Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERITATEA ’’TITU MAIORESCU’’ BUCUREȘTI

Facultatea de Științe Economice

Specializarea: Contabilitate și informatică de gestiune

Expertiza contabila judiciară în procesele civile

Cadru didactic:
Prof. univ. dr. Sorinel Căpușnenu

Studenta: Brătilă Ana Maria


CIG-ID ,AN 2 , GR 20
Expertiza contabila judiciară în procesele civile

1.Ce este expertiza contabila judiciara in procesele civile ?


Expertiza contabila judiciara in procesele civile este o procedura de evaluare a documentelor
contabile care este realizata de un expert contabil autorizat, in cadrul unui 1proces civil. Scopul
acestei expertize este de a ajuta la solutionarea cazului prin furnizarea de informatii si analize care sa
ajute judecatorii sa ia o decizie corecta si echitabila.
2. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PROCESUL CIVIL
Potrivit Constitutiei Romaniei orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor,
libertatilor si intereselor sale legitime.
Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica printr-un act administrativ sau
nesolutionarea in termen legal a unei cereri este indreptatit sa obtina recunoasterea dreptului pretins,
anularea actului si repararea pagubei.
Procesele privind drepturile juridice civile, comerciale, de munca, administrative si de alta natura
civila se judeca de catre instanta.
Aflarea adevarului presupune ca toate pricinile ce se judeca sa fie stabilite asa cum s-au petrecut in
realitatea lor si in acest sens judecatorii sunt datori sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a
descoperi adevarul si pentru a preveni orice greseala in cunoasterea faptelor, iar probele sa fie
apreciate de judecator potrivit convingerii sale intime.
In categoria probelor administrate in procesele civile se include si expertiza contabila.
Pentru declansarea unui proces civil este necesara introducerea unei actiuni civile.
Actiunea civila este mijlocul legal prin care o persoana cere instantei judecatoresti recunoasterea sau
realizarea dreptului sau prin incetarea piedicilor puse in exercitarea sa de o alta persoana sau printr-o
despagubire corespunzatoare.
Actiunea civila presupune trei elemente:
partile
obiectul;
cauza actiunii civile.
Partile in actiunile civile sunt:
a) persoana interesata in apararea dreptului sau obiectiv nesocotit sau incalcat de catre o alta
persoana;
1
Procesul civil este activitatea desfasurata de instanta, partile aflate in litigiu, organul de cercetare si alte organe sau
persoane care participa la infaptuirea justitiei in pricinile civile precum si raporturile dintre acesti participanti in vederea
realizarii sau stabilirii drepturilor ori intereselor civile deduse judecatii si executarii silite a hotararilor judecatoresti sau
altor titluri executorii conform procedurii stabilite de lege.

Pagină 2 din 14
b) persoana care a tulburat exercitiul normal al dreptului subiectiv;
c) terte persoane.
Persoanele nominalizate la literele a) si b) au denumiri specifice conform diferitelor faze ale
procesului civil si anume:
▬ reclamant si parat in faza de judecare in fond;
▬ apelant si intimat in faza apelului;
▬ reclamant si intimat in faza recursului;
▬ contestatar si intimat in faza contestatiei in anulare;
▬ revizuent si intimat in faza de revizuire a unei hotarari judecatoresti;
▬ creditor si debitor in faza executarii silite a unei hotarari judecatoresti.
In forma cea mai simpla, procesul civil are loc intre cele doua parti din proces respectiv intre
reclamant si parat.
Uneori si alte persoane au interes sau legaturi cu raportul juridic ce a generat procesul.
In acest caz pentru ca hotararea ce se va pronunta sa aiba efect si asupra lor, legea permite in anumite
imprejurari participarea acestora la procesul inceput.
Partile din proces respectiv reclamante si parate au posibilitatea sa cheme in cadrul procesului si alte
terte persoane sub forma de:
▬ chemari in judecata;
▬ chemari in garantie;
▬ aratarea sau indicarea titularului dreptului.

Chemarea in judecata si a altor persoane are in vedere acele ipoteze in care tertul chemat ar putea sa
pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
Chemarea in garantie este admisibila atunci cand partea care ar cadea in pretentie s-ar putea intoarce
impotriva altei persoane cu o cerere de despagubire sau de chemare in garantie.
Aratarea sau indicarea titularului dreptului se poate face numai de parat printr-o cerere motivata in
conformitate cu prevederile Codului de procedura civila potrivit caruia "paratul care detine un lucru
pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in
numele caruia a detinut lucrul sau a exercitat dreptul daca a fost chemat in judecata de o persoana
care pretinde un drept real asupra lucrului.
Obiectul actiunii civile consta in ceea ce se cere prin actiunea introdusa respectiv pretentia
reclamantului: plata unei sume de bani, constatarea unui drept sau protejarea unui interes.
Cauza actiunii civile este:
- 2temeiul juridic al cererii respectiv fundamentul legal al dreptului pe care una din partile il invoca
impotriva celeilalte parti (temeiul de drept)

2
Un temei juridic este o baza legala sau o norma juridica care justifica sau motiveaza o decizie sau o actiune. De
exemplu, intr-un proces juridic, temeiul juridic poate fi un articol de lege sau o hotarare judecatoreasca anterioara care
se aplica la cazul respectiv.

