Sunteți pe pagina 1din 95

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyu iopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopa sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyu iopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfg Departamentul de nvmnt la hjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcv

Distan i Formare Continu bnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwe Facultatea de tiinte Juridice, Sociale i Politice rtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjkl zxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopa
Coordonator de disciplin: Lect. univ. dr. Manuela NITA

2011-2012

UVT

DREPT EXECUTIONAL CIVIL

Suport de curs nvmnt la distan Drept, Anul IV, Semestrul VIII


Prezentul curs este protejat potrivit legii dreptului de autor i orice folosire alta dect n scopuri personale este interzis de lege sub sanciune penal
2

SEMNIFICAIA PICTOGRAMELOR

= INFORMAII DE REFERIN/CUVINTE CHEIE

= TEST DE AUTOEVALUARE

= BIBLIOGRAFIE

= TIMPUL NECESAR PENTRU STUDIUL UNEI UNIT I DE NV ARE

= INFORMAII SUPLIMENTARE PUTEI GSI PE PLATFORMA ID .

CUPRINS - Studiu individual (S.I.)

1. Modulul I. Executarea silita. Consideratii generale. - Unitatea de nvare 1: definiie, participantii la executarea silita, dreptul de a porni executarea silita. 2. Modulul II. Procedura executarii silite. - Unitatea de nvare 2: Cererea de executare silita, somatia, procesul-verbal intocmit de executorul judecatoresc. 3. Modulul III. Incidente in cadrul executarii silite. - Unitatea de nvare 3: prescriptia dreptului de a cere executarea silita, suspendarea si intreruperea cursului prescriptiei, repunerea in termenul de prescriptie, perimarea. 4. Modulul IV. Obiectul executarii silite. - Unitatea de nvare 4: Bunuri exceptate de la urmarirea silit, Categorii de bunuri supuse urmaririi silite; 5. Modul V. Formele executarii silite. - Unitatea de nvare 5: executarea silita directa si indirecta 6. Modul VI. Contestatia la executare - Unitatea de nvare 6: contestatia la executare, suspendarea executarii si suspendarea provizorie a executarii silite, efectele hotrrii asupra executrii, intoarcerea executarii silite

MODULUL I EXECUTAREA SILITA. CONSIDERATII GENERALE.

1. 2. 3. 4. 5.

Cuprins Obiectiv general Obiective operaionale Dezvoltarea temei Bibliografie selectiv

Cuprins: U.I. 1: definiie, participantii la executarea silita, dreptul de a porni executarea silita, practica judiciara ; = 2 ore

Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind executarea silit, ca ultim faz a procesului civil. Obiective operaionale: : nsuirea noiunilor specifice materiei i nelegerea semnificaiei acestora.

UNITATEA DE NVARE 1 1. Definiie, participantii la executarea silita, dreptul de a porni executarea silita. 1.1. Definiia executarii silite. Executarea silita este mijlocul procedural prin care titularul unui drept recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca sau orice alt titlu executoriu, ce consfinteste o anume obligatie in sarcina unei alte persoane, in cazul refuzului debitorului de a-si executa de bunavoie obligatiile, poate cu concursul organelor de stat competente sa-l constranga pe acesta sa-si execute obligatia. Numai in acest caz intram pe taramul executarii silite, orice alta executare de buna voie a unor obligatii indiferent daca sunt continute sau nu in titluri executorii nu valoreaza executare silita. Natura juridica a executarii silite Executarea silita constituie tot o faza a procesului civil fiind ultima si totodata cea mai importanta din cadrul procesului civil datorita faptului ca prin ea se realizeaza efectiv pretentiile creditorului, ciclul procesual fiind incheiat iar pretentiile reciproce ale participantilor la procesul civil fiind transate definitiv. 1.2. Participantii la executarea silita Fiind o ultima faza a procesului civil, aceasta implica activitatea concurenta a mai multor subiecti procesuali, participanti la executarea silita si la efectuarea de acte procedurale in baza carora se contureaza raporturile procedurale in faza executarii silite. Partile din titlul executoriu anume creditorul urmaritor si debitorul urmarit sunt principalii participanti la executarea silita, acestia urmarind sa-si realizeze drepturile si obligatiile consfintite de titlu. Alaturi de cele doua sau eventual mai multe parti, la executarea silita participa instanta de judecata, organul de executare si alte persoane (tertii) care mai mult incidental iau parte la executare.
6

1. Partile In faza executarii silite, ca si in faza judecatii sunt cele doua parti cu interese contrare creditorul care in acesta faza devine creditor urmaritor si debitorul, respectiv debitorul urmarit. Evident ca in functie de complexitatea cauzei putem avea o pluralitate de creditori, insa datele problemei se schimba in cazul debitorilor, in faza executarii silite neexistand posibilitatea pluralitatii de debitori in cadrul aceleasi executari sau mai bine spus in cadrul aceluiasi act de executare silita. Creditorul in cazul pluralitatii de debitori, datorita caracterului unipatrimonial al executarii silite, formuleaza cate o cerere de executare silita impotriva fiecarui debitor al sau, iar executorul intocmeste acte de executare separat in raport cu fiecare dintre acestia. 2. Organele de executare Organul de executare este organul investit cu autoriatea de stat pentru a putea impune debitorului sa aiba o anume conduita in cadrul executarii silite in vederea satisfacerii creantei creditorului. Cu alte cuvinte ei sunt cei care aduc la indeplinire silit, obligatiile fixate prin hotararile judecatoresti. Principalul drept al organului de executare este acela ca, sub constrangerea legala a platii de amenzi sau a indeplinirii pe cale silita, poate primi informatiile necesare din partea debitorilor urmariti si a tuturor persoanelor fizice sau juridice la care se afla bunurile urmaribile ale debitorului sau care datoreaza debitorului sume de bani, informatii care sa-i ajute la efectuarea executarii silite. Principalele organe de executare 1 sunt: executorii judecatoresti ; organele financiare, care asigura executarea silita a creantelor bugetare; executorii AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului). Organul cel mai des ntlnit in materia executarii il reprezinta executorul judecatoresc datorita in prim rand mulitudinii de titluri executorii ce-i sunt in jurisdictie conform legii. Practic toate titlurile executorii in afara celor date printr1

executorii bancari devin executori judecatoresti, la cerere, ca urmare a prevederilor Legii nr.

287/2011 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 894 din data de 16 decembrie 2011 privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere in executare a creantelor apartinand institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare 7

o dispozitie legala speciala in competenta altor organe de executare, sunt de competenta materiala a executorului judecatoresc, avand conform. legii 188/2000 urmatoarele atributii: a. punerea in executare a dispozitiilor cu caracter civil, din titlurile executorii; b. notificarea actelor judiciare si extrajudiciare; c. comunicarea actelor de procedura; d. recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante; e. aplicarea masurilor asiguratorii dispuse de instanta de judecata; f. constatare unor stari de fapt in conditiile prevazute de Codul de procedura civila; g. intocmirea proceselor verbale de constatare, in cazul ofertei reale urmate de consemnatiune; h. intocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelor la ordin si a cecurilor; i. orice alte acte sau operatiuni data de lege in competenta sa. 3. Instanta de judecata In faza executarii silite instanta de judecata are o participare deosebit de importanta fiind practic o instanta de control a executarii silite . Principalele atributii ale instantei de judecata in faza executarii silite sunt privitoare la investirea cu formula executorie, ordonarea unor masuri de executare silita si rezolvarea unor probleme litigioase ivite in cursul executarii silite. Conform Codului de procedura civila, instanta de judecata are atributia de a incuviinta punerea in executare silita a titlurilor executorii. Totodata, in faza executarii silite instanta de judecata poate ordona masuri de executare silita cum este cazul infiintarii directe a popririi in cazul sumelor datorate cu titlu de obligatii de intretinere, despagubiri pentru cauze de moarte, vatamarea integritatii corporale sau poate valida sau invalida poprirea in cazul in care tertul poprit nu da curs popririi. Cea mai importanta atributie a instantei o reprezinta rezolvarea problemelor litigioase ivite in cursul executarii silite. Este vorba de contestatiile la executare care au ca obiect insasi legalitatea executarii silite sau a oricarui act de executare unde
8

instanta de judecata este chemata a rezolva diferitele aspecte legate sau ivite in faza executarii slite. 4. Ministerul public Potrivit legii pentru organizare judecatoreasca ministerul public

supravegheaza respectarea legii in activitatea de punere in executare a hotararilor judecatoresti si a altor titluri executorii. Procurorul poate chiar el sa ceara punerea in executare a unei hotarari judecatoresti pronunata in favoarea minorilor, persoanelor puse sub interdictie si a disparutilor( art. 45 alin. ultim din Codul de procedura civila). 5. Tertii Sunt cazuri in care la executarea silita particita si alte persoane decat cele de mai sus, persoane care nu au nici o legatura cu executarea silita, decat una incidentala. Astfel pot fi participanti la executarea slita fortele de politie care asigura protectia organului de executare, martorii care asista spre exemplu la inventarierea bunurilor debitorului care nu se afla in imobil la data fixata pentru executare silita, tertul poprit care este obligat a vira sumele de bani pe care le datoreaza debitorului, direct in contul creditorului. La executarea silita mai poate participa Primarul in cazul lipsei debitorului de la domiciliu sau cand se trece la desfacerea incuietorilor si inventarierea bunurilor debitorului, administratorul sechestrului in grija caruia sunt lasate bunurile debitorului. Care sunt participantii la executarea silita ? Vezi pag. 7-9.

1.3. Dreptul de a porni executarea silita Caracterul creantei Pentru a se putea porni o executare silita legea statueaza ca nu este suficienta existenta unui titlu executoriu si creditorul trebuie sa-si justifice executarea in baza unei creante certe, lichide si exigibile, iar dreptul de a cere executarea silita trebuie sa fie exercitat inlauntrul termenului de prescriptie stabilit de lege. Creanta certa este acea creanta a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de catre acesta. Sunt situatii in practica cand, desi creanta nu este consfintita de un titlu executoriu si deci nu este una certa, executarea poate incepe inainte ca hotararea sa fie definitiva sau irevocabila cu titlu provizoriu urmand ca in cazul desfiintarii titlului caz ce opereaza ca o conditie rezolutorie, sa se poata face intoarcerea executarii silite. Aceasta situatie este prezenta in toate litigiile intre profesionisti unde conform legii art. 720 indice 8, hotararile date in prima instanta sunt executorii indiferent daca ele sunt atacabile cu apel sau recurs. Creanta lichida este atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si al altor acte neautentice emanand de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui. In acest sens nu este neaparat nevoie ca pentru ca o hotarare sa contina o creanta lichida sa se statueze prin aceast si cat se datoreaza si este suficient ca hotararea sa consfinteasca o creanta determinabila, nu neaparat determinata. Creanta exigibila este acea creanta ajunsa la scadenta ( care trebuia platita), art. 379 din codul codul de procedura civila, stabilind ca nu poate fi ceruta plata unei creante neexigibile. Este situatia in care instantele de judecata acorda debitorului un termen de gratie pentru plata creantelor, termen pana la implinirea caruia nu poate fi executata hotararea judecatoreasca. Cea mai des intalnita hotarare care acorda un termen de gratie este cea pronuntata in temeiul OG 5/2001 a somatiei de plata in care debitorul
10

este somat sa plateasca creanta intr-un anumit termen. De regula 30 de zile de la comunicarea ordonantei. Vis a vis de caracterul creantei continut de titlu se pune problema in practica ce se va intampla in situatia cand se pune in executare o creanta care nu este certa lichida si exigibila. Consideram ca in primul caz in care creanta nu este certa executarea silita trebuie sa fie desfiintata pe motivul lipsei de drept creditorul nejustificand dreptul sau de a cere executarea neexistand certitudinea ca debitorul ii datoreaza ceva. In cel de-al doilea caz al caracterului exigibil al creantei, executarea este prematura, creditorul trebuind sa astepte pana la scadenta . In cel de-al treilea caz al lichiditatii creantei, executorul judecatoresc in masura in care in titlul executoriu sunt suficiente elemente prin care sa determine intinderea creantei, poate determina el singur creanta si poate sa o execute silit. n ce const o creanta certa ? Vezi pag. 10.

Titlurile executorii Orice executare silita pornita in temeiul codului de procedura civila, trebuie facuta in baza unei hotarari judecatoresti ori a altui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Titlul executoriu nu are o definitie consacrata legal insa putem spune ca este un inscris alcatuit in conformitate cu prevederile legale de catre unul dintre organele abilitate lege, care consacra existenta unei creante si care permite punerea in executare silita a acesteia. De aici rezulta faptul ca nu intotdeauna titlurile executorii sunt numai hotarari judecatoresti ci si alte inscrisuri autentice sau sub semnatura privata carora legea le atribuie caracterul de titluri executorii.

11

A. Hotararile instantelor judecatoresti sunt cele mai uzitate titluri executorii in procedura executarii silite. Acestea sunt pronunatate in procese civile, litigii de munca, litigii comerciale, contencios administrativ, creatie si proprietate intelectuala si industriala, penale cand se statueaza despagubiri civile etc. Din coroborarea mai multor texte de lege anume art. 372, 374 alin.1 si 377, 377 din codul de procedura civila, se deduce ca o hotarare judecatoreasca pentru a putea fi socotita titlu executoriu si a putea fi pusa in executare silita trebuie sa fi ramas definitiva ori sa fi devenit irevocabila, iar in unele cazuri trebuie investita cu formula executorie. Conditia ca hotararea judecatoreasca sa fie definitiva este indeplinita ori de cate ori o hotarare judecatoreasca este: - data de prima instanta, potrivit legii, fara drept de apel; - data in prima instanta si nu a fost atacata cu apel sau chiar atacata cu apel, daca judecata acestuia s-a perimat ori apelul a fost respins, sau anulat; - data in apel; - nu mai poate fi atacat cu apel, portivit legii, Conditia ca hotararea sa fie irevocabila este indeplinita ori de cate ori o hotarare judecatoreasca este : - data in prima instanta fara drept de apel si nerecurate; - data in prima instanta si nu a fost atacat cu apel; - hotararile date in apel, neapelate; - hotararile date in recurs, chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul pricinii; - orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs. Codul de procedura civila acorda posibilitatea executarii unor hotarari judecatoresti nedefinitive care astfel sunt executorii de drept dupa prima instanta, atunci cand au ca obiect : plata salariilor sau a altor drepturi izvorate din raporturile juridice de munca, precum si a sumelor cuvenite, potrivit legii, somerilor; despagubiri din accidente de munca; rente ori sume datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii, precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale; despagubiri in caz de moarte, vatamare corporala, reparatii grabnice; punerea sau ridicarea pecetilor ori facerea inventarului;
12

pricini referitoare la posesie si orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie . De asemenea in materie comerciala legea instituie regula (art.720 indice 8 din

codul de procedura civila) ca hotararile date in prima instanta sunt executorii, iar exercitarea apelului nu suspenda de drept executarea silita. Sunt executorii si acele hotarari date in cursul judecatii in prima instanta denumite incheieri cum este cazul incheierii prin care se stabilesc cheltuielile pentru infatisarea unor inscrisuri sau cheltuielile cu deplasarea martorilor. Conditia ca hotararea judecatoreasca sa fie investita cu formula executorie Art.374 alin.1 din codul de procedura civila, instituie o alta conditie pe care trebuie sa o indelineasca o hotarare judecatoreasca pentru a putea fi executata silit, anume aceea de a fi investita cu formula executorie. Totusi, acelasi text de lege prevede si o derogare de la regula generala a investirii cu formula executorie, in cazul incheierilor executorii, hotararilor executorii provizoriu si alte hotarari sau inscrisuri prevazute de lege , care se pot executa silit fara investire cu formula executorie.Acestea sunt executorii in baza legii. In toate cazurile investirea cu formula executorie a hotararii judecatoresti se face de catre prima instanta, chiar daca hotararea ce se pune in executare s-a pronuntat de catre o instanta ierarhic superioara in apel sau in recurs sau daca a fost modificata in parte de aceasta instanta . ( Exista posibilitatea ca instanta de apel / recurs atunci cand judeca apelul / recursul sa schimbe / modifice in tot sau in parte hotararea primei instante, pronuntand astfel o alta hotarare judecatoreasca. Aceasta hotarare judecatoreasca desi este pronuntata de o alta instanta decat prima instanta, investirea cu formula executorie se va face de prima instanta. ). Presedintele instantei investit cu solutionarea unei cereri de investire cu formula executorie, poate solutiona o astfel de cerere printr-o incheiere care este atacabila cu recurs numai in situatia in care se respinge investirea cu formula executorie, si evident numai de catre creditor. In situatia unei cereri de investire cu formula executorie admisa, legea instituie imposibilitatea atacarii cu nici o cale de atac. Solutia irevocabilitatii incheierii judecatoresti de investire cu formula executorie, a fost introdusa de legea 219/2005, in formularea sa initiala textul de lege dand posibilitatea atacarii incheierii de investire cu formula executorie in ambele cazuri( de admitere sau de respingere).
13

Art. 269 din Codul de procedura civila, arata in ce consta investirea cu fomula executorie anume- aplicarea pe copia hotararii a unei fomule preconstituite, fiind semnata de catre presedintele instantei si de grefier. Aceasta se va inmana numai partii care a castigat procesul sau reprezentantului ei legal. Ce implica investirea cu formula executorie ? Vezi pag. 13.

B. Hotararile arbitrale Arbitrajul reprezinta o cale conventionala de solutionare a litigiilor, prevazuta de codul de procedura civila, prin care acestea isi rezolva litigiile avute, prin persoane particulare, persoane care sunt investite de partile litigante si care pronunta o hotarare definitiva si obligatorie in cazul unui litigiu. Astfel la baza pronuntarii unei asemenea hotarari sta o conventie arbitrala care exclude competenta instantelor judecatoresti, conventie exprimata de obicei printr-o clauza compromisorie inserata in diverse inscrisuri. Partile in cazul litigiilor arbitrale, isi aleg arbitrii ( persoanele ce le va rezolva litigiul) de pe lista arbitrilor aflati in componenta Tribunalului Arbitral , tribunal ce fiinteaza pe langa Camera de Comert si Industrie. Hotararea arbitrala pronuntata de tribunalul arbitral, contine in mare parte aceleasi elemente componente ca si o hotarare pronuntata de catre instanta de drept comun. Aceasta se comunica partilor in termen de cel mult o luna de la data pronuntarii ei, avand efectele unei hotarari judecatoresti definitive. Legea instituie, insa, posibilitatea desfiintarii unei asemenea hotarari arbitrale prin actiune in anulare pentru motive sricte (art. 364 din Codul de procedura civila), formulata la instanta judecatoreasca imediat superioara celei competente a judeca litigiul in fond, in prima instanta (art.365 din Codul de procedura civila). In caz de

14

admisibilitate a actiunii hotararea arbitrala se va desfiinta iar instanta de judecata se va pronunta pe fond prin hotarare atacabila cu recurs. Hotararea arbitrala care nu a fost atacata cu actiune in anulare se va inainta spre pastrare, impreuna cu dosarul litigiului la instanta judecatoreasca competenta a judeca litigiul in prima instanta, in termen de 20 de zile de la comunicare. n cazul n care arbitrajul este organizat de o instituie permanent dosarul se pstreaz la acea instituie In toate cazurile, pentru a putea fi executata silit hotararea arbitrala care a ramas definitiva si irevocabila trebuie sa fie investita cu formula executorie, investire care se face de catre instanta judecatoreasca competenta a judeca fondul litigiului. C. Hotararile judecatoresti straine Legea nr. 105/1992, privitoare la reglementarea raporturilor de drept international privat, constituie norma generala si reglementeaza intreaga procedura prealabila executarii silite a unei hotarari judecatoresti straine. Astfel hotararile straine trebuie recunoscute pentru a beneficia de puterea lucrului judecat, trebuie incuviintata executarea lor, in cazul in care nu sunt aduse la indeplinire de buna voie. Hotararile straine sunt recunoscute de plin drept in Romania daca se refera la statutul civil al cetatenilor statului care a pronuntat hotararea, sau in situatia in care au fost pronunatat intr-un stat tert au fost recunoscute mai inainte in statul de cetatenie al fiecarei parti. Hotararile pronuntate in alte cauze sunt recunoscue in Romania sub rezerza indeplinirii cumulativ a urmatoarelor conditii: - hotararea sa fie definitiva potrivit legii statului unde a fost pronuntata; - a fost pronunata de o instanta competenta; - trebuie sa existe reciprocitate in ceea ce priveste efectele hotararilor straine intre Romania si statul unde s-a pronunata hotararea. Recunoasterea hotararilor judecatoresti straine se face pe cale principala printr-o cerere adresa Tribunalului de domiciliu al celui care a refuzat recunoasterea hotararii, care se pronunta printr-o hotarare supusa regimului hotararilor judecatoresti romane, fie pe cale incidentala de catre o instanta sesizata cu un alt proces.

15

D. Actele autentificate de notarul public Prin activitatea lor, notarii publici asigura persoanelor fizice si juridice constatarea raporturilor juridice civile nelitigioase precum si exercitiul drepturilor si ocrotirea intereselor in conformitate cu legea. In activitatea sa notarul public redacteaza si autentifica inscrisuri potrivit vointei partilor, insa de fiecare data se subordoneaza dispozitiilor imperative ale legii. Cu alte cuvinte notarul public este un garant al legalitatii unui act intocmit, negociat si redactat in prezenta si sub semnatura sa. Nu orice act autentic intocmit de catre un notar public constituie titlu executoriu ci numai un act autentic care constata o creanta certa lichida si exigibila are potrivit legii putere de titlu executoriu la data exigibilitatii creantei constatate. E. Alte titluri executorii Legea confera si altor inscrisuri in afara celor emise de organe de juridictie si notariale, puterea de titluri executorii. Printre cele mai importante dintre acestea sunt: a. Cambia cecul si biletul la ordin Aceste inscrisuri numite de doctrina si efecte de comert daca sunt investite cu formula executorie constituie titluri executorii. Legea care instituie puterea executorie acestor inscrisuri este legea 58/1934 art.53 in cazul cambiei si biletului la ordin si legea 59/1934 art. 53 in cazul cecului. b. Actele sanctionatorii in materia contraventiilor in lumina OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor constituie titluri executorii. Intr in aceasta categorie procesele verbale de constatare si stabilire contraventie incheiate de diferiti agenti constatori in anumite domenii de activitate. Sub aspect procedural aceste inscrisuri sunt titluri executorii atata timp cat nu au fost atacate in termen legal cu plangere la instanta judecatoreasca competenta sau desi atacate plangerea a fost respinsa printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Pe parcursul judecatii plangerii la contraventie, executarea se suspenda, ea reluandu-se in functie de solutia instantei judecatoresti.

