; este vorba despre stagnarea i declinul modelelor
56
Prealabil eviden ierii, din punct de vedere neformal, a naturii latent-

transna ionale a Legii-Model UNICITRAL referitoare la insolven , se impune o
precizare. Legile-Model i Ghidurile inter-na ionale62 pun în practic ideea de
pluralism juridic pe care ONU o exerseaz i în domeniul comer ului, respectiv
în domeniul investi iilor63. Într-o accep iune comod intelectualmente,
pluralismul juridic semnific , logic, ( i) mai multe surse de drept interna ional.
Însu irea unor asemenea accep iuni anun apusul doctrinei! Departe de mine
gândul de a contribui la ivirea acestui apus. De aceea, sugerez evaluarea
pluralismului juridic ca expresie a interac iunilor tensionate sau/ i netensionate
dintre plurale izvoare de drept interna ional. În lumina acestei accep iuni,
pluralismul juridic nu poate fi desprins de influen a pe care o exercit , gra ie sau
din cauza interac iunii, aceste izvoare de drept interna ional fie în raporturile
dintre ele, fie asupra ordinilor juridice na ionale.
De exemplu, o Lege-Model UNCITRAL, oricare ar fi aceasta, inspir sau
are poten ial de a influen a pe legiuitorii na ionali în procesul de elaborare de
reguli într-un domeniu sau altul. Dac poten ialul respectiv a fost valorificat de
legiuitorii na ionali, Legea-Model este mai „tare” decât un tratat nesemnat,
neratificat, neacceptat64. Ideea de pluralism juridic65 semnific , într-un în eles
tradi ionale ale dreptului interna ional, denumit redundant, i „public”. A se vedea J.
Pauwelyn, R. A. Wessel, J. Wouters, When Structures Become Shackles: Stagnation and
Dynamics in International Lawmaking, în European Journal of International Law, vol. 25
(2014), nr. 3, pp. 733-763. Potrivit celui de-al doilea curent, concluziile cu privire la stag-
nare au calculat gre it num rul izvoarelor „solide” (hard law) ale dreptului interna ional.
A se vedea G. Shaffer, C. Coye, supra. Cit., nota de subsol nr. 5, pp. 126-152.
62 Prin „Legile-Model i Ghidurile inter-na ionale” în eleg acele instrumente pe care
statele-na iune le elaboreaz în raporturile bilaterale i multilaterale (inclusiv sub cupola

organiza iilor inter-guvernamentale).
63 Pentru analiza pluralismului juridic în domeniul vie ii de afaceri, a se vedea J.
Linarelli, Global Legal Pluralism and Commercial Law, în P. S. Berman (ed.), The Oxford
Handbook of Global Legal Pluralism, Oxford University Press, 2020, pp. 689-745.
64 Un exemplu bine-cunoscut este Legea-Model UNCITRAL referitoare la arbitrajul
comercial interna ional (1985, cu modific rile adoptate în 2006). Ini ial, s-a dorit
perfectarea sub egida ONU a unui tratat (conven ie multilateral ) în aria evocat . În una
din propriile scrieri anterioare, am men ionat deja propunerea reputatului profesor rus
Serghei Lebedev formulat , atunci, în penultimul deceniu al secolului XX, în sensul
adopt rii unui asemenea tratat. A se vedea Curs de drept interna ional – cu privire numai
asupra comer ului, Editura CH Beck, Bucure ti, 2019, pp. 15-16.
65 Aceast idee este în eleas i în accep iunea unui func ional plural. Noua (sau cea
mai nou , n.n) lex mercatoria contribuie la propagarea acestui func ional plural i la un
contemporan drept interna ional plural. Este relevant analiza efectuat de F. Mégret,
International Law as a System of Legal Pluralism, în P. S. Berman (ed.), supra.cit., nota de
subsol nr. 62, pp. 533-555.
57
Radu Bogdan Bobei
ne-comod, i influen a pe care entit ile private (non-guvernamentale)66 o au

asupra dreptului interna ional i statelor-na iune însele. Aceste entit i emit,
prin exersarea guvern rii trans-na ionale, veritabile „Coduri” care influen eaz
industrii întregi i destine ale statelor-na iune67. Este deja celebru ISO 26000 emis
de Organiza ia Interna ional pentru Standardizare, veritabil entitate non-
guvernamental ; membrii acestea nu sunt statele-na iune, îns acestea din urm
i institu iile inter-guvernamentale (interna ionale, n.n.) î i stabilesc agendele
legislative ( i) în considerarea acestui ISO 2600068. Concret: observ m c ordinile
juridice transna ionale implic actori, reguli, mecanisme care influen eaz i se
influen eaz reciproc chiar din stadiul cre rii propriu-zise a regulilor.
Aceast influen are reciproc este, adeseori, atât de pronun at , încât
organiza iile interna ionale au devenit „casa” legiuitorului trans-na ional (metis,
n.n.). Legea-Model UNCITRAL referitoare la insolven constituie un veritabil
instrument de drept transna ional survenit, formal, prin mecanisme de drept
inter-na ional. A a fiind, statele-na iune membre ale ONU sunt legiuitorul
interna ional formal al evocatei Legi-Model. S-a men ionat înaintea mea faptul
c Legea-Model UNCITRAL referitoare la insolven este rezultatul cooper rii
active dintre actori statali (exempli gratia, statul-na iune SUA), supra-statali
(exempli gratia, quasi-federa ia Uniunea European ) i non-statali (exempli
gratia, INSOL Interna ional, Asocia ia Interna ional a Barourilor)69.
Esen a transna ional a acestui instrument „lichid” de drept interna ional
nu implic , sau nu se reduce, la coabitarea în acela i „spa iu” („spa iul” ONU,
n.n.) al actorilor de public clasic i de drept privat clasic. Esen a în discu ie aduce
la lumin curgerea intereselor private în bazinul interesului public i invers.
66 De exemplu, un instrument de drept interna ional, Acordul OMC referitor la

