CUPRINS ARGUMENT..3 CAPITOLUL I.

IMPOZITELE
1.1. Prezentarea generala a impozitelor....4 1.2. Impozitele indirecte ....5 1.3.Categorii de impozite indirecte ........................................6 1.3.1. Taxele de consumaie ....................................................6 1.3.2. Taxele vamale ..........................................................8 1.3.3. Monopolurile fiscale ..................................................10 1.3.4. Taxele de nregistrare si de timbru ...................10

CAPITOLUL II. DETERMINAREA TAXA ADAUGATALA LA S.C. HOPEWINS S.A.

PE

VALOAREA

2.1. Taxa pe valoare adaugata in Romania .............................................11 2.1.1. Baza de impozitare si cotele legale.................................11 2.1.2. Sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata................13 2.1.3. Regularizarea taxei pe valoare adaugata........................16 2.2. Determinarea taxei pe valoare adaugata la SC.HOPEWINS.SA........18 2.1.4. Prezentarea generala a S.C. HOPEWINS S.A..................18 2.1.5. Calculul taxei pe valoare adaugata la SC.HOPEWINS.SA.............................................................19

BIBLIOGRAFIE .......................................................................................20 ANEXA ................................................................21

ARGUMENT 2

Impozitele si taxele constituie componente tot mai importante ale vietii economice prin intermediul carora se acumuleaza resursele financiare la dispozitia statului , reprezentand de fapt fundamentul si motivatia pe care este constituita fiscalitatea . Impozitele indirecte sunt institutie de stat asupra vanzarilor de marfuri si prestarilor de servicii . Cotele utilizate pentru calcularea acestor impozite nu sunt diferentiate in functie de venitul, averea sau situatia personala a celor care cumpara marfuri sau apeleaza la servicii. Daca raportam impozitele indirecte la veniturile realizate din diferite categorii sau grupuri sociale , vom constata ca ponderea acestor impozite, in venituri, este cu atat mai mare, cu cat veniturile realizate sunt mai mici . La impozitele indirecte nu se acorda nici un fel de scutire, de unde rezulta ca acestea au un caracter regresiv :asadar , impozitele asupra consumului nu tin seama de principiul echitatii fiscale, impovarand contribuabilii cu capacitate redusa de plata si favorizeaza pe cei aflati la polul opus . * Referindu-se la rolul impozitelor, economistul francez Pierre Lalumiere, sublinia ca impozitele pot fi folosite pentru a incuraja (sub forma exonerarii ) sau pentru a descuraja ( pe calea suprataxarii ) o anumita activitate economica . ** Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect nou pe plan mondial, adoptat initial in Franta din initiativa lui Maurice Laure in anul 1954 . Concomitent cu Franta sau ulterior au mai introdus acest tip de impozit si tari precum Danemarca si Brazilia (1967), Germania si Uruguay (1968), Suedia si Olanda (1969), Marea Britanie (1971). Fundamentul introducerii taxei pe valoarea adaugata si-a gasit motivatia in substituirea diverselor taxe practicate asupra cifrei de afaceri si folosirea ei ca taxa unica perceputa in diferite stadii ale productiei de catre producatori . Fiecare producator era indreptatit prin lege sa deduca taxa pe valoarea adaugata suportata anterior in procesul de productie propriu . Din multitudinea de cote care au functionat initial, numarul lor s-a redus treptat ajungandu-se la patru : cota normala, cota majorata, cota redusa si cota intermediara. Franta generalizeaza aplicarea taxei pe valoarea adaugata in ianuarie 1968. Pe continentul european in anul 1967, dupa zece ani de la semnarea tratatului de la Roma, in cadrul Comunitatii Europene au fost adoptate o serie de directive care au pus bazele legislative ale acestui tip de impozit indirect . Integrarea economica intr-o Piata unica, fara frontiere, este mai profunda decat alta forme de cooperare cum ar fi zonele de liber schimb, uniunile vamale si pietele comune, toate acestea mentinand frontierele fizice . Printr-o maniera generala a fost recunoscut faptul ca regulile de impozitare constituie, de asemenea, un elemant important pentru realizarea Pietei Unice, dar ca dezvoltarea acesteia pusese dificultati sistemelor fiscale, mai ales in ceea ce priveste protectia bazelor de impozitare si prevenirea fraudei si evaziunii fiscale transfrontiere. .