16

c. Titlurile executorii in materia impozitelor si taxelor datorate fie bugetului statului fie bugetului local Astfel, conform legii o obligatie fata de bugetul statului sau cel local care nu a fost achitata pana la data scadentei, constatata print-un act de organele fiscale, constituie titlu executoriu si se executa silit de catre aceste organe in temeiul codului fiscal si al celui de procedura fiscala. Practica judiciara
DECIZIE nr. 2.704 din 20 septembrie 2007 Contractul de arenda. Caracterul de titlu

executoriu. Investirea cu formula executorie


EMITENT: NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE - SECIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV I FISCAL

Prin cererea nregistrat la 13 iulie 2006, S.C. R. SA Vaslui a formulat contestaie la executare, n contradictoriu cu Agenia Domeniului Statului Bucureti, solicitnd anularea somaiei de plat, emis sub nr. 77639 din 29 iunie 2006, pentru suma de 888.666,75 RON. n susinerea cererii, a artat c a primit, la 7 iulie 2006, somaia emis de intimat pentru suma de 888.666,75 RON, reprezentnd 561,71 RON redeven i 327.158,04 RON penaliti de ntrziere, sume derivnd din contractul de arend nr. 211 din 18 iulie 2002. A mai artat c a ncheiat acest contract de arend cu intimata, iniial pentru suma de 4.032,27 ha., ulterior suprafaa diminundu-se la 2.415,66 ha., urmare a reconstituirilor dreptului de proprietate. La 28 septembrie 2006, contestatoarea a precizat c, la 17 august 2006, intimata ADS Bucureti a emis Ordinul nr. 4762 din 15 august 2006, de blocare a tuturor conturilor sale i pentru evitarea prejudiciilor asupra activitii, a acceptat decontarea sumei de 561.508,71 lei, cu titlu de redeven i aplicarea unui sechestru asigurator pe bunurile proprietatea garantului S.C. C. Vaslui, pentru o valoare de 327.158,04 lei. Aceste operaiuni au avut ca scop continuarea activitii pe parcursul procesului. A cerut ca dup rezolvarea contestaiei la executare, s se dispun i ntoarcerea executrii, prin stabilirea situaiei anterioare i restituirea sumelor ncasate necuvenit, precum i ridicarea sechestrului aplicat pe bunurile garantului, S.C. C. SA Vaslui.
17

De asemenea, contestatoarea a invocat dou excepii: de inadmisibilitate i nulitate a executrii silite. Curtea de Apel Bucureti, Secia a-V-a Comercial, prin sentina nr. 199 din 16 noiembrie 2006, a admis n parte contestaia la executare, a anulat formele de executare silit ncepute prin somaia nr. 77639 din 29 iunie 2006 i a respins cererea privind ntoarcerea executrii. Pentru a se pronuna astfel, instana de fond a reinut c, prin invocarea excepiilor de ctre contestatoare, s-a invocat nulitatea executrii silite pentru dou motive: primul, pentru c executarea silit s-a pornit n baza unui nscris care nu are caracter de titlu executoriu, al doilea, pentru c executarea silit s-a pornit n baza unui titlu nenvestit cu formul executorie. Prima critic, viznd lipsa caracterului de titlu executoriu a contractului de arendare a fost nlturat de instana de fond, avnd n vedere c, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 157/2002, s-a adugat alineatul 5 la art.6 Legea nr. 16/1994, conferindu-i acestui contract titlu executoriu, dispoziia legal gsindu-i aplicarea la momentul la care se punea problema executrii silite a contractului. n ceea ce privete al doilea motiv de nulitate absolut, privind executarea silit nceput n baza unui contract de arend ce reprezint titlu executoriu, s-a reinut c, nici prevederile Legii nr. 16/1994, nici cele ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 157/2002 nu autorizeaz ca executarea silit a acestuia s se fac fr formalitatea nvestirii cu formul executorie, prevzut de art. 376 alin. (1) Cod procedur civil S-a considerat c, n spe, nu sunt incidente prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2005, care fac trimitere la dispoziiile Ordonantei Guvernului nr. 25/2002 i ale Legii nr. 306/2002 privind caracterul de titlu executoriu al contractului fr nici o formalitate, fiindc la data intrrii n vigoare a acestui act normativ, iulie 2005, contractul de arend ncheiat ntre pri nu mai era n derulare, fiind reziliat de la 3 iunie 2004. S-a reinut c executarea silit este lovit de nulitate absolut, ntruct a fost pornit n temeiul unui nscris care constituie titlu executoriu dar nu este investit cu formul executorie, astfel cum prevd dispoziiile art.376 alin. (1) Cod procedur civil, n condiiile n care nici o reglementare legal aplicabil n cauz nu autorizeaz executarea silit fr alte formaliti.

18

S-a respins captul de cerere privind ntoarcerea executrii motivat de faptul c nu sunt ndeplinite condiiile impuse de dispoziiile art. 404^1 i 404^2 Cod procedur civil, ntruct plata efectuat nu are caracter de sum obinut prin executare. mpotriva acestei soluii, ADS a declarat recurs. Criticile vizeaz nclcarea dispoziiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64 din 29 iunie 2005 i Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 cu modificrile i completrile ulterioare, fiind invocate, ca temei legal, dispoziiile art. 304 pct. 9 Cod procedur civil n contextul n care caracterul de titlu executoriu al contractului de arend, respectiv de concesiune, este conferit de lege, formalitatea investirii cu formul executorie a acestuia, nu mai este necesar. Recurenta a considerat c pentru realizarea creanelor care decurg din titlurile executorii reprezentate de contractele de arend, sunt aplicabile normele legale n vigoare la momentul executrii silite, independent de legea sub imperiul creia s-a nscut raportul de drept pe care ele se fundamenteaz. Recursul este nefondat. S-a reinut c, aa cum a avut n vedere i instana de fond, contractul de arend are caracter de titlu executoriu, conferit de modificrile intervenite la Legea nr. 16/1994 prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 157/2002. Dispoziia relativ la caracterul de titlu executoriu al contractului i gsete aplicare la momentul la care se pune problema executrii silite a contractului, cu att mai mult cu ct acesta era n derulare la momentul intrrii n vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 157/2002. Numai c prevederile actelor normative nu autorizau ca executarea silit a acestuia s se fac fr formalitatea investirii cu formul executorie, prevzut de art. 376 alin. (1) Cod procedur civil Criticile referitoare la greita aplicare i interpretare a dispoziiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2005 au fost nlturate, ntruct acestea fac trimitere la dispoziiile Ordonantei Guvernului nr. 25/2002 i ale Legii nr. 306/2002 privind caracterul de titlu executoriu al contractului, fr nici o formalitate, avnd n vedere c la data intrrii n vigoare a acestui act normativ, iulie 2005, contractul de arend nu mai era n derulare, fiind reziliat de la 3 iunie 2004.

19

Dac s-ar admite susinerile recurentei, s-ar nfrnge principiul general de drept "tempus regit actum", privind neretroactivitatea legii civile. Problema necesitii investirii sau nu cu formul executorie a acestui tip de nscrisuri, crora legea le recunoate caracterul de titlu executoriu, a fost clarificat de legiuitor, prin ultima modificare a Codului de procedur civil, prin Legea nr. 459/2006 care a intrat n vigoare la 1 ianuarie 2007, numai c la soluionarea cauzei s-a aplicat dispoziia legal n materie la acea dat. Hotrrea pronunat a avut la baz aplicarea corect a dispoziiilor legale n materie, criticile formulate fiind nlturate i recursul a fost respins ca nefondat. DECIZIA nr. 393 din 22 aprilie 2008 Hotarare judecatoreasca pronuntata in materie comerciala. Caracter executoriu. Consecinte
EMITENT: CURTEA DE APEL TIMIOARA - SECIA COMERCIAL

Prin ncheierea din 18 martie 2008 pronunat n dosarul nr. 2068/30/2008 Tribunalul Timi a respins cererea de nvestire cu formul executorie a sentinei civile nr. 78/P.I. din 5 februarie 2008 a aceleiai instane pronunat n dosarul nr. 2913/30/2007, cerere formulat de creditoarea S.C. A S.R.L. Timioara n contradictoriu cu debitoarea S.C. T S.R.L. Timioara, reinnd c hotrrea judectoreasc a crei nvestire s-a solicitat este executorie de drept, potrivit art. 720^8 din Codul de procedur civil, fiind dat n materie comercial. Pe de alt parte, avnd n vedere c la data de 14 martie 2008 S.C. T S.R.L. a declarat recurs mpotriva acestei sentine civile, prima instan a considerat c n spe nu sunt ndeplinite cerinele art. 376 din Codul de procedur civil, potrivit crora se nvestesc cu formul executorie numai hotrrile care au rmas definitive ori au devenit irevocabile. mpotriva acestei ncheieri a declarat recurs creditoarea S.C. A S.R.L. Timioara, solicitnd modificarea ei n totalitate n sensul admiterii cererii sale de nvestire cu formul executorie a sentinei civile nr. 78/PI/05.02.2008 a Tribunalului Timi, n motivarea cii de atac artnd c hotrrea primei instane a fost pronunat cu aplicarea i interpretarea greit a dispoziiilor art. 720^8 din Codul de procedur civil, respectiv a art. 300 din acelai cod. Astfel, dat fiind faptul c hotrrile date n
20

prima instan privind procesele i cererile n materie comercial sunt executorii, exercitarea apelului nesuspendnd de drept executarea, chiar dac partea debitoare a exercitat recurs executarea hotrrii a crei nvestire s-a cerut nu s-a suspendat de drept i, ca atare, sunt incidente prevederile art. 300 din Codul de procedur civil. Prin decizia civil nr. 393 din 22 aprilie 2008 Curtea de Apel Timioara a respins ca nefondat recursul declarat de creditoarea S.C. A S.R.L. Timioara mpotriva ncheierii din 18 martie 2008 a Tribunalului Timi. n considerente, Curtea a reinut c n mod corect prima instan a constatat c sentina civil nr. 78/P.I. din 5 februarie 2008 pronunat de Tribunalul Timi n dosarul nr. 2913/30/2007, fiind dat n materie comercial, este executorie de drept i, ca atare, raportat la dispoziiile art. 720^8 din Codul de procedur civil, nu trebuie nvestit cu formul executorie. Potrivit acestui text de lege hotrrile date n prim instan privind procesele i cererile n materie comercial sunt executorii. Exercitarea apelului nu suspend de drept executarea. Prin alin. (1) al art. 374 din Codul de procedur civil se prevede c hotrrea judectoreasc sau alt titlu se execut numai dac este nvestit cu formula executorie prevzut de art. 269 alin. (1), afar de ncheierile executorii, de hotrrile executorii provizoriu i de alte hotrri sau nscrisuri prevzute de lege, care se execut fr formula executorie. Corelativ, n art. 376 alin. (1) din acelai cod, s-a reglementat c se nvestesc cu formula executorie prevzut de art. 269 alin. (1) hotrrile care au rmas definitive ori au devenit irevocabile, precum i orice alte hotrri sau nscrisuri, pentru ca acestea s devin executorii, n cazurile anume prevzute de lege. Din analiza coroborat a dispoziiilor cuprinse n aceste dou texte rezult, deci, c o hotrre judectoreasc poate fi pus n executare, de regul, numai dac a rmas definitiv ori a devenit irevocabil i a fost respectat procedura nvestirii ei cu formul executorie. Cu toate acestea, aa cum s-a prevzut n mod expres prin nsei dispoziiile art. 374 alin. (1), legiuitorul a stabilit anumite excepii de la regula de mai sus, excepii care de refer la ncheierile executorii, hotrrile executorii provizoriu, precum i la alte hotrri sau titluri determinate prin lege. Ca urmare a caracterului lor executoriu stabilit de lege, ncheierile i hotrrile respective se pun n executare fr a fi definitive sau irevocabile i fr s fie necesar nvestirea lor cu formul executorie.
21

n acest sens este de observat c, n cadrul reglementrii privind execuia vremelnic, prin art. 278 din Codul de procedur civil se precizeaz c hotrrile primei instane sunt executorii de drept cnd au ca obiect vreuna dintre situaiile menionate la pct. 1-6 din cuprinsul acestui articol, n cazul hotrrilor pariale reglementate de art. 270 (pct. 7), precum i n orice alte cazuri n care legea prevede c hotrrea este executorie (pct. 8). Or, un astfel de caz este i cel stabilit prin art. 720^8 din Codul de procedur civil, invocat, de altfel, i de ctre creditoare n susinerea recursului de fa, dar interpretat n mod eronat. Cu alte cuvinte, dup ce art. 374 stabilete n teza nti regula - necesitatea nvestirii cu formul executorie, n teza a doua prevede excepiile - cnd hotrrea se va putea executa fr investire, ntre care i ipoteza care ne intereseaz n spe, adic "alte hotrri prevzute de lege, care se execut fr formul executorie", ipotez care acoper pe deplin i situaia la care se refer art. 720^8. Cum, n raport cu aceast reglementare, hotrrile date n prim instan n procesele i cererile n materie comercial, fiind executorii, fac parte din categoria celor executorii provizoriu, exceptate prin art. 374 alin. (1) de la obligativitatea de a fi nvestite cu formul executorie, se impune a se considera c prin prevederea cuprins n art. 720^8 legiuitorul a dorit ca hotrrile respective s se execute fr formul executorie. De altfel, n acelai sens s-a prevzut, prin art. 720^9 din Codul de procedur civil, c i n cazul hotrrii judectoreti date n materie comercial, dac este dus la ndeplinire prin executare silit, hotrrea, purtnd meniunea c este irevocabil, constituie titlu executoriu fr efectuarea altor formaliti. n aceste condiii nu pot fi primite susinerile recurentei referitoare la faptul c prin respingerea de ctre prima instan a cererii sale de nvestire cu formul executorie a sentinei civile nr. 78/PI/5.02.2008 a Tribunalului Timi societatea a fost prejudiciat n activitatea sa comercial prin ntrzierea punerii n executare a unei hotrrii judectoreti executorii de drept, nimic nempiedicnd creditoarea ca, n situaia n care debitorul nu nelege s duc la ndeplinire de bunvoie obligaia stabilit prin hotrrea unei instane sau printr-un alt titlu i, prin aceasta, s respecte dispoziiile art. 371^1 din Codul de procedur civil, s se adreseze unui executor judectoresc. Chiar dac s-ar considera c creditorul poate renuna la beneficiul prevzut de art. 720^8 i cere, n baza principiului disponibilitii, nvestirea cu formul executorie a
22

unei hotrri judectoreti dat n materie comercial, o asemenea cerere nu poate fi primit, ea fiind lipsit de interes fa de dispoziiile exprese i categorice ale acestui text de lege. Sigur c n art. 21 din Constituie se consacr principiul liberului acces la justiie i c disponibilitatea este un principiu fundamental al procesului civil, dar este tiut faptul c o norm imperativ se impune cu aceiai for instanelor judectoreti, executorilor judectoreti, ca i prilor din proces. Regula din art. 720^8 din Codul de procedur civil nu a fost prevzut ntmpltor, ca o excepie de la regula de drept comun, stabilit prin art. 376 alin. 1 din acelai cod, ci pentru a asigura i n acest fel celeritatea n materia comercial, obiectiv urmrit prin introducerea acestei proceduri speciale. Pe de alt parte, n acest fel se asigur i degrevarea instanelor de un numr mare de cereri, care, este adevrat c nu se judec pe fond, dar ar bloca activitatea cel puin a unui judector dac ar fi necesar procedura de nvestire sau dac s-ar accepta, la capriciile prilor ori executorilor, astfel de cereri. De altfel, prin decizia nr. XXXVIII/2007 pronunat n soluionarea unui recurs n interesul legii i publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 764 din 12 noiembrie 2007, nalta Curte de Casaie i Justiie a statuat c dispoziiile art. 720^8 din Codul de procedur civil se interpreteaz n sensul c hotrrile date n prim instan privind procesele i cererile n materie comercial, fiind executorii de drept, nu trebuie nvestite cu formul executorie pentru a fi puse n executare, aceast decizie fiind obligatorie pentru instanele din Romnia, potrivit alin. (3) al art. 329 din acelai cod. Fa de cele reinute, sentina recurat fiind temeinic i legal, iar recursul declarat de societatea creditoare nefondat, vznd i prevederile art. 312 alin. (1) Cod Procedur Civil, Curtea a dispus respingerea cii de atac.
DECIZIE nr. XXXVIII din 7 mai 2007

examinarea recursului in interesul legii, cu privire la chestiunea daca trebuie investite cu formula executorie hotararile date in prima instanta privind procesele si cererile in materie comerciala care sunt executorii potrivit art. 720^8 din Codul de procedura civila
EMITENT: NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE - SECIILE UNITE PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 12 noiembrie 2007

23

Dosar nr. 7/2007 Sub preedinia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, preedintele naltei Curi de Casaie i Justiie, nalta Curte de Casaie i Justiie, constituit n Secii Unite, n conformitate cu dispoziiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, republicat, s-a ntrunit pentru a examina recursul n interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie, cu privire la chestiunea dac trebuie nvestite cu formul executorie hotrrile date n prim instan privind procesele i cererile n materie comercial care sunt executorii potrivit art. 720^8 din Codul de procedur civil. Seciile Unite au fost constituite cu respectarea art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicat, fiind prezeni 90 de judectori din totalul de 116 n funcie. Procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea. Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie a susinut recursul n interesul legii, cernd s fie admis n sensul de a se decide c hotrrile date n prim instan privind procesele i cererile n materie comercial, fiind executorii de drept, nu trebuie nvestite cu formul executorie pentru a fi puse n executare. SECIILE UNITE, delibernd asupra recursului n interesul legii, constat urmtoarele: n practica instanelor judectoreti s-a constatat c nu exist un punct de vedere unitar n aplicarea dispoziiilor art. 720^8 din Codul de procedur civil, cu privire la chestiunea dac trebuie nvestite cu formul executorie hotrrile executorii date n prim instan n procesele i cererile n materie comercial. Astfel, unele instane au considerat c, pentru a putea fi puse n executare, hotrrile date n prim instan privind procesele i cererile n materie comercial, chiar dac sunt executorii potrivit art. 720^8 din Codul de procedur civil, trebuie s fie nvestite totui cu formul executorie. n argumentarea acestui punct de vedere au fost invocate dispoziiile art. 374 alin. 1 din Codul de procedur civil, potrivit crora nicio hotrre nu se poate executa dac nu este nvestit cu formul executorie, afar de ncheierile executorii, de hotrrile
24

executorii provizoriu i de alte hotrri sau nscrisuri prevzute de lege, care se execut fr formul executorie. Alte instane, dimpotriv, s-au pronunat n sensul c nu este necesar nvestirea cu formul executorie a hotrrilor date n prim instan n materie comercial, deoarece dispoziiile art. 720^8 din Codul de procedur civil atribuie caracter executoriu acestor hotrri. Aceste din urm instane au interpretat i aplicat corect dispoziiile legii. n adevr, prin art. 374 alin. 1 din Codul de procedur civil, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 15 din Legea nr. 459/2006, se prevede c "hotrrea judectoreasc sau alt titlu se execut numai dac este nvestit cu formula executorie prevzut de art. 269 alin. 1, afar de ncheierile executorii, de hotrrile executorii provizoriu i de alte hotrri sau nscrisuri prevzute de lege, care se execut fr formul executorie". Corelativ, n art. 376 alin. 1 din acelai cod s-a reglementat c "se nvestesc cu formula executorie prevzut de art. 269 alin. 1 hotrrile care au rmas definitive ori au devenit irevocabile, precum i orice alte hotrri sau nscrisuri, pentru ca acestea s devin executorii, n cazurile anume prevzute de lege". Din coroborarea dispoziiilor cuprinse n aceste texte de lege rezult deci c o hotrre judectoreasc poate fi pus n executare, de regul, numai dac a rmas definitiv ori a devenit irevocabil i a fost respectat procedura nvestirii cu formula executorie. Aa cum s-a prevzut prin nsei dispoziiile art. 374 alin. 1 din Codul de procedur civil, au fost stabilite anumite excepii de la aceast regul, care se refer la ncheierile executorii, hotrrile executorii provizoriu, precum i la alte hotrri sau titluri determinate de lege. Ca urmare a caracterului lor executoriu stabilit de lege, ncheierile i hotrrile respective se pun n executare fr a fi definitive sau irevocabile i fr nvestirea lor cu formul executorie. n acest sens este de observat c, n cadrul reglementrii privind execuia vremelnic, prin art. 278 din Codul de procedur civil se precizeaz c hotrrile primei instane sunt executorii de drept cnd au ca obiect vreuna dintre situaiile menionate la pct. 1-6 din cuprinsul acelui articol, n cazul hotrrilor pariale

25

reglementare de art. 270 (pct. 7), precum i "n orice alte cazuri n care legea prevede c hotrrea este executorie" (pct. 8). Or, un astfel de caz este i cel stabilit prin art. 720^8, introdus n Codul de procedur civil prin art. I pct. 224 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 138/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea de aprobare nr. 219/2005, potrivit cruia "hotrrile date n prim instan privind procesele i cererile n materie comercial sunt executorii", iar "exercitarea apelului nu suspend de drept executarea". Cum, n raport cu aceast reglementare, hotrrile date n prim instan n procesele i cererile n materie comercial, fiind executorii, fac parte din categoria celor executorii provizoriu, exceptate prin art. 374 alin. 1 din Codul de procedur civil de la obligativitatea de a fi nvestite cu formul executorie, se impune s se considere c prin prevederea cuprins n art. 720^8 din acelai cod legiuitorul a voit ca hotrrile respective s se execute fr formul executorie. De altfel, n acelai sens s-a prevzut, prin art. 720^9 din Codul de procedur civil, c i n cazul hotrrii judectoreti date n materie comercial, dac este dus la ndeplinire prin executare silit "hotrrea, purtnd meniunea c este irevocabil, constituie titlu executoriu, fr efectuarea altor formaliti". n consecin, n temeiul art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciar, republicat, precum i al art. 329 din Codul de procedur civil, urmeaz a se admite recursul n interesul legii i a se decide c dispoziiile art. 720^8 din Codul de procedur civil se interpreteaz n sensul c hotrrile date n prim instan privind procesele i cererile n materie comercial, fiind executorii de drept, nu trebuie nvestite cu formul executorie pentru a fi puse n executare.
PENTRU ACESTE MOTIVE n numele legii DECID:

Admit recursul n interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie. Dispoziiile art. 720^8 din Codul de procedur civil se interpreteaz n sensul c:

26

Hotrrile date n prim instan privind procesele i cererile n materie comercial, fiind executorii de drept, nu trebuie nvestite cu formul executorie pentru a fi puse n executare. Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedur civil
DECIZIE nr. 212 din 13 februarie 2007Executare silita. Biletul la ordin. Conditiile

esentiale pe care trebuie sa le indeplineasca biletul la ordin


EMITENT: CURTEA DE APEL BUCURETI - SECIA COMERCIAL

Prin sentina civil nr. 10650/27.10.2005 pronunat n dosarul nr. 19622/2005 Judectoria Sectorului 1 Bucureti a respins ca nentemeiat opoziia la executare formulat de contestatoarea SC FIG SRL n contradictoriu cu intimata SC CM SRL. Pentru a hotr astfel, instana de fond a constatat c motivele invocate de contestatoare nu sunt ntemeiate valabilitatea titlului neputnd fi afectat, reinnd n esen c biletul la ordin a fost emis la data de 06.04.2005 de ctre debitoare, aceasta fiind cea care, la rubrica "emitent" a scris denumirea inversat a firmei SC FGI SRL, n loc de SC FIG SRL. Instana de fond a mai reinut c invocarea acestui viciu, creat de cel care l invoc, este o dovad a relei credine a debitoarei i nu poate atrage nevalabilitatea titlului, n condiiile n care identificarea persoanei juridice care s-a obligat a fost i este posibil ntruct au fost menionate sediul, codul fiscal, contul bancar i a fost aplicat, tampila societii. n ceea ce privete neconcordana dintre "suma determinat" i aceea din factura menionat la rubrica "valoarea reprezint", instana de fond a reinut c afirmaia debitoarei nu este susinut de nici un mijloc de prob, cu att mai mult cu ct meniunile ("rubricile") biletului la ordin sunt: denumirea de bilet la ordin, promisiunea necondiionat de a plti suma de bani, artarea scadenei i a locului unde trebuie fcut plata, numele aceluia cruia sau la ordinul cruia plata trebuie fcut, artarea datei i locului emiterii i semntura emitentului. A mai reinut c biletul la ordin ce constituie titlu executoriu contestat conine aceste meniuni i nicidecum rubrica "valoarea reprezint".