obstacolele tehnice din domeniul comer ului, resimte puternic influen a Organiza iei
Interna ionale pentru Standardizare (entitate non-guvernamental , n.n.). Acest proces
de influen are aduce la lumin interac iunea dintre componentele „public ” i „privat ”
ale dreptului interna ional. A se vedea G. Shaffer, C. Coye, supra. Cit., nota de subsol nr.
5, pp. 126-152.
67 Am men ionat deja faptul c , prin aceste Coduri sui generis, se „privatizeaz ” ordini
juridice na ionale i interna ional . Analizeaz acest proces de sui generis privatizare R.
Michaels, supra.cit., nota de subsol nr. 19, pp. 162-171.
68 S-a men ionat de ceva timp ideea „dena ionaliz rii agendelor statelor”, de altfel
acompaniat , inevitabil, de „privatizarea” mecanismului de creare a normelor juridice. A

se vedea S. Sassen, Territory. Authority. Rights, From Medieval to Global Assemblages,
Princeton University Press, Princeton (New Jersey), 2006, pp. 222-272. Aceast idee este
preluat i de A. C. Aman Jr., C. J. Greenhouse, supra.cit., nota de subsol nr. 11, pp. 400-
406. Ace ti autori analizeaz , printre altele, structura i scopul, respectiv evolu ia i
obiectivele Organiza iei Interna ionale pentru Standardizare.
69 A se vedea T. C. Halliday, B. G. Carruthers, The Recursivity of Law: Global Norm-
Making and National Law-Making in the Globalization of Corporate Insolvency Regimes,

în American Journal of Sociology, vol. 112 (2007), nr. 4, pp. 1135-1202.
58
Aceast dual , contorsionat curgere se produce, transna ional, cu aportul

dreptului interna ional însu i. „Transna ional” în sensul c interesele de drept
privat (na ional, supra-na ional, sub-na ional, n.n.) sunt proiectate într-un
instrument de drept interna ional, fie i în versiune non-obligatorie (soft law);
„transna ional”, în sensul c statele-na iune preiau, prin proprii legiuitori, con-
cep ii de drept public în versiune interna ional care satisfac, uneori prepon-
derent, interese de drept privat. Aceast frenezie transna ional este satisf cut
de legiuitorul transna ional (metis, n.n.). Este metis acest legiuitor, întrucât
componente ale legiuitorilor interna ional, na ionali, dar i ai „legiuitorilor”
priva i se atrag, se resping în derutantul ADN normativ, respectiv quasi-
normativ, al transna ionalului. Nu a devenit dreptul interna ional transna ional?
Dac doctrina român nu a r spuns sau se preg te te s r spund , revine, poate
ca un leitmotiv al acestui articol, enun ul cu voca ie interogativ : Înc ne mai
întreb m acum, în secolul XXI, dac este nevoie s lu m dreptul transna ional
(public) în serios?
II.4. Standardele referitoare la limitele maxime ale reziduurilor din

pesticide
Cea de-a patra categorie de reguli are izvor na ional (legisla ii na ionale
emise de state) i se refer la aria pesticidelor utilizate în industria alimentar 70.
70 Natur transna ional pot avea i regulile de drept quasi-federal (sistemul normativ
al Uniunii Europene). Am în vedere, exempli gratia, a a-numitul „Sistem al Uniunii
Europene cu privire la emiterea de dioxid de carbon”, a c rui concep ie a influen at
legisla ii emise de state-na iune, nu neap rat membre ale Uniunii Europene. Cu privire
la inciden a metodologiei de drept transna ional în domeniul dreptului mediului, a se
vedea N. Affolder, Transnational Law as Unseen Law, în P. Zumbansen (ed.), supra.cit.,
nota de subsol nr. 3, pp. 364-385. Activitatea de guvernare (politic , n.n.) se desf oar ,
preponderent, centralizat sau cu voca ie centralizat . Activitatea de guvernan
(economic , n.n.) se desf oar , preponderent sau mai cu seam , descentralizat.
Descentralizarea este de esen a guvernan ei a c rei eficacitate este conferit de i prin
metoda dreptului transna ional. Metoda eviden iat imprim , chiar prin tehnica
transplantului utilizat de legiuitorii na ionali, caracter difuz propag rii a a-numitelor
„standarde globale”. Acest tip de guvernan este analizat de H. Jörgens, Governance by
diffusion: Implementing Global Norms through Cross-National Imitation and Learning, în
W. M. Laferty (ed.), Governance for Sustainable Development: The Challenge of Adapting
Form to Function, Edward Elgar Publishing, Cheltenham (UK) – Northamton, MA (USA),
2004, pp. 246-283. Natur transna ional pot avea i regulile quasi-normative emise de
comunit ile indigene i religioase. Pentru în elegerea naturii transna ionale a acestor
quasi-norme, nu se poate face abstrac ie de ideea pluralismului juridic. Este util lectura
articolului scris de K. Gover, Legal Pluralism and Indigenous Legal Traditions, în P. S.
Berman (ed.), supra.cit., nota de subsol nr. 62, pp. 847-875.
59
Radu Bogdan Bobei
Dou preciz ri prealabile merit s fie efectuate.