CAPITOLUL I. IMPOZITELE
3

1.1. Prezentarea generala a impoitelor Impozitul reprezinta o prelevare baneasca obligatorie si nerambursabila la dispozitia statului, asupra unei parti din veniturile si/sau averea persoanelor fizice sau juridice. Trasaturile si rolul impozitelor: 1. titlul definitiv sau nerambursabil 2. absenta contraprestatiei directe sau imediate si de valoare egala din partea statului catre platitori 3. sarcina fiscala se stabileste persoanele fizice sau juridice, desemnate de lege pentru a fi subiecti sau platitori ai impozitelor 4. rolul impozitelor se manifesta pe plan financiar, pe plan economic, pe plan social. Elementele impozitului: subiectul impozitului este persoana fizica sau juridica desemnata de lege pentru plata impozitului. El poate fi numit si platitor si contribuabil. Sunt impozite in cazul carora persoana care suporta realmente impozitul nu este aceeasi cu persoana definita ca subiect sau platitor. In asemenea cazuri, suportatorul impozitului este cel ale carui cheltuieli cresc pe seama impozitului inclus in pretul platit vanzatorului; obiectul impozabil este materia supusa impunerii. Aceasta poate fi venitul sau averea, produsele care fac obiectul vnzrii, serviciile prestate, bunurile si serviciile importate; sursa impozitului este venitul sau averea din care se pltete impozitul. Sursa poate coincide cu obiectul, in cazul impozitelor directe, sau poate sa nu coincid cu aceasta, in cazul impozitelor indirecte; cota impozitului reprezint mrimea impozitului fixat de lege pe o unitate de impunere, stabilita in expresii fizice sau in mrimi procentuale; asiesta sau modul de asezare si percepere reprezinta ansamblul de procedee si masuri folosite pentru dimensionarea impozitului si incasarea acestuia la bugetul statului; termenul de plata indica data pana la care trebuie efectuata plata impozitului la buget. Taxa, conform Legii finantelor publice reprezinta suma platita de o persoana fizica sau juridica, de regula, pentru serviciile prestate acesteia de catre un agent economic, o institutie publica sau un serviciu public. Taxele au trasaturi specifice impozitelor, printre care mentionam: caracter obligatoriu titlu nerambursabil urmarirea in caz de neplata Intre impozite si taxe exista si deosebiri:

daca impozitele nu presupun o contraprestatie directa si imediata din partea statului, in schimb taxele au dreptul platitorului sa beneficieze de un anumit serviciu, pe cat posibil imediat la impozite, termenele de plata se stabilesc in prealabil, in timp ce termenele de plata ale taxelor se fixeaza, de regula, in momentul solicitarii serviciilor. 1.2. Impozitele indirecte

Alturi de impozitele directe orice ar apeleaz i la cele indirecte care mbrac forma impozitelor pe cheltuieli (pe consum). Pentru a pune n eviden coninutul i necesitatea impozitrii indirecte se impune compararea diferenelor ce exist, att din punct de vedere stiinific, ct si juridico-administrativ, ntre cele dou mari categorii de impozite: directe si indirecte. Din punct de vedere stiinific, o prim deosebire reiese din aceea c, dac n cazul impozitelor directe obiectul acestora l reprezint existena venitului/averii, n cazul celor indirecte obiectul impunerii l constituie cheltuirea/consumul venitului/averii. O a doua diferen ntre cele dou tipuri de impozitare rezid n incidena si repercursiunea lor, adic a modului n care impozitele afecteaz pe cineva si ceva. Impozitele directe au o inciden direct, adic pltitorul este aceeai persoan cu suportatorul si nu pot fi repercutate (de regul) asupra altor persoane. n cazul impozitelor indirecte, incidena (sarcina fiscal) este indirect, acest lucru fiind prevzut prin lege. Din punct de vedere juridico-administrativ se distinge o alt diferen important ntre cele dou categorii de impozite. Astfel, n cazul impozitrii directe a venitului sau averii exist aa numitul rol nominativ (o poziie, un fiier n memoria calculatorului); orice pltitor are o pozitie deschis la fisc. Acest lucru nu se regsete nsa si la impozitele indirecte unde nu se cunoaste dinainte contribuabilul. Printre avantajele impozitelor directe putem aminti echitatea fiscal si faptul c asigur statului venituri relativ stabile. Impozitarea direct are marele dezavantaj al perceperii lente, la mari intervale de timpa impozitului. De asemenea, impozitarea direct este vizibil si, mai ales, iritabil pentru contribuabili si, nu independent de acestea, prezint un randament destul de sczut. Impozitarea indirect prezint marele avantaj al randamentului, deoarece se impun nuun profit, un venit, o avere ci o circulaie, o vnzare, o cumprare, un consum. Un alt avantaj este rapiditatea perceperii impozitului i n acelai timp este si mai puin costisitoare dect impozitarea direct. Marele inconvenient al impunerii indirecte l reprezint inechitatea fiscal, pe de o parte, ca urmare a proporionalitatii cotei de impunere, iar, pe de alt parte, din cauza faptului c nu tine seama de situaia personal a pltitorului.