27

n ceea ce privete suma pentru care a fost nfiinat poprirea, s-a reinut c n mod corect este compus att din valoarea nscris n titlul executoriu ct i din cheltuielile de executare. mpotriva acestei sentine contestatoarea SC FIG SRL a formulat apel nregistrat pe rolul Tribunalului Bucureti - SECIA a IV-a CIVIL sub nr. 504/3/2006. Prin decizia civil nr. 659 A/30.03.2006 pronunat n dosarul nr. 504/3/2006, Tribunalul Bucureti - SECIA a IV-a CIVIL a respins ca nentemeiat excepia tardivitii declarrii apelului excepie invocat de intimat i a respins ca nefondat apelul formulat de apelant. Pentru a pronuna aceast soluie, tribunalul a avut n vedere actele i lucrrile cauzei i dispoziiile legale incidente, reinnd n esen cu privire la excepia tardivitii c instana de fond a calificat aciunea formulat de contestatoare ca fiind o opoziie la executare reglementat de dispoziiile art. 62 i urmtoarele din Legea nr. 58/1934, calificare care ns s-a realizat prin considerentele hotrrii judectoreti. Tribunalul a mai reinut c pn la comunicarea hotrrii judectoreti considerentele avute n vedere de instana de fond i calificarea juridic a aciunii nu a putut fi cunoscut de ctre contestatoare, astfel c aceasta nu a cunoscut c aciunea s-a soluionat ca o opoziie la executare reglementat de art. 62 din Legea nr. 58/1934, opoziie care este supus cii de atac a apelului n termen de 15 zile de la pronunare. n ceea ce privete apelul formulat de apelant, tribunalul a reinut n esen c biletul la ordin este un titlu formal i acesta trebuie s mbrace forma scris i trebuie s cuprind toate meniunile artate la art. 104 din Legea nr. 58/1934 pentru a produce efecte juridice i pentru a se putea solicita plata creanei coninute de acesta. Tribunalul a mai reinut c n situaia n care biletul la ordin nu conine unul din elementele prevzute de art. 104 din Legea nr. 58/1934 acesta este lovit de nulitate. Pe acest aspect, tribunalul a reinut c raportat la aceste dispoziii legale, nulitatea absolut a biletului la ordin intervine atunci cnd acesta nu cuprinde numele aceluia cruia sau la ordinul cruia plata trebuie fcut, respectiv a beneficiarului artat de ctre emitent care va avea dreptul s pretind suma de bani nscris n biletul la ordin, nu i situaia n care denumirea emitentului nu ar fi corect sau complet. Tribunalul a mai reinut c, n cauz, biletul la ordin cuprinde tampila societii emitente i semntura reprezentantului acesteia, argumentele instanei de fond fiind
28

pertinente i legale, avnd n vedere c biletul la ordin conine de fapt denumirea inversat a societii comerciale emitente, respectiv SC FGI SRL n loc de SC FIG SRL. Un alt aspect reinut de tribunal a fost c biletul la ordin este un titlu comercial abstract, formal, complet, care incorporeaz o obligaie abstract, autonom, necondiionat, de plat a sumei de bani de ctre semnatarul su i independent de raportul juridic din care a luat natere obligaia comercial dintre cele dou pri, emitent i beneficiar. Astfel, executarea silit se realizeaz doar pentru creana menionat pe biletul la ordin neavnd nicio relevan juridic, suma menionat n factura comercial, neavnd relevan juridic raportul comercial desfurat ntre cei doi comerciani i care a generat emiterea biletului la ordin. Nemulumit i de aceast hotrre, SC FIG SRL a declarat recurs n termen i legal timbrat, considernd-o nefondat i ilegal, solicitnd casarea i anularea, precum i anularea tuturor actelor de executare care in de biletul la ordin menionat i s se constate nulitatea acestuia. n motivarea recursului ntemeiat pe dispoziiile art. 304 pct. 9, 10 i 11 Cod procedur civil recurenta a artat c instana nu a respectat dispoziiile Legii nr. 58/1934 i a interpretat eronat dispoziiile acestei legi n favoarea intimatei SC CM SRL care i-a formulat aciunea mpotriva sa invocnd ca mijloc de prob un bilet la ordin emis la data de 06.04.2006, n valoare de 46.174.142 ROL, la rubrica emitent a acestui bilet fiind menionat SC FGI SRL. Recurenta a invocat i redat dispoziiile art. 104 alin. 1, 105 alin. 1 i art. 106 alin. 1 din Legea nr. 58/1934, artnd c legea trebuie respectat n litera i spiritul ei, precum i faptul c instana a dovedit necunoaterea profund a legii cnd a emis decizia civil nr. 659 A. Recurenta a mai artat c reclamanta nu i-a onorat obligaiile comerciale stipulate prin contractul ncheiat, c instana nu a respectat legea, nu a apreciat i nu a luat n considerare proba sa privind plata nedatorat i mbogirea fr just cauz i nici motivele de apel n sensul c meniunea eronat la rubrica emitent a fost scris chiar de reclamant pe biletul la ordin. De asemenea, recurenta a invocat i redat Normele cadru BNR privind biletul la ordin (pct. 496 i pct. 509) artnd c biletul la ordin n cauz menioneaz c valoarea reprezint contravaloarea facturii 6203625, factur care i are izvorul n
29

contractul de prestri servicii nr. F61 din data de 17.08.2004, instana nelund n considerare nici notificarea adresat reclamantei prin executorul judectoresc Doina Safta. Recursul a fost nregistrat pe rolul Curii de Apel Bucureti - SECIA a IV-a CIVIL sub nr. 504/3/2006. Prin ncheierea de edin de la termenul din 14.12.2006 pronunat n dosarul nr. 504/3/2006 Curtea de Apel Bucureti - SECIA a IV-a CIVIL a constatat natura comercial a litigiului i n consecin a dispus scoaterea cauzei de pe rol i naintarea dosarului conducerii Curii de Apel Bucureti pentru a fi repartizat spre competent soluionare Seciei Comerciale. Cauza a fost repartizat Seciei a VI-a Comercial a Curii de Apel Bucureti fiind nregistrat sub nr. 96/2/2007. La termenul de azi recurenta a depus la dosar nscrisuri n copie. Examinnd recursul n raport de criticile invocate, n raport de actele i lucrrile cauzei i avnd n vedere dispoziiile legale incidente, Curtea constat c este nefondat pentru considerentele ce se vor arta: Biletul la ordin este nscrisul prin care emitentul (debitorul) se oblig s plteasc beneficiarului sau n ordinul beneficiarului o sum determinat, la locul i scadena artat. n cazul biletului la ordin intervin numai dou persoane: emitentul adic cel care emite biletul la ordin i se oblig s fac plata i beneficiarul (creditorul) care are s primeasc plata sau n ordinul cruia se va face plata. Condiiile eseniale pe care trebuie s le ndeplineasc biletul la ordin sunt redate n art. 104 din Legea nr. 58/1934, printre acestea fiind "numele aceluia cruia sau la ordinul cruia plata trebuie fcut" i "semntura emitentului". Art. 105 din aceeai lege prevede c numai n situaia n care biletului la ordin i lipsete vreuna din condiiile prevzute la art. 104, acesta este nul. n cauz, biletul la ordin n temeiul cruia s-a pornit executarea silit mpotriva recurentei cuprinde toate condiiile prevzute de art. 104 din Legea nr. 58/1934, inclusiv denumirea emitentului, semntura reprezentantului acestuia i tampila societii. Ortografia greit a denumirii emitentului prin inversarea cuvintelor ce compun denumirea acestuia nu atrage nulitatea biletului la ordin, n condiiile n care
30

reprezentantul emitentului a semnat i aplicat tampila societii, situaie ce conduce la concluzia c i-a exprimat consimmntul cu privire la emiterea biletului la ordin. Pe acest aspect, Curtea constat c recurenta nu a invocat c semntura nu ar aparine reprezentantului su legal i nici nu s-a nscris n fals. Din actele i lucrrile cauzei rezult c prin contestaia la executare calificat de instana de fond ca fiind opoziie la executare, recurenta nu a invocat ca motiv nerespectarea obligaiilor contractuale de ctre intimata creditoare, acest motiv fiind invocat doar n apel i n recurs. Nici acest motiv nu poate fi primit deoarece, dei raportul juridic fundamental, de drept comercial determin semnarea biletului la ordin i constituie cauza obligaiei, aceasta nu ia natere din raportul fundamental ci din semnarea biletului la ordin n calitate de emitent. Prin semnarea biletului la ordin emitentul se oblig s plteasc la scaden suma nscris n acesta. Ca atare, executarea silit se realizeaz doar pentru suma menionat pe biletul la ordin neavnd nici o relevan valoarea facturii din raportul juridic fundamental care este exterior i preexistent. De altfel, susinerea din opoziia la executare n sensul c suma indicat n biletul la ordin nu este aceeai cu valoarea facturii menionat n acesta, nici nu a fost dovedit, nefiind depus la dosar aceast factur. n considerarea celor artate, constatnd c hotrrea atacat este legal i temeinic, neputnd fi primite criticile invocate, Curtea n baza art. 312 alin. 1 Cod procedur civil a respins recursul ca nefondat.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV 1. S. Zilbertein, V. M. Ciobanu - Tratat de executare silit, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2001. 2. I.Le - Tratat de drept procesual civil, Edit. All Beck, Bucureti, 2001

31

3. Ileana Ruxandra Danaila, Executare silita. Titluri executorii. Creante fiscale Practica judiciara adnotata, Ed. Universul Juridic, 2010 4. Mirela Stancu, Urmarirea si predarea silita a bunurilor imobile, Ed. Universul Juridic, 2009 5. Emilia Cotoi, Incidente in procedura de executare silita, Ed. Universul Juridic, 2009 6. Adrian Stoica, Executarea silita imobiliara, Ed. Universul Juridic, 2009

32

MODULUL II PROCEDURA EXECUTARII SILITE

1. 2. 3. 4. 5.

Cuprins Obiectiv general Obiective operaionale Dezvoltarea temei Bibliografie selectiv

Cuprins:

U.I. II: Cererea de executare silita, somatia, procesul-verbal intocmit de executorul judecatoresc; = 2 ore

Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind executarea silit, ca ultim faz a procesului civil. Obiective operaionale: : nsuirea noiunilor specifice materiei i nelegerea semnificaiei acestora.

33

UNITATEA DE NV ARE 2 Procedura executarii silite

Cererea de executare silita Fiind o ultima faza a procesului civil cea mai importanta din punctul de vedere al realizarii sau satisfacerii solicitarilor creditorului, executarea silita este o procedura guvernata, ca de altfel si intregul proces civil, de principiul disponibilitatii. In lumina acestui principiu executarea silita nu porneste de drept, fiind subordonata cererii de executare silita depusa de catre creditor. Cererea de executare silita se depune la executorul judecatoresc competent teritorial, care confrom legii este acela din circumscriptia Curtii de Apel unde urmeaza a se efectua executarea silita sau in cazul urmaririi silite a bunurilor in circumscriptia Curtii de Apel unde se afla acestea. In situatia in care bunurile se afla in circumscriptia mai multor Curtii de Apel este competent oricare dintre executorii judecatoresti din raza teritoriala a acestora. O situatie speciala este reglementata in cazul popririi unde competent este atat executorul judecatoresc de la sediul debitorului cat si cel de la sediul tertului poprit. Cererea de executare silita trebuie sa fie insotita intodeauna de catre titlul executoriu in original precum si de taxele de timbru aferente fazei de executare silita. Executarea silita se va putea face numai in intervalul 06.00-20.00, numai in zilele lucratoare cu exceptia cazurilor urgente si numai cu incuviintarea presedintelui instantei de executare. In cazul in care printr-o hotarare judecatoreasca s-a acordat un termen de plata, executarea nu se va putea efectua inainte de trecerea acelui termen, insa exista posibilitatea pentru creditor sa ceara executare mai inainte in cazul in care debitorul a fugit sau isi risipeste averea sa mobila si imobila, sau alti creditori executa alte hotarari asupra averii sale. Executarea ceruta de creditor in conditiile de mai sus se pronunta de catre instanta de executare de urgenta numai cu citarea partilor. Pentru o executare efectiva a unei hotarari judecatoresti executorul poate intra in domiciliul sau resedinta debitorului sau a oricarei alte persoane fie cu consimtamantul acestora fie prin intremediul fortei publice, in caz de refuz.
34

Pornirea executarii silite. Somatia. Legiuitorul a instituit prealabil inceperii executarii silite, in sarcina executorului judecatoresc, obligatia de a-i fi comunicata debitorului o somatie care sa cuprinda, evident sub sanctiunea anularii executarii, urmatoarele elemente: denumirea si sediul organului de executare, data emiterii somatie si numarul dosarului de executare, numele si domiciliul sau dupa caz denumirea si sediul debitorului, aratarea titlului executoriu anexat, in baza caruia se face executarea silita, termenul in care urmeaza sa se execute de buna voie obligatia, semnatura si tampila organului de executare . Somatia este un act de procedura care se face in mod obligatoriu in forma scrisa si ca atare, ca orice act de procedura se comunica in conditiile si termenele prevazute de codul de procedura civila art.90-95 sub sanctiunea anularii executarii silite. Potrivit legii, nu intodeauna executorul judecatoresc este tinut a soma debitorul inainte de inceperea executarii silite in vederea executarii de buna voie a obligatiei, ci sunt cazuri in care executarea silita se poate face fara somatie sau trecerea unui termen. In doctrina si jurisprudenta exista multe controverse in ceea ce priveste calificarea somatie executorului judecatoresc in sensul daca aceasta constituie sau nu un act de executare silita. Exista o prima opinie in sensul ca, asa cum arata insusi legiuitorul in textul articolului ce reglementeaza somatia, aceasta nu constituie un act de executare silita deoarece executare silita incepe dupa emiterea somatie, evident insa numai dupa trecerea termenului aratat de catre executor in cuprinsul acesteia. O alta opinie consacra ideea ca somatia ar fi primul act de executare silita, bazandu-se pe rationamentul ca o executare a obligatiei dupa emiterea somatiei de catre executorul judecatoresc nu are cum sa fie o executare de buna voie a obligatiei deoarece are loc in cazul executarii silite si orice act in cazul executarii silite este act de executare silita. In sprijinul ultimei opinii la care ne raliem si noi vine obligatia instituita mai nou, dupa modificare, de art. 388 din Codul de Procedura Civila care arata ca pentru toate actele de executare pe care le efectueaza executorul judecatoresc trebuie sa
35

intocmeasca un poces-verbal. Astfel este un nonsens a interpreta ca legiuitorul a dorit ca executorul judecatoresc sa intocmeasca un proces verbal de emitere a unei somatii facute anterior inceperii executarii. Este evident ca in lipsa unei somatii care sa cuprinda toate elementele de mai sus debitorul poate face cu succes, in termen legal, o contestatie la executare silita si sa obtina pe cale judecatoreasca anularea actului de executare silita atacat, bazandu-se pe prevederile art. 391 Cod procedura civila. In raport cu termenul fixat de executorul judecatoresc pentru o executare benevola a obligatiei consfintite de titlul executoriu, si numai in masura in care debitorul nu-si executa obligatia, executorul judecatoresc va trece la executarea silita propriu-zisa. In situatia in care ulterior emiterii somatiei pentru o executare silita imobiliara se doreste si o executare silita prin poprire sau orice alta forma, executorul judecatoresc este obligat a emite o noua somatie sub sanctiunea aratata mai sus. Uneori somatia scrisa trebuie sa fie cumulata si cu o somatie verbala facuta de executorul judecatoresc cu prilejul executarii silite. Este cazul somatiei in cazul procesului- verbal de sechestru judiciar (art. 416 pct.4 din codul de procedura civila) sau in cazul evacuarii si predarii imobilului (art.579 cod procedura civila). Nu in toate cazurile este necesara adresarii somatiei prealabile executarii silite sau a trecerii vreunui termem, ci legea instituie posibilitatea inceperii executarii silite in lipsa acesteia fie in cazul prevazut de art.382 cod procedura civila, cand debitorul poate cere executarea silita mai inainte de scadenta obligatiei in cazul fugii debitorului, a risipirii averii mobile si imobile, a executarii simultane de alti creditori, fie in alte cazuri prevazute de lege si ne referim aici la executarea silita a unei ordonante presedintiale data fara somatie sau trecerea vreunui termen. Care este rolul somatiei si in ce consta ? Vezi pag. 32-35.

36

Procesul-verbal intocmit de executorul judecatoresc. Organul de executare trebuie sa intocmeasca procese verbale care sa cuprinda urmatoarele mentiuni: denumirea si sediul organului de executare; numele si calitatea celui care incheie procesul verbal; data intocmirii si numarul dosarului de executare; titlul executoriu; numele si domiciliu/sediul debitorului si creditorului; locul , data si ora efectuarii actului de executare; masurile luate de executor si constatarile acestuia; consemnarea explicatiilor si obiectiunilor participantilor; orice alte mentiuni necesare, mentionarea lipsei vreunuia dintre participantii la executare silita; mentionarea numarului de exemplare; semnatura executorului si a altor persoane care sunt interesate sau asista la executare silita; stampila executorului judecatoresc. Spre deosebire de somatie unde legea stabileste clar sanctiunea in cazul iregularitatii intregului inscris respectiv anularea executarii, in cazul procesului verbal legea instituie sanctiunea nulitatii in cazul lipsei anumitor elemente ale sale respectiv numele si calitatea celui care incheie procesul verbal, data si nr. dosarului de executare; titlul executoriu, numele si domiciliul/sediul debitorului si creditorului; masurile luate de executor; semnatura si stampila executorului si a celorlalti participanti la efectuarea actului de executare.
DECIZIE nr. 1.211 din 28 martie 2006

Cerere de executare silita.