În primul rând, gra ie naturii transna ionale create sau dobândite, anumite
reguli de drept na ional sunt în m sur s „str bat ” teritoriile mai multor state-
na iune, dar i „teritoriul” dreptului interna ional. Concret: anumite reguli de
drept na ional se aplic sui generis dincolo de teritoriul statului-na iune emitent.
Calific aceast aplicare ca fiind sui generis, întrucât nu opereaz prin mecanismul
conflictului de legi. Asemenea calificare se datoreaz i dilu rii, pe alocuri, a
prezum iei contra aplic rii extra-teritoriale a legisla iilor na ionale. Îmi pare c
a contribuit la aceast diluare amplificarea caracterului permeabil al grani elor
politico-teritoriale ale statelor-na iune71.
În al doilea rând, regulile din domeniul siguran ei alimentare au început
s constituie osatura unui a a-numit „drept al hranei”. Aceste reguli nu mai pot
fi captate, independent i izolat, de sistemul de drept interna ional, respectiv de
institu ia conflictului de legi; „re eaua” de interese eterogene implicate în
domeniul siguran ei alimentare func ioneaz în lumina unei interdependen e.
Este vorba despre interdependen a dintre actorii, eterogeni i ace tia ca natur ,
care se manifest neliniar în interiorul, respectiv în exteriorul statelor-na iune.
Interdependen a evocat este atât de intens , încât mecanismele de guvernare
politic au l sat locul sau sunt sau au devenit acompaniate de mecanismele de
guvernan . Acestea din urm nu se opresc la grani ele politico-administrative
ale statelor-na iune. Prin guvernan , se „str bate” mapamondul i, implicit,
teritoriile statelor-na iune72. Guvernan a opereaz simultan sau/ i concomitent,
71 Chestiunea aplic rii extra-teritoriale a legisla iilor emise de anumite state-na iune
este analizat , cel pu in de un autor, ca fiind „ubicu i, adesea, legitim ”. A se vedea M.
Lehman, New challenges of extraterritoriality: superposing laws, în F. Ferari, D. P.
Fernández Arroyo (eds.), Private International Law. Contemporary Challenges and
Continuing Relevance, Edward Elgar Publishing, Cheltenham (UK)- Northampton, MA
(USA), 2019, pp. 259-291. Acest autor mai men ioneaz un aspect demn de luat în seam .
Legisla ia Uniunii Europene din aria datelor personale (Regulamentul (UE) 2016/679 din
27 aprilie 2016, n.n.) dobânde te, gra ie unui subiect de drept privat (compania Facebook,
n.n.), aplicare extra-teritorial . Compania Facebook a preluat în propriile „reglement ri”
concep ia sus-men ionatului instrument quasi-federal. „Reglement rile” emise de
actorul privat compania Facebook se aplic propriilor clien i dispersa i pe teritorii ale
statelor-na iune din întreaga lume. A a fiind, observ m cum un actor privat confer
„autoritate” extra-teritorial unei reglement ri aplicabile numai pe teritoriul Uniunii
Europene. Plusez: reglementarea quasi-federal evocat a devenit, gra ie unui subiect de
drept privat, manifestare a dreptului transna ional. Esen a acestei manifest ri este chiar
aplicarea extra-teritorial , prin intermediul „reglement rilor” Facebook, a
Regulamentului (UE) 2016/679.
72 Se pare c no iunea „guvernan global ” a fost creionat de auto-intitulata
„Comisie referitoare la guvernan a global ”. No iunea ca atare a fost preluat de agenda
ONU în 1995. A se vedea C. N. Murphy, The emergence of global governance, în Th. G.
Weiss, R. Wilkinson (eds.), International Organization and Global Governance (1st
60
îns inter anjabil, respectiv în multiple feluri. Concret: guvernan a func ioneaz
descentralizat, verticalizat, orizontalizat i în „diagonal ” în egal m sur ;
guvernan a valideaz ierarhiile orizontalizate (ce paradox derutant!, n.n.), pe de
o parte, guvernan a valideaz nesubordonarea verticalizat (alt paradox
derutant, n.n.), pe de alt parte. În ultimii ani, regulile evocate s-au aflat fervent
pe agenda statelor-na iune, organiza iilor inter-guvernamentale (interna ionale,
n.n.), dar i al organiza iilor non-guvernamentale deopotriv .
Tensiunile dintre aceste agende s-au exprimat ( i) prin mecanisme de
drept transna ional (cum ar fi mecanismul transplantului, n.n.). De exemplu,
GLOBALG.A.P. este o entitate privat care certific produse agricole; în cadrul
acestui demers, GLOBALG.A.P. a incorporat propriilor „reglement ri” liniile
directoare stabilite de Organiza ia ONU pentru Alimenta ie i Agricultur 73
(FAO). Un alt exemplu: Ghidul legal UNIDROIT/FAO/FIDA referitor la
agricultura contractual , în continuare „Ghidul”, constituie expresia interac i-
unii dintre mecanismele de creare de drept interna ional i mecanismele de
creare de practici în domeniul agricol. Acestea din urm sunt instituite de
produc torii agricoli (inclusiv de entit i private), precum i de companii,
preponderent private, care activeaz în aria agro-alimentar 74. De data aceasta,
edition), Routledge, 2013, pp.49-60. Raportul dintre componenta „privat ” a dreptului

interna ional i guvernarea global este analizat de H. van Loon, The present and
prospective contribution of global private international law unification to global legal
ordering, în F. Ferari, D. P. Fernández Arroyo (eds.), supra.cit., nota de subsol nr. 70, pp.
214-234. Comisia de guvernan global a fost creat în lumina ini iativei lui Willy
Brandt. Pentru o posibil conceptualizare a guvern rii globale, a se vedea Raportul
„Vecin tatea noastr global ” elaborat de Comisia referitoare la guvernan a global
Raportul este men ionat i de K. Nowrot, Global Governance and International Law
(Beiträge zum transnationalen Wirtschaftsrecht), Universitatea Halle-Wittenberg, 1
noiembrie 2004, pp. 1-34.
73 Eviden iaz caracterul privat al acestei entit i G. Shaffer, C. Coye, supra. Cit., nota
de subsol nr. 5, pp. 126-152. Cadrul extins al aspectelor sus-men ionate este analizat de
E. E. Meidinger, Private Import Safety Regulation and Transnational New Governance, în
C. Coglianese, A. M. Finkel, D. Zaring (eds.), Regulatory Governance in the Global
Economy, University of Pennsylvania Press, 2010, pp. 233-253. Sub cupola entit ii
private GLOBALG.A.P., au fost emise standarde interna ionale în domeniul certific rii
de produse alimentare. Aceste standarde au fost stabilite, împreun , în 1997 de un stat-
na iune (Marea Britanie, n.n.) i de o serie de actori priva i (magazine universale). Ace tia
din urm sunt membrii unui Grup de lucru din domeniul desfacerii de produse
alimentare în Europa. Sistemul de certificare în discu ie este utilizat în lumea întreag .
Iat o situa ie transna ional ! A se vedea F. Snyder, H. Zhouke, N. Lili, Transnational Law
in the Pacific Century. Mapping Pesticide Regulation in China, în P. Zumbansen (ed.),
74 Pentru analiza interac iunilor (a a-numitele „interlegalit i”, n.n.) incidente pe
pia a siguran ei alimentare, a se vedea i A. C. Aman Jr., C. J. Greenhouse, supra.cit., nota

