Sunteți pe pagina 1din 15

Portofoliu administrativ

Actul administrativ1 este actul juridic unilateral, obligatoriu şi executoriu emis de către un
organ administrativ în temeiul puterii de stat, prin care se aduc la îndeplinire dispoziţiile legii sau
ale unui act normativ subordonat legii.
Acte juridice emise de șeful statului
Art. 100 din Constituția României reglementează actele juridice emise de șeful statului –
decrete2, alături de mesaje, declarații, decizii emise în baza Regulamentului de organizare a
Administrației Prezidențiale, etc., acte exclusiv politice 3.

1
Detalii: https://legeaz.net/dictionar-juridic/act-administrativ
2
Sub sancțiunea inexistenței, decretele președintelui României trebuie publicate în M. Of.
3
Tofan Apostol Dana, Drept administrativ, Curs universitar, Vol. I, Ediția 5, Editura C.H. Beck, București 2020, pag. 145.

1
Sursa foto1a: https://www.senat.ro/legis/PDF/2004/04L287DR.pdf

Sursa foto 2b: http://www.napocanews.ro/2015/05/vezi-decretul-de-decorare-a-lui-schweighofer-semnat-de-iliescu-in-2004.html

Președintele poate emite mesaje adresate Parlamentului, potrivit art. 88 din Constituție, cu
privire la principalele probleme politice ale națiunii.
Unele dintre decretele președintelui trebuiesc contrasemnate de prim-ministru, fapt ce atestă
angajarea răspunderii șefului Guvernului pentru conținutul acestora, dar și conformitatea acestora
cu prevederile legale. Lipsa contrasemnăturii atrage nulitatea acestora. 4
Contrasemnarea e cerută expres pentru decretele prin care președintele înaintează
Parlamentului spre ratificare, tratatele internaționale încheiate, prin care acreditează sau recheamă
reprezentanți diplomatici ai României și aprobă înființarea sau desființarea sau schimarea rangului
misiunilor diplomatice, declară mobilizarea totală sau parțială a forțelor armate sau ia măsuri de
respingere a unei agresiuni armate declanșate împotriva țării, declară starea de asediu/urgență,
conferă distincții, face numiri în funcție sau avansări în gradele superioare ale armatei și acordă
grațierea individuală.
Decretele, de regulă, pot fi atacate în instanța de contencios administrativ. Excepția o
constituie decretele excluse de la controlul judecătoresc, adică cele care intră în sfera relațiilor
Președintelui României cu Parlamentul.

4
Tofan Apostol Dana, Drept administrativ, Curs universitar, op. cit. pag. 147

2
Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu
respectarea atribuțiilor pe care aceștia le exercită (art. 107, alin. (1) din Constituție și art. 28 alin (1)
C. administrativ).
Art. 33 C. administrativ instituie acestuia obligația contrasemnării decretelor președintelui,
iar în baza art. 29 C. admin. Premierul emite decizii, acte administrative individuale ce trebuiesc
publicate în Monitorul Oficial sub sancțiunea inexistenței și contrasemnate de secretarul general al
guvernului. Există și decizii clasificate care nu se publică, potrivit L. 24/2000.

Sursa: cdep.ro

Acte juridice emise de Guvern - organul central al administrației publice


Guvernul emite acte exclusiv politice (moțiuni, declarații) și acte juridice.
În baza prevederilor constituționale art. 108 și art 115, actele adoptate de Guvern sunt
hotărâri și ordonanțe în baza delegării legislative. Guvernul propune proiecte de hotărâri și de
ordonanțe în baza Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă și în baza HG nr. 561/2009
pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului. Actele sunt adoptate
prin consens, iar în lipsa lui, hotărăște prim-ministrul, specifică prevederile art. 38 ale C.
administrativ.
Hotărârile Guvernului sunt acte administrative normative sau individuale reprezentând
expresia unei competențe originare a Guvernului5.

5
Tofan Apostol Dana, op. cit. pag. 192.

3
Hotărârile cu caracter normativ reprezintă, pe de o parte acte de reglementare a relațiilor
sociale din administrația publică (majoritatea) pe de alta, acte prin care se aprobă alte acte juridice
că urmăresc organizarea executării și executarea în concret a legii.