EMITENT:NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE - SECIA COMERCIAL

Asupra recursului de fa; Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele: Prin ncheierea pronunat n camera de consiliu de la 10 decembrie 2003, Judectoria sector 3 Bucureti a admis n parte cererea adresat de B.E.J. S.N., a ncuviinat executarea silit a debitoarei SC C. SA Bucureti la cererea creditoarei SC D. SRL Bacu pentru suma de 25.600.299 lei actualizat (n baza sentinei nr. 323/1998 a Tribunalului Bacu) i 5.000.000 lei actualizat (n baza deciziei civile nr. 1349/2000 a Curii Supreme de Justiie), poprire ter poprit SC B.P. SA.
37

n temeiul dispoziiilor art. 371^1 alin. (3) Cod procedur civil executarea silit include i recuperarea cheltuielilor de executare. Prin aceeai ncheiere s-a respins cererea formulat n baza deciziei nr. 176 din 18 mai 1999 a Curii de Apel Braov, ca nentemeiat. Apelul declarat de creditoarea SC D. SRL mpotriva ncheierii anterior menionat, a fost anulat ca netimbrat de Curtea de Apel Bucureti, secia a VI-a comercial, prin decizia nr. 521 pronunat la 1 iunie 2005. Cu petiia nregistrat la data de 28 iulie 2005, creditoarea SC D. SRL Bacu a declarat recurs mpotriva hotrrii pronunat de instana de apel criticnd-o pentru nelegalitate i netemeinicie. Prin motivele de recurs invocate, recurenta arat c la data judecrii apelului (1 iunie 2005) instana a reinut c procedura a fost legal ndeplinit, cu toate c din procesul verbal de ndeplinire a procedurii de citare cu apelanta rezult c procedura a fost viciat cu aceasta, procesul verbal nu cuprinde semntura de primire i tampila societii. Recurenta arat c neavnd cunotin de termenul fixat pentru judecarea apelului nu a putut dovedi plata taxei judiciare de timbru i nu a putut susine pe fond motivele de apel formulate. Printr-un alt motiv de recurs se arat c n mod greit s-a respins cererea de ncuviinare a executrii silite avnd n vedere c prin ncheierea din 24 februarie 2004 a Curii de Apel Braov pronunat n dosarul nr. 466/1999, cererea de ndreptare a erorii materiale privind denumirea corect a societii debitoare a fost admis, instana dispunnd ndreptarea erorii materiale, constatnd c denumirea corect a prtei este SC C. SA Bucureti. Pentru motivele invocate recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei i trimiterea cauzei spre soluionare instanei competente, conform art. 312 alin. (5) Cod procedur civil. Recursul declarat de creditoare este fondat. Analiznd decizia recurat prin prisma motivelor de recurs invocate ct i a actelor i lucrrilor dosarului, nalta Curte apreciaz c hotrrea nu este legal. Din analiza actelor dosarului i anume a citaiei aflat la dosar apel rezult c n mod greit instana de apel a soluionat pricina cu nclcarea dispoziiilor art. 92^1 Cod procedur civil, procedura de citare cu apelanta creditoare s-a realizat prin
38

afiare, deci procedura nu a fost legal ndeplinit, apelanta neavnd cunotin de termen. n consecin, avnd n vedere c SC D. SRL Bacu nu a fost legal citat pentru termenul din 1 iunie 2005, data soluionrii apelului, n mod greit instana de apel a anulat ca netimbrat apelul creditoarei. Pentru considerentele artate, nalta Curte, n temeiul dispoziiilor art. 312 alin. (5) Cod procedur civil va admite recursul declarat de creditoare, va casa decizia i va trimite cauza aceleiai instane pentru rejudecarea apelului. Pentru aceste motive, n numele legii decide: Admite recursul declarat de creditoarea SC D. SRL Bacu, mpotriva deciziei nr. 521 din 1 iunie 2005 a Curii de Apel Bucureti, secia a VI-a comercial. Caseaz decizia recurat i trimite cauza aceleiai instane pentru rejudecarea apelului. Irevocabil. Pronunata n edin public, astzi 28 martie 2006.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV 1. S. Zilbertein, V. M. Ciobanu - Tratat de executare silit, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2001. 2. I.Le - Tratat de drept procesual civil, Edit. All Beck, Bucureti, 2001 3. Ileana Ruxandra Danaila, Executare silita. Titluri executorii. Creante fiscale Practica judiciara adnotata, Ed. Universul Juridic, 2010 4. Mirela Stancu, Urmarirea si predarea silita a bunurilor imobile, Ed. Universul Juridic, 2009 5. Emilia Cotoi, Incidente in procedura de executare silita, Ed. Universul Juridic, 2009 6. Adrian Stoica, Executarea silita imobiliara, Ed. Universul Juridic, 2009

39

MODULUL III INCIDENTE IN CADRUL EXECUTARII SILITE


1. 2. 3. 4. 5. Cuprins: U.I. 3: prescriptia dreptului de a cere executarea silita, suspendarea si intreruperea cursului prescriptiei, repunerea in termenul de prescriptie, perimarea; = 2 ore Cuprins Obiectiv general Obiective operaionale Dezvoltarea temei Bibliografie selectiv

Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind executarea silit, ca ultim faz a procesului civil. Obiective operaionale: : nsuirea noiunilor specifice materiei i nelegerea semnificaiei acestora.

40

UNITATEA DE NV ARE 3 Incidente in cadrul executarii silite

Prescriptia dreptului de a cere executarea silita In sensul sau comun prescriptia este un mod de stingere a dreptului material din cauza neexercitarii sale in interiorul unui anumit termen, strict prevazut de lege . Prin prescriptie se poate stinge atat dreptul material la actiune, adica la a promova o actiune pentru indeplinirea sub constrangere a unei obligatii, cat si dreptul de a cere executarea silita a unui titlu executoriu . Prescriptia dreptului de a cere executarea silita intervine in cazul in care un creditor care a obtinut un titlul executoriu impotriva debitorului sau, nu manifesta diligenta necesara si nu-l pune in executare silita un anumit interval de timp. Interventia prescriptiei dreptului de a cere exeutatrea silita are ca principal efect pierderea de catre titlul executoriu a puterii sale executorii ( art.405 pct.3 din codul de procedura civila). Astfel, dupa trecrea unui anumit termen, creditorul care nu a depus titlul respectiv la executare silita nu va mai putea uza de acesta deoarece si-a pierdut puterea executorie, organul de executare va trebui sa refuze executarea silita a acestui titlu, iar instanta nu va proceda la investirea cu formula executorie. In cazul in care din eroare se incearca executarea unui asemenea titul debitorul poate opune cu succes pe calea contestatiei la executare, exceptia prescriptiei dreptului de a cere executarea silita. Cu toate acestea prescriptia executarii silite nu impiedica obtinerea de catre creditor a unei executari voluntare a obligatiei din partea debitorului sau, debitor care in cazul executarii obligatiei dupa prescriptia dreptului de a cere executarea silita nu mai poate in nici un caz sa ceara inapoierea contraprestatiei pe motivul impliniii termenului de prescriptie. Termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita difera in raport cu natura titlului executoriu la care se aplica . Regula generala sau termenul general de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita este termenul de 3 ani, daca legea nu prevede altfel. Acest termen
41

de drept comun este aplicabil in cazul titlurilor executorii ce consfintesc drepturi de creanta, drepturi reale mobiliare, obligatii nepatrimoniale etc. Codul de procedura civila stabileste si un temen special de prescrpie de 10 ani, termen aplicabil in cazul titlurilor executorii ce consfintesc drepturi in materia actiunilor reale imobiliare. Sunt legi care sabilesc termene speciale de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita, in materia creantelor bugetare (codul fiscal stabilind un termen de 5 ani), in materia contraventiilor ( OG 2/2001, stabilind un termen de prescriptie de 6 luni) etc. Termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita fiind un termen procedural se calculeaza pe zile libere potrivit art. 101 din codul de procedura civila si incepe sa curga de la data la care se naste dreptul de a cere executarea silita, care coincide cu momentul in care titlul respectiv dobandeste putere executorie. Acest moment, dupa cum am aratat la capitolul titluri executorii, difera in functie de natura titlului respectiv, iar in cazul hotararilor judecatoresti este data la care hotararea a ramas definitiva, cu exceptiile aratate cu acel prilej. Ca si n cazul prescriptiei dreptului material la actiune, in cazul prescriptiei dreptului de a cere executarea silita pot interveni anumite cauze obiective, care sa-l impiedice pe titularul dreptului, de a cere executarea silita sau acesta, desi a intreprins anumite acte de executare silita nu a ajuns la o realizare deplina a drepturilor sale. Care este termenul general de prescriptie ? Vezi pag. 41-42.

Aceste incidente sunt - intreruperea si suspendarea. Suspendarea cursului prescriptiei dreptului de a cere executarea silita Suspendarea implic oprirea temporara a curgerii termenului de prescriptie pe toata perioada existentei cauzei de suspendare.
42

Principalul efect al suspendarii este acela ca perioada in care a existat cauza de suspendare nu se adauga in calculul termenului de prescriptie. Art.405 indice 1 din codul de procedura civila prevede in mod expres care sunt cazurile de suspendare a cursului prescriptiei stabilind ca pe langa cauzele stabilite de lege in cazul suspendarii termenului de prescriptie a dreptului material la actiune, prescriptia se suspenda pe toata perioada suspendarii executarii silite din diferite motive; pe toata perioada in care debitorul isi sustrage veniturile de la urmarire si in alte cazuri prevazute expres de lege (art. 2.532 Cod civil). ntreruperea cursului prescriptiei dreptului de a cere executarea silita Spre deosebire de cauzele de suspendare a cursului prescripiei care presupun o imposibilitate material, moral sau juridic n realizarea dreptului creditorului, cauzele de ntrerupere presupun o intervenie activ a titularului dreptului sau chiar a debitorului, acte din care rezult manifestarea de voin nendoielnic de a executa obligaia nscris n titlul executoriu. ntreruperea prescripiei are ca principal efect acela c dup ncetarea cauzelor producerii sale ncepe s curg un nou termen dee prescripie. Art. 405. indice 2 alin. 1 din Codul de procedur civil enumer cauzele de ntrerupere a cursului prescripiei executrii silite. Totui Codul de procedur civil la art. 405 indice 2 alin.3, dispune c prescripia nu este ntrerupt dac cererea de executare a fost respins, anulat sau perimat ori dac cel care a fcut-o a renunat la ea. De principiu, ntreruperea cursului prescripiei produce efecte relativ numai la debitorul urmrit. Repunerea n termenul de prescripie n situaia n care creditorul a fost mpiedicat s cear executarea silit datorit unor motive temeinice, acesta poate s cear instanei de judecat repunerea n acest termen. Cererea se introduce ntr-un termen de 15 zile de la data ncetrii mpiedicrii.

43

Ca efect al repunerii n termen, admiterea cererii va anihila efectul extinctiv al prescripiei. 2. Perimarea executrii silite Perimarea este o sanciune procesual care const n stingerea executrii silite ca urmare a lipsei ndelungate de struin a creditorului n executarea silit. Legiuitorul la art.389 alin 1, fixeaz termenul dup care intervine perimarea, la 6 luni. Acest termen ncepe s curg de la data ndeplinirii ultimului act de executare silit. Astfel, dac timp de mai mult de 6 luni creditorul nu struie n executarea silit, aceasta se perim de drept i oricare parte interesat poate cere desfiinarea ei. Constatarea perimrii se face fie de organul de executare, fie de instana de executare la sesizarea debitorului. Efectele perimrii constau n desfiinarea tuturor actelor de executare silit efectuate. Creditorul va avea ns posibilitatea s formuleze o nou cerere de executare silit, dar numai n msura n care nu a intervenit ntre timp prescripia dreptului de a cere executarea silit. Care este termenul de perimare ? Vezi pag.43.

Practica judiciara
DECIZIE nr. 1.261 din 21 martie 2007 Contestatie la executare. Prescriptia

dreptului creditoarei de a cere executarea silita. Cauze de intrerupere


EMITENT: NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE - SECIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV I FISCAL

44

Reclamanii C.L. i C.A. au formulat, n contradictoriu cu AUTORITATEA


PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI (denumit n continuare AVAS),

contestaie la executare silit. Prin contractul de credit nr. 5 din 28 februarie 2004, B.A. SA a acordat SC S. P. SRL un credit de 35.000.000 lei, pentru un termen de 18 luni ce curge de la data ncheierii contractului. Acest mprumut a fost garantat cu ipotec de ctre defunctul C.E. i de ctre contestatoarea C. L. Prin contractul de credit nr. 60 din 27 iulie 1994, aceeai banc a acordat aceleiai societi comerciale un mprumut de 10.000.000 lei, scadent la 3 luni de la data ncheierii contractului, iar ambele mprumuturi au rmas nerestituite. De asemenea, contestatorii au artat c datoria ctre B.A.SA a fost calificat drept crean neperformant, ea fiind cedat de AVAS prin contractul de cesiune de crean nr. 724075 din 2 decembrie 1999 i prin actul adiional din 17 septembrie 1999 i c AVAS, comunicndu-le titlurile executorii (respectiv cele dou contracte de credit), a artat c valoarea consolidat, conform articolului 21 alin. (2) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 51/1998 este de 12.423,45 USD. n ceea ce privete demersurile B.A. SA de a recupera datoria, contestatoarele au artat c s-a solicitat executarea silit imobiliar, ce a format obiectul dosarului nr. 531/C/1998 al Judectoriei Galai, i prin sentina civil nr. 6099 din 14 noiembrie 2003, pronunat n acest dosar, s-a constatat perimat judecata, reinndu-se c ultimul act de procedur fusese ndeplinit la 29 noiembrie 1999, fr a fi urmat de alte acte de procedur. Contestaia la executare este ntemeiat, n primul rnd, pe susinerea c, n cauz, dreptul de a cere executarea silit este prescris, ntruct scadena celor dou contracte a fost la 28 august 1995, respectiv la 21 octombrie 1994, iar termenele de prescripie se calculeaz conform dispoziiilor articolului 13 alin. (5) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 51/1998 i dispoziiilor Decretului nr. 167/1958. Contestatorii au susinut c, potrivit dispoziiilor articolului 13 alin. (1) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 51/1998, cesiunea creanelor bancare neperformante se supune dispoziiilor articolului 139^1 i urm. Cod procedur civil i are ca efect subrogarea AVAS n toate drepturile principale i accesorii ale creditorilor cedeni. Au pretins c acestei creane nu i este aplicabil termenul de prescripie de 7 ani, prevzut de articolul 13 alin. (5) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 51/1998, ntruct la momentul prelurii acesteia la datoria public, era
45

prescris dreptul de a cere executarea silit, termenul prescripiei fiind cel de 3 ani, prevzut n art. 16 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 51/1998, raportat la articolul 98 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 11/1996 i de art. 6 din Decretul nr. 167/1958. Sub aspectul momentului de la care ncepe s curg prescripia, s-a susinut c Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 51/1998 nu derog de la dispoziiile legii comune, anume art. 7 din Decretul nr. 167/1958, prescripia mplinindu-se la 28 august 1998, respectiv la 21 octombrie 1997, cursul ei fiind ntrerupt prin executarea silit imobiliar, a crei perimare s-a constatat. Prin sentina nr. 143 din 13 septembrie 2006, Curtea de Apel Bucureti a admis n parte contestaia la executare, a anulat formele de executare i executarea silit pornit de AVAS, n temeiul contractelor de credit nr. 5/1994 i nr. 60/1994 i contractul de garanie imobiliar nr. 1608/1994 i a respins ca inadmisibil cererea de radiere a ipotecii. Instana de fond a apreciat ca ntemeiat primul motiv al contestaiei la executare viznd prescripia dreptului de a cere executarea silit. Intimata AVAS a invocat fapte ntreruptive ale cursului prescripiei emannd de la debitor (respectiv recunoaterile fcute de administratorul C.E.) i fapte emannd de la creditoare (respectiv cererea de executare silit nr. 5617 din 11 octombrie 1996, formulat de B. A. SA) . Aceste aprri au fost apreciate ca nentemeiate i au fost nlturate de curtea de apel, care a artat c prescripia trebuie calculat n funcie de contractul de credit nr. 5/1994, fiindc s-a reinut c numai acest contract a fost garantat cu ipotec de ctre C.E. i C.L.. Curtea a mai reinut c nu s-a dovedit ntreruperea cursului prescripiei, c hotrrea de deschidere a procedurii este pronunat n 2005, deci cu mult dup mplinirea termenului de prescripie i c la 2 decembrie 1999, data contractului de cesiune de crean, intimata AVAS a preluat de la B. A. SA o crean prescris. mpotriva acestei hotrri, creditoarea AVAS a declarat recurs n termen, n temeiul art. 304^1 Cod procedur civil, solicitnd modificarea hotrrii n sensul respingerii contestaiei la executare ca nentemeiat. n ceea ce privete prescripia dreptului la aciune, recurenta a susinut c termenul de prescripie a fost ntrerupt prin acte de recunoatere a datoriei din partea debitorului, respectiv clauza din notele de constatare din 10 octombrie 1995, prin care
46

C.E. se oblig s plteasc sumele restante ncepnd cu 30 noiembrie 1995 i procesul-verbal nr. 4240 din 21 mai 1999, prin care prile au convenit ca 75% din datoriile acumulate s fie stinse n lunile septembrie i octombrie 1999. Intreruperea prescripiei s-a produs i prin faptele creditorului, respectiv cererea de executare silit nr. 5617 din 11 octombrie 1996 i drept urmare creana nu era prescris la momentul cesiunii, cu att mai mult cu ct, prin sentina comercial nr. 406 din 20 octombrie 2005 a Tribunalului Galai s-a deschis procedura reorganizrii judiciare i a falimentului mpotriva SC S. P. SRL, opernd o nou intrerupere a termenului de prescripie. n privina sumei pentru care s-a constituit garania, criticile aduse de contestatoare sunt fr obiect, atta timp ct AVAS nu a ntreprins acte de executare care s duc la acoperirea unei sume mai mari dect cea pentru care s-a garantat, cu precizarea c a artat, n mod expres, c ipoteca a fost constituit pentru garantarea contractului nr. 5/1994. Examinnd recursul, prin prisma motivelor invocate, nalta Curte, l-a respins ca nefondat. Motivul de recurs privind prescripia dreptului creditoarei recurente de a cere executarea silit este nefondat, ntruct prima instan a reinut, n mod corect i legal, c dreptul creditoarei este prescris i c termenul de prescripie nu a fost ntrerupt nici prin recunoaterile debitorului i nici prin fapta creditoarei, aa cum s-a susinut. n mod corect, instana de fond a reinut c prescripia trebuie calculat n funcie de contractul de credit nr. 5/1994, pentru c numai acest contract a fost garantat cu ipoteca constituit de C.E. i C.L. i, avnd n vedere termenul de rambursare a creditului stabilit. Aceste aspecte precum i recunoaterea debitorului fcut n nota de constatare din 10 octombrie 1995, de la aceast dat a nceput s curg un nou termen de prescripie de trei ani, care s-a mplinit la 10 octombrie 1998. n raport cu aceast dat toate celelalte pretinse recunoateri fcute de debitori sunt ulterioare i nu pot ntrerupe cursul prescripiei, conform art. 16 alin. (1) lit. a) din Decretul nr. 167/1958, ntruct sunt fcute dup 10 octombrie 1998, cnd cursul prescripiei se mplinise. De altfel, aceste acte de ntrerupere a cursului prescripiei, invocate de ctre creditoarearecurent ca fiind recunoateri ale datoriei de ctre debitor, nu pot dobndi acest efect
47

i pentru c ele nu sunt recunoateri neechivoce ale datoriei i vizeaz diverse sume contestate de ctre debitor. Nici susinerea creditoarei recurente c prescripia a fost ntrerupt prin cererea de executare silit formulat de B.A. la 11 octombrie 1996 nu este ntemeiat. Aa cum corect a reinut instana de fond, cererea de executare silit a vizat imobilul asupra cruia au constituit ipotec N.Z. i N. M. i efectul ntreruptiv al prescripiei al acestei executri ar putea fi opus numai acestor debitori, obligaia lor de garantare nefiind solidar ci conjunct cu cea a debitorilor C.E. i C.L.. Ca atare, este corect meniunea instanei de fond potrivit creia, nefiind dovedit ntreruperea cursului prescripiei, AVAS a preluat de la B.A. SA o crean prescris iar termenul de prescripie al acestei creane este de 3 ani, n conformitate cu art. 1, 3 i 7 din Decretul nr. 167/1958, termenul de 7 ani prevzut de art. 13 alin. (5) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 5/2001 nefiind aplicabil n caz de preluare a unei creane prescrise. n raport cu cele artate, nalta Curte, n temeiul art. 312 Cod procedur civil, a respins recursul i a meninut sentina nr. 143 din 13 septembrie 2006 a Curii de Apel Bucureti, Secia a Va comercial.
DECIZIE nr. 2.384 din 27 iunie 2006.

Prescripia extinctiva. Cauze de ntrerupere


EMITENT: CURTEA SUPREMA DE JUSTIIE - SECIA COMERCIAL

Curtea de Apel Bucureti, secia a VI-a comercial, prin sentinta nr. 206 din 14 decembrie 2005, a admis excepia prescripiei dreptului de a se cere executarea silit, a admis contestaia la executare formulat de contestatoarea SC S. SA Zimnicea n contradictoriu cu parata Autoritatea pentru Valorificare Arhivelor Statului, impotriva somaiei nr. 29789 din 26 iulie 2005 i a titlurilor executorii, a constatat prescris dreptul paratei de a cere executarea silit, a anulat actele de executare silit, respectiv contractele de credit pe termen scurt enumerate n cerere i a repus prile n situaia anterioar nceperii execurarii silite. n fundamentarea acestei soluii instanta de fond a reinut n esenta, ca n speta sunt ndeplinite cerinele prevzute de Decretul nr. 167/1958 n baza crora opereaz prescripia dreptului la aciune, constatnd ca s-a ndeplinit termenul general de
48

prescripie de 3 ani naintea de preluarea de ctre AVAS a creanei SC S. SA prin subrogaie cu titlu universal. A mai reinut instanta ca nscrisul intitulat "Informaii despre societate" de care s-a prevalat intimata n fundamentarea apararilor sale nu este nsoit de o adresa care sa parvina de la debitor, privind recunoaterea expres a datoriilor. Impotriva acestei hotrri, a declarat recurs intimata AVAS, criticand-o pentru nelegalitate. Prin concluziile scrise recurenta a indicat temeiul de drept al cererii, respectiv dispoziiile art. 304 pct. 8 Cod procedura civil, sustinand ca instanta a denaturat nelesul vadit nendoielnic al nscrisului ("Informaii despre societate") care emana de la nsi contestatoarea SC S. SA, fcnd astfel o gresita aplicare a legii n soluionarea exceptiei prescripiei dreptului de a cere executarea silit, opinand ca numai o recunoatere expres ar fi fost de natura sa intrerupa cursul prescripiei extinctive. Examinnd hotrrea recurat prin prisma criticilor formulate, s-a constatat ca recursul este fondat. Sub aspectul modului n care a fost soluionat de ctre instanta excepia prescripiei dreptului de a cere executarea silit, s-a reinut ca au existat doua nscrisuri ce au semnificatia unor acte intrerupatoare de prescripie. 1) Convenia ncheiat la 15 martie 1999 ntre Fondul Naional de Restructurare Dunarea SC Administrator Int. SA i SC S. SA Zimnicea n calitate de debitor n care, la pct. 1, prile convin ca datoria total a debitorului ctre Fond este de 30.836.656.630 lei, suma calculat pana la 30 octombrie 1998. 2) nscrisul intitulat "Informaii despre societate" datat 30 martie 1999 n care, la punctul 16 intitulat "Situaia creditelor" este recunoscuta suma datorat. Potrivit art. 16 pct. 1 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripia extinctiva, prescripia se ntrerupe prin recunoaterea dreptului a carei aciune se prescrie, facuta de cel n folosul cruia curge prescripia. Opinia instanei de fond cu privire la necesitatea ca nscrisul considerat de intimata ca avnd semnificatia unui act ntreruptor de prescripie sa fie nsoit de o adresa din partea societii debitoare apare excesiva n raport cu faptul ca respectivul nscris emana de la societatea debitoare, fiind semnat i parafat de reprezentanii legali ai acesteia.
49

Din economia textului precizat, nu rezulta cerinta unei recunoasteri exprese, astfel ca recunoaterea poate fi i rezultatul unei manifestrii tacite de vointa, putnd reiei din orice act sau fapt care presupune mrturisirea existenei dreptului supus prescripiei. n raport cu aceste considerente, este evident ca la data ncheierii actului de partaj ntre FNRD i AVAS (18 martie 2002) dreptul de prescripie era ntrerupt. n temeiul art. 312 Cod procedura civil, recursul declarat de AVAS a fost admis i excepia prescripiei dreptului la aciune respins i, pe cale de consecinta, a fost respins contestaia la executare formulat de SC S. SA Zimnicea.