Pagină 3 din 14
- neintelegerea sau conflictul care exista intre reclamant si parat cu privire la temeiul dreptului
subiectiv (temeiul de fapt sau motivele)
- scopul catre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara.
Cauza actiunii civile trebuie sa indeplineasca o serie de conditii si anume:
sa existe;
sa fie reala;
sa fie licita;
sa fie morala.
La aparitia unui conflict din circuitul civil justitia se infaptuieste prin instante judecatoresti si alte
organe cu activitate jurisdictionala (arbitraje) prevazute de lege.
Instanta judeca toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de munca,
administrative si altele de natura civila pentru care legea nu stabileste o alta competenta.
Procesul civil se concretizeaza intr-un complex de acte procedurale intocmite astfel:
a) actele partilor aflate in litigiu:
- cererea de chemare in judecata formulata de reclamant;
- intampinarea formulata de parat;
- cererea reconventionala formulata de parat cand si acesta vine cu pretentii impotriva hotararii
judecatoresti
b) actele instantei de judecata:
- incheierile de sedinta;
- hotararea judecatoreasca;
- dispozitia de comunicare a hotararii judecatoresti;
- dispozitia de punere in executare a hotararii judecatoresti.
c) actele altor participanti la proces:
- raportul de expertiza intocmit de expert;
- depozitia de martor.
d) actele organelor auxiliare justitiei:
- dovezile de comunicare a actelor de procedura;
- procesele verbale de luare la cunostinta a masurilor asiguratoare;
- actele de executare ale executorilor judecatoresti.
In functie de natura lor actele pot fi:
- judiciare care se indeplinesc in fata instantei asa cum sunt:

Pagină 4 din 14
▪ interogatoriul partilor;
▪ depozitiile martorilor;
▪ pronuntarea hotararii judecatoresti.
- extrajudiciare care se indeplinesc in cadrul procesului civil dar in afara instantei cum este cazul:
▪ expertizelor;
▪ somatiilor;
▪ actelor de executare silita.
Prin masurile asiguratorii instanta urmareste prevenirea disparitiei sau degradarii bunului in legatura
cu care s-a nascut litigiul, iar atunci cand in discutie sunt actiunile personale, diminuarea activului
patrimonial.
Prin masurile asiguratorii se intelege posibilitatea recunoasterii reclamantului de a solicita instantei
masuri de indisponibilizare si conservare menite sa impiedice pe parat sa distruga sau sa-i instraineze
bunul ce constituie obiectul litigiului sau activul patrimonial cand obiectul litigiului este o suma de
bani.
Masurile asiguratorii sunt:
- sechestru judiciar;
- sechestrul asigurator;
- poprirea asiguratorie.
In ceea ce priveste sechestrul judiciar, acesta consta in indisponibilizarea bunului si numirea de catre
instanta a unei persoane careia i se incredinteaza pe timpul cat dureaza procesul, bunul in litigiu spre
pastrare si conservare.
Sechestrul judiciar se aplica asupra unui bun anume determinat si care face obiectul litigiului intre
parti.
Sechestrul asigurator consta in indisponibilizarea unor cantitati de bunuri mobile ale paratului, bunuri
ce urmeaza sa fie executate silit pentru realizarea creantei reclamantului (creditorului) in situatia in
care acesta castiga procesul iar paratul devenit debitor nu-si exercita obligatia de buna voie. Bunurile
asupra carora se instituie sechestrul asigurator fac parte din patrimoniul paratului dar nu formeaza
obiect al litigiului.
Poprirea asiguratorie costa in indisponibilizarea prin hotararea instantei a sumelor de bani sau a altor
titluri de credit pe care debitorul le are de primit de la un tert care ii este datornic pentru ca ulterior in
baza titlului executoriu obtinut creditorul sa-si indestuleze creanta din aceasta suma prin validarea
popririi.
Cauza judiciara si dezbaterile orale in timpul procesului civil de la pornire pana la definitiva
rezolvare se materializeaza in incheieri de sedinte.
Incheierea de sedinta nu este altceva decat un proces verbal al celor petrecute in sedinta, costituind o
oglinda scrisa a dezbaterilor orale care permite sa se urmareasca evolutia procesului si solutionarea
sa.

Pagină 5 din 14
Solutionarea litigiului cu care a fost investita instanta civila se face pe baza de probe.
Codul de procedura civila reglementeaza ca mijloace de proba inscrisurile, declaratiile martorilor,
recunoasterea (marturisirea), interogatoriu precum si proba din raportul de expertiza.
Expertiza contabila in materie civila
Expertiza in general, ca mijloc de proba in diverse domenii de natura tehnica, medico-legala,
contabila etc., este reglementata in Codul de procedura civila (art.201 - 214) si constituie drept
comun in materie si prin diferite legi speciale asa cum este cazul expertizei contabile care este
reglementata prin OG 65/1994 aprobata prin L42/1995 cu modificarile ulterioare.
Conform prevederilor art.201 din Codul de procedura civila se poate recurge la expertiza ori de cate
ori pentru lamurirea unor imprejurari de fapt este necesar sa se cunoasca si parerea unor specialisti.
In consecinta, instanta poate dispune efectuarea expertizei atunci cand este concludenta ca proba in
litigiile din procesele civile.
Sunt situatii cand expertiza este expres prevazuta de lege ca obligatorie sub sanctiunea anularii unor
hotarari luate fara expertiza asa cum sunt cazurile stipulate de Legea societatilor comerciale 31/1990
referitoare la expertizele privind:
evaluarea aporturilor in natura a actionarilor sau asociatilor;
avantajele rezervate fondatorilor;
operatiunile incheiate de fondatori in contul societatilor pe actiuni sau in comandita pe actiuni in
cazul in care nu poate fi intrunita in adunarea constitutiva majoritatea legala;
expertiza pentru stabilirea valorii aportului in natura daca se infiinteaza o societate cu raspundere
limitata cu asociat unic.
In materia reorganizarii si lichidarii judiciare reglementate de L 64/1995 judecatorul sindic are
latitudinea sa desemneze persoane de specialitate intre care pot fi si experti care sa-l ajute in
indeplinirea atributiunilor.

Numirea si nivelul retribuirii acestor specialisti se supun aprobarii judecatorului sindic (cu acordul
comitetului creditorilor) si sunt platite din averea debitorului (societatea falimentara intrata in
incapacitate de plata).
Efectuarea expertizei contabile este necesara si poate fi dispusa de instanta conform prevederilor art.
201 Cod de procedura civila, in situatia in care in lamurirea faptelor ce formeaza obiectul unui proces
sau a legaturilor dintre anumite imprejurari invocate de parti si acele fapte sunt necesare cunostinte
din domeniul financiar contabilitate. Cunostintele de specialitate ale expertului contabil ajuta
judecatorul sa descopere adevarul si astfel se asigura o solutionare justa a cauzei.
Obiectivele expertizei contabile in materie civila pot consta in diverse litigii cu caracter civil asa cum
ar fi: asocieri in participatie dintre societatile comerciale si dintre societati si persoane fizice,
operatiuni de vanzare - cumparare cu imobile (tranzactii imobiliare), operatiuni de mandat, contracte
de servicii, partaje etc.

Pagină 6 din 14
In cadrul acestui tip de litigii, expertizele pot avea ca obiect neintelegeri privind o afacere cu marfuri
sau operatiuni in comision, operatiuni de banca (sconturi acordate, remiteri de efecte comerciale spre
incasare, emiteri de CEC-uri), contractele comerciale de aprovizionari cu bunuri, servicii si lucrari,
contracte de asociere in participare pentru realizarea unor activitati in comun precum si stabilirea
partii din profit ce se cuvine unui actionar, asociat sau manager gestiunea patrimoniala frauduloasa a
societatii daca sunt banuieli fondate pe grave neregularitati.
Ca si scop final, se va concretiza raspunderea civila a managerului fata de asociati, terti sau stat
pentru faptele sale dar si gestiunea patrimoniala frauduloasa a societatii daca sunt banuieli fondate pe
grave neregularitati.
In domeniu asigurarilor, expertiza se efectueaza pentru a stabili valoarea bunurilor asigurate la data
producerii unei calamitati. Se pot face expertize si in situatia cand exista suspiciuni ca asiguratul a
avut un interes direct sa provoace un eveniment extraordinar asa cum este cazul incendiilor sau sa
participe la inscenarea unui furt.
De asemenea mai pot exista litigii in materie de moratorii si de concordat juridic. Un moratoriu
reprezinta o amanare pe o anumita perioada a platii datoriilor unui debitor acordata acestuia de catre
instanta de judecata inainte sau dupa declararea lui in stare de faliment, sau chiar amanare cu caracter
general a platii unei datorii acordata de lege pe o anumita perioada in care exista imprejurari speciale,
asa cum ar fi: razboi, calamitati naturale, crize economice etc.
Notiunea de concordat desemneaza o conventie incheiata de un comerciant cu creditorii sai prin care
acesta obtine o reducere a datoriei sau o amanare a platii.
In aceste litigii expertiza este necesara pentru a se stabili cauzele incetarii platilor si daca activul
depaseste valoarea pasivului (averea materiala este mai mare decat datoriile) prin verificarea
registrelor si a bilantului contabil.
Obiectivul unei astfel de expertize poate viza si regularitatea tinerii si reflectarii tranzactiilor
comerciale in registre, natura si cauza juridica a creantelor creditorului precum si realizarea lor.
In caz de faliment, respectiv in cazul societatilor intrate in incapacitate de plata, expertiza poate fi
dispusa pentru a stabili situatia materiala a falitului prin inventarierea si evaluarea bunurilor din
avere.
Expertiza contabila in litigiile civile se efectueaza urmare:
- propunerii de catre partile aflate in litigiu si in aceste situatii instanta trebuie sa o admita.
- dispunerii din oficiu de catre instanta dupa punerea in discutia prealabila a partilor.

3. NUMIREA EXPERTULUI CONTABIL PENTRU EFECTUAREA EXPERTIZELOR


CONTABILE INTR-UN PROCES CIVIL
In efectuarea expertizei contabile expertul contabil este in postura de consultant care ajuta pe
judecator in rezolvarea unor probleme de specialitate ale procesului (civil sau comercial). Atunci
cand pentru lamurirea unor imprejurari instanta are nevoie de parerea unor persoane care au

Pagină 7 din 14
cunostinte in domeniul financiar contabil numeste unul sau trei experti contabili carora le stabileste
punctele nelamurite la care trebuie sa se pronunte (obiectivele).
In realizarea expertizei contabile si intocmirea raportului trebuie avute in vedere urmatoarele
considerente privind pozitia expertului contabil si anume:
expertul contabil nu se substituie judecatorului; Atunci cand instanta este pusa in fata unor probleme
pe care nu le poate rezolva singura (nu se poate cere judecatorului sa aiba o instructie universala) in
vederea inlesnirii descoperirii adevarului poate recurge la ajutorul expertilor. Judecatorul recurge la
cunostintele de specialitate ale expertului contabil, dar aceasta nu inseamna ca expertul se substituie
judecatorului, care la randul sau are dreptul la libera apreciere a administrarii probei cu expertiza
contabila pentru a-si forma convingerea intima asupra adevarului in cauza ce se judeca.
expertul contabil nu se confunda cu judecatorul; Expertul examineaza materialele in baza dispozitiei
judecatorului, iar concluziile sale ca mijloc de proba se supun aprecierii si verificarii de catre
judecator intocmai ca celelalte probe administrate in proces.
expertul nu este martor; Martorul relateaza instantei fapte percepute si cunoscute personal, expertul
cunoaste faptele procesului si instanta ii cere parerea din punct de vedere al cunostintelor sale de
specialitate in domeniul financiar - contabil.
Martorul este examinat asupra unor fapte pe care le-a cunoscut, expertul contabil in baza unei
insarcinari oficiale si a cunostintelor sale examineaza cele imprejurari care necesita lamuriri de
specialitate, prelucreaza si sistematizeaza informatiile obtinute si formuleaza concluzii menite sa
faciliteze stabilirea adevarului. Daca intamplator expertul contabil cunoaste faptele din proces el va fi
ascultat ca martor, calitate care primeaza celei de expert si in acest caz trebuie sa informeze instanta
si in consecinta renunta la efectuarea expertizei contabile.
Expertul se numeste direct de instanta de judecata afara de cazul in care partile se invoiesc in sedinta
de judecata asupra persoanei expertului. In lipsa unei astfel de invoieli expertul se numeste de catre
instanta dintre persoanele nepropuse de parti prin tragere la sorti.
Expertiza contabila poate fi efectuata numai de catre expertii contabili care au aceasta calitate
dobandita conform prevederilor legale.
Daca raportul de expertiza este intocmit de o persoana neabilitata sau incompatibila cu exercitarea
profesiei potrivit legii (expertul contabil este incompatibil cu exercitarea oricarei munci salarizate in
afara CECAR, cea de cadru didactic, sau de parlamentar si consilier municipal sau judetean)
expertiza contabila nu poate fi invocata sau nu poate costitui proba in justitie.
In functie de etapele procesului civil sau penal si de calitatea lucrarilor de expertiza desemnarea
expertului contabil se face astfel:
este numit de instanta din oficiu sau la cererea partilor in cazul expertizei dispuse pentru prima data
in litigiu respectiv;
este numit pentru a face o expertiza contradictorie (contraexpertiza) atunci cand instanta nu este
lamurita asupra adevarului de catre prima expertiza ce urmeaza a se efectua de regula de 3 experti;
Contraexpertiza poate fi efectuata si la cerere motivata a partii nemultumite de continutul primului
raport de expertiza contabila. (art.105 Cod procedura civila).

Pagină 8 din 14
este numit sa efectueze un supliment de expertiza, suplimentul de expertiza se efectueaza de acelasi
expert care a participat la expertiza propriu zisa; (prima expertiza sau contraexpertiza) dar care
urmareste obiective suplimentare la cererea instantei (altele decat cele din raportul initial).
Evidenta expertilor contabili care au primit viza pentru exercitarea profesiei, urmarirea incasarii
onorariilor si plata acestora sunt activitati de expertiza judiciara ce intra in atributiunile tribunalelor
judetene si ale Mun. Bucuresti.
In acest sens in cadrul tribunalelor judetene si Bucuresti functioneaza birourile locale pentru
expertize tehnice si contabile judiciare aflate in subordinea presedintelui tribunalului.
Pe baza Tabloului 3CECAR publicat in monitorul oficial, birourile locale tin evidenta expertilor
contabili in liste care cuprind modificari survenite referitoare la disponibilitatea expertilor, adresa si
telefonul acestora.
Modificarile intervenite in cursul anului fata de Tabloul CECAR publicat in monitorul oficial se
comunica de catre filialele locale (judetene) si ale Municipiului Bucuresti ale CECAR.
5. EFECTUAREA EXPERTIZEI CONTABILE IN PROCESELE CIVILE
Obiectivele expertizei contabile si intrebarile formulate clar si exact la care trebuie sa raspunda
expertul se stabilesc de instanta prin incheiere de sedinta.
Expertiza se poate efectua:
in instanta, daca problemele asupra carora urmeaza sa se pronunte expertul contabil pot fi lamurite
prin simpla expunere a parerii expertului, in aceasta situatie expertul contabil este ascultat de instanta
in sedinta publica iar parerea lui este consemnata de grefier intr-un proces verbal (note de sedinta);
in afara instantei, in cazul in care pentru efectuarea expertizei contabile sunt necesare verificari si
analize de documente, masuratori, confruntari, declaratii.
Procedural, fara a fi limitative, efectuarea expertizei contabile in procesul civil, presupune realizarea
urmatoarelor activitati:
Examinarea materialului documentar aflat la dosarul cauzei;
Examinarea altor documente aflate la parti sau la alte terte persoane care au legatura cu cauza, prin
expertiza la fata locului;
Analiza explicatiilor partilor;
Analiza actelor de control financiar si de expertiza contabila efectuate anterior in aceeasi cauza;
Studierea concluziilor expertizelor tehnice, acolo unde este cazul.
In ceea ce priveste examinarea materialului documentar aflat la dosarul cauzei se poate spune ca se
face la sediul instantei de judecata sau al altui beneficiar al expertizei. Daca materialul aflat in dosar
este insuficient pentru efectuarea expertizei contabile, expertul contabil solicita motivat organului
beneficiar, completarea acestuia.
In cazul proceselor civile, completarea dosarului se impune in situatiile in care lipsesc inscrisurile ce
trebuie supuse expertizarii.
3
CECAR-Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România

Pagină 9 din 14
Examinarea altor documente aflate la parti sau la alte terte persoane care au legatura cu cauza, prin
expertiza la fata locului:
Se efectueaza atunci cand expertul contabil apreciaza ca pentru a raspunde obiectivelor ce i s-au dat
spre rezolvare nu ii sunt suficiente documentele existente la dosarul cauzei, si in acest caz este
necesara extinderea cercetarii si asupra altor acte, evidente tehnic - operative si contabile care se afla
la partile in litigiu.
Pentru expertiza la fata locului expertul contabil are obligatia sa anunte partile prin citare despre
data, locul si cand incepe si se termina lucrarile la sediul acestora.
Citarea (anuntarea) de catre expertul contabil a partilor despre data si locul efectuarii expertizei
contabile sau cercetarii documentelor este necesara in toate cazurile in care se cerceteaza si alte
documente la sediul uneia din parti sau la terte persoane care au legatura cu litigiu.
Citarea este o garantie a dreptului de aparare a partilor si se face in scris prin sistemul de expediere a
recomandatelor cu confirmare de primire care se anexeaza la raportul de expertiza contabila.
Citarea legala nu este considerata satisfacuta daca expertul contabil a incunostintat partile chiar in
ziua in care efectueaza lucrarea deoarece nu exista certitudinea ca partea a luat cunostinta de locul
citarii si termen inainte de inceperea lucrarii si astfel nu ii da posibilitatea sa participe la expertiza
documentelor la fata locului.
Expertiza contabila este valabila daca partile au fost citate cu scrisoare recomandata, dar acestea nu
s-au prezentat la data, locul si ora comunicate.
Expertiza contabila facuta fara citarea partilor poate intra sub incidenta nulitatii, nulitatea decurgand
din necitare, poate fi invocata de oricare din parti la primul termen dupa depunerea raportului de
expertiza contabila.
Anularea raportului presupune refacerea expertizei contabile cu respectarea procedurii de citare a
partilor. Nu este necesara citarea partilor cand se face un supliment de expertiza contabila bazat pe
documente din dosarul cauzei existent la instanta.
Oricare ar fi natura unei expertize contabile respectiv amiabila sau judiciara in materie civila,
lucrarile tehnice referitoare la verificarea registrelor si actelor justificative sunt aceleasi. In orice
verificare care i se incredinteaza, in primul rand expertul contabil trebuie sa analizeze organizarea si
conducerea contabilitatii pe care este insarcinat sa o examineze si sa s asigure de sinceritatea
acesteia.
Sunt cazuri in care contabilitatea este intentionat aranjata sau condusa in asa fel in cat sa poata
favoriza si ascunda fraudele si falsurile urmarite de anumite persoane.
Verificarea actelor justificative pe baza carora se fac inregistrari in contabilitatea curenta trebuie sa
furnizeze obiectul unei preocupari deosebite si in acest sens este recomandabil ca verificarile sa se
faca atat din punct de vedere al sinceritatii si legalitatii acestor acte cat si al concordantei lor cu
inregistrarile din registrele contabile si balantele de verificare.
Atunci cand expertul contabil este insarcinat cu verificarea gestiunii unei societati comerciale este
indicat sa studieze si sa ia cunostinta in prealabil de actele constitutive, de procesele verbale ale
Consiliului de Administratie si Adunarii Generale a Actionarilor, precum si de regulamentul de

Pagină 10 din 14
organizare interioara, care ii pot furniza date utile si orientarea de ansamblu, in vederea aducerii la
indeplinire a misiunii ce i s-a incredintat de instanta.
Expertiza contabila isi bazeaza concluziile pe stiinta contabilitatii precum si pe acte, documente si
evidente care sunt intocmite cu respectarea normelor legale si care contin date reale.
Documentele si evidentele neoficiale neprevazute de normele contabile care sunt rezultatul initiativei
personale a celor care le intocmesc in vederea justificarii unor valori sau fapte asa cum ar fi cazul
bonurilor de mana se apreciaza ca marturii scrise care faciliteaza examinarea documentelor si
evidentelor oficiale reglementate.
Concluziile pe baza documentelor si evidentelor neoficiale se confirma in mod obligatoriu cu
documente si evidente legale, fara aceasta confirmare, documentele de evidenta neoficiale nu pot
constitui baza pentru concluziile expertizei contabile (nu se iau in consideratie)
In raport cu cele aratate mai sus prin analiza si corelare intre documente, evidente si alte surse de
informare, expertul contabil stabileste in primul rand valabilitatea documentelor justificative, a
corectitudinii inregistrarilor contabile si a gradului in care aceasta exprima realitatea si legalitatea
operatiunilor patrimoniale in legatura cu care s-au formulat intrebari, la care expertul trebuie sa
raspunda in raportul sau de expertiza contabila.
Pentru a se argumenta raspunsul la intrebarile formulate de organul beneficiar al expertizei in
legatura cu fapte, tranzactii, procese economice sau alte operatiuni economico-financiare,
neinregistrate sau inregistrate eronat in documente si in evidentele contabile se pot folosi o
multitudine de tehnici specifice expertizei contabile dintre care enumeram:
Reconstituirea cantitativa a unor evidente global valorice, pe baza inventarelor si a actelor de
gestiune, in cazul unitatilor de vanzare cu amanuntul;
Comparatia de stocuri prin stabilirea soldurilor maxime posibile la inventarul final.
Soldul maxim posibil = stocul de la inventarul precedent + intrari de marfuri pe baza de documente -
iesiri de marfuri pe baza de documente.
Tehnica comparatiei de control se utilizeaza pentru stabilirea realitatii operatiunilor, a datelor
inventariate si a preturilor practicate in cazul unitatilor de desfacere cu amanuntul a marfurilor. Ea se
dovedeste utila pentru argumentarea eventualelor fraude comise in gestiune deoarece face posibila
stabilirea cat mai aproape de realitate a cuantumului pagubei in cazul in care nu se foloseste metoda
de reconstituire cantitativa a gestiunii global valorice.
Corelarea intrarilor de materiale, produse sau marfuri in functie de consum, eliberari sau vanzari.
Aceasta tehnica are menirea sa constate:
- abateri sau lipsuri acoperite prin documente de evidenta;
- valabilitatea si legalitatea documentelor intocmite;
- realitatea operatiunilor inscrise de catre gestionar in documentele de intrare si iesire;
Tehnica de lucru consta in reconstituirea evidentei cantitative a gestiunilor pentru un anumit
sortiment de materiale, produs sau marfa si confruntarea acestuia cu stocul inventariat. In cazul in
care se constata abateri cantitative, metoda se extinde la toate sortimentele de bunuri din gestiune.

Pagină 11 din 14
Corelarea actelor contabile pentru stabilirea realitatii unui proces economic cu alt proces de influenta
reciproca asa cum ar fi:
Stabilirea corelatiei dintre facturile de aprovizionare cu notele de receptie si constatare de diferente
sau a bonurilor de lucru cu nota de predare a produselor la magazia de produse finite.
Controlul intergestionar se utilizeaza de expertiza contabila pentru stabilirea adevarului in situatia in
care se invoca dreptul explicatiei a unor lipsuri in gestiune, plusuri la aceleasi articole existente intr-o
alta gestiune.
Acest tip de control constata si explica imprejurarile care au determinat producerea eventualelor
pagube.
Aceasta tehnica de expertizare demonstreaza daca exista o legatura cauzala intre plusul dintr-o
gestiune si lipsa din cealalta gestiune, daca se intrunesc conditiile de compensare legala sau daca
diferentele respective sunt datorate neintocmirii documentelor de predare-primire pentru un lot de
produse restituit din depozit in sectia de productie pentru remedieri sau semnarea de catre gestionarul
depozitului a unor documente de predare-primire pentru o anumita cantitate de produse pe care de
fapt nu le-a primit.
Compensarea de marfuri potrivit legii poate opera numai intre plusuri si minusuri apartinand aceleasi
gestiuni si pentru aceeasi perioada de gestiune (intre doua inventarieri).
Cand se afirma insa ca plusurile apar in alta gestiune si se face dovada ca sunt create prin manipulari
gresite ale bunurilor (predare-primire fara documente sau semnarea documentelor fara primirea
bunurilor) nu se poate respinge apararea gestionarilor in ceea ce priveste suportarea contravalorii
acestora deoarece pe ansamblu entitatea economica nu este pagubita. Aceasta operatie nu reprezinta
o compensare ci corectarea unor erori, daca bunurile la care se refera imputatiile facute exista faptic
in alte locuri de depozitare ale entitatii, datorita unor omisiuni de intocmire a documentelor.
Operatiunea de   analiza a explicatiilor partilor se realizeaza in functie de datele epuizate si are
menirea de a stabili concordanta sau neconcordanta dintre explicatii si aceste date.
Cu ocazia efectuarii expertizei partile au obligatia sa dea expertului orice lamurire in legatura cu
obiectivele lucrarii, impiedicarea expertului contabil de a efectua lucrarile necesare ordonate de
instanta, nu poate fi inlaturat decat prin mijloace procedurale, asa cum ar fi:
a) obligarea partii la despagubiri pentru impiedicarea lucrarilor;
b) dispunerea prin incheiere executorie ca partile sa permita accesul expertului contabil si sa-i dea tot
sprijinul precum si solicitarea concursului autoritatilor publice locale, politie, procuratura in cazuri
deosebite.
In cadrul celeilalte etape, analiza actelor de control si de expertiza contabila efectuate anterior in
aceasta cauza, se poate mentiona faptul ca pentru asigurarea calitatii expertizei contabile, expertul
contabil trebuie sa analizeze si continutul actelor de control si a eventualei expertize contabile
anterioare in aceeasi cauza pentru a se convinge daca au fost respectate toate normele legale, daca au
fost efectuate concret calculele si daca au fost delimitate just perioadele de gestiune si raspunderile
persoanelor implicate in cauza.
Expertul contabil prezinta comparativ pe fiecare problema situatia stabilita de controlul si de
eventuala expertiza anterioara in raport cu cea stabilita de expertiza contabila curenta. Daca in cauza

Pagină 12 din 14
respectiva s-au facut mai multe actiuni de control pe aceeasi problema dar cu concluzii diferite este
necesar ca expertul sa analizeze separat fiecare proces verbal de control si sa arate documentat
cauzele care au dus la concluzii diferite precum si pozitia sa fasa de aceste concluzii.
Expertul contabil examineaza procesul verbal de control care a condus la declansarea cauzei in
instanta de judecata atat sub aspectul formei cat si al fondului.
In ceea ce priveste forma actului de control expertul contabil examineaza daca exista explicatii scrise
ale persoanelor deferite justitiei, concluziile comparatiilor financiar-contabile al entitatii economice
si masurile dispuse de conducere in raport cu constatarile controlului.
Sub aspectul fondului actelor de control expertul contabil are in vedere:
Daca documentele si evidentele pe care s-au intemeiat concluziile controlului au fost intocmite cu
respectarea normelor legale si daca contin date reale.
Daca exista documente care au legatura directa cu obiectivele expertizei, dar nu au fost luate in
considerare de control;
Daca s-au determinat argumentat cuantumul lipsurilor si s-au stabilit legal raspunderea persoanelor
vinovate;
Daca concluziile controlului sunt in concordanta cu prevederile legale.
Consultarea organelor de control si a expertilor care au efectuat lucrarile anterioare in cauza
expertizata reprezinta o necesitate pentru elucidarea tuturor aspectelor pe care le ridica expertiza
contabila.
In acest mod expertul contabil lamureste complet punctele de vedere diferite si rezolva deosebirile de
pareri ale diferitelor organe care s-au pronuntat anterior in cauza expertizata.
Aceasta consultare contribuie la asigurarea calitatii expertizei dar are caracter facultativ pentru
concluziile expertului.
Consultarea organului de control de catre expertul contabil este obligatorie numai in situatia in care
expertiza reduce substantial prejudiciul stabilit la control si preintampina eventualele obiectiuni
ulterioare sau erori, si permite totodata formularea concluziilor ferme in cadrul expertizei contabile.
Activitatea de studiere a concluziilor expertizei tehnice presupune sa se efectueze mai intai expertiza
tehnica si apoi cea contabila.
Concluziile expertizei tehnice nu sunt obligatorii pentru expertiza contabila care pe baza datelor
contabile le poate confirma sau infirma.
Expertiza tehnica se stabileste in diverse situatii cum ar fi: stabilirea integritatii valorilor materiale,
realizarea unor operatiuni, determinarea calitatii unor produse, continutul unor anumite lucrari,
volumul manoperei si a materialelor necesare pentru executarea lor si altele.
Aceste expertize se realizeaza de catre experti tehnici, specialisti in diverse domenii ale vietii
economice.

Pagină 13 din 14
4
Expertul contabil poate fi pus in imposibilitatea efectuarii expertizei contabile din diverse situatii
cum ar fi:
Necesitatea efectuarii unui control gestionar prealabil;
Aducerea la zi a evidentei tehnic-operative si contabile;
Necesitatea efectuarii prealabile a unor expertize tehnice si grafologice;
Insuficienta actelor de control puse la dispozitie s.a.
Pentru constatarea imposibilitatii efectuarii expertizei contabile, expertul are obligatia sa analizeze cu
raspundere materialul de la dosarul cauzei astfel ca numai in situatii absolut necesare sa recurga la
asemenea masura care are drept efect prelungirea termenului de solutionare a cauzei.
Cand nu se poate efectua expertiza dintr-unul din motivele aratate mai sus se intocmeste proces
verbal de imposibilitate a efectuarii expertizei care se depune la beneficiarul acesteia pentru
inlaturarea cauzelor si asigurarea in viitor a conditiilor de intocmire a raportului.
Sunt si situatii in care pe baza documentelor aflate la dosarul cauzei se poate raspunde numai la o
parte din obiectivele stabilite.
In aceste situatii expertiza sesizeaza organul beneficiar pentru a lua masurile de asigurare a tuturor
conditiilor pentru a raspunde la toate obiectivele urmand ca sa intocmim raport pentru intrebarile
solutionabile, iar ulterior sa raspunda si la celelalte obiective ale expertizei.

Bibliografie :
1.Sursa:https://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/EXPERTIZA-CONTABILA-IN-
PROCESU351.php
2.CECCAR (2001). Cartea expertului contabil și a contabilului autorizat, ediţia a III-a revizuită si
adăugită, Editura CECCAR, Bucureşti.
3.CECCAR (2002). Codul etic naţional al profesioniştilor contabili,ediţia a II-a revăzută şi
reclasificată în conformitate cu Codul etic internaţional al profesioniştilor contabili, elaborat si
revizuit de IFAC în noiembrie2001, Editura CECCAR, Bucureşti.

4
Sursa:https://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/EXPERTIZA-CONTABILA-IN-PROCESU351.php

Pagină 14 din 14

S-ar putea să vă placă și