de subsol nr. 11, pp. 414-423.
61
Radu Bogdan Bobei
un instrument interna ional „lichid” (soft law) a incorporat ( i) interese ale

operatorilor priva i; ace ti operatori priva i „str bat”, prin propriile produse
agricole destinate comercializ rii pe mapamond, teritoriile statelor-na iune.
Observ m faptul c interac iunea dintre public i privat este de esen a
mult analizatei i, poate, controversatei guvernan e globale (trans-teritoriale,
n.n.75). Îns interac iunea men ionat nu epuizeaz mozaicul normativ i quasi-
normativ scos la lumin de metodologia denumit „drept transna ional”. Exist
i o serie de alte interac iuni. De exemplu, exist interac iunea dintre normativ
i quasi-normativ. Mai exist interac iunea dintre na ional i interna ional
func ionabil dinspre na ional spre interna ional i invers. Din noianul de
interac iuni, transpare i existen a regulilor de drept na ional a c ror natur
transna ional se manifest i în multiple domenii.
În considerarea scrierii acestui articol, am optat pentru domeniul sigu-
ran ei alimentare, sub-domeniul pesticidelor. Siguran a alimentar constituie
una dintre chestiunile care intereseaz mapamondul76. Este reglementabil prin
instrumente de drept interna ional cu putere obligatorie (acorduri multilaterale
interguvernamentale, n.n.) i neobligatorie (soft law) deopotriv . Orice chestiune
care intereseaz mapamondul (inclusiv chestiunea siguran ei alimentare, n.n.)
este reglementabil i printr-un instrument de drept intern (na ional, n.n.). În
momentul în care concep ia acestui din urm instrument este proiectat într-un
instrument de drept interna ional, oricare ar fi versiunea acestuia, regula de
drept na ional dobânde te natur transna ional . Cu alte cuvinte, na ionalul
75 În acest stadiu al propriilor analize, îmi pare mai potrivit no iunea „guvernan
trans-teritorial ”, în detrimentul no iunii „guvernan global ”. Aceasta din urm este
de esen a globaliz rii care „sugereaz o idee a universalit ii i centralizarea de sus în
jos”. Formuleaz aceast idee R. Michaels, supra.cit., nota de subsol nr. 15, pp. 141-160.
Îmi pare c globalizarea a „înghi it” teritoriile statelor-na iune i le-a proiectat în
derutantul spa iu de-teritorializat. În condi iile declinului globaliz rii, s-a reactivat
transna ionalul care implic universalul, paradoxal, plural, pe de o parte, care nu implic
de-teritorializarea, pe de alt parte. Teritoriile statelor-na iune sunt utilizate de actori
plurali i diver i ca natur ; ace ti actori instituie guvernan a de sus în jos, de jos în sus,
dar i guvernan a incident „pe diagonal ”. Întrucât nu implic de-teritorializarea, ci
folose te teritoriile statelor-na iune, guvernan a post-globalizare nu poate fi decât trans-
teritorial .
76 Este greu de omis chestiunea referitoare la protejarea mediului înconjur tor. De
altfel, aceast chestiune este predispus la abordarea prin mecanismele dreptului