BIBLIOGRAFIE SELECTIV 1. S. Zilbertein, V. M. Ciobanu - Tratat de executare silit, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2001. 2. I.Le - Tratat de drept procesual civil, Edit. All Beck, Bucureti, 2001 3. Ileana Ruxandra Danaila, Executare silita. Titluri executorii. Creante fiscale Practica judiciara adnotata, Ed. Universul Juridic, 2010 4. Mirela Stancu, Urmarirea si predarea silita a bunurilor imobile, Ed. Universul Juridic, 2009 5. Emilia Cotoi, Incidente in procedura de executare silita, Ed. Universul Juridic, 2009 6. Adrian Stoica, Executarea silita imobiliara, Ed. Universul Juridic, 2009

50

MODULUL IV OBIECTUL EXECUTARII SILITE

1. 2. 3. 4. 5.

Cuprins Obiectiv general Obiective operaionale Dezvoltarea temei Bibliografie selectiv

Cuprins: U.I. 4: Dobndirea de cunotine privind executarea silit, ca ultim faz a procesului civil. = 2 ore

Obiectiv general: Bunuri exceptate de la urmarirea silit, categorii de bunuri supuse urmaririi silite Obiective operaionale: : nsuirea noiunilor specifice materiei i nelegerea semnificaiei acestora.

51

UNITATEA DE NVARE 4 Obiectul executarii silite

Pornind de la scopul urmaririi silite respectiv satisfacerea creantei continuta de catre titlul executoriu ce a fost pus in executare, putem spune ca obiectul executarii silite difera in functie de natura pe care o imbraca executarea. Astfel, in cazul unei executari silite directe obiectul acesteia coincide cu obiectul obligatiei continute de catre titlul executoriu .Acest lucru pentru ca executarea silita directa se face tocmai pentru ca titularul creantei sa-si realizeze obiectul obligatiei asumate de catre debitor. Exemplul clasic este obligatia in temeiul unei hotarai judecatoresti de predare a unui imobil cand obiectul executarii silite coincide cu obiectul obligatiei consfintite te titlul executoriu. In cazul executarii silite indirecte (executarea prin echivalent) obiectul executarii silite nu mai coincide sau mai bine spus nu coincide intodeauna cu obiectul obligatiei consfintite de catre titlul executoriu. n situatia in care obiectul executarii silite coincide cu obiectul obligatiei (in cazul sumelor de bani continute de catre titlul executoriu), executarea se realizeaz fie prin poprire, fie prin plata benevola de catre debitor, insa dupa inceperea executarii silite. In toate celelalte cazuri, desi obiectul obligatiei il constituie o suma de bani, obiectul executarii silite il reprezinta bunuri mobile sau imobile apartinand debitorului, care sunt valorificate silit si astfel se obtin din vanzare sumele de bani continute de titlul executoriu. Din cele de mai sus rezulta ca, de regula in cele mai multe dintre cazuri, obiectul executarii silite il constituie bunurile debitorului urmarit. Acestea sunt cele urmarite si mai apoi in urma valorificarii lor se transforma in bani realizandu-se astfel obiectul obligatiei continute de catre titlul executoriu. Executarea silita fie ea directa sau indirecta are loc pana la realizarea integrala a dreptului consfintit de titlul executoriu, inclusiv a diferitelor pagube pricinuite

52

creditorului prin intarzierea realizarii creantei, anume a dobanzilor, penalitatilor precum si a cheltuielilor de executare continute de titlul executoriu. Legea prevede chiar posibilitatea executarii pentru satisfacerea unor elemente necontinute de catre titul executoriu este vorba de actualizarea creantei in raport cu indicele de inflatie , posibilitate rezultata din dreptul creditorului de a obtine o indeplinire exacta a prejudiciului suferit, o reparare integrala a acestuia. De principiu, debitorul raspunde pentru satisfacerea creantei continute n titlul executoriu, cu universalitatea bunurilor sale fie ele mobile sau imobile. Pentru a putea fi executate silit legea a instituit ca bunurile sa fie proprietatea debitorului, sa fie bunuri urmaribile si sa nu fie supuse unui regim special de circulatie. Intodeauna acestea pot fi urmarite numai in masura in care sunt necesare pentru realizarea drepturilor creditorilor. Cu alte cuvinte pentru o creanta relativ mica nu poate fi urmarit silit un bun care are o valoare infinit mai mare decat valoarea creantei. Aceasta regula se aplica numai in situatia in care in patrimoniul debitorului se mai gasesc si alte bunuri susceptibile de executare silita, cu valori mult mai mici. Daca aceasta posibilitate nu se regasete, debitorul nemaiavand alte bunuri, consideram ca nimic nu ne opreste a indrepta executarea silita impotriva acestui bun. Este evident ca executarea silita se poate indrepta in acelas timp impotriva mai multor bunuri apartinand debitorului, putandu-se utiliza atat forme ale executarii silite directe cat si indirecte ( executarea silita mobiliara, executarea silita imobiliara, poprire, etc), toate pentru o realizare cat mai rapida si mai exacta a obligatiei continute de catre titlul executoriu. In situatia in care debitorul urmarit nu are, la ora efectuarii executarii silite, bunuri in patrimoniul propriu sau acestea sunt insuficiente in vederea realizarii obligatiei continute de catre titlul executoriu, legea instituie anumite procedee juridice la indemana creditorului in vederea satisfacerii creantei. Un prim procedeu este subrogarea creditorului in drepturile debitorului, o operatiune juridica in care creditorul actioneaza in numele debitorului sau- pasiv- , in vederea obtinerii drepturilor acestuia de la debitorii sai. ( actiunea oblica sau indirecta) De asemenea, un alt procedeu l reprezint actiunea revocatorie sau pauliana in care creditorul sanctioneaza actele debitorului sau, prin care acesta si-a micsorat in mod voit patrimoniul tocmai pentru a se eschiva unei executari silite. In aceasta din
53

urma situatie, creditorul poate actiona si anula toate actele de instrainare cu rea credinta, de bunuri din patrimoniu, actiune ce are ca efect intoarcerea in patrimoniu debitorului a acestor bunuri, cu posibilitatea executarii silite si a satisfacerii creantei. In majoritatea cazurilor, legea instituie obligatia ca obiectul executarii respectiv bunurile sa fie in patrimoniul debitorului, adica sa apartina acestuia. Sunt situatii de exceptie de la aceasta regula cand bunurile supuse executarii silite nu sunt sau mai bine spus nu mai sunt in proprietatea acestuia: Imobilele ipotecate si apoi transmise de catre debitor in proprietatea unui tert. In aceasta situatie, creditorul care a beneficiat si de dreptul de ipoteca, va putea urmari imobilul in mana oricui se va afla si indiferent de titlul cu care l-a obtinut. Privilegiul statului atunci cand este vorba despre executarea creantelor bugetare. Potrivit acestui privilegiu statul se poate indrepta in cazul imobilelor grevate de impozite si taxe indiferent in mana cui se afla acestea. Bunuri exceptate de la urmarirea silit Caracterul special al anumitor bunuri conduce la caracterul lor neurmaribil sau mai bine spus inlienabil. In categoria bunurilor inalienabile sunt incluse acele bunuri care fie sunt strict legate de persoana proprietarului lor, fie sunt scoase din circuitul civil. Aceasta inalienabilitate poate fi una temporara sau una definitiva. Dreptul de uz si cel de abitatie sunt bunuri inalienabile perpetuu, acest carater de bunuri inalienabile fiind dat tocmai de faptul ca sunt de natura personala fiind strans legate de persoana titularului lor, putnd fi exercitate numai de ctre acesta. Bunurile cumparate cu plata in rate, locuintele construite sau cumparate pe baza de credite, precum si construite sau cumparate in baza legii 85/1992 din fondul locativ de stat sunt potrivit legii bunuri inalinabile pe toata perioada cat sunt in derulare platile ratelor, resectiv platile ratelor de credit. Legiuitorul a statuat o alta categorie de bunuri exceptate de la executarea silita, in scopul ocrotirii cel putin partiale a titularului lor, urmarindu-se asigurarea debitorului cat i familiei sale a unui minim de bunuri necesare existentei.

54

Bunurile strict necesare traiului debitorului si ale familiei sale precum si bunurile cu caracter strict personal Codul de procedur civil, instituie la art.406 nulitatea executrii silite in

situaia n care prin aceasta se aduce atingere anumitor bunuri exceptate de la executarea silit. Astfel, bunurile de uz personal, casnic, obiectele de cult religios, alimentele necesare debitorului si familiei sale timp de 2 luni, combustibilul necesar pentru 3 luni de iarn,furajele necesare pentru animale pana la o noua recolta, animalele destinate obtinerii mijloacelor de existenta sunt bunuri supuse unei insesizabilitati absolute. Art. 407 din codul de procedura civila, enumera o alta categorie de bunuri exceptate de la executarea silita, dar instituie o insesizabilitate partiala. Astfel, bunurile care servesc la exercitarea ocupaiei debitorului, pot fi urmarite decat in lipsa de alte bunuri urmaribile si doar pentru realizarea unui titlu executoriu privitor la obligatii de intretinere, chiri, arenzi, alte creante privilegiate asupra mobilelor. De asemenea animalele de munca, furajele pentru aceste animale, semintele pentru cultura pamantului sunt bunuri ce nu pot fi urmarite decat cand sunt afectate de un drept de gaj, sau privilegiu pentru garantarea creanei. Sunt situaii n care unele bunuri pot fi urmrite numai ntr-un anumit procent, fiind reglementate de unele legi speciale precum i de articolul 409 din Codul de procedur civil. Salariul si alte venituri periodice ale debitorului realizate din munca precum si venituri asimilate salariului. Art. 409 din codul de procedura civila stabileste o inalienabilitate partiala in privinta salariilor si a celorlalte drepturi banesti cuvenite salariatilor, stabilind anumite cote pana la care se poate face executarea slita . Acestea difera in functie de categoria creditorului sau in functie de felul creantei astfel: pana la 1/2/ din venitul lunar net, poate fi urmarit, pentru sumele datorate cu titlu de pensie de intretinere, ori alocatii pentru copii pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru oricare alte datorii.

55

In situatia in care exista concurs de urmarire silita asupra aceluiasi salariu, legea instituie posibilitatea creditorilor de a urmari salariul pana la o cota de maxim si aceasta urmarire indiferent de natura creantelor. Sunt unele probleme in situatia in care avem mai multe executari silite asupra salariului, iar creditorii fie apartin aceleasi clase de preferinte, fie sunt incadrati in clase diferite, punandu-se astfel problema impartirii sau mai bine spus a cotei parti ce revine fiecaruia dintre ei. In situatia in care sunt creditori apartinand aceleasi clase de prioritate se va proceda in conformitate cu prevederile art. 563 alin.2 din codul de procedura civila si se va vira fiecaruia dintre creditori o suma proportionala cu creanta avuta. In situatia in care creditorii apartin unor clase diferite de prioritate, se va vira intrega suma retinuta catre acela dintre ei care se afla intr-o clasa prioritara pana la stingerea debitului avut catre acesta iar apoi se va trece la urmatorul creditor in ordinea de preferinta . O alta inalienabilitate legala este fixata in situatia in care veniturile salariatilor sunt mai mici decat venitul minim net pe economie. In aceasta situatie urmarirea nu se va putea intinde decat asupra partii din salariu ce depaseste jumatatea salariului minim pe economie. Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata salariatilor in caz de desfacere a contractului individul de munca, indemnizatia de somer sunt supuse de asemenea unei insesizabilitati partiale si reative, neputand fi urmarite decat in cazul in care titlul executoriu contine obligatii legate de intretinere, despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau vatamari corporale. Cota pana la care aceste venituri pot fi urmarite este de din cuantumul acestora. Sunt supuse unei insesizabilitati absolute si totale, neputand fi urmarite pentru nici un fel de datorii: -alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii; -ajutoarele pentru ingrijirea copilului bolnav; - ajutoarele de maternitate si in caz de deces; - bursele de studii ; - diurnele precum si orice alte asemenea indemnizatii cu destinatie speciala.

56

Bunurile neurmaribile in temeiul vointei partilor rentele viagere, precum si

orice alte bunuri care au fost donate debitorului cu conditia de a nu putea fi urmaribile. Acesata insesizabilitate se justifica prin principiul libertatii de vointa a persoanei de a dispune asa cum doreste de bunurile sale. Cel care face o liberalitate, poate face astfel ca, liberalitatea sa sa fie supusa conditiei ca creditorii donatarului sau legatarului sa nu aiba dreptul de a urmari bunul donat sau legat. Aceasta inssizabilitate nu poate fi opusa decat creditorilor anteriorii donatiei sau legatului pentru ca numai acestia nu avusesera in vedere la intocmirea actului juridic izvorator de obligatii, acele bunuri care au intrat ulterior in patrimoniul debitorului. Creditorilor ulteriori liberalitatii nu li se poate impune o astfel de insesizabilitate tocmai prin aceea ca se bucura de un gaj general creanta lor fiind garantata cu toate bunurile debitorului lor. O alta precizare se impune anume ca aceasta insesizabiliate nu loveste decat cotitatea disponibila nu si rezerva succesorala care dupa cum stim revine in mod imperativ prin efetul legi mostenitorului si nu prin vointa defunctului, astfel ca trebuie sa-i fie asigurata libera de orice restrictii. Care sunt bunurile supuse unei insesizabilitati absolute si totale? Vezi pag.57.

Categorii de bunuri supuse urmaririi silite a. Bunuri mobile corporale si incorporale Daca in privinta bunurilor mobile corporale nu exista dificultati in definire si exemplificare fiind acele bunuri cu existenta fizica, palpabila, problemele se ridica in cazul bunurilor mobile incorporale . Putem distinge conform literaturii de specialitate trei categorii de bunuri mobile incorporale :
57

- proprietatile incorporale a caror existenta depinde de activitatea si de creatia omului. In aceasta categorie se incadreaza brevetele de inventie, drepturile de proprietate industriala, intelectuala, sau al proprietatii literare si artistice, fondul de comert in universalitatea lui. - titlurile de valoare negociabile sau mai bine spus inscrisurile ce constata si reprezinta drepturi negociabile. In aceasta categorie avem valorile mobiliare ( actiuni, obligatiuni etc.), efectele de comert (cambia, cecul si biletul la ordin) . - creantele si partile sociale. b. Bunurile aflate in posesia unui tert S-a statuat in doctrina si jurisprudenta ca bunurile mobile proprietatea debitorului pot fi urmarite in mainile oricui s-ar afla si indiferent de titlul sub care se afla in posesia tertului (depozit, comodat). Aceasta dezlegare data de doctrina si jurisprudenta isi gaseste originea in insusi textul legii, anume art. 411 alin. 1 din codul de procedura civila care statueaza ca bunurile mobile ale debitorului sunt urmaribile chiar daca acestea sunt detinute de un tert. In studiului nostru trebuie sa reliefam situatia juridica a debitorului pe timpul urmaririi silite si pozitia tertilor fata de urmarirea silita. Legiuitorul da posibilitatea debitorului ca pe tot parcursul executarii silite, indiferent de faza in care se afla aceasta executare, sa impiedice aceasta executare prin plata creantei( ne referim aici la indeplinirea obligatiei continute de catre titlul executoriu). La aceasta plata trebuie sa se adauge intotdeauna si cheltuielile ocazionate de executarea silita. Plata creantei se face prin consemnarea creantei la Trezoreria statului, CEC sau orice alta institutie bancara, urmata de inmanarea recipisei executorului judecatoresc sau direct la executorul judecatoresc, chiar si in ziua licitatiei. Tertii pot fi si ei implicati in faza urmaririi silite a mobilelor fie prin faptul ca in mainile lor se gasesc bunurile supuse executarii silite si atunci trebuie sa aiba o pozitie cooperanta, lsnd sa se faca executarea, fie prin faptul ca pot sa primeasca in custodie bunurile supuse executarii silite evident cu dreptul la plata unei remuneratii. c. Bunurile imobile ale debitorului .

58

In aceeasi masura ca si bunurile mobile, bunurile imobile pot face obiectul executarii silite cu foarte putine exceptii, spre deosebire de cele mobile. Potrivit art.488 din codul de procedura civila, sunt supuse urmaririi silite imobiliare bunurile imobile. Legea a instituit posibilitatea urmaririi atat a bunului principal cat si a tuturor accesoriilor si a tuturor obiectelor ce slujesc la exploatarea imobilului sau sunt asezate in imobil. Din cele de mai sus rezulta ca sunt urmaribile toate categoriile de bunuri imobile, cu conditia evidenta ca acestea sa fie in circuitul civil: imobilele prin natura lor, din aceasta categorie facand parte cadirile, imobilele prin destinatia lor In aceasta categorie intra bunurile si obiectele terenurile, recoltele care se tin in radacini si fructele neculese, arborii planati . strans legate de un bun imobil datorita destinatiei lor fiind menite a asigura serviciul si exploatarea acestui bun. Bunurile din aceasta categorie pot fi urmarite pe calea executarii silite imobiliare numai impreuna cu bunurile ce le sunt afectate, niciodata singure. - imobilele prin obiectul la care se aplica anume uzufructul lucrurilor imobile, precum si dreptul de superficie. Dreptul de servitute poate fi urmarit numai o data cu fondul dominant caruia ii profita. Ca si in cazul bunurilor mobile sunt anumite situatii in care executarea bunurilor imobile se va face respectandu-se o anumita ordine in alegerea bunurilor. Este cazul imobilului unui minor sau al unui interzis, situatie in care acest imobil nu poate fi pus in vanzare inainte de vanzarea mobilelor acelei persoane; Creditorul ipotecar poate urmari in acelasi timp si imobilele neipotecate ale debitorului sau. d. Bunurile mobile asupra carora debitorul are un drept de proprietate comuna pe cote parti sau in devalmasie Dificultatile sunt cauzate tocmai de faptul ca debitorul nu este proprietarul exclusiv al unui asemenea bun, ci il detine impreuna cu o alta persoana iar o eventuala executare silita ar conduce si la executarea unui bun care nu apartine debitorului cu toate consecintele nascute de aici.
59

In aceasta situatie creditorii vor trebui mai inainte de executare sa ceara imparteala imobilelor ce se afla in devalmasie si numai dupa aceea sa urmareasca acea parte care apartine debitorului lor. Aceeasi situatie este folosita si in cazul executari unei universalitati de bunuri aflate in indiviziune. In schimb, in cazul unui bun imobil aflat in proprietate pe cote parti, executarea silita imobiliara se poate face avand ca obiect cota parte ideala.

1. S. Zilbertein, V. M. Ciobanu - Tratat de executare silit, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2001. 2. I.Le - Tratat de drept procesual civil, Edit. All Beck, Bucureti, 2001 3. Ileana Ruxandra Danaila, Executare silita. Titluri executorii. Creante fiscale Practica judiciara adnotata, Ed. Universul Juridic, 2010 4. Mirela Stancu, Urmarirea si predarea silita a bunurilor imobile, Ed. Universul Juridic, 2009 5. Emilia Cotoi, Incidente in procedura de executare silita, Ed. Universul Juridic, 2009 6. Adrian Stoica, Executarea silita imobiliara, Ed. Universul Juridic, 2009

60

MODULUL V FORMELE EXECUTARII SILITE.

1. 2. 3. 4. 5.

Cuprins Obiectiv general Obiective operaionale Dezvoltarea temei Bibliografie selectiv

Cuprins:

U.I. 5: executarea silita directa si indirecta ; = 2 ore

Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind executarea silit, ca ultim faz a procesului civil. Obiective operaionale: : nsuirea noiunilor specifice materiei i nelegerea semnificaiei acestora.

61

UNITATEA DE NVARE 5 Formele executrii silite Codul de procedur civil prevede 6 forme de executare silit dar acestea pot fi grupate n dou mari categorii care structureaz principala clasificare a executrii silite: Executarea direct Executarea indirect EXECUTAREA SILITA DIRECT Aceasta privete urmrirea unui bun sau obiect determinat sau realizarea unei obligaii de a face ce implic faptul personal al debitorului. Executarea silit direct asupra bunurilor mobile In cazul in care printr-o hotarare judecatoreasca se consfinteste o obligatie de predare a unui bun mobil determinat, executarea silita se va face nemijlocit numai asupra acelui bun, ce formeaza obiectul executarii silite. Aceasta executare poate opera n urmtoarele circumstane: - partea obligat s predea bunul nu-i ndeplinete obligaia de bun voie; - ea a fost obligat s predea un bun mobil determinat, prin calitate i cantitate; - a trecut o zi de la primirea somaiei de a preda bunul; - nu intereseaz dac bunul se afl la debitor sau la o alt persoan. Fiind ndeplinite aceste circumstane, executorul judectoresc ridic bunul urmrit i l pred creditorului, punndu-se astfel n drepturile sale stabilite prin titlu executoriu. Despre msura luat, executorul va ncheia un proces verbal cu meniunile prevzute de art. 388 C.pr.civ., stabilind totodat cheltuielile de executare pe care urmeaz s le plteasc debitorul. Procesul verbal este el nsui titlu executoriu n caz de neplat a acestor cheltuieli.

62

Care sunt circumstantele executarii silite directe asupra bunurilor mobile ? Vezi pag. 63.

Executarea silit direct asupra bunurilor imobile Condiiile acestei executri (art.578 Cod proc. Civ.): - partea obligat s prseasc locuina ori s predea un imobil nu-i ndeplinete aceast obligaie de bun voie; - ea a fost somat s-i ndeplineasc obligaia; - au trecut cel puin 5 zile de la primirea somaiei. n asemenea condiii executorul judectoresc, cu ajutorul forei publice, va elibera imobilul, punndu-l pe creditor n drepturile sale. Dac n imobil se gsesc bunuri mobile ce nu formeaz obiectul executrii i pe care debitorul nu le ridic singur, acestea vor fi ncredinate n pstrare unui custode, pe cheltuiala debitorului. Despre ndeplinirea executrii, executorul va ncheia un proces verbal cu meniunile prevzute de art. 388 C.pr.civ., stabilind i cheltuielile de executare ce cad n sarcina debitorului. Procesul verbal este el nsui titlu executoriu n caz de neplat a acestor cheltuieli. Executarea silit direct a altor obligaii de a face sau de a nu face Obligaia de a face are ca obiectiv orice fapt pozitiv al debitorului, cu excepia transferrii unui drept real; obligaia de a nu face mpiedic pe debitor s fac un lucru, pe care l-ar putea face dac nu s-ar fi obligat s se abin de a-l face. Aceast form de executare este diferit n cazul n care implic faptul personal al debitorului, fa de situaia n care nu se implic faptul personal al creditorului.