Sursa: https://lugojexpres.ro/blog/starea-de-alerta-se-prelungeste-cu-30-de-zile-apar-noi-masuri-de-relaxare/

Ordonanțele Guvernului, în baza delegării legislative, apar ca o modalitate de


participare a Guvernului la realizarea puterii legislative. Ordonanțele sunt simple ce nu pot
institui, modifica sau abroga reguli care aparțin domeniului legilor organice și de urgență,
adoptate direct în baza dispozițiilor constituționale. Actele Guvernului trebuiesc publicate
sub sancțiunea inexistenței și semnate de prim-ministru și contrasemnate de miniștrii care
au obligația punerii în executare. Hotărârile cu caracter militar se comunică doar instituțiilor
interesate. Hotărârile Guvernului intră în vigoare la momentul publicării sau la o dată
ulterioară. Ordonanțele simple ale Guvernului intră în vigoare la 3 zile de la data publicării
în Monitorul Oficial, dacă nu au prevăzută o dată ulterioară în cuprinsul lor.
Exemplu de ordonanțe ale Guvernului

4
Ordonanțele simple sau legale se adoptă în baza unei legi de abilitare ce conține două
elemente obligatorii și un element facultativ; perioada de abilitare și domeniile în care se pot
adopta ordonanțele (cu excepția sferei legilor organice), respectiv obligativitatea supunerii acestora
spre aprobare Parlamentului (în lumina tăcerii prevederilor constituționale). În lipsa abilitării,
ordonanțele simple sau ordinare pot fi neconstituționale când se cercetează aspectul extern. Când
dispozițiile sunt contrare Constituției, ordonanțele sunt neconstituționale după cercetarea internă.

5
Sursa: https://www.senat.ro/Legis/PDF/2001/01L341OG.pdf

Ordonanțele de urgență se pot adopta cu motivare obligatorie, numai în situații


extraordinare, când reglementarea nu mai suportă amânare, concepte lăsate la discreția Guvernului.
În caz contrar, pot fi declarate neconstituționale. Sub aspect formal, ele trebuie depuse spre
aprobare în Parlament, înaintea publicării în Monitorul Oficial.

6
Sursa: http://www.cdep.ro/caseta/2005/02/14/pl05038_se.pdf

Acte ale administrației publice autonome


Potrivit C. administrativ, art. 69, “Autoritățile administrative autonome prevăzute la art.
51 alin. (1) sunt autorități ale administrației publice centrale a căror activitate este supusă

7
controlului Parlamentului, în condițiile prevăzute de legile lor de înființare, organizare și
funcționare și care nu se află în raporturi de subordonare față de Guvern, de ministere sau față de
organele de specialitate ale acestora”.
Avocatul Poporului este numit în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, pe o
durată de 5 ani, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Emite acte cu caracter
de recomandare.

Sursa: https://www.juridice.ro/181125/avocatul-poporului-s-a-
sesizat-din-oficiu-ref-legislatia-romaniei-gratuit-si-integral-update-solutia.html

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) este autoritatea administrativă autonomă


investită, potrivit Constituţiei, cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc
apărarea ţării şi siguranţa naţională. Activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este supusă
examinării şi verificării parlamentare.
Anual, nu mai târziu de primul trimestru al anului următor, precum şi la cererea comisiilor
permanente de specialitate ale Parlamentului sau ori de câte ori se consideră necesar, Consiliul
Suprem de Apărare a Ţării prezintă, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, rapoarte
asupra activităţii desfăşurate.
Acte CSAT

8
Sursa: https://flux24.ro/documente-despre-justitia-sri/

Actele autorităților administrației publice centrale de specialitate pot avea caracter


normativ trebuind emise cu respectarea principiului ierarhiei juridice și cu obligativitatea publicării
în Monitorul Oficial sub sancțiunea inexistenței.
Miniștrii emit ordine, circulare, rezoluții și instrucțiuni cu caracter normativ/individual a
căror oportunitate și necesitate de emitere aparține acestora (alin. (5), art. 57 C. administrativ).
Formula introductivă a acestor acte trebuie să conțină temeiurile juridice, autoritatea
emitentă, denumirea generică a actului și în executarea cărui act se emit. Aceste acte pot fi atacate
în contencios administrativ potrivit art. 52 din Constituție.

9
Sursa foto1: https://xn--laclas-n0a.ro/legal/document-acestea-sunt-regulile-mec-referitoare-la-predarea-online/
Sursafoto 2: https://www.cotidianul.ro/incep-afacerile-la-ministerul-sanatatii/

Actele administrației publice locale


Administrația publică locală se împarte potrivit Constituției în: consilii comunale și
orășenești, primării, consilii județene, instituția prefectului. Codul Administrativ în Cap. V intitulat
Administrația publică, consacră în secțiunea a doua Administrația publică locală.
Autoritățile administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale se împart în: servicii
publice ale autorităților administrației publice de specialitate deconcentrate în unitățile
administrativ teritoriale și autorități administrative autonome ale comunelor, orașelor și județelor.
În baza autonomiei locale, consiliul local adoptă hotărâri, acte administrative de tip
normativ sau individual, cu majoritatea simplă sau absolută după caz, excepție făcând hotărârile ce
privesc dobândirea/înstrăinarea de bunuri imobile.
Hotărârile cu caracter normativ devin obligatorii și produc efecte de la data aducerii lor spre
cunoștință publică, perioadă ce nu poate fi mai mare de 5 zile lucrătoare de când au fost
comunicate prefectului. Hotărârile individuale devin obligatorii de la data comunicării.

10
Sursa: https://www.spital-barlad.ro/files/2017/STRUCTURA-ORGANIZATORICA.pdf

Acte primar
Primarul este un organ al administrației publice locale, autoritate executivă ce îndeplinește o
funcție de demnitate publică în calitate de șef al administrației publice locale.
Actele emise de primar sunt dispozițiile ce au caracter individual sau normativ și care devin
executorii de îndată ce au fost comunicate persoanelor interesate, respectiv din momentul aducerii
la cunoștință publică. Dispozițiile se contrasemnează de secretarul general al unității administrativ
teritoriale și comunicate prefectului în cel mult 5 zile de la semnare.

11
Sursa: http://www.primariabarlad.ro/

Acte consiliu județean


Consiliul județean este, potrivit art. 170 alin (1) C. admin. “autoritatea administrației
publice locale instituită la nivel județean pentru coordonarea activității consiliilor comunale,
orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean”.
În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, consiliul județean adoptă hotărâri, acte administrative
unilaterale, cu caracter individual sau normativ ce se adoptă cu votul majorității simple sau
absolute.
Hotărârile sunt semnate de președintele consiliului județean, sau, în lipsa acestuia, de
vicepreședintele care a prezidat ședința și contrasemnate de secretarul general al unității
administrativ teritoriale.
Hotărârile normative devin obligatorii de la data încunoștințării publice,dar nu mai mult de
5 zile de la comunicarea oficială către prefect, iar cele individuale de la data comunicării.

12
Sursa: http://www.cjvs.eu/downloads/hotarari/2019/HotarareaNr20_2019.pdf

Președintele consiliului județean, în conformitate cu art. 196 alin. (1) lit. b C. administrativ
emite dispoziții, acte administrative ce pot avea caracter individual sau normativ. Acestea devin
executorii după aducerea la cunoștința publică sau la cunoștința celor direct interesați.

Sursa: http://www.cjvs.eu/downloads/dispozitii/2019/Dispozitia549_2019.pdf

13
Prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu și, în calitate de înalt funcționar public,
este parte a administrației teritoriale de stat în baza principiului deconcentrării.
Actele emise de prefect sunt ordinele, acte administrative de autoritate ce pot avea caracter
individual sau normativ. Ordinele se emit în baza și în vederea executării legilor, a ordonanțelor și a
hotărârilor Guvernului și a alegislației Uniunii Europene. Ordinele cu caracter normativ sunt publicate
și devin executorii în urma încunoștințării publice. Ordinele se comunică Ministerului de Interne și sunt
publicate în monitoarele oficiale județene sau a municipiului București. Ordinele cu caracter normativ
devin executării de la data comunicării persoanelor interesate.

Sursa: https://vs.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/18/2020/09/OP_245_01.09.2020-modificare-OP-211.pdf

14
Bibliografie:
 Tofan Apostol Dana, Drept administrativ, curs universitar, Vol. I ∙ Ediția 5, Editura
C.H. Beck, București 2020;
 Conf. univ Mâță Dan Constantin, Drept administrativ I, curs universitar – suport de
curs;
 www.presidency.ro
 https://www.senat.ro/legis/PDF/2004/04L287DR.pdf
 http://www.napocanews.ro/2015/05/vezi-decretul-de-decorare-a-lui-schweighofer-semnat-de-
iliescu-in-2004.html
 www.cjvs.eu/downloads/dispozitii/2019/Dispozitia549_2019.pdf
 www.primariabarlad.ro
 www.cjvs.eu
 www.csat.ro
 www.avp.ro
 www.cdep.ro
 www.vs.prefectura.mai.ro

15

S-ar putea să vă placă și