transna ional. Unul dintre aceste mecanisme implic instituirea, pe orizontal , de
„re ele”. Acestea din urm sunt instituite de oameni de tiin , organiza ii non-
guvernamentale, mi c ri sociale promotoare ale activismului de orice tip (e.g., social),
ora e. Este bine-cunoscut ini iativa primarului ora ului Londra manifestat , în sensul
constituirii, in anul 2005, a Grupului celor 18 mega-ora e (C40). C40 s-a constituit pentru
a contracara pericolele generate de schimb rile climatice. Pentru analiza acestor aspecte,
a se vedea A. C. Aman Jr., C. J. Greenhouse, supra.cit., nota de subsol nr. 11, pp. 106-113.
62
poate s l lui, prin transna ional, în interna ionalul „împr tiat” în alte ordini
juridice na ionale. Asemenea natur transna ional poate dobândi orice regul
de drept na ional (român, rus, japonez, nigerian, american etc), sub rezerva
îndeplinirii condi iei men ionate: concep ia de drept intern referitoare la chestiu-
nea de interes pentru mapamond se reg se te, gra ie eforturilor politico-diplo-
matice, în con inutul unui instrument de drept interna ional; acesta din urm
produce efecte i/sau influen eaz ordini juridice ale altor state-na iune. În
domeniul siguran ei alimentare, sub-domeniul pesticidelor, au dobândit natur
transna ional regulile de drept chinez. Este deloc surprinz toare aceast natur
dobândit pentru cel pu in dou motive. În primul rând, R.P. Chinez este lider
mondial în produc ia, utilizarea i exportul pesticidelor; în al doilea rând, R.P.
Chinez are un rol semnificativ în activitatea comercial cu produse alimen-
tare77.
Este indiscutabil existen a labirintului de reglement ri i quasi-regle-
ment ri, fie interna ionale, fie na ionale (chineze, n.n.) care acoper domeniul,
respectiv sub-domeniul eviden iate78. Ceea ce mi-a atras aten ia nu este acest
labirint de reglement ri i quasi-reglement ri79. Chestiunile care intereseaz
mapamondul, inclusiv siguran a alimentar , nu (mai) sunt numai „afacerea”
statelor-na iune; nu (mai) sunt numai „afacerea” dreptului interna ional. Pentru
solu ionarea unor asemenea chestiuni, este nevoie de o întreag „infrastructur ”
normativ , respectiv quasi-normativ ; respectiva „infrastructur ” fiin eaz
dincolo de teritoriile statelor-na iune, îns , paradoxal, reverbereaz asupra
respectivelor teritorii. La propagarea acestei „infrastructuri”, de altfel mustind
de transna ional, contribuie plurali i diver i actori: organiza ii interna ionale,
guverne ale statelor-na iune exportatoare i importatoare de alimente, asocia ii
profesionale, asocia ii de consumatori etc. Aceste din urm aspecte mi-au atras
aten ia! Aceste din urm aspecte eviden iaz i modul în care o concep ie de
drept na ional (în acest caz, dreptul chinez, n.n.) devine standard interna ional!
77 A se vedea F. Snyder, H. Zhouke, N. Lili, supra.cit. nota de subsol nr. 72, pp. 153-185.
78 În acest labirint, se pot identifica, de exemplu, Conven ia adoptat de Organiza ia
Interna ional a Muncii cu privire la Siguran a i S n tatea din Agricultur , astfel
adoptat în data de 21 iunie 2001 i intrat în vigoare în data de 20 septembrie 2003. Se
poate identifica i Codul Interna ional de Conduit cu privire la Distribu ia i Utilizarea
Pesticidelor (1985, cu reactualizarea din 2002) adoptat de FAO. Pentru analiza judicioas
a tabloului complet al reglement rilor interna ionale i na ionale (chineze, n.n.) din sub-
domeniul în discu ie, a se vedea F. Snyder, H. Zhouke, N. Lili, supra.cit., nota de subsol
nr. 76, pp. 153-185.
79 Reiterez ideea potrivit c reia energia pluralismului juridic este conferit de interac-
iunea, mai exact de consecin ele interac iunilor dintre sus-men ionatele reglement ri
care „ocup ” acela i domeniu al vie ii sociale.
63
Radu Bogdan Bobei
Iar standardul interna ional (instrument de drept interna ional „lichid”) influ-
en eaz , i prin organiza ii interna ionale, cadrul normativ al statelor-na iune în
domeniul siguran ei alimentare, sub-domeniul pesticidelor. Iat un exemplu!80
Este bine-cunoscut Comisia Codului Alimentar (Codex Alimentarius),
denumit în continuare „Comisia”, instituit în 1963 de FAO i de Organiza ia
Mondial a S n t ii. Din multitudinea de comitete prin intermediul c rora
lucreaz Comisia81, este de re inut Comitetul Codex referitor la reziduurile din
pesticide, denumit în continuare „Comitetul”. Comitetul este orizontalizat ca
structur , în sensul c este compus din actori de drept public (exempli gratia, din
organiza ii guvernamentale) i privat (exempli gratia, din organiza ii non-
guvernamentale, asocia ii profesionale din industria de profil) deopotriv . Odat
cu prezidarea de c tre R.P. Chinez a Comitetului i, în lumina dobândirii de
acest stat a calit ii de membru OMC, a dobândit amploare procesul de elaborare
a standardelor interna ionale referitoare la limitele maxime ale reziduurilor din
pesticide82.
În cadrul acestui proces, componenta invizibil a metodologiei „dreptul
transna ional”83 este compus din regulile de drept na ional (în acest caz, este
vorba despre dreptul chinez, n.n.)84. Concret: standardele interna ionale sus-
men ionate sunt dezvoltate în considerarea activit ii de cercetare tiin ific
efectuate de speciali tii/exper ii chinezi; aceast activitate valorific evalu rile
riscului utiliz rii pesticidelor în alimente, iar aceste evalu ri valorific ele însele
concep ii de drept na ional (în acest caz, concep ii de drept chinez, n.n.). La nivel
de principiu, iat cum reguli de drept na ional dobândesc identitate transna io-
nal , pe de o parte, sunt „g zduite” de instrumente de drept interna ional „lichid”
(exempli gratia, Standarde), pe de alt parte. Trans-na ionalitatea regulilor de
drept în discu ie este aureolat prin i de faptul c standardele interna ionale
influen eaz reglement ri de profil ale statelor-na iune i chiar instrumente
80 Am valorificat acest exemplu eviden iat, în domeniul standardelor interna ionale

din aria pesticidelor, i de F. Snyder, H. Zhouke, N. Lili, supra.cit., nota de subsol nr. 76,
pp. 153-185.
81 Este relevant lecturarea c r ii scrise de Mariëlle D. Masson-Matthee, The Codex
Alimentarius Commission and Its Standards, edi ia I, editura T.M.C. Asser Press, Haga,
2007.
82 Este vorba despre limitele maxime ale reziduurilor din pesticide, astfel admise în
producerea de alimente.
83 Este interesant studiul scris de Natasha Affolder, supra.cit., nota de subsol nr. 3, pp.
364-385.
84 Am men ionat deja faptul c orice regul de drept na ional are voca ie s
dobândeasc natur transna ional . S fie oare viitorul dreptului transna ional na ional?
Merit s fie contemplat aceast întrebare. Fie i pentru faptul c , nu de mult timp, m-
am întrebat i am întrebat: „Este viitorul dreptului interna ional transna ional?”. Aceast
din urm întrebare este chiar titlul par ial al articolului publicat în Revista român de
drept al afacerilor nr. 3/2021, pp.41-73.
64
ulterioare de drept interna ional „solid” (hard law)85. Asist m la mai mult decât
o simpl intersec ie dintre dreptul na ional-autohton, dreptul str in-autohton i
dreptul interna ional86. Asist m la propagarea unei ordini juridice transna io-
nale, de data aceasta, în domeniul siguran ei alimentare, sub-domeniul pestici-
delor. Înc ne mai întreb m acum, în secolul XXI, dac este nevoie s lu m
dreptul transna ional (public) în serios?
III. Concluzii
Am v zut c ordinile juridice transna ionale evocate mai sus, metise ca

natur , ne atrag aten ia asupra cel pu in unui aspect: inter anjabilitatea de
identitate a concep iilor de drept na ional (autohton, respectiv str in, n.n.) i
interna ional surp , încet, dar sigur, distinc iile nete dintre ordinile juridice
interna ional i na ionale. Cel pu in la început de secol de XXI, respectivele
distinc ii i-au pierdut vigoarea. Putem accepta sau nu acest fapt. Putem lansa
diatribe, ne putem ap ra cu inocen violent . Sau putem s ne oprim din toate
aceste eventuale demersuri. Da! S ne oprim! i s ne întreb m dac scriem în
acord cu timpurile, dac putem face fa situa iilor transna ionale în care ne
arunc aceast derutant realitate post-post-modern .
Distinc iile evocate vor continua s existe87. Avertizez: vor exista sau se
vor manifesta în stare fluid ! Fluidul neo-westphalian este noul solid88! Noi,
doctrinarii, putem capta fluidul prin plurale i diverse tehnici. Avansez cu
modestie nedisimulat sugestia: s -l capt m ( i) prin tehnica „drept
85 Mecanismul „drept transna ional” func ioneaz nu numai dinspre dreptul

interna ional c tre sistemele de drept na ional sau c tre ordinile juridice quasi-
normative, ci i dinspre acestea spre din urm spre dreptul interna ional însu i. De
exemplu, regulile quasi-juridice adoptate de o mic asocia ie pot fi „apropriate” de OMC
într-unul din propriile instrumente (de drept interna ional, n.n.). Sesizeaz acest aspect
P. S. Berman, Jurisdictional Pluralism, în St. Allen, D. Costelloe, M. Fitzmaurice, P. Gragl,
E. Guntrip (eds.), The Oxford Handbook of Jurisdiction in International Law, Oxford
University Press, 2019, pp.121-160.
86 Aceast intersec ie a fost analizat din perspectiva activit ii de solu ionare a
litigiilor de c tre instan ele locale (australiene, n.n.) de judecat . A se vedea B. Horrigan,
supra.cit., nota de subsol nr. 8, pp. 197-223. Propriul articol invit la descoperirea
intersec iei din momentul cre rii regulilor de drept transna ional.
87 Distinc ia net dintre drept public i dreptul privat este surpat de ceva vreme prin
„dreptul privat dincolo de statul-na iune”. A se vedea, de exemplu, R. Michaels, N.

Jansen, Private Law Beyond the State? Europeanization, Globalization, Privatization, în
The American Journal of Comparative Law, vol. 54 (2006), nr. 4, pp. 843-890.
88 În propriul articol Dreptul transna ional i comer ul: posibil introducere, publicat
în Revista Român de drept al afacerilor, nr. 1/2021, pp. 71-99, am utilizat plastica
formul „De la pacea westphalian la neo-westphalianul ‘nici pace, nici r zboi’ “. Îmi
pare i acum c acest „nici pace, nici r zboi” exprim fluidul realit ii post-post-moderne.
65
Radu Bogdan Bobei
transna ional”! Chiar dac vom exersa aceast tehnic , vom r mâne, indiscu-
tabil, doctrinarii propriilor state-na iune; nu ne vom descotorosi de ele, ci le vom
proiecta, prin transna ional, în universal. În plus, prin transna ional, avem ansa
s „str batem” ordinile juridice i quasi-juridice. Da! Prin transna ional, avem
ansa s contempl m universalul din avanposturi ... locale; de altfel, realitatea
post-post-modern este o sum de lumi plurale i locale generatoare de
universal89; mai este o sum de plurale i diverse ata ri i re-ata ri.
Prin interna ional, aveam ansa s contempl m universalul din avanpostul
... inter-etatic (interna ional, n.n.). Îns statele-na iune sunt departe de a g si
armonia universal ; s-au afundat în dezordini locale care au „ciobit” dreptul
interna ional, l-au fragmentat, l-au „privatizat” de-a dreptul. Prin tehnica „drept
transna ional (public)”, dreptul interna ional poate redeveni ... public, chiar i în
arealul ordinilor juridice metise (transna ionale, n.n.). O spun i scriu eu, un
prezumtiv privatist „internist”. În orice caz, înc ne mai întreb m acum, în
secolul XXI, dac este nevoie s lu m dreptul transna ional (public) în serios?
Aceast întrebare anim al doilea mesaj-invita ie: „S lu m Teoria
dreptului transna ional în serios!”. Contorsionatele situa ii transna ionale simt
i resimt lipsa unei conceptualiz ri a ceea ce se întâmpl azi, în post-post-
modernism. Prin iure ul normativ i quasi-normativ pe care îl genereaz , post-
post-modernismul ne sugereaz c interdependen ele dintre ordinile juridice i
quasi-juridice î i revendic un statut. Acela de a fi ADN-ul preocup rilor noastre
doctrinare.
Referin e
Allen S., Costelloe D., Fitzmaurice M., Gragl P., Guntrip E. (eds.), The Oxford Handbook
of Jurisdiction in International Law, Oxford University Press, 2019,
https://doi.org/10.1093/law/9780198786146.001.0001;
Aman Jr. A. C., Greenhouse C.J., Transnational Law. Cases and Problems in an
Interconnected World, Carolina Academic Press, Durham, North Carolina, 2017;
Berman P.S . (ed), The Oxford Handbook of Global Legal Pluralism, Oxford University
Press, 2020;
Bobei R.B, Curs de drept interna ional – cu privire numai asupra comer ului, Editura
C.H. Beck, Bucure ti, 2019;
Bobei R.B., Abordare preliminar asupra diferitelor accep iuni ale no iunii „drept
transna ional”, în Revista Român de Drept Interna ional, edi ia ianuarie – iunie 2020,
pp. 7-45;
Bobei R.B., Abord ri i origini (comerciale) ale dreptului transna ional, în Revista Român
de Drept Interna ional, edi ia iulie-decembrie 2020, pp. 5-39 ;
Bobei R.B., Dreptul transna ional i comer ul: posibil introducere, publicat în Revista
român de drept al afacerilor, nr. 1/2021, pp. 71-99;
Carreau D., Marella F., Droit international, ed. a XI-a, Pedone, Paris, 2012;
89 A se vedea supra., nota de subsol nr. 27.

66
Coglianese C., Finkel A. M., Zaring D. (eds.), Regulatory Governance in the Global
Economy, University of Pennsylvania Press, 2010;
Cutler A.C., Artifice, ideology and paradox: the public/private distinction in international
law, în Review of International Political Economy, vol. 4 (1997), nr. 2, pp. 261-285,
https://doi.org/10.1080/096922997347788;
Davis C. L., Why Adjudicate? Enforcing Trade Rules in the WTO, Princeton University
Press, 2012;
Eisenmann Ch., Les Sciences sociales dans l’enseignment supérieur, Droit ou The University
Teaching of Social Sciences-Law, Unesco, Paris, 1954;
Este viitorul dreptului interna ional transna ional? în Revista român de drept al afacerilor
nr. 3/2021, pp. 41-73;
Ferari F., Fernandez Arroyo D. P. (eds.), Private International Law. Contemporary
Challenges and Continuing Relevance, Edward Elgar Publishing, Cheltenham (UK)-
Northampton, MA (USA), 2019;
Giddens A., The Consequences of Modernity, Cambridge, Polity Press, 1991;
Grisel F., Treaty Making between Public Authority and private Interests: The Genealogy of
the Convention on the Recognition and Enforcement of Foreign Arbitral Awards, în
European Journal of International Law, vol. 28 (2017), nr. 1, pp. 73-87,
https://doi.org/10.1093/ejil/chx008;
Halliday T.C., Carruthers B.G., The Recursivity of Law: Global Norm-Making and National
Law-Making in the Globalization of Corporate Insolvency Regimes, în American
Journal of Sociology, vol. 112 (2007), nr. 4, pp. 1135-1202, https://doi.org/
10.1086/507855;
Halliday T.C., Shaffer G. (eds.), Transnational Legal Orders, Cambridge, Cambridge
University Press, 2015;
Howse R., Langille J., Permitting Pluralism: The Seal Products Dispute and Why the WTO
Should Accept Trade Restrictions Justified by Non-instrumental Moral Values, în The
Yale Journal of International Law, vol. 37 (2012), nr. 2, pp. 367-432;
Jessup Ph. C., Drept transna ional (traducere), Editura Universul Juridic, Colec ia „Drept
interna ional i transna ional”, Bucure ti, 2021;
Koh H.H. Transnational Legal Process, în Nebraska Law Review, vol. 75 (1996), nr. 1, pp.
181-207;
Koh H.H. Why Do Nations Obey International Law, în Yale Law Journal, vol. 106 (1997),
pp. 2599-2659, https://doi.org/10.2307/797228;
Koh H.H. Why Transnational Law Matters, în Pennsylvania State International Law
Review, vol. 24 (2006), pp.745-753;
Koskenniemi M., Global Governance and Public International Law, în Kritische Justiz, vol.
37, nr. 3 (2004), pp. 241-254, https://doi.org/10.5771/0023-4834-2004-3-241;
Laferty W.M. (ed.), Governance for Sustainable Development: The Challenge of Adapting
Form to Function, Edward Elgar Publishing, Cheltenham (UK)- Northamton, MA
(USA), 2004;
Lhuilier G., Le Droit Transnational, Dalloz, Paris, 2016;
Masson-Matthee M.D., The Codex Alimentarius Commission and Its Standards, edi ia I,
Editura T.M.C. Asser Press, Haga, 2007;
Merry S.M., New Legal Realism and the Ethnography of Transnational Law, în Law &
Society Enquiry, vol. 31 (2006), pp. 975-995, https://doi.org/10.1111/j.1747-
4469.2006.00042.x;
67
Radu Bogdan Bobei
Michaels R., Jansen N., Private Law Beyond the State? Europenization, Globalization,
Privatization, în The American Journal of Comparative Law, vol. 54 (2006), nr. 4, pp.
843-890, https://doi.org/10.1093/ajcl/54.4.843;
Michaels R., State Law as a Transnational Legal Order, în UC Irvine Journal of
International, Transnational and Comparative Law, vol. 1 (2016), pp. 141-160;
Muir Watt H., Bíziková L., Oliveira A.B., Fernandez Arroyo D.P. (eds), Global Private
International Law. Adjudication without Frontiers, Edward Elgar Publishing,
Cheltenham (UK)- Northampton, MA (USA), 2019;
Nowrot K., Global Governance and International Law (Beiträge zum transnationalen
Wirtschaftsrecht), Universitatea Halle-Wittenberg, 1 noiembrie 2004, pp. 1-34;
Pauwelyn J., Wessel R.A., Wouters J., When Structures Become Shackles: Stagnation and
Dynamics in International Lawmaking, în European Journal of International Law, vol.
25 (2014), nr. 3, pp. 733-763, https://doi.org/10.1093/ejil/chu051;
Peters A., Beyond Human Rights. The legal Status of the Individual in International Law,
Cambridge, Cambridge University Press, 2018;
Reimann M., From the Law of Nations to Transnational Law: Why We Need a New Basic
Course for the International Curriculum, în Pennsylvania State International Law
Review, vol. 22 (2004), nr. 3, pp. 397-415;
Sassen S., Territory. Authority. Rights From Medieval to Global Assemblages, Princeton
University Press, New Jersey, 2006;
Shaffer G. Theorizing Transnational Legal Ordering, în Annual Review of Law and Social
Science, vol. 12 (2006), pp. 231-253, https://doi.org/10.1146/annurev-lawsocsci-
110615-085128;
Shaffer G. Transnational Legal Process and State Change, în Law & Social Inquiry, vol. 37
(2012), nr. 2, pp. 229 – 264, https://doi.org/10.1111/j.1747-4469.2011.01265.x;
Shaffer G. WTO in a Fragmented, Decentralized International Legal Order: Symposium
Introduction, în Loyola University Chicago International Law Review, vol. 6 (2008),
nr. 1, pp. 1-4, https://doi.org/10.2139/ssrn.1507783;
Shaffer G., Gao H., China’s Rise: How It Took on the U.S. at the WTO, în University of
Illinois Law Review, vol. 1 (2018), pp. 114-184;
Vagts D.F., Dodge W.S., Buxbaum H.L., Koh H.H. (eds), Transnational Business Problems,
ed. a VI-a, Foundation Press, St. Paul (MN), 2019;
Weil P., Towards relative normativity in international law, în American Journal of
International Law, vol. 77 (1983), nr. 3, pp. 413-442, https://doi.org/10.2307/2201073.
Weiss T.G., Wilkinson R. (eds.), International Organization and Global Governance, ed. I,
Routledge, 2013;
Whytock C., Private-Public Interaction in Global Governance: The Case of Transnational
Commercial Arbitration, în Business and Politics, vol. 12 (2010), nr. 3, pp. 1-27,
https://doi.org/10.2202/1469-3569.1324;
Wolff R. (ed.), New York Convention on the Recognition and Enforcement of Foreign
Arbitral Awards – Commentary-, C.H. Beck- Hart- Nomos, München, 2012;
Zumbansen P. Globalization and the Law: Deciphering the Message of Transnational
Human Rights Litigation, în German Law Journal, vol. 5, nr. 2, 2004, pp. 1499-1520,
https://doi.org/10.1017/S2071832200013377;
Zumbansen P. Transnational Private Regulatory Governance: Ambiguities of Public
Authority and Private Power, în Law and Contemporary Problems, vol. 76 (2013), pp.
117-138, https://doi.org/10.2139/ssrn.2252208;
68
Zumbansen P. (ed.), The Many Lives of Transnational Law. Critical Engagements with
Jessup’s Bold Proposal, Cambridge University Press, 2020;
Zumbansen P., Where the Wild Things Are: Journeys to Transnational legal Orders and
Back, în UC Irvine Journal of International, Transnational and Comparative Law, vol.
1 (2016), pp. 161-194, https://doi.org/10.2139/ssrn.2723990;
69

Bobei

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bobei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANALELE TIIN IFICE ALE UNIVERSIT II „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IA I

TOMUL LXVIII/1, TIIN E JURIDICE, 2022

S lu m dreptul transna ional (public) în serios!

Taking (Public) Transnational Law Seriously!

RADU BOGDAN BOBEI1

I. Reperele propriului demers doctrinar

În 1956, profesorul Philip C. Jessup sesiza existen a unor situa ii care

1 Membru ad honorem în Consiliul de Conducere al Institutului Interna ional pentru

parte, între state-na iune i alte tipuri de colectivit i neorganizate, pe filon

transna ional a fost cauzat i de componenta „privat ” a dreptului interna ional

normativit ii relative a dreptului interna ional. A se vedea K. Nowrot, supra.cit., nota

ou The University Teaching of Social Sciences-Law, Unesco, Paris, 1954, p. 44.

– ce chestiune ocant ! – când ac ioneaz de jure imperii?10; cum s nu se dilueze

13 Pentru utilizarea no iunii „concepte-cheie”, dar i pentru eviden ierea, respectiv

International Law Review, vol. 24 (2006), pp. 745-753.

guvernamentale (interna ionale, n.n.) entit i guvernamentale/legislative

16 În contextul folosit, termenul „trans-na ionalizare” constituie (i) utilizarea unei

Zumbansen (ed.), supra. cit., nota de subsol nr. 3, pp. 224-239.

a mecanismelor de executare silit a sentin elor arbitrale i a hot rârilor

19 „Privatizarea” opereaz i prin instrumentele quasi-legislative emise de corpora ii

Na iunilor Unite referitoare la mediul de afaceri i drepturile omului.

subiectelor de drept privat în producerea de drept interna ional i B. Horrigan, supra.cit.,

la actorii publici (state-na iune) reuni i sau nereuni i în institu ii inter-

23 Verticalizarea constituie „sufletul” clasific rii subiectelor de drept interna ional în

primul rând, local . Cu alte cuvinte, universalismul post-post-modern este, prepon-

concluziile acestui articol, „S lu m Teoria dreptului transna ional în serios!”.

II. Natura transna ional a unor reguli

Urmeaz s expun, exemplificativ i într-o ordine aleatorie, o serie de

II.1. Conven ia de la New York privind recunoa terea i executarea

identitatea transna ional a acestui instrument de drept interna ional. De altfel,

30 A se vedea M. Koskenniemi, Global Governance and Public International Law, în

de la New York la elaborarea c reia a contribuit decisiv mediul privat. De

sentin elor arbitrale str ine.

36 Din punctul de vedere al structurii formal-organizatorice, CCI Paris are o natur

of Transnational Commercial Arbitration, în Business and Politics, vol. 12 (2010), nr. 3,

II.2. Acordul cu privire la aspectele comerciale referitoare la drepturile

39 Gradul de realizare a interac iunii nu se manifest la fel în toate ariile juridice. A

Conven ia de la New York a validat i legitimat acest proces de „privatizare”. A se vedea

Fragmented, Decentralized International Legal Order: Symposium Introduction, în Loyola

Aceast interac iune nu este fad i static , ci de-a dreptul dinamic .

autori valorific no iunea elaborat i propagat de doctrinar de T. C. Halliday, G.

Inquiry, vol. 37 (2012), nr. 2, pp. 229 – 264,

Intangible Objects and Abstracted Frameworks, în P. Zumbansen (ed.), supra.cit., nota de

cre rii regulilor sub cupola OMC-ului. Cel pu in în domeniul propriet ii

statele-na iune, sunt, în principiu, de domeniul dreptului intern. Îns importurile

Înc din anii 1980, o serie de antreprenori nord-americani priva i din

În al doilea rând, observ m ascensiunea ordinii juridice transna ionale din

55 A se vedea UN/A/CN.4/L.682 din 13 aprilie 2006. F râmi area dreptului interna-

II.3. Legea-Model UNCITRAL referitoare la insolven a transfrontalier

58 Confer OMC-ului acest statut de „administrator” A. C. Cutler, supra.cit., nota de

de interpretare a sus-men ionatei Legi-Model UNCITRAL. Totodat , este util lecturarea

Prealabil eviden ierii, din punct de vedere neformal, a naturii latent-

statele-na iune le elaboreaz în raporturile bilaterale i multilaterale (inclusiv sub cupola

ne-comod, i influen a pe care entit ile private (non-guvernamentale)66 o au

66 De exemplu, un instrument de drept interna ional, Acordul OMC referitor la

acompaniat , inevitabil, de „privatizarea” mecanismului de creare a normelor juridice. A

Making and National Law-Making in the Globalization of Corporate Insolvency Regimes,

Aceast dual , contorsionat curgere se produce, transna ional, cu aportul

II.4. Standardele referitoare la limitele maxime ale reziduurilor din

Dou preciz ri prealabile merit s fie efectuate.

edition), Routledge, 2013, pp.49-60. Raportul dintre componenta „privat ” a dreptului

pia a siguran ei alimentare, a se vedea i A. C. Aman Jr., C. J. Greenhouse, supra.cit., nota

un instrument interna ional „lichid” (soft law) a incorporat ( i) interese ale

altfel, aceast chestiune este predispus la abordarea prin mecanismele dreptului