63

Codul de procedur civil (art.580) consacr ca mijloc de constrngere amenzile cominatorii, numite amenzi civile, ca o msur mai eficace, constituit n raporturile cu statul. Totodata se poate impune ca alternativ, despagubirea creditorului prin acordarea de daune interese. Ele presupun o pagub deja existent. n cel de-al doilea caz, care nu implic faptul personal al debitorului, executarea se asigur prin posibilitatea conferit creditorului de a se implica el nsui sau de a implica o alt persoan pentru executarea obligaiei. Dac debitorul refuz s ndeplineasc o obligaie de a face cuprins ntr-un titlu executoriu, n termen de 10 zile de la primirea somaiei, creditorul poate fi autorizat de instana de executare, prin ncheiere irevocabil, dat cu citarea prilor, s o ndeplineasc el nsui sau prin alte persoane pe cheltuiala debitorului. n urma analizei celor dou ipoteze de executare silit a altor obligaii de a face i de a nu face, putem desprinde urmtoarele elemente comune: Debitorul a fost somat s-i ndeplineasc obligaia; De la data primirii au trecut cel puin 10 zile, fr ca debitorul s-i fi ndeplinit obligaia; Creditorul a solicitat instanei de executare s se substituie debitorului n ndeplinirea obligaiei sau s solicite n acest scop concursul unei alte persoane Instana a autorizat cererea creditorului, pronunndu-se printr-o ncheiere irevocabil; Cheltuielile de executare aparin debitorului.

EXECUTAREA SILITA INDIRECTA Preliminarii Asa cum am aratat in cadrul capitolului precedent spre deosebire de executarea silita directa unde creditorul urmareste executarea silita in natura a obligatiei consfintita in titlul sau executoriu, executarea silita indirecta presupune o satisfacere prin echivalent a obligatiei consfintite de titlul executoriu.

64

De cele mai multe ori executarea silit indirect are ca scop realizarea unei creane exprimat n bani si astfel presupune orice mijloace de executare silit prin care s fie urmrite disponibilitile bneti ale debitorului sau presupune mijloacele proedurale de valorificare a unor bunuri astfel nct creana s fie acoperit. Astfel, putem spune c executarea silit indirect se realizeaz fie asupra disponibilitilor bneti ale debitorului, a titlurilor sale de valoare fie asupra bunurilor sale susceptibile de executare silit. Diferentiati executarea silita directa de cea indirecta ? Vezi pag. 63-65.

Bunuri mobile exceptate de la urmarirea silit Codul de procedura civil instituie la art.406 410 nulitatea executrii silite in situaia n care prin aceasta se aduc atingere anumitor bunuri exceptate de la executarea silit. Astfel, bunurile de uz personal, casnic, obiectele de cult religios, alimentele necesare debitorului si familiei sale timp de 2 luni, combustibilul necesar pentru 3 luni de iarn, bunurile care servesc la exercitarea ocupaiei debitorului, alocaiile de stat, indemnizaiile pentru copii, ajutoarele pentru ngrijirea copilului bolnav, cele de maternitate, de deces, bursele de studii, diurnele nu pot fi urmarite . Sunt situaii n care unele bunuri pot fi urmrite numai ntr-un anumit procent fiind reglementate de unele legi speciale precum i de articolul 409 din Codul de procedur civil. Poprirea O prim modalitate de executare prin care creditorul urmrete sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale, susceptibile de urmrire
65

silit, datorate de catre o a treia persoan, ter de raportul juridic obligaional ce a generat titlul executoriu, debitorului, menite a satisface creana. Poprirea poate fi fcut chiar n situaia n care terul nu este debitor al debitorului urmrit ci este numai un detentor sau depozitar al unor bunuri ale debitorului urmrit. Executorul judectoresc de la domiciliul sau sediul debitorului respectiv terului poprit este cel care nfiineaz poprirea in baza cererii creditorului. Ca o excepie de la regula general referitoare la obligativitatea somarii debitorului, in cazul popririi, aceasta se nfiineaz fr somaie printr-o adres insoit de titlul executoriu n copie fcut terului, cu obligativitatea pentru executor de a-l ntiina i pe debitor. (art.454 cod proc.civ.) Ca prim efect al nfiinrii popririi terul poprit are interdicia de a plti debitorului sumele de bani care le datoreaz sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreaz ori pe care i le va datora. De aici se trage concluzia ca poprirea se face att pentru bunurile mobile incorporale sau sumele de bani prezente ct i pentre cele viitoare . n termen de 15 zile de la comunicarea popririi pentru sumele de bani existente, sau de la scadenta acestora pentru sumele viitoare, terul poprit este obligat sa consemneze suma de bani sau s indisponibilizeze bunurile mobile incorporale i s trimit dovada executorului. De asemenea mai exist posibilitate pentru ter s plteasc direct creditorului suma reinut in cazul popririlor prevazute de art. 453 cod proc.civ.(art 456 din cod). In cazul n care terul poprit consemneaz sumele de bani poprite i trimite dovada executorului, la rndul su acesta elibereaz sau distribuie aceste sume numai dup implinirea unui termen de 15 zile de la data primirii dovezii de consemnare. Sunt ntlnite n practic multe situaii n care terul poprit refuza sa se conformeze conduitei trasate de executor prin adresa de nfiinare a popririi. Legea a fixat la dispoziia unuia dintre participanii la executarea silit ( creditor, debitor sau organ de executare) un instrument de constrngere, respectiv sesizarea instanei de executare n vederea validri popririi. Prin acest instrument juridic care valoreaza, spunem noi, drept mod de transmitere a obligaiilor, n situaia n care pe viitor terul poprit n persoana cruia sa validat poprirea va refuza n continuare plata sumelor de bani prevzute de titlul
66

executoriu, creditorul poate solicita executarea silit mpotriva terului poprit pe baza hotrrii de validare a popririi. Este evident ca hotararea judectoreasc de validare a popririi nu mai subzist n situaia n care nfiinarea popririi nu mai este posibil din lipsa bunurilor supuse urmriri. Pe lng sanctiunea procedural a unei eventuale executri directe mpotriva terului poprit, acesta mai este urmrit, n cazul unui refuz la nfiintarea popririi, i de posibilitatea pentru creditor de a cere instanei de judecat amendarea acestuia( tertului poprit). In practic, cea mai des utilizat form de poprire este poprirea ce are ca ter poprit o societate bancar, aa numita poprire asupra unui cont. n fapt, n aceast situaie poprirea se efectueaz asupra soldului creditor al contului bancar. Numai un sold activ al contului poate corespunde unei creane certe, lichide i exigibile deci unei datorii a terului poprit fa de debitor i poate deci fi urmrit. n doctrin s-a expus prerea conform careia, dac la momentul popririi, soldul contului asupra cruia s-a facut poprirea este negativ( nu sunt bani n cont), terul poprit nu poate s dea eficacitate popririi i n aceast din urm situaie, dac ulterior contul ar deveni activ (vor intra bani n cont) nu s-ar mai putea infiina poprirea. ntrebarea care trebuie pus vis a vis de acest punct de vedere este aceea c o asemenea abordare nu ar mai da eficien juridica textului art.457. alin. 2 potrivit crei poprirea se nfiineaza i asupra sumelor de bani viitoare. n lipsa unei stipulaii exprese referitoare la data exacta de la care terul poprit este obligat s nfiineze poprirea, suntem de prere c, n ciuda redactarii textului de lege ( consemnarea sumei de bani sau indisponibilizarea acesteia n termen de 15 zile de la comunicarea popririi) terul poprit este obligat de ndat s indisponibilizeze sumele de bani aflate in contul debitorului, termenul fiind fixat n vederea transmiterii catre executor a ntiinrii despre nfiinarea popririi. Achitarea de bun voie de ctre debitor ctre creditor a debitului ce a fcut obiectul executrii dup nfiinarea popririi nu d posibilitatea bncii de a debloca conturile acestuia chiar dac sunt aduse suficiente documente justificative i chiar o recunotere din partea creditorului a acestui fapt. Soluia se explic prin aceea c odat cu nfiinarea popririi se nate un raport juridic obligaional ntre executorul
67

judectoresc i banc, singurul n msura a reveni asupra unei dipoziii ( aceea de poprire) fiind nsui organul care a emis-o, executorul judectoresc. n ce const poprirea ? Vezi pag. 65-68.

Urmrirea silit a bunurilor mobile Form a executrii silite indirecte care ncepe condiionat de refuzul debitorului de a plti suma consemnat n titlu executor n termen de o zi de la primirea somaiei, este valid din punct de vedere procedural numai n situaia n care anterior nceperi sale executorul judectoresc a emis i comunicat debitorului somaia de a-i ndeplinini de bun voie obligaia. Aceast form a executrii silite presupune n principal urmtoarele faze: sechestrarea bunurilor mobile urmribile ale debitorului ( aflate chiar i n posesia unui ter) vnzarea bunurilor sechestrate prin licitaie public satisfacerea creanei urmrite prin distribuirea preului.

A. Sechestrul Presupune identificarea bunurilor mobile aparinand debitorului de ctre executorul judectoresc i apoi evaluarea acestora cu acordul prilor sau n caz contrar prin intermediul unei expertize de specialitate. n situaia n care la aplicarea sechestrului nu este prezent debitorul sau acesta nu voiete a deschide usile sau n lips fiind, nu-l reprezinta nici o rud care locuiete cu dnsul, este obligatorie prezena unui subofier, respectiv ofier de poliie (sau ajutor al su) sau a primarului (sau ajutorului su). Dupa deschiderea camerelor si inventarierea mobilelor debitorului, in toate cazurile, in prezenta persoanelor aratate mai sus sau in lipsa acestora a doi martori,
68

executorul judecatoresc va intocmi un proces verbal de sechestru in care va descrie bunurile sechestrate. Acesta are ca efect faptul ca, dupa sechestrare, debitorul nu mai poate dispune de bunurile sechestrate. Bunurile sechestrate sunt lasate in custodia unei persoane care poate fi chiar debitorul, iar in cazul in care custodele este o alta persoana acesta poate primi o remuneratie fixata de executorul judecatoresc. Debitorul poate solicita incetarea urmaririi bunurilor sale numai in situatia in care va achita valoarea datorata. B. Vnzarea bunurilor mobile urmrite In situaia in care debitorul nu reuete s-i execute obligaiile asumate, executorul judectaoresc procedeaza la valorificarea bunurilor mobile sechestrate prin vnzarea acestora la licitaie public, vnzare directa sau alte modalitti admise de lege. Exist posibilitatea ca la iniiativa debitorului i cu acordul creditorului, executorul judectoresc s incuviineze debitorului s procedeze chiar el insui la valorificarea bunurilor sechestrate (431. alin.2 cod proc.civ.). De asemenea, se poate proceda la valorificarea prin vnzare direct, adjudecanduse bunurile cumprtorului care ofera cel puin preul stabilit cu ocazia evaluarii bunurilor. Cea mai des intlnit form de valorificare a bunurilor sechestrate, datorit posibilitilor restranse din partea debitorului de a contesta executarea este vnzarea bunurilor la licitatie public. Licitaia va fi organizat de ctre executorul judecatoresc care a dispus sechestrul i va fi fixat prin chiar procesul verbal de sechestru. La licitaie in vederea adjudecarii bunurilor executate silit poate participa orice persoana interesat dup indeplinirea condiiei prealabile a consemnarii la Trezoreria statului, CEC sau orice alta institutie bancara, la dispozitia executorului judctoresc a cel puin 10% din preul de incepere a licitaiei (art 439 cod proc.civ.). Licitaia se va ine la locul unde se afl obiectele sechestrate sau in situaia in care se desfaoar in alt loc, bunurile vor fi aduse in acel loc, ocazie cu care se va verifica starea si numarul lor.

69

Vnzarea se va face in mod public de ctre executorul judectoresc pentru fiecare bun in parte adjudecandu-se bunul celui care dupa trei strigari succesive ofera preul cel mai mare, chiar i atunci cnd in lips de ali concureni acesta a fost singurul ofertant. Exist posibilitatea ca bunul s se vnd la cel mai mare pre oferit chiar in situaia in care acest pre este sub cel de incepere a licitaiei. Dup adjudecarea bunurilor, adjudecatarul este obligat s depun de ndat ntregul pre sau la cererea sa, ncuviinat de executor, preul se va putea depune n cel mult 5 zile sub sanciunea relurii licitaiei iar primul adjudecatar va fi rspunztor att de scderea preului obinut la a doua vnzare ct i de cheltuielile fcute pentru aceasta. Sumele obinute vor fi predate executorului judecttoresc care le va consemna, cu obligaia menionarii acestui fapt n procesul verbal de licitaie. Licitaia se va nchide de ndat ce din sumele obinute se pot acoperi creanele ce se urmresc. Dup nchiderea licitaiei se va ntocmi un proces verbal cu rezultatul acesteia, eliberndu-se totodat i o dovad adjudecatarului, care va valora drept titlu de proprietate al bunurilor adjudecate. Exist posibilitatea ca bunurile sechestrate s nu se vnd i n aceast situaie orice creditor fie el i n afara de acea executare silit, va putea s l preia n contul creanei la preul de evaluare (art.448 cod.proc.civ.). Bunurile sechestrate care nu au putut fi valorificate nici n condiiile de mai sus, rmn indisponibilizate cel mult 6 luni de la data sechestrului, n interiorul acestui termen relundu-se valorificarea acestora iar n msura n care nici de aceast data nu se vor vinde, vor fi restituite debitorului. Urmrirea silit asupra veniturilor bunurilor imobile - urmrirea fructelor neculese i a recoltelor prinse n rdcini Aceast form de urmrire poate fi pornit de orice creditor care posed un titlu executoriu iar debitorul urmrit este cel care este ndreptit sa recolteze, fa de faptul c fructele sau recoltele sunt ale lui. De aici se trage concluzia ca, debitor poate fi uzufructuarul nu numai proprietarul lucrului.

70

Prin fructe trebuie neles att fructele naturale ct i cele industriale cu condiia ca ele s fi aprut, s nu fi fost culese. Executarea silit se face dup aceleai proceduri ca la bunurile mobile fiind necesar sechestrul apoi valorificarea, fie direct, fie prin licitaie public, cu respectarea acelorai termene procedurale. Urmrirea silit a bunurilor imobile Aceast form de executare silit presupune vnzarea forat a bunurilor imobile aparinnd debitorului n vederea satisfacerii creanei creditorului. Ca i executarea silit asupra bunurilor mobile executarea silit imobiliar presupune trei mari faze:- faza premergtoare vnzrii la licitaie; vnzarea la licitaie propriu-zis; adjudecarea i distribuirea sumelor obinute de pe urma vnzrii.

A. Faza premergtoare vnzrii la licitaie public Dup depunerea de ctre creditor a titlului executor i solicitarea executrii silite imobiliare, executorul judectoresc este cel care se va deplasa la locul siturii imobilului i l va identifica, ncheind un proces verbal de situaie unde se face o descriere amnunit a imobilului (art.496 cod procedura civ.). Dup ntocmirea procesului-verbal de situaie, executorul judectoresc va face o somaie ctre debitor punndu-i-se n vedere s achite contravaloarea debitului sub sanciunea vnzrii bunurilor sale imobile. Somaia va cuprinde i datele cuprinse n procesul verbal de situaie precum i meiunea c s-a luat msura nscrierii n cartea funciar a somaiei. Din momentul n care s-a nscris somaia n cartea funciar orice acte de nstrinare sau de constituire de drepturi reale cu privire la imobilul urmrit sunt de principiu nule. Legea permite debitorului ca n termen de 10 zile de la comunicarea somaiei s solicite instanei de executare s-i ncuviineze ca plata s se efectueze din veniturile imobilului urmrit sau din alte venituri ale sale timp de 6 luni.

71

B. Vnzarea la licitaie public Este nceput de ctre executorul judectoresc n situaia n care debitorul nu pltete datoria n termen de 15 zile de la primirea somaiei. Pentru stabilirea preului de pornire a licitaiei executorul judecatoresc mpreun cu prile sunt n msur s fac o evaluare a imobilului, sau n caz contrar poate cere prerea unui expert. Dup stabilirea preului de pornire, executorul judectoresc, in termen de 5 zile, ntocmeste i afieaz procesul verbal de punere n vnzare a imobilului stabilind i termenul pentru vnzare ( ntre 30 i 60 de zile de la afiarea procesului verbal) Participarea la licitaie este condiionata de plata unei cauiuni de 10% din preul de evaluare al imobilului iar vnzarea se face n mod public, pornind de la preul oferit care trebuie s fie mai mare dect cel de pornire. n lipsa unei oferte mai mari dect preul de pornire vnzarea se poate efectua la preul de pornire. n situaia n care nu exist nici un ofertant la acest pre, vnzarea se va efectua la un alt termen, de cel mult 60 de zile, dup o noua publicaie de vnzare la preul de 75% din cel de evaluare, vnzarea facandu-se la cel mai bun pre oferit. Vanzarea se va face chiar daca se prezinta o singura persoana ce ofera pretul de incepere a licitatiei. Executorul va declara adjudecatar persoana care a oferit preul de vnzare cel mai bun i va ntocmi un proces verbal cu desfurarea licitaiei care va fi semnat de executor, creditor, debitor i de adjudecatar. Adjudecatarul este cel care va depune preul la dispoziia executorului judectoresc in maxim 30 de zile de la vnzare, n caz contrar se va organiza o nou licitaie iar adjudecatarul care nu a depus preul va fi obligat la plata cheltuielilor ocazionate de vnzare. Legea instituie posibilitatea plii preului i n rate ns numai cu acordul creditorului (art.515.cod proc.civ.). Dup plata preului sau respectiv dup plata avansului i dup expirarea termenului de contestaie la executare de 15 zile, executorul judectoresc va intocmi actul de adjudecare care trebuie s cuprind meniunile obligatorii prevzute de art. 516 din Codul de procedur civil i va nmna un exemplar dobnditorului, spre a-i servi titlu de proprietate i pentru a fi nscris n cartea funciar.

72

Cnd imobilul s-a vndut cu plata preului n rate, executorul va inainta un exemplar al actului de adjudecare, biroului de carte funciar n vederea notrii interdiciei de nstrinare sau grevare a imobilului, pn la plata integral a preului. Un exemplar al actului de adjudecare va fi predat creditorului urmritor care n situaia n care adjudecatarul nu va plti preul va constitui titlu executoriu . Principalul efect al adjudecrii l constituie transmiterea proprietii de la debitor la adjudecatar. De la aceast dat adjudecatarul are dreptul la fructe i venituri, iar prin ntabulare, de la data intabulrii dobndete dreptul de a dispune de imobil care rmne liber de orice sarcini sau ipoteci privind garantarea drepturilor de crean, creditorii putndu-i realiza drepturile din preul obinut. Eviciunea total sau parial privind imobilul adjudecat este stins dac imobilul era inscris n cartea funciar i dac de la data nregistrrii cererii de nscriere formulate de dobnditorul anterior, au trecut cel puin 3 ani (art.520 alin 1). Cum se desfasoara vanzarea la licitatie ? Vezi pag. 72-73.

Eliberarea i distribuirea sumelor realizate prin executare silit. De principiu, suma de bani obinut prin executare silit indirect se elibereaz creditorului n vederea satisfacerii creanei sale, iar n situaia n care ramane diponibil o sum, aceasta se pred debitorului. Cnd sunt mai muli creditori, care pot fi fie de la nceputul executrii silite, fiind cei care au pornit executarea silit, fie au intrat pe parcursul executrii i i-au depus titlurile executorii pn la distribuirea sumelor, executorul judectoresc este cel care va face distribuirea potrivit ordinei de preferin prevazut de art. 563 alin.1, din Codul de procedura civil. n cazul n care asupra bunului vndut exist drepturi de gaj, ipotec etc. la distribuirea sumelor rezultate din vnzare cei care dein astfel de drepturi au prioritate n satisfacerea creanelor.

73

Cnd titlul executoriu conine o crean pltibil periodic, instana de judecat va stabili suma global ce se cuvine creditorului, sum cu care acesta va participa la distribuirea preului, ins numai cu condiia ca din bunurile rmase n patrimoniul debitorului s nu se poat asigura aceste pli n viitor. Legea instituie reguli speciale n situaia n care, unele creanele sunt afectate de o condiie sau un termen (fie suspensive, fie rezolutorii).( art. 567, 568 Cod procedur civil) Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare se va face dup trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, de ctre executorul judectoresc dup citarea tuturor participanilor la executare. La valorificarea bunurilor grevate de sarcini, executorul judectoresc este obligat s ncunotiineze din oficiu pe beneficiarii sarcinilor, n vederea participrii la distribuirea preului. Cu ocazia distribuirii sumelor, executorul judectoresc va ntocmi un proces verbal care se va semna persoanele interesate . Impotriva modului de eliberare sau distribuire a sumelor se poate face contestaie n termen de 3 zile . Procesul verbal intocmit cu ocazia distribuirii sumelor, constituie faza de incheiere a executrii silite, dup aceast data nici un creditor nemaiputnd s ceara participarea la distribuirea sumelor rezultate din vnzare.

1. S. Zilbertein, V. M. Ciobanu - Tratat de executare silit, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2001. 2. I.Le - Tratat de drept procesual civil, Edit. All Beck, Bucureti, 2001 3. Ileana Ruxandra Danaila, Executare silita. Titluri executorii. Creante fiscale Practica judiciara adnotata, Ed. Universul Juridic, 2010 4. Mirela Stancu, Urmarirea si predarea silita a bunurilor imobile, Ed. Universul Juridic, 2009 5. Emilia Cotoi, Incidente in procedura de executare silita, Ed. Universul Juridic, 2009 6. Adrian Stoica, Executarea silita imobiliara, Ed. Universul Juridic, 2009

74

MODULUL VI CONTESTATIA LA EXECUTARE

1. 2. 3. 4. 5.