1.3. Categorii de impozite indirecte Principalele categorii de impozite indirecte sunt: taxele de consumatie; taxele vamale; monopolurile fiscale; taxele de nregistrare si de timbru 1.3.1. Taxele de consumatie Cea mai rspndit form de aezare a impozitelor indirecte o reprezint taxele de consumatie. Poart denumirea de taxe dintr-o simpl obisnuint, n fond acestea sunt impozite n sensul c sunt obligatorii, nu presupun o contraprestaie si sunt fr o destinaie special. Taxele de consumatie se aseaz n dou moduri: fie ca tax general pe consum taxa pe valoarea adaugat ; fie ca un impozit (tax) special asezat numai pe vnzarea anumitor bunuri accizele. 1. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) Forma sub care exist n prezent taxa general de consumatie este taxa pe valoarea adugat (TVA).Taxa pe valoarea adugat (impozitul unic ncasat fractionat cum mai este denumit) se calculeaz asupra cresterii de valoare, adugat de fiecare agent economic care particip la ciclul realizrii unui produs sau la executarea unei lucrri care intr sub incidenta acestui impozit.Pltitori de TVA sunt toi agentii economici care vnd produse, execut lucrri sau presteaz servicii. Obiectul impozabil este reprezentat de valoarea bunurilor, a lucrrilor si a serviciilor la preturile de facturare. Materia impozabil este suma global a vnzrii. Suportatorul este consumatorul final. Pentru a determina sumele de plat ctre autoritatea public orice agent conomic nfiinteaza cel putin patru conturi: TVA colectat, TVA deductibil, TVA de plat, TVA de recuperat. Mecanismul prin care se determin TVA datorat bugetului statului l prezentam ncontinuare succint. n contul TVA colectata se nregistreaz TVA ncasat la vnzarea produsului sau lucrrii. n contul TVA deductibil se nregistreaza TVA pltita la cumprareade ctre agentul economic a valorilor materiale, la receptionarea lucrrilor care i s-au fcut sau la plata prestaiilor n favoarea sa. Aceast TVA deductibil exprim un drept (o creant) al

pltitorului fat de stat. Scznd din TVA colectat TVA deductibil rezult ceea ce are de pltit agentul economic statului (TVA de plat). Dac aceast diferent este negativ, adic TVA colectat este mai mica decat TVA deductibil, atunci nseamn c agentul economicare de recuperat de la stat acest sum. Se observ usr c agentul economic nu este afectat de TVA, acesta doar l pltese. Cel care l suport efectiv este consumatorul final. n ceea ce privese comerul exterior, nu se pltese TVA pentru exporturi, iar la importuri exist taxa de compensare. Pentru exporturile fcute statul restituie firmei TVAdeductibil (pltit n amonte). n activittle de export datorit detaxrii mrfurile acestea devin mai competitive prin pret. TVA perceput la import are rolul de a compensa pierderile la export care apar datorit detaxrii. Dac mrfurile s-ar livra la intern ncasarile statului ar creste. De asemenea, prin acest TVA la importuri are loc si o egalizare a sanselor pentru firmele nationale n raport cu cele strine, pentru c dac nu ar exista TVA de import mrfurile externe ar fi mai competitive prin pret dect cele nationale. TVA are o mare elasticitate fat de procesele economice n sensul c, dac afacerile se dezvolt si TVA colectat, respectiv TVA de plat vor fi mai mari. Daca vnzrile stagneaz si cuantumul TVA va fi mai mic si n consecint si ncasrile statului. Astfel, TVA ca de altfel toate impozitele indirecte "copiaz" mersul economiei. TVA este un impozit cu un randament fiscal ridicat, ns ca orice impozit indirect esteinechitabil. Acest lucru se traduce prin aceea c devine regresiv n raport cu cresterea veniturilor i nici nu se preteaz la un minim neimpozabil. Astfel, TVA afecteaz mai pronunat persoanele cu venituri mici si pe cele care i afecteaz o mare parte a veniturilor lor pentru cheltuieli de consum (de multe ori independent de vointa lor fiind vorba de cheltuieli de strict necesitate). 2. Accizele Distinct de TVA n toate statele exist taxe speciale de consumatie care "lovesc" numai anumite produse. Accizele sunt aceste taxe speciale de consumaie i se aeaz, de regul, pe vnzarea acestor grupe aparte de produse. n prezent, aceste grupe speciale de produse care fac obiectul accizelor suntreprezentate, n principal, de bunurile care duneaz sntii si de produsele considerate de lux. Spre exemplu, n ara noastr se pltesc accize pentru urmtoarele grupe de produse: alcoolul etilic alimentar, derivatele sale si orice alte buturi alcoolice; produsele petroliere (exceptie face pcura); produsele din tutun; alte produse si grupe de produse: cafea, bijuterii (cu excepia verighetelor), autoturisme, parfumuri, blnuri naturale, articole din cristal, ape minerale, armele de vntoare si de uz individual. 7

Prezentm selectiv, cteva produse accizate n alte tri: - Frana: vinul, cidru, berea, apele minerale; - Germania: tutunul, cafeaua, ceaiul, uleiurile minerale; - Marea Britanie: spirtul, berea, tutunul, uleiurile minerale. Scopul accizelor este unul fiscal, desigur, i anume formarea de resurse la dispozitia statului. Cel puin la fel de important este ns i motivaia de ordin social a accizelor, prin faptul c acestea pot fi folosite ca si prghii fiscale pentru controlarea consumurilor, n sensul descurjrii acelora care, spre exemplu, duneaz sntii. Pltitorii accizelor sunt agenii economici care import produsul respectiv pentru vnzare, productorii sau vnztorii acestuia. Ca si n cazul TVA, suportatorul este nsa, cel care cumpr produsul respectiv, adic consumatorul final. Acciza se calculeaz, de regula, n dou moduri, n funcie de cum este exprimat cota de impunere pentru fiecare produs accizat n parte. Astfel, cota de impunere poate fi: - fie o cot fix n lei sau n euro pe unitatea de msura specific (de exemplu pe litru, pegradul de concentraie, pe cifra octanic etc); - fie o cota procentuala care se aplic asupra bazei de impozitare. 1.3.2. Taxele vamale Taxele vamale sunt un impozit indirect care apar ca urmare a interveniei statului n comerul internaional. Aceast intervenie a statului n economie se realizeaz pe dou ci: direct si indirect. Pe cale direct statul poate interveni, fie prin msuri cantitative asupra importurilor sau exporturilor (este vorba de contingentri, prohibiii etc), fie prin reglementarea schimburilor. Ceea ce se impune este valoarea n vam a produselor care fac obiectul tranzaciei externe. Cota de impunere, adic nivelul taxei vamale, este prevzut prin lege. Deoarece taxele vamale sunt multiple ca numr, ca mod de aezare si fiecare avnd efecte diferite, pentru a elabora o politic vamal corespunztoare intereselor generale alestatului se impune o clasificare a lor. Multimea taxelor vamale poate fi ordonat dup cel puin patru criterii: n functie de sensul fluxurilor comerciale; dup modul de fixare;- dup modul de percepere al taxei;- dup scopul instituirii taxelor vamale. A .n functie de sensul fluxurilor comerciale regsim: taxe vamale de import; taxe vamale de export taxe vamale de tranzit. Taxele vamale cu ponderea cea mai mare sunt cele de import si acestea se pltesc de ctre importatori o dat cu depunerea documentelor ce atest efectuarea tranzaciei. Aceast tax vamal se adaug la preul de cumprare, sporind astfel preul la care se vor vinde aceste produse n interiorul rii importatoare. n final 8

taxa va fi suportat de consumatorul individual, ca de altfel, n cazul tuturor impozitelor indirecte.Taxele de export se ntalnesc rar, deoarece statele sunt interesate n general nncurajarea exporturilor. Ratiunea lor este una fiscal i se ntalnete n rile care au nevoie stringent de venituri i le pot obine, n principal, doar prin taxarea exporturilor (spre exemplu n rile care export masiv bogaii naturale: minereuri, cafea, cacao etc). Un alt scop al acestor taxe vamale ar fi acela al descurajrii exporturilor de materii prime neprelucrate.Taxele vamale de tranzit sunt introduse doar cu scop fiscal, deoarece nu afecteaz nici producia, nici consumul, dar fiind utilizat teritoriul naional, statul impune tax. Sunt practicate n cazuri foarte rare deoarece statele sunt interesate n general n tranzitareateritoriului lor, obinnd diverse beneficii de pe urma acestui lucru. B. Dup modul de fixare taxele vamale pot fi: taxe vamale autonome; taxe vamale convenionale; taxe vamale autonom-convenionale; taxe vamale asimilate. Taxele vamale autonome se aplic la importurile din rile cu care nu exist acorduri privind "clauza naiunii celei mai favorizate". Taxele vamale convenionale au un nivel mai redus dect cele autonome i se aplic asupra relaiilor comerciale ntre rile care fac parte din anumite uniuni vamale. Se mai numesc i taxe vamale prefereniale. Taxele vamale asimilate sunt temporare, ele fiind introduse cu ocazia preluriisistemului vamal al unei alte tri. C.Dup modul de percepere al taxei ntalnim: taxe vamale ad valorem; taxe vamale specifice; taxe vamale mixte. Taxele vamale ad-valorem presupun utilizarea unei cote procentuale definite care seaplic asupra bazei de impozitare (valoarea n vam). Acest tip de taxe vamale sunt cel maintalnite. Utilizarea lor are avantajul simplitii, dar prezint neajunsul fiscal al variaiei randamentului, ca urmare a modificrilor frecvente a preurilor pieei mondiale. Taxele vamale specifice sunt stabilite ca sum fix pe unitatea de msur a utilitti importate. D. Dup scopul instituirii taxelor vamale regsim: taxe vamale cu scop fiscal; taxe vamale cu scop protecionist; taxe vamale cu scop preferenial; taxe de sanciune. Taxele vamale prefereniale sunt determinate de negocierile ntre guverne i constau ntr-o reducere reciproc a taxelor vamale. Taxele vamale de sanctiune pot imbraca urmatoarele forme: taxe anti-dumping (=pre mondial preul de dumping);

taxe compensatorii se aplic la produsele importate care beneficiaz n ara de origine de subvenii ilegale; taxe de retorsiune se aplic atunci cnd un stat partener n relaii comerciale i ridic taxele vamale, fr a se fi czut de comun acord asupra acestui lucru sau fr o consultarereciproc prealabil. Asezarea taxelor vamale porneste de la declaraia vamal de import. Fiecare declaratie de import este nsoit de licen care atest legalitatea tranzaciei, factura, documentele de transport internaional, certificatul care atest originea mrfurilor i alte documente. Baza o reprezint factura deoarece pornind de la aceasta se calculeaz valoarea nvam.Valoarea n vam cuprinde preul extern transformat n moneda naional la cursul oficial al zilei, la care se adaug cheltuielile de transport, cheltuielile de asigurare si alte cheltuieli efectuate pentru transportul mrfii pn la vam.Asupra acestei valori n vam se aplic taxa vamal. Dup achitarea acesteia se primete n scris "liberul de vam" si operaia de vmuire s-a ncheiat. Ansamblul taxelor vamale ale unei ri se constituie n tariful vamal. Tariful vamal stabilete modul concret de aplicare al taxelor vamale pe fiecare produs n parte. Practic este reprezentat de o list vamal care cuprinde toate produsele ce fac obiectul comerului internaional si conine precizri precise privind modul de percepere al taxelor vamale. 1.3.3. Monopolurile fiscale Prin monopol fiscal se nelege dreptul statului de a produce si/sau comercializa, n regim de exclusivitate, anumite produse.Veniturile realizate stat din monopolurile fiscale sunt reprezentate de profitul obtinut din activitatea de producie sau comercializare n regim exclusiv si de taxa cuprins n pretul de vnzare ncasat de la consumatori. Practic, acest impozit (tax) fixat asupra pretului de vnzare si care se include n acesta, se numete monopol fiscal. 1.3.4. Taxele de nregistrare si de timbru Aceste taxe sunt obligatorii numai n cazul n care ceteanul solicit un serviciu din partea statului.n prezent exist o multitudine de astfel de taxe si cteva dintre ele le vom prezenta mai jos. Taxele judectoreti si notariale sunt printre cele mai des ntalnite si se pltesc pentru diferite procese. Taxele notariale reprezint o tax datorat bugetului statului pentru diferitenregistrari. Pe lng taxele de nregistrare mai exist si ase tipuri de taxe de timbru: timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric i al artelor plastice, care alimenteaz diferite fonduri publice destinate susinerii unor activitti din domeniul culturii etc.

10

CAPITOLUL II. DETERMINAREA TAXA PE VALOAREA ADAUGATALA LA S.C. HOPEWINS S.A.

2.2. Taxa pe valoare adaugata in Romania 2.2.1. Baza de impozitare si cotele legale Baza de impozitare este constituita din contravaloarea n lei a bunurilor livrate si serviciilor prestate asupra careia aplicndu-se cota de 24% se obtine suma reprezentnd taxa pe valoare adaugata. Baza de impozitare este determinata de: preturile negociate ntre vnzator si cumparator, precu si de cheltuielile datorate de cumparator pentru livrarile de bunuri si care au fost cuprinse n pret ; aceste presuri cuprind si accizele stabilite potrivit normelor legale; tarifele negociate pentru prestarile de servicii; suma rezultata din aplicarea cotei de comision sau convenita ntre parteneri pentru operatiuni de intermediere. Codul fiscal precizeaza distinct baza de impozitare pentru operatiuni realizate n interiorul tarii si respectiv pentru import. n primul caz baza de impozitare o reprezinta tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta din partea cumparatorului, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni, preturile de achizitie sau n lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii, suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii. Baza de impozitare cuprinde inclusiv impozitele si taxele datorate (exclusiv TVA), precum si cheltuielile accesorii cum sunt: comisioanele; cheltuieli de ambalare, transport si asigurare decontate cumparatorului; impozitele si alte taxe daca prin lege nu se prevede altfel, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, n fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate. Nu se include n baza de impozitare: rabaturile, remizele, sconturile si alte reduceri de pret acordate clientilor, dobanzile percepute pentru plati de intarziere,valoarea ambalajelor nefecturate care circula la schimb; sumele reprezentand daune-interese stabilite prin hotarari judecatoresti, sumele decontate de furnizor in contul clientului. Determinarea bazei de impozitare se efectueaza dupa reguli distinct stabilite pentru livrari de bunuri si servicii efectuate in tara, pentru achizitii intracomunitare si importuri.

11

Toate livrarile de bunuri si prestari de servicii catre populasie, comertul cu amanuntul, unitatii de alimentatie publica au inclus in pret si taxa pe valoare adaugata. Cotele de taxa pe valoarea adaugata Odata stabilita baza de impozitare, pentru calculul TVA trebuie ca asupra acestuia sa se aplice cote legale. La 1 februarie 1998 cota standard a fost majorata, de la 18%, la 22%, iar cea redusa, de la 9%, la 11%. Aceste cote s-au aplicat pna la 1 ianuarie 2000, cnd cota standard a fost stabilita la 19%, iar cea redusa a fost eliminata. Renuntarea la cota redusa a determinat scumpirea considerabila a preturilor bunurilor de consum de prima necesitate, fiind afectate, n special, persoanele cu venituri mici, care aloca cea mai mare parte a veniturilor lor pentru procurarea de produse alimentare. n concordanta cu instabilitatea cronica a sistemului legislativ din Romnia, O.G. nr. 3/1992 a suferit numeroase modificari n ceea ce priveste sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata, regulile de impozitare, operatiunile impozabile, baza de impozitare, platitorii si alte elemente. Pe aceste considerente, n martie 2000, legislatia privitoare la taxa pe valoarea adaugata a fost sistematizata si unificata ntr-un singur act normativ, prin care se abroga O.G. nr. 3/1992, cu toate modificarile si completarile sale ulterioare. ncepnd cu 1 ianuarie 2000 cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata. Numarul cotelor de impozitare este diferit pe plan mondial n functie de reglementarile fiscale proprii ale fiecarui stat. ncepnd cu 1 ianuarie 2000 cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de taxa pe valoarea adaugata sau care nu este supusa cotei reduse a taxei pe valoarea adaugata. Cota redusa a taxei pe valoarea adaugata este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri: dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, trguri, expozitii; livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv publicitatii; livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora, cu exceptia protezelor dentare; livrarile de produse ortopedice; medicamente de uz uman si veterinar; cazarea n cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv nchirierea terenurilor amenajate pentru camping. Unele operatii economice, bunuri sau servicii nu intrau sub incidenta TVA, erau scutite sau li se aplica cota zero. Este vorba despre operatii realizate de 12

catre institutii publice, banci, societati de asigurare, casa de schimb valutar, agenti economici la care cifra de afaceri anuala nu depaseau minimul neimpozabil, dar si despre bunuri si servicii importante pentru consumul populatiei ( carne, lapte, ulei, medicamente ) la care ulterior s-a introdus cota redusa sau cota standard, precum si despre marfurile exportate la care s-a aplicat cota zero. Potrivit legii taxa pe valoare adaugata se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare asupra bazei de impunere. Cotele de taxa sunt supuse unui proces de modificare n functie de politica fiscala prmovata si se stabiliesc prin acte normative. De la nceput, la locul obisnuitei detaxari pentru marfurile exportate, n Romnia s-a introdus cota zero din dorinta ncurajarii exportului. Exista solicitari pentru reintroducerea cotei reduse. n vederea mbunatatirii administrarii taxei pe valoarea adaugata, pentru persoanele impozabile care realizeaza o cifra de afaceri sub un anumit plafon anual, a fost modificata perioada de raportare de la luna la trimestru. Potrivit ultimelor propuneri de modificare a Codului Fiscal, de la 1 ianuarie 2007, vor intra n vigoare noi prevederi referitoare la taxa pe valoarea adaugata. Aceasta nlocuire a impozitului pe circulatia marfurilor cu taxa pe valoarea adaugata constituia o conditie ce trebuia ndeplinita pentru a adera la Uniunea Europeana. Perceperea taxei pe valoarea adaugata s-a facut sub forma unor cote procentuale diferentiate n functie de anumite criterii, nsa pentru acelasi produs se percepe acelasi impozit, indiferent de ntinderea circuitului economic pe care acesta l parcurge. Cota de TVA aplicata n Romnia se nscrie n tendintele care se mainifesta n toate celelalte tarii, n prezent existnd o cota standard de 24 % aplicata operatiunilor impozabile cu exceptia celor scutite de TVA si o cota redusa de 9%. Evolutia cotelor TVA n perioada 1993 - 2009 Perioada Cotele de impozitare 1 iulie 1993 - 31 decembrie 1994 18% si cota 0 1 ianuarie 1995 - 31 ianuarie 1998 18%, 9% si cota 0 1 februarie 1998 - 31 decembrie 1999 22%, 11% si cota 0 1 ianuarie 2000 - 31 mai 2002 19% si cota 0 1 iunie 2002 - 31 decembrie 2003 19% 1 ianuarie 2004-1 iulie 2010 19% si 9% 1 iulie 2010 - prezent 24% si 9% Sursa: Legislatia fiscala a Romniei n perioada 1993 2010 2.2.2. Sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata Un principiu al taxei pe valoarea adaugata se refera la aria ei de aplicare. Pentru tara noastra, n ceeace priveste teritorialitatea taxei pe valoarea adaugata, se aplica principiul destinatiei, fiind impozitat consumul, deci are loc o 13

impozitare a bunurilor sau serviciilor care se comercializeaza sau sunt prestate n Romnia, indiferent daca provin de la producatorii interni sau de import..Bunurile importate sunt impozitate n Romnia la intrarea acestora n tara.Prestarile de servicii sunt impozabile atunci cnd sunt utilizate n Romnia, indiferent de locul unde este sediul sau domiciliul prestatorului. Taxa pe valoare adaugata se stabileste asupra operatiunilor privind transferul proprietatii bunurilor, precum si asupra celor privind prestarile de srvicii si se aplica n fiecare stadiu al circuitului economic( productie,desfacere angro, desfacere en detail). Conceperea si functionalitatea taxei pe valoare adaugata a avut n vedere si posibilitatea limitarii evaziunii fiscale n sensul ca neplata ei n fazele anterioare duce la sporirea taxei n fazele ulterioare ale circuitului economic. Taxa pe valoarea adaugata se stabileste asupra operatiunilor privind transferul proprietatii bunurilor, precum si asupra celor privind prestarile de servicii si se aplica n fiecare stadiu al circuitului economic ( productie, desfacere angro, desfacere en detail). Operatiunile care se cuprind n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata sunt operatiuni impozabile, operatiuni scutite de plata a taxei pe valoare adaugata si operatiuni impozabile prin optiune. n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind operatiunile care ndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii (art.126 C.fiscal): constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata; locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi n Romnia; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila. livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice. Operatiunile impozabile pot fi: taxabile, pentru care se aplica cotele de TVA, operatiuni scutie de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa , dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii; operatiuni scutite de taxa fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permiss deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii; importuri si achizitii intracomunitare scutite de taxa operatiuni specificate n lege care sunt scutite fara drept de deducere, fiind efectuate de ntreprinderile mici care aplica regimul special de scutire. Conform Codulului fiscal, daca cel putin una dintre conditiile stipulate amintite mai sus nu este ndeplinita, operatiunea nu se cuprinde n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Faptul ca taxa pe valoare adaugata se calculeaza asupra pretului facturat de fiecare agent economic care intervine n circuitul economic creeaza impresia ca acesta suporta ntreaga taxa.

14

n realitate, prin deducerea taxei pe valoare adaugata platita n stadiile anterioare ale circuitului economic, fiecare agent economic plateste taxa aferenta valorii adaugate prin activitatea sa, taxa pe care o recupereaza la transferul proprietatii bunurilor produse. Cel care suporta taxa este n ultima instanta consumatorul final. Din cele de mai sus rezulta ca fiecare persoana fizica sau juridica plateste efectiv la buget numai taxa pe valoare adaugata aferenta valorii create prin activitatea sa. Daca o societate comerciala transfera dreptul de proprietate aferent unui bun imobil, de exemplu un teren, catre o persoana fizica, ea va nregistra n evidenta sa TVA colectata ca urmare a livrarii, ca si n cazul transferului dreptului de proprietate. Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt: nchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor, n cadrul unui contract de leasing; transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare; angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie; prestarile de servicii efectuate n baza unui ordin emis de/sau n numele unei autoritati publice sau potrivit legii; intermedierea efectuata de comisionari, care actioneaza n numele si n contul comitentului, atunci cnd intervin ntr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. Operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere , pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. Ex. Livrari de bunuri n afara Comunitatii, transportul si serviciile accesorii transportului pentru livrari de bunuri n afara Comunitatii, transportul aferent unor importuri daca acestea sunt cuprinse n baza de impozitare a bunurilor importate, transportul international de persoane, livrari intracomunitare de bunuri catre un beneficiar care comunica furnizorului un cod valid de TVA, livrari de bunuri care urmeaza sa fie plasate n regim vamal de admitere temporara, importul de bunuri care urmeaza sa fie plasate n regim de antrepozit de TVA, etc. Operatiuni scutite de taxa fara drept de deducere , pentru care, nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. Ex: spitalizarea, ngrijirile medicale, activitatea de nvatamnt, prestarile de servicii strns legate de practicarea sportului, serviciile publice postale, prestarile urmatoarelor servicii de natura financiar-bancara: acordarea si negocierea de credite, negocierea garantiilor de credit, plati, viramente, creante, cecuri si alte instrumente negociabile, administrarea de fonduri speciale de investitii, etc. , operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare , pariuri, loterii si alte forme de jocuri de noroc etc. Operatiuni scutite de TVA

15

Operatiunile scutite de TVA sunt reglementate expres prin legea instituitoare a TVA nefiind admisa extinderea lor prin analogie.Toate celelalte operatiuni scutite de la plata TVA prin alte acte normative se considera operatiuni scutite fara drept de deducere.n situatia n care actele normative nu prevad posibilitatea furnizolului de a exercita dreptul de deducere. Operatiunile scutite de TVA sunt de mai multe categorii: livrarile de bunuri si prestarile de servicii de interes general efectuate n interiorul tarii de anumite categorii de unitati din cadrul activitatilor specifice autