Coordonator: Prof.

Priescu Augustina-Marcela

Absolvent: Fugaru Petre-Gigi

Argument Capitolul I. CAPITOLUL I. CONCURENTA- COMPONENTA A PIETEI

1.1. Concurenta 1.2. Forme ale concurentei 1.3. Identificarea concurentilor 1.4. Clasificarea concurentei in mediul de afaceri 1.5. Concurenta directa

Capitolul II. INFLUENTA CONCURENTEI DIRECTE LA SC GIGI SRL

2.1. Prezentarea generala a SC GIGI SRL
2.2. Analiza financiara a societatii 2.3. Concurenta directa si influenta sa la SC GIGI SRL 2.4. Imaginea firmei promovata pe piata 2.5. Evaluarea ofertei de produse si servicii la SC GIGI SRL 2.6. Competitivitatea in mediul de afaceri 2.6.1. Selectarea ofertelor optime ale furnizorilor 2.6.2 Principalii concurenti ai unei intreprinderi 2.6.3 Forte care actioneaza asupre concurentei pe o piata

2.7.Orientarea spre client o componenta asuccesului si mentinere unei firme pe piata

Anexa Bibliografie

Concurenta in mediul de afaceri reprezinta totalitatea relatiilor dintre cei care actioneaza pe aceeasi piata pentru realizarea propriilor interese (castigarea si conservarea clientelei, in scopul rentabilizarii proprei activitati) in conditii de libertate economica. Instrumentele luptei de concurenta sunt de natura economica si se concretizeaza in: reducerea costurilor sub cele ale concurentilor; diminuarea preturilor de vnzare; ridicarea calitatii; acordarea unor facilitati clientilor. Raiunea principal de a fi in domeniul concurenei este determinat de faptul c piaa nu poate, n mod natural, s funcioneze normal, fiind necesare intervenii din afar, care s-i asigure o evoluie corespunztoare. Este bine cunoscut rolul fundamental jucat de pia i concuren n garantarea bunstrii consumatorilor, n realizarea unei repartiii optime a resurselor i n oferirea unei motivaii puternice privind creterea eficienei i a nivelului tehnic i calitativ al produciei.

Concurenta este definita ca o confruntare intre agettii economici pentru castigarea si conservarea clientelei, in scopul rentabilizarii proprei activitati.

Potrivit unei caracterizari mai cuprinzatoare, prin concurenta se intelege lupta dusa, atat pe plan national, cat si international, intre firme de productie, comerciale, bancare etc., in scopul realizarii unor profituri cat mai mari, ca urmare a acapararii unor segmente tot mai largi de piata si, in consecinta, a sporirii volmului de afaceri.

n funcie de numrul de concureni i gradul de difereniere al produselor ntlnim

Concurena perfect

Concurena imperfect
cu forme:
monopol; concuren monopolist; monopson oligopol; oligopson

F O R M E L E

C O N C U R E N T E I

n funcie de nevoile satisfcute ntlnim:

Concuren direct:

concuren de marc; concuren la nivel de industrie;

concuren formal; concuren generic.

Concuren indirect:

A. Concurenta de marca Concurenta cea mai evidenta are loc ntre ntreprinderi care apar pe piata cu bunuri identice sau diferentiate nesemnificativ destinate satisfacerii acelorasi nevoi. n acest caz diferentierea dintre concurenti se realizeaza prin imaginea de marca pe care fiecare se straduieste sa confere produselor proprii utliznd mijloace si tehnici corespunzatoare. De aceea ea este cunoscuta sub denumirea de concurent de marca (n aceasta situatie se gasesc de exemplu producatorii de pine, benzina).

B. Concurenta la nivel de industrie/ntreprindere ntreprinderile pot concura si prin oferirea de produse similare care satisfac n masura diferita aceasi nevoie. n acest caz competitia se realizeaza prin diferentierea calitativa a produselor. De regula, producatorii acestor produse, alcatuiesc mpreuna o industrie, iar concurenta dintre ei poarta numele de concurenta la nivel de industrie (de exemplu, ntr-o astfel de postura apar firmele din industria automobilelor).

Concurenta directa apare n situatiile n care ntreprinderile se adreseaza acelorasi nevoi furniznd produse similare sau identice.

Identificarea concurenilor.
Identificarea concurenilor ce vor fi atacai i a celor ce vor fi evitai Analiza concurenei presupune:

Stabilirea obiectivelor concurenilor

Anticiparea reaciilor concurenilo Identificarea punctelor tari i a punctelor slabe.

Determinarea strategiilor concurenilor.

STUDIU DE CAZ - S.C. GIGI S.R.L

Societatea a fost infiintata in baza legii 31/1990 si functioneaza conform statutului societatii si a legilor in vigoare. A fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Camera de Comert si Industrie Gorj, sub numarul de inmatriculare J18/496/1998 in anul 2012, avand ca obiect de activitate fabricarea produselor de patiserie, mai exact a covrigiilor de diferite sortimente.

Societatea Comerciala are forma juridica de societate cu raspundere limitata, sediul societatii fiind in Romania, localitatea Tg-Jiu, str. v. Alexandri, nr. 210, judetl Gorj.

Fia de identitate a firmei concurente:

* permite sintetizarea unui

numr mare de informaiireferitoare la o firm;

constituie un mijloc important de analiz i comparaie apropiei firme cu firme concurente; ar putea s cuprind urmtoarele elemente:

a. Elemente de identitate: localizarea geografic, statut juridic; istoric etc. b.Poziia deinut pe pia: cota de pia deinut i evoluia ei; imagine firmei pe pia; fidelitatea clienilor fa de firm etc. c.Strategia adoptat: obiective; piee int; poziionare pe pia etc. d.Elemente specifice: diversitate sortimentl; preuri practicate; servicii oferite etc. e.Potenialul deinut: resurse umane, materiale, financiare, tehnologice,logistice

Evaluarea ofertei de produse si servicii a concurentilor S.C. GIGI S.R.L se realizeaza cu ajutorul fisei de identitate a concurentei

O alta afacere in sistem de franciza care s-a dezvoltat este Simigeria Petru. Se pare ca prima covrigarie Petru a aparut in 1939 ca o mica afacere de familie care a fost apoi confiscata de comunisti. Afacerea a fost reluata dupa zeci de ani de nepoti, iar incepand de anul trecut afacerea se dezvolta destul de puternic in tara. A reaparut la Cluj, apoi la Timisoara si apoi la Brasov. Din ianuarie 2012 simigeria Petru s-a extins si la Tirgoviste, Buzau, Arad, Botosani, Targu-Jiu, Radauti si Dorohoi dupa ce in 2011 s-a deschis la Campulung Muscel, Constanta, Oradea, Baia Mare, Pitesti.

1. Puterea furnizorilor : Volumul produciei furnizorilor Identitatea mrcii Costurile de redirecionare etc. 2. Puterea cumprtorilor: Gradul de informare al cumprtorilor Produse substituente

Diferenele dintre produse etc.

3. Gradul de rivalitate: Barierele la prsirea pieei Concurenii diveri Identitatea mrcii etc. 4. Barierele la intrarea pe pia: Economii de scar Accesul la reeaua de distribuie Politicile guvernamentale etc.

Forte care actioneaza asupta concurentei pe o piata

5. Ameninrile substituenilor:
Numrul alternativelor Eficiena economic a alternativelor

Competitivitatea agentului economic este dat de: Costuri; Calitate; Servicii. Diferenierea ofertei firmei este aciunea de concepere a unui set de diferene relevante pentru a o deosebi de cea a concurenilor. Modalitile de difereniere a ofertei sunt urmtoarele: Prin produse; Prin servicii; Prin imagine; Prin comportamentul personalului; Prin poziionarea ofertei.

1. Angheni, S., Volonciu, M., Stoica, C., Drept comercial, Curs universitar, Ediia 3, Ed. All Beck, Bucureti, 2004; 2. Apan, R. D., Creditul destinat consumului - Protecia intereselor economice ale consumatorilor, Ed. Sfera Juridic, Cluj Napoca, 2004; 3. Brsan, C., Ticlea, A., Dobrinoiu, V., Toma, M., Tufan, C., Societile comerciale, Vol. I i II, Ediie revzut i adugit, Casa de editur i pres ANSA S.R.L., Bucureti, 1995; 4. Blythe, J., Comportamentul consumatorului, Ed. Teora, Bucureti, 1998; 5. Boroi, G., Drept civil. Partea general, Ed. All Educational, Bucureti, 1998; 6. Calais-Auloy, J., Steinmetz, F., Droit de la consommation, Ed. 5, Dalloz, Paris, 2000; 7. Cpn, O., Dreptul concurenei comerciale, Ediia a II-a, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1998; 8. Cpn, O., Dreptul concurenei comerciale. Concurena onest, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1992; 9. Cpn, O., Dreptul concurenei comerciale. Concurena patologic. Monopolismul, Ed. Lumina Lex, Bucureti, 1993; 10. Cpn, O., Societile comerciale, Ediia a II-a, actualizat i ntregit, Ed.Lumina Lex, Bucureti, 1996;