Cuprins Obiectiv general Obiective operaionale Dezvoltarea temei Bibliografie selectiv

Cuprins:

U.I. 6: contestatia la executare, suspendarea executarii si suspendarea provizorie a executarii silite, efectele hotrrii asupra executrii, intoarcerea executarii silite = 2 ore

Obiectiv general: Dobndirea de cunotine privind executarea silit, ca ultim faz a procesului civil. Obiective operaionale: : nsuirea noiunilor specifice materiei i nelegerea semnificaiei acestora.

75

UNITATEA DE NV ARE 6 Contestaia la executare

Este prin natur o cale de atac mpotriva oricrui act de executare silit considerat nelegal, prin care cel vtmat ntr-un drept al su prin executarea silit, solicit instantei de judecat anularea actului nelegal. Contestaia la executare silit se deosebete profund de plngerea fcut mpotriva refuzului executorului judectoresc de a ndeplini anumite acte de executare silit, intemeiat pe prevederile legii executorilor judectoreti (Legea 188/2000). Instanta competenta a soluiona contestaia la executare este stabilit n funcie de obiectul acesteia fiind astfel: Instana de executare, atunci cand contestaia la executare are ca obiect executarea silit nsai sau un act de executare, privete refuzul organului de executare de a ndelini un act de executare, privete lmurirea ntinderii i coninutului titlului executoriu, altul dect cel emis de ctre un organ jurisdicional. Instana care a pronunat titlul, dac contestaia privete lmurirea nelesului i intinderii unui titlu emis de ctre un organ jurisdicional. Subiecii contestaiei la executare sunt persoanele interesate sau vtmate prin executarea silit. Astfel, pot fi subieci ai contestaiei la executare att creditorul i debitorul ct i terele persoane, strine de executarea silit dar care sunt vtmai prin executare. Contestaia la executare poate avea ca obiect fie executarea silit nsasi i actele de executare, in acest caz ea fiind o contestaie la executare propriu zis, fie lmurirea nelesului i intinderii titlului executoriu n cazul contestaiei la titlu. Se poate solicita pe calea contestaiei la executare silita i anularea ncheierii de investire cu formul executorie sau de ncuviinare a executrii silite. Totui contestaia la executare silit nu poate avea ca obiect incercarea de a modifica titlul executoriu ( asa zisele aprri de fond) dect n situaia n care aceasta privete un titlul care nu este emis de ctre o instan judectoreasc.
76

Articolul 401 din codul de procedur civil, fixeaz termenele n care poate fi introdus contestaia la executare, anume 15 zile de la data cnd contestatorul a luat la cunotin de actul contestat sau de refuzul de ndeplinire a actului; de cnd cel interesat a primit comunicarea sau ntiinarea de confirmare a popririi; de cnd contestatorul a primit somaia sau a luat cunotin de primul act de executare; de la efectuarea vnzrii ori de la data predrii silite a bunului. Contestaia la executare se judec conform regulilor judecii n prim instan, hotrrile fiind atacabile fie cu recurs fie cu apel, n funcie de obiectul contestaiei. Practica judiciara
DECIZIE nr. 491 din 1 februarie 2007

Distribuirea sumelor realizate prin executare silita. Contestatie la executare


EMITENT: NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE - SECIA COMERCIAL

Prin contestaia la executare, S.C. R. SA Svineti, n contradictoriu cu intimata AVAS Bucureti, a solicitat instanei s oblige intimata - prin executor judectoresc la distribuirea ctre ea a sumei rezultat din executarea silit efectuat asupra debitoarei S.C. T.P. SA Bucureti, respectiv, din vnzarea unui numr de 8 utilaje, care formeaz obiectul contractului de gaj fr deposedare n favoarea contestatoarei, autentificat sub nr. 2011 din 20 iunie 2000 i transcris la Judectoria sector 6 Bucureti n Registrul de transcripiuni sub nr. 1372/21 iunie 2000. A cerut s ordone intimatei s ntocmeasc procesul verbal de eliberare/distribuire i s-l comunice contestatoarei, spre a putea s conteste n termen legal la instana competent, sau s formuleze eventuale obieciuni. Prin sentina comercial nr. 153 din 26 septembrie 2006, Curtea de Apel Bucureti, Secia a-V-a comercial, a respins ca nefondat contestaia la executare formulat de S.C. R. S.A. , reinnd c datoria contestatoarei, garantat cu dreptul de gaj asupra utilajelor vndute, a fost stins, aa cum rezult din sentina comercial nr. 202 din 3 februarie 2005 pronunat de Tribunalul Bucureti-Secia a-VII-a comercial n dosarul de faliment al debitoarei S.C. T. P. SA. i nu s-a fcut dovada unei creane actuale mpotriva debitoarei.

77

mpotriva sentinei, contestatoarea a declarat recurs, invocnd dispoziiile art. 304 pct. 8 i 9 Cod Procedur Civil, solicitnd casarea hotrrii atacate i trimiterea cauzei la prima instan, spre a obliga intimata s se conformeze prevederilor art. 570 Cod Procedur Civil, n vederea ntocmirii procesului verbal de eliberare/distribuire pe care s i-l comunice de ndat pentru a-l putea contesta la instana competent, conform art. 570 alin. (2) Cod Procedur Civil. Recursul contestatoarei este fondat. Din examinarea actelor i lucrrilor dosarului, s-a constatat c mpotriva debitoarei S.C. T.P. SA, s-a deschis procedura reorganizrii judiciare prin sentina comercial nr. 932 din 15 iulie 2004 a Tribunalului Bucureti, Secia a-VI-a comercial, iar prin ncheierea din 16 septembrie 2004 pronunat de aceeai instan, s-a ridicat dreptul de administrare al debitoarei i s-a dispus trecerea debitoarei n faliment i dizolvarea acesteia. Or, executarea silit a bunurilor debitoarei s-a pornit de ctre intimata AVAS cu mult nainte de deschiderea procedurii falimentului, respectiv la 22 aprilie 2003, dat pentru care intimata a anunat scoaterea la licitaie a activelor debitoarei, relund vnzarea i fcnd un nou anun pentru vnzare prin licitaie public n bloc a activelor debitoare, pentru 31 martie 2004, ambele date fiind anterioare datei deschiderii procedurii reorganizrii judiciare prevzut de Legea nr. 64/1995 fa de aceeai debitoare, la 15 iulie 2004. Fa de acestea, s-a constatat c, n mod greit, a interpretat instana de fond actul dedus judecii, contestaia la executare formulat de contestatoare viznd executarea silit prin licitaie public a activelor debitoarei, realizat de intimat anterior deschiderii procedurii prevzut de Legea nr. 64/1995, astfel c orice hotrre, precum sentina comercial nr. 202 din 3 februarie 2005 pronunat de Tribunalul Bucureti, Secia a-VII-a comercial, adoptat n cursul procedurii n dosarul de faliment nr. 599/2004, chiar dac se refer la creane ale contestatoarei fa de debitoare nscrise la masa credal, nu poate fi invocat fa de obiectul contestaiei la executare promovat mpotriva executrii silite, efectuat de AVAS anterior deschiderii procedurii insolvenei. Cum contestatoarea avea un contract de gaj fr deposedare ncheiat cu debitoarea, autentificat sub nr. 2011/20 iunie 2000, viznd un numr de 8 utilaje n valoare de 326.000 lei (RON) aparinnd debitoarei, transcris n Registrul de transcripiuni la Judectoria sector 6 Bucureti, sub nr. 1372 din 21 iunie 2000, nregistrat la
78

A.E.G.R.A., investit cu formul executorie, intimata AVAS era obligat, n temeiul dispoziiilor art. 569 alin. (1) Cod Procedur Civil, s ncunotiineze, din oficiu, pe contestatoarea n favoarea creia se constituise gajul asupra unora dintre bunurile valorificate pentru a participa la distribuirea preului, ceea ce intimata nu a fcut nici dup identificarea la cererea acesteia de ctre contestatoare a bunurilor gajate n cauz . Mai mult, dei, prin adresa nr. 5820 din 28 februarie 2005 se angajase s ntocmeasc procesul verbal de distribuire/eliberare a sumelor rezultate din executarea silit (i a bunurilor debitoarei gajate n favoarea contestatoarei), aceast obligaie nu a fost ndeplinit, fiind nclcate dispoziiile art. 570 Cod Procedur Civil, de ctre intimat, situaie fa de care sentina recurat apare ca fiind pronunat cu greita aplicare a legii. Astfel fiind, recursul contestatoarei a fost admis, sentina recurat urmnd a fi schimbat n sensul admiterii n parte a contestaiei la executare i, pe cale de consecin, intimata a fost obligat s ntocmeasc i s comunice procesul verbal privind eliberarea sau distribuirea sumelor rezultate din executarea silit a bunurilor gajate (ale debitoarei SC R. SA) n favoarea contestatoarei, conform art. 570 Cod Procedur Civil.
DECIZIE nr. 1.195 din 23 martie 2006 Executare silita. Contestatie la executare. EMITENT: NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE - SECIA COMERCIAL

Asupra recursului de fa; Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele: Prin contestaia la executare formulat de 24 mai 2005 reclamanta SC N. SA Iai a solicitat, n contradictoriu cu prta D.G.F.P. Iai, anularea executrii pornite mpotriva sa, cu aplicarea art. 170 alin. (3) Cod procedur civil, i suspendarea executrii silite pn la soluionarea contestaiei, conform art. 403 Cod procedur civil i art. 164 din Ordonana Guvernului nr. 92/2003 aprobat cu modificri prin Legea nr. 174/2004. Prin sentina civil nr. 446/E din 14 iulie 2005, Tribunalul Iai, secia comercial declin competena de soluionare a cauzei n favoarea Judectoriei Iai, reinnd c art. 168 alin. (3) din Ordonana Guvernului nr. 92/2003 stabilete competena de
79

soluionare a contestaiei la executare n favoarea instanei judectoreti competente care, conform art. 400 Cod procedur civil coroborat cu art. 373 alin. (2) Cod procedur civil, este judectoria n circumscripia creia se va face executarea, n spe Judectoria Iai. Prin sentina civil nr. 7484 din 3 octombrie 2005 Judectoria Iai declin competena de soluionare a contestaiei la executare formulat de SC N. SA Iai n favoarea Tribunalului Iai, reinnd c debitul contestat constnd n contribuii C.A.S., dobnzi i penaliti aferente, conform art. 155 lit. h) din Legea nr. 19/2000 privind asigurrile sociale competena de soluionare a contestaiei la msurile de executare asupra unor astfel de debite este o competen special i derogatorie stabilit n favoarea tribunalului ca prim instan. Investit cu judecarea conflictului negativ de competen Curtea de Apel Iai, secia comercial, prin sentina nr. 5 din 16 ianuarie 2006, fcnd aplicarea art. 20 pct. 2 i a art. 22 pct. 2 i 5 Cod procedur civil, stabilete competena material n soluionarea cauzei n favoarea Tribunalului Iai, reinnd incidena dispoziiilor art. 155 lit. h) din Legea nr. 19 din 17 martie 2000. Prin recursul declarat mpotriva soluiei Curii de Apel Iai, prta D.G.F.P. solicit admiterea acestuia, casarea sentinei recurate i trimiterea pricinii spre competent soluionare Judectoriei Iai, sub motivul c procedura de executare silit n cauz a demarat conform prevederilor Codului de procedur fiscal potrivit cruia, respectiv art. 169 alin. (4) coroborat cu art. 400 alin. (1) Cod procedur civil, instana competent s judece contestaia este instana de executare. Recursul este nefondat. Potrivit dispoziiilor art. 169 alin. (4) din Cod procedur fiscal, contestaia la executare silit se introduce la instana judectoreasc competent i se judec n procedur de urgen. Potrivit art. 400 alin. (1) Cod procedur civil contestaia se introduce la instana de executare, iar potrivit art. 373 alin. (2) Cod procedur civil "instana de executare este judectoria n circumscripia creia se va face executarea, n afara cazurilor n care legea dispune altfel". Or prin art. 155 lit. h) din Legea nr. 19/2000 se precizeaz c n materie de jurisdicie a asigurrilor sociale tribunalele soluioneaz n prim instan litigiile privind contestaiile mpotriva msurilor de executare silit, dispuse n baza prezentei
80

legi, stabilindu-se astfel prin lege o procedur derogatorie prin raportare la prevederile art. 373 alin. (2) Cod procedur civil, pricina avnd ca obiect sechestru asigurtor instituit pentru datorii reprezentnd cotele de asigurri sociale cu dobnzile i penalitile aferente datorate de contestatoare ca angajator (dosarul nr. 16558/2005 Judectoria Iai). Fa de cele de mai sus, constatndu-se c sentina recurat este temeinic i legal, Curtea de Apel Iai soluionnd corect conflictul negativ de competen prin stabilirea competenei de soluionare a cauzei n favoarea Tribunalului Iai, recursul promovat de contestatoare urmeaz a fi respins ca nefondat. Pentru aceste motive, n numele legii decide: Respinge recursul declarat de prta D.G.F.P. Iai mpotriva sentinei nr. 5 din 16 ianuarie 2006 a Curii de Apel Iai, ca nefondat. Irevocabil. Pronunata n edin public, astzi 23 martie 2006.

Suspendarea executrii silite si suspendarea provizorie a executrii silite Exist posibilitatea ca de la data introducerii cererii de executare silit i pn la pronuntarea hotrrii judectoreti, executarea silit s continue nestingherite fapt care l va prejudicia pe debitorul executat silit mai ales n situaia admiterii cererii sale. Pentru a se elimina astfel de situaii, s-a instituit posibilitatea pentru debitor de a obine pe cale judectoreasc fie suspendarea executrii silite fie suspendarea provizorie a executrii silite caz n care procesul de recuperare a debitelor se suspend, executorul judectoresc nemaiputnd efectua alte acte de executare. Suspendarea executrii silite este instituit de art.403 alin.1 din codul de procedur civil, acordndu-se posibilitatea debitorului, n condiiile depunerii unei cauiuni n cuantumul fixat de ctre instan, s obin suspendarea executrii silite pn la soluionarea contestaiei la executare sau a altei cereri privind executarea silit. n acest caz ncheierea de admitere a unei astfel de cereri ii produce efecte limitat n timp, pn la pronunarea unei hotrri pe fond.
81

Suspendarea provizorie a executrii silite confer preedintelui instanei puterea ca, n cazuri urgente, dac s-a pltit cauiunea, s dispun suspendarea provizorie a executrii silite pe cale de ncheiere. Aceasta soluie ii produce efectele pn la soluionarea de ctre instan a cererii de suspendare provizorie a executrii silite, cerere formulat n cadrul contestaiei la executare . n acest caz suspendarea provizorie este dat fr citarea prilor iar ncheierea nu este supus nici unei ci de atac spre deosebire de suspendarea executrii care este atacabil cu recurs separat de fondul litigiului. Suspendarea provizorie a executrii silite presupune n mod necesar motivarea i probarea urgenei acestei msuri. In practica s-au ivit nenumarate probleme in ceea ce priveste efectele incheierii judecatoresti, data in cadrul executarii silite, prin care s-a dispus suspendarea executarii silite in cazul in care aceasta a fost inceputa prin poprire asupra conturilor bancare ale debitoruluui. Astfel, in situatia in care o banca a poprit deja sumele de bani din conturile debitoarei iar instanta a dispus suspendarea executarii silite, s-a pus problema daca respectiva banca v-a debloca conturile debitoarei iar aceasta va putea sa se foloseasca de sumele de bani, astfel disponibile, in virtutea incheierii de suspendare a executarii silite. In practica mai veche in aceasta situatie bancile procedau la deblocarea conturilor si la eliberarea sumelor de bani existente, procedeu gresit vis a vis de efectele ex nunc ( pentru viitor) ale incheierii de suspendare a executarii silite. In prezent, s-a renuntat pe buna dreptate la aceasta practica iar in cazul descris mai sus, bancile nu fac altceva decat sa deblocheze pentru viitor conturile debitorului, insa sumele de bani deja poprite sunt indisponibilizate intr-un cont distinct, la dispozitia executorului judecatoresc. Care sunt efectele suspendarii ? Vezi pag. 6.

82

Masura de mai sus nu se justifica in situatia in care, pana la data suspendarii executarii silite, sumele de bani existente in conturile debitoarei nu au satisfacut in intregime creanta, conturile trebuind sa ramana in continuare blocate in virtutea principiului efectelor ex nunc ale incheierii judecatoresti de suspendare a executarii silite. Evident ca o asemenea masura nu se justifica, in situatia in care prin incheierea de suspendare a executarii silite s-a dispus si deblocarea conturilor debitorului. Practica judiciara DECIZIE nr. 306 din 7 martie 2008Drept comercial. Deblocare conturi. Lipsa calitatii procesuale a paratei in situatia solicitarii deblocarii conturilor, atunci cand blocarea lor s-a produs prin masura dispusa de executorul judecatoresc, in procedura popririi. EMITENT: CURTEA DE APEL PITETI - SECIA CIVIL

Prin cererea nr. 977/1259/07.09.2007, nregistrat la Tribunalul Comercial Arge i precizat la data de 17.09.2007, reclamanta S.C. T. S.A. Piteti a chemat n judecat pe S.C. D.G.N. D.S. S.A. Bucureti, solicitnd instanei ca, pe calea ordonanei preediniale prevzute de art. 581 Cod Procedur Civil, s dispun deblocarea conturilor sale deinute la bncile comerciale i poprite de executorul judectoresc la cererea prtei. Prin Sentina nr. 971/C/18.10.2001 Tribunalul Comercial Arge a admis excepia de necompeten material invocat de prt i a declinat competena la Judectoria Piteti, reinnd c aciunea reclamantei este n fapt o contestaie la executare silit supus dispoziiilor art. 403 alin. 4 Cod Procedur Civil. Prin Decizia nr. 1208/R-C/30.11.2007 Curtea de Apel Piteti - Secia Comercial i de Contencios Administrativ i Fiscal a admis recursul reclamantei, a casat sentina i a trimis cauza spre rejudecare aceleiai prime instane, cu motivarea c litigiul este unul comercial i neevaluabil n bani, deci de competena Tribunalului Comercial care o va putea examina sub orice aspect. n rejudecare, prin Sentina nr. 16/C/10.01.2008, Tribunalul Comercial Arge a admis excepia lipsei calitii procesuale pasive a S.C. D.G.N. D.S. S.A. i a respins ca atare cererea reclamantei pentru deblocarea conturilor bancare. Prima instan a reinut n motivarea hotrrii c blocarea conturilor reclamantei nu s-a fcut de ctre

83

prta nsi, ci de ctre executorul judectoresc n procedura executrii silite prevzute de Codul de Procedur Civil, n baza unui titlu executoriu. Pe de alt parte, conturile reclamantei nu sunt n deinerea prtei, iar obinerea unei hotrri judectoreti de deblocare a conturilor dat n contradictoriu cu prta nu ar putea produce efecte juridice i nu s-ar putea executa. mpotriva sentinei a formulat recurs reclamanta care, invocnd dispoziiile art. 304 alin. 7, 8 i 9 Cod Procedur Civil, a criticat-o pentru nelegalitate i netemeinicie. Astfel, n mod greit a fost soluionat cauza pentru a doua oar pe excepie, dup ce se epuizaser discuiile asupra tuturor excepiilor invocate de prt la termenul din 18.10.2007 i la cel din 10.01.2008. Calitatea procesual a prtei a fost lmurit fr dubii prin Decizia de recurs nr. 1208/R-C/2007. Persoanele interesate n deblocarea conturilor sunt debitorul i creditorul, adic reclamanta i prta, iar nu terii poprii, ntruct litigiul nu se poart n legtur cu validarea popririi, conform art. 460 Cod Procedur Civil. Art. 453 Cod Procedur Civil arat n mod neechivoc faptul c poprirea este nfiinat la cererea creditorului prin intermediul executorului judectoresc, motiv pentru care recursul trebuie admis conform art. 582 Cod Procedur Civil. Recurenta a mai precizat c executarea titlului executoriu al prtei Ordonana nr. 616/C/05.06.2007 - a fost suspendat prin ncheierea din 12.12.2007 emis n dosarul nr. 8942/280/2007. Pentru a dispune de funcionarea normal a conturilor bancare este necesar admiterea aciunii din cauza de fa. Recurenta a mai susinut c judectorul instanei de fond era dator s se abin de la judecata cauzei, avnd n vedere c n perioada n care a fost avocat este posibil s fi avut legturi cu prta. n plus, ntr-o perioad anterioar, a fost nlturat din activitate datorit unor conflicte de interese. Examinnd sentina prin prima motivelor de recurs invocate, avnd n vedere i dispoziiile art. 304^1 Cod Procedur Civil, Curtea constat c recursul este nefondat. Astfel, prin prima Decizie de recurs nr. 1208/R-C/2007 nu s-a tranat asupra calitii procesuale a prtei, ci asupra naturii litigiului i a competenei Tribunalului Comercial n soluionarea lui, fiind avute n vedere preteniile reclamantei aa cum au fost motivate n fapt i n drept i calitatea prilor.
84

Obiectul litigiului este, ntr-adevr, unul de natur comercial, dar prestaia la realizarea creia se solicit a fi obligat prta nu poate fi executat de aceasta. Cum corect a reinut prima instan, prta nu poate fi obligat s deblocheze conturile reclamantei. Poprirea nu a fost nfiinat de prt, ci a fost o msur de executare silit luat de executorul judectoresc investit cu executarea titlului executoriu al prtei. n mod similar blocrii conturilor prin poprire n procedura executrii silite, deblocarea conturilor se poate face n cadrul aceleiai proceduri de executare silit. n litigiul comercial de fa, prta nu poate fi titulara unei obligaii comerciale de deblocare de conturi ale reclamantei, ntruct o astfel de obligaie nu i este impus legal i nici nu i-a asumat-o convenional. Prin urmare, obligaia ce poate forma obiectul unei aciuni n justiie n contradictoriu cu prta ntr-o procedur de executare silit, nu poate forma obiectul unei aciuni comerciale n justiie i nu se poate cere n contradictoriu cu prta altfel dect n procedura executrii silite. O dovad a faptului c deblocarea conturilor poprite n executarea silit nu poate fi dispus n cauza de fa n sarcina prtei este i faptul c reclamanta a obinut suspendarea executrii titlului prtei n aceeai procedur de executare silit n care s-a nfiinat poprirea, suspendare ce are efecte asupra popririi nfiinate. Aadar, n mod corect a apreciat prima instan c prta nu poate fi obligat s execute o obligaie al crei titular nu este. Excepia lipsei calitii procesuale pasive a fost pus n discuie doar la data de 10.01.2008, cnd a fost soluionat, iar nu i la un alt termen anterior. n privina motivului de recurs ce vizeaz faptul c judectorul de prim instan nu s-a abinut de la soluionarea cauzei, Curtea constat c recurenta nu a adus elemente concrete n acuzaia de imparialitate a acestuia, astfel c nu poate reine c respectivul judector era obligat s se abin de la judecat. Pentru cele expuse, vznd dispoziiile art. 312 alin. 1 Cod Procedur Civil, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

85

Efectele hotrrii asupra executrii n situaia n care se admite contestaia, instana va dispune in functie de incalcarea adusa codului de procedura civila, in materia executarii silite, fie anularea sau ncetarea executrii silite, fie anularea actului de executare contestat, fie ndreptarea acestuia, fie va lmuri titlul executoriu. n cazul unei soluii de respingere urmrirea silit se reia iar contestatorul poate fi obligat la despgubiri pentru pagubele cauzate prin nrziere. Este posibil i obligarea la plata unei amenzi. Intoarcerea executarii silite Este o institutie introdusa de codul de procedura civila la art.404 indice 1, menita sa protejeze debitorul lezat de o executare silita nelegala. Astfel, pe parcursul executarii silite se poate, fie prin admiterea unei contestatii la executare ca instanta sa desfiinteze executarea silita, fie prin admiterea unei cai de atac impotriva titlului executoriu care nu era irevocabil sau prin admiterea unei cai de atac extraordinare asupra unui titlu executoriu definitiv si irevocabil, ca instanta sa desfiinteze titlul executoriu. In aceasta situatie, debitorul care a fost deja obligat pe cale silita sa-si indeplineasca obligatia, va suferi un prejudiciu. Institutia executarii silite tocmai acest lucru urmareste, anume protejarea debitorului care prin procedura intoarcerii executarii silite obtine restabilirea situatiei anterioare executarii silite. Problema se pune insa, atunci cand executarea silita s-a facut prin vanzarea unor bunuri mobile cand debitorul are dreptul numai la restituirea sumei rezultate din vanzare, actualizata cu indicele de inflatie. Aici este o exceptie, respectiv situatia in care vanzarea s-a facut cu frauda tertului dobanditor, situatie in care intoarcerea executarii presupune inclusiv restituirea bunurilor ce au facut obiectul executarii silite. Intoarcerea executarii silite se realizeaza, fie prin dispozitivul sentintei care a dispus anularea executarii sau a titlului executoriu, fie prin acordarea posibilitatii legale ( art. 404 indice2 alin. 3) pentru debitor de a promova o noua actiune prin care sa obtina, pe calea intoarcerii executarii silite, restabilirea situatiei anterioare.
86

n ce const intoarcerea executarii silite ? Vezi pag. 88.

Practica judiciara DECIZIE nr. 1.092 din 16 martie 2006Intoarcerea executarii silite. Repunere in situatia anterioara. EMITENT: COMERCIAL Asupra recursului de fa; Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele: Prin contestaia la executare formulat de contestatoarea A.V.A.S. s-a solicitat instanei n contradictoriu cu SC S. SA i SC C. SRL anularea procesului verbal de licitaie din 17 septembrie 2004, ncheiat n dosarul nr. 249/2004 al B.E.J. S.V., ntoarcerea executrii silite i repunerea n situaia anterioar a prilor. n motivarea contestaiei s-a reinut c prin contractul de cesiune de crean din 10 decembrie 1999, a preluat de la B.C.R. o crean n valoare de 45.337.565,56 dolari S.U.A. i 190.400.000 lei cheltuieli de executare asupra debitoarei SC S. SA Clrai, crean ce a fost preluat la datoria public. Pentru valorificarea acestei creane A.V.A.S. a declanat procedura de executare silit prevzut de art. 58 i 60 din Ordonana de urgena a Guvernului nr. 51/1998 comunicnd debitoarei titlul executoriu i de asemenea s-au ncheiat dou procese verbale de instituire a sechestrului asupra bunurilor din patrimoniul debitoarei, avndu-se n vedere c executarea silit pornit de A.V.A.S. prevaleaz n faa tuturor celorlali creditori, persoane fizice i juridice n raport de dispoziiile Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998. Prta SC C. SRL cunoscnd faptul c A.V.A.S. este un creditor de rang privilegiat a pornit executarea silit mpotriva prtei SC S. SA pentru recuperarea creanei de NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE - SECIA

87

200.000 dolari S.U.A. ignornd dispoziiile art. 61 din Ordonana de urgena a Guvernului nr. 51/1998. Un alt motiv de nelegalitate al executrii silite pornit de SC C. SRL l reprezint i faptul c cesiunea de crean din 15 iulie 2004 actul n baza cruia s-a pornit executarea nu este un titlu executoriu n sensul art. 372 i art. 376 alin. (1) Cod procedur civil, prin sentina nr. 11861 din 22 octombrie 2004 constatndu-se nulitatea absolut a acestuia. S-a solicitat n baza art. 404^1 Cod procedur civil se solicit ntoarcerea executrii silite nelegal efectuate. La primul termen de judecat, respectiv 24 noiembrie 2004 A.V.A.S. a formulat o cerere precizatoare n sensul c solicit anularea procesului verbal de constatare i sechestru definitiv din 27 septembrie 2004, publicaia de vnzare din 14 octombrie 2002, procesul verbal de constatare i lichidare din 18 octombrie 2004. De asemenea s-a precizat i cererea de ntoarcere a executrii silite n sensul c SC C. SRL s fie obligat la plata contravalorii actualizare n funcie de rata inflaiei a preului de evaluare a bunurilor stabilit prin publicaia de vnzare n cuantum de 3.108.839.400 lei. Prin cererea nregistrat la rolul Judectoriei Clrai sub nr. 3678/2004 contestatoarea A.V.A.S. a formulat contestaie la executare n contradictoriu cu aceleai prte, cerere declinat spre competent soluionare Curii de Apel Bucureti. La data de 5 decembrie 2004, avnd n vedere cererea prilor n baza art. 164 Cod procedur civil s-a dispus conexarea celor dou dosare, innd cont de faptul c exist identitate de pri, obiect i cauz. Curtea de Apel Bucureti prin sentina nr. 68 din 4 mai 2005 a admis contestaia la executare, a anulat executarea silit i toate actele de executare efectuate n dosarul nr. 249/2004 a B.E.J. S.V., i a dispus i ntoarcerea executrii silite cu repunerea prilor n situaia anterioar, oblignd prta SC C. s plteasc prtei SC S. SA suma de 3.568.145.396 lei. Pentru a se pronuna astfel, instana de fond a reinut c prin contractul de cesiune din 15 iulie 2004 cedenta SC L.I.P.C. SA a cedat ctre cesionara SC C. SA creana n valoare de 200.000 dolari S.U.A. debitor cedat fiind SC S. SA, iar prin ncheierea de edin din 2 iulie 2004 s-a ncuviinat nceperea executrii silite pentru recuperarea sumei de 200.000 dolari S.U.A.
88

Pentru valorificarea creanei A.V.A.S. a declanat procedura de executare silit conform art. 58 i 60 din Ordonana de urgena a Guvernului nr. 51/1998 procednduse la comunicarea titlului executoriu i ncheierea a dou procese - verbale de instituire a sechestrului asupra bunurilor din patrimoniul debitoarei din 28 ianuarie 2003. S-a reinut c reclamanta A.V.A.S. a declanat procedura de executare silit anterior creditoarei SC C. SRL, iar actele de executare efectuate de aceasta din urm n baza ncheierii de ncuviinare a executrii silite din 29 iulie 2004, ncalc dispoziiile imperative ale art. 64 i 68 din Ordonana de urgena a Guvernului nr. 51/1998 care stabilesc indisponibilizarea bunurilor sechestrate pn la valorificare sau pn cnd A.V.A.S., ori instana competent dispune ridicarea sechestrului, debitorul neputnd dispune de bunurile respective dect cu acordul A.V.A.S. De asemenea instana a considerat c executarea silit pornit de prta creditoare SC C. SRL s-a desfurat cu nclcarea dispoziiilor art. 61 din Ordonana Guvernului nr. 51/1998 care consacr prioritatea executrii creanelor preluate la datoria public fa de celelalte categorii de crean, ct i a dispoziiilor Ordonanei de urgena a Guvernului nr. 40/2004. mpotriva acestei sentine a declarat recurs prta SC C. SRL invocnd dispoziiile art. 304 pct. 8.9 i 10 Cod procedur civil. Se arat c susinerea contestatoarei c tia de mprejurarea c A.V.A.S. este creditor de rang privilegiat este contrazis de faptul c a nceput executarea anterior reclamantei, iar la data nceperii executrii SC S. SA nu a avut obieciuni. Se susine c instana nu a avut n vedere faptul c n conformitate cu dispoziiile Legii nr. 137/2002 s-a instituit procedura de supraveghere financiar a SC S. SA Clrai, nici A.V.A.S. nu avea dreptul legal de a scoate la licitaie bunuri aparinnd debitoarei aa cum n fapt a procedat la vnzarea de bunuri ctre SC D. SA. Un alt motiv de nelegalitate al sentinei criticate este acela care privete modul n care instana de fond fr a verifica consider c bunurile scoase i vndute la licitaie de executorul judectoresc ar fi fcut parte din categoria celor pentru care A.V.A.S. a instituit sechestrul. Se critic i modul cum s-a dispus ntoarcerea executrii, instana ignornd faptul c bunurile vndute la licitaie reprezentau materialele rezultate din dezafectarea unor obiective ce nu fceau parte din bunurile sechestrate la cererea A.V.A.S., iar prin
89

repunerea prilor n situaia anterioar, trebuia s oblige pe fiecare din cei care au beneficiat de sumele rezultate din vnzare. Recursul este nefondat. Potrivit art. 304 Cod procedur civil modificarea sau casarea unei hotrri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate. Este adevrat c potrivit art. 304^1 Cod procedur civil, recursul declarat mpotriva unei hotrri care, potrivit legii, nu poate fi atacat cu apel nu este limitat la motivele de casare prevzute n art. 304, instana putnd s examineze cauza sub toate aspectele. Prin cererea de recurs, se invoc motive de nelegalitate dar din coninutul acestora rezult c s-au fcut referiri mai mult la aspecte de netemeinicie cum ar fi modul de interpretare a probatoriilor i a susinerilor prilor. Nu este de neglijat faptul c, prin sentina nr. 11861 din 22 octombrie 2004 s-a constatat nulitatea absolut a contractului de cesiune de crean din 15 iulie 2004, ncheiat ntre cedenta SC L.I.P.C. SA i cesionarea SC C. SA. Din actele dosarului a rezultat c cesionara recurent a solicitat punerea n executare a contractului de cesiune la data de 15 iulie 2004, dup ce A.V.A.S. pentru valorificarea creanei, a declanat procedura de executare silit i a instituit sechestrul asupra bunurilor din patrimoniul debitoarei la 28 ianuarie 2003. n aceste condiii justificat instana de fond a reinut c reclamanta - intimat a declanat procedura de executare silit anterior creditoarei SC C. SRL, iar actele de executare efectuate de acesta din urm, a nclcat dispoziiile imperative ale art. 64 i 68 din Ordonana de urgena a Guvernului nr. 51/1998, care stabilesc indisponibilizarea bunurilor sechestrate pn la valorificare sau pn cnd A.V.A.S., ori instana competent dispune ridicarea sechestrului, debitorul neputnd dispune de bunurile respective dect cu acordul A.V.A.S. La pronunarea soluiei, instana de fond justificat a considerat potrivit art. 61 din Ordonana de urgena a Guvernului nr. 51/1998 dreptul corespunztor creanei preluate la datoria public se execut naintea oricrui alt drept, indiferent de natura acestuia sau de data la care a fost constituit, cu excepia salariilor i a altor privilegii legale. Criticile privind ntoarcerea executrii urmeaz a fi nlturate, instana de fond stabilind contravaloarea bunurilor ce au fcut obiectul executrii silite conform
90

procesului verbal de constatare i licitaie, contravaloarea acestora fiind determinate conform documentelor contabile aflate la dosar provenite de la SC S. SA, recurenta nefiind n msur s dispun alte nscrisuri n contraprob. Fa de cele artate n considerarea dispoziiilor art. 312 Cod procedur civil. Pentru aceste motive, n numele legii decide: Respinge recursul declarat de prta SC C. SRL Clrai, mpotriva sentinei nr. 68 din 4 mai 2005 a Curii de Apel Bucureti, secia a VI-a comercial, ca nefondat. Irevocabil. Pronunat n edin public, astzi 16 martie 2006.
DECIZIE nr. 1.090 din 16 martie 2006

Intoarcerea executarii silite. Restabilirea situatiei anterioare.


EMITENT: NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE - SECIA COMERCIAL

Asupra recursului de fa; Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele: Prin sentina nr. 93/E din 25 februarie 2005 pronunat de Tribunalul Iai, secia comercial a fost admis aciunea formulat de reclamanta SC A.C. SRL cu sediul social n Iai n contradictoriu cu prtele D.G.F.P.J.I. cu sediul social n Iai i A.F.P.L.M.I. - D.F.P.L. din cadrul P.M.I. cu sediul n Iai, n sensul c a fost dispus ntoarcerea executrii silite efectuat de prte n baza titlului executoriu, proces verbal din 18 noiembrie 1996 al C.C.I. - C.C.F. A fost obligat prta D.G.F.P.J.I. ctre reclamant la plata sumei de 1.343.530.066 lei reprezentnd valoarea actualizat la data de 12 ianuarie 2005 a sumei de 402.452.379 lei. De asemenea a mai fost obligat prta A.F.P.L.M.I. - D.F.P.L. din cadrul P.M.I. ctre reclamant la plata sumei de 1.812.871.811 lei, reprezentnd valoarea actualizat la data de 12 ianuarie 2005 a sumei de 113.188.656 lei. Prtele au fost obligate s plteasc reclamantei i suma de 184.676.020 lei cu titlu de cheltuieli de judecat. n fundamentarea acestei soluii instana de fond a reinut n principal c aciunea este ntemeiat pe dispoziiile art. 404^1 alin. (1) Cod procedur civil care prevede c n toate cazurile n care se desfiineaz titlul executoriu sau nsi executarea silit, cel interesat are dreptul la ntoarcerea executrii, prin restabilirea situaiei anterioare acesteia. S-a dovedit cu titlul executoriu, procesul verbal din 18 noiembrie 1996 ntocmit de C.C.F. al C.C.I. a fost desfiinat prin decizia nr. 700 din 19 februarie 2004
91

a naltei Curi de Casaie i Justiie, secia contencios administrativ, astfel c reclamanta este ndreptit la restituirea sumelor pltite n baza titlului executoriu desfiinat, la valoarea actualizat n raport cu rata inflaiei. Curtea de Apel Iai, secia comercial, prin decizia nr. 58 din 19 mai 2005 a respins excepia lipsei calitii procesuale pasive invocate de apelanta P.M.I. D.E.F.P.L.I. De asemenea a respins excepia necompetenei materiale invocate de apelanta D.G.F.P.J.I. De asemenea au fost respinse ca nefondate apelurile formulate de P.M.I. D.G.F.P.J.I., mpotriva sentinei nr. 93/E din 23 februarie 2005 pronunat de Tribunalul Iai, secia comercial. Au mai fost obligate prtele s plteasc intimatei SC A.C. SRL Iai suma de 89.250.000 lei reprezentnd cheltuieli de judecat. Pentru a pronuna aceast decizie, instana de apel a stabilit c apelanta P.M.I.D.E.F.P.L.I. are calitate procesual pasiv indiferent de denumirea care a avut-o anterior, cu att mai mult cu ct pn n prezent nu a obiectat n acest sens i a restituit o parte din sumele datorate reclamantei. Ct privete excepia necompetenei materiale invocate de a doua prt D.G.F.P.J.I. i aceasta a fost respins, cauza nefiind de competena contenciosului administrativ, fiind de competena instanei comerciale, avnd ca obiect ntoarcerea executrii ctre reclamant care este o societate comercial. Pe fondul cauzei s-a apreciat c n mod corect prima instan a obligat pe cele dou prte, s remit intimatei reclamante sumele ncasate ilegal, actualizate la data de 12 ianuarie 2005. mpotriva deciziei nr. 58 din 19 mai 2005, pronunat de Curtea de Apel Iai, secia comercial au promovat recurs D.G.F.P.J.I. i C.L.I.-D.E.F.P.L.I., care au criticat aceast hotrre judectoreasc pentru nelegalitate i netemeinicie, dup cum urmeaz. Recurenta prt D.G.F.P.J.I. a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate, exonerarea de plat a sumei de 1.343.530.066 lei precum i a cheltuielilor de judecat, argumentnd c n mod greit instana de apel a respins excepia necompetenei materiale a instanei de drept comun n soluionarea litigiului, respectiv a instanelor de contencios administrativ deoarece izvorul cauzei este n reglementrile de drept fiscal, iar hotrrile pronunate n materia contenciosului administrativ au o singur cale de atac care este recursul i nu cum greit a fost
92

considerat calea de atac apelul, invocnd ca temei de drept al cererii de recurs prevederile art. 304 Cod procedur civil. La rndul su recurenta prt C.L.I.-D.E.F.P.L.I. a criticat decizia atacat sub aspectele greitei soluionri a excepiei de necompeten material, litigiul dedus judecii fiind n materia contenciosului administrativ, existnd o singur cale de atac recursul i nu apelul, precum i a greitei soluionri a excepiei lipsei calitii procesuale pasive, solicitnd admiterea recursului, casarea deciziei i exonerarea de plat a sumei de 1.812.871.811 lei i a cheltuielilor de judecat, fr a indica temeiul de drept al cererii de recurs. Intimata reclamant SC A.C. SRL a depus ntmpinare motivat n fapt i n drept prin care a cerut respingerea recursului. nalta Curte, analiznd actele i lucrrile dosarului, n raport de criticile formulate n cererile de recurs, le gsete ntemeiate, urmnd a admite ambele recursuri, n limitele i pentru considerentele care vor fi expuse. Este de necontestat c obiectul cererii de chemare n judecat formulat de reclamanta SC A.C. SRL l constituie ntoarcerea executrii silite efectuat de cele dou prte n baza titlului executoriu menionat anterior i care a fost desfiinat prin decizia nr. 700 din 19 februarie 2004, pronunat de nalta Curte de Casaie i Justiie, secia de contencios administrativ, prin aplicarea temeiului de drept al art. 404^1404^3 Cod procedur civil. Instituia juridic a ntoarcerii executrii i are sediul de reglementare n art. 404^1 i 404^3 din seciunea VI1 intitulat "ntoarcerea executrii" Cod procedur civil, care face parte integrant din Cartea V, despre executarea silit. Astfel, potrivit art. 404^1 alin. (1) Cod procedur civil, n toate cazurile n care se desfiineaz titlul executoriu sau nsi executarea silit, cel interesat are dreptul la ntoarcerea executrii, prin restabilirea situaiei anterioare acesteia. De asemenea, dispoziiile art. 404^2 alin. (1) i (3) mai precizeaz c n cazul n care instana judectoreasc a desfiinat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeai hotrre i asupra restabilirii situaiei anterioare executrii, iar dac nu s-a dispus restabilirea situaiei anterioare executrii, aceasta va putea fi fcut de instana judectoreasc competent potrivit legii. Pentru determinarea corect a instanei judectoreti competente potrivit legii, din interpretarea sistematic a dispoziiilor procedurale privind executarea, se poate reine
93

cu maxim certitudine c ntreaga reglementare legislativ a executrii silite stabilete atribuii i competene numai n sarcina judectoriilor ca instane de executare, fiind lipsite de relevan, n aceast materie, criteriile valorice sau calitatea prilor. Raiunea juridic care impune acest argument este i aceea c cererea de ntoarcere a executrii vizeaz restituirea unor prestaii executate n temeiul unui titlu executoriu desfiinat, astfel c deintorul bunurilor nu mai are vreun titlu valabil sau temei juridic care s justifice deinerea lor. Dei actele procesuale specifice ntoarcerii executrii, sub aspect cronologic, sunt subsecvente actelor de executare silit propriu-zise, ele circumscriu fr echivoc aceleiai instane de executare, care este judectoria n raza creia a fost efectuat executarea, existnd n acest sens i reglementrile art. 373 alin. (2) Cod procedur civil. ntreaga materie a executrii silite are o reglementare legislativ unitar, prin care legiuitorul a stabilit i instituit atribuii i o plenitudine de competen numai pentru judectorii, ca instan de executare, fiind irelevante criteriile dup calitatea prilor, valoarea litigiului sau natura i izvorul litigiului. Pentru raiunile expuse anterior urmeaz a admite recursurile declarate de prii D.G.F.P.J.I. i C.L.I.-D.E.F.P.L.I., va casa decizia nr. 58 din 19 mai 2005 pronunat de Curtea de Apel Iai, secia comercial i sentina nr. 93/E din 25 februarie 2005, pronunat de Tribunalul Iai, secia comercial i n temeiul art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 pct. 5 Cod procedur civil, va trimite cauza spre competent soluionare n fond la Judectoria Iai. Pentru aceste motive, n numele legii decide: Admite recursurile declarate de prii D.G.F.P.J.I. i C.L.I.-D.E.F.P.L.I. Caseaz decizia nr. 58 din 19 mai 2005 a Curii de Apel Iai, secia comercial i sentina nr. 93/E din 25 februarie 2005 a Tribunalului Iai, secia comercial i trimite cauza spre competent soluionare n fond la Judectoria Iai. Irevocabil. Pronunata n edin public, astzi 16 martie 2006.

94

1. S. Zilbertein, V. M. Ciobanu - Tratat de executare silit, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 2001. 2. I.Le - Tratat de drept procesual civil, Edit. All Beck, Bucureti, 2001 3. Ileana Ruxandra Danaila, Executare silita. Titluri executorii. Creante fiscale Practica judiciara adnotata, Ed. Universul Juridic, 2010 4. Mirela Stancu, Urmarirea si predarea silita a bunurilor imobile, Ed. Universul Juridic, 2009 5. Emilia Cotoi, Incidente in procedura de executare silita, Ed. Universul Juridic, 2009 6. Adrian Stoica, Executarea silita imobiliara, Ed. Universul Juridic, 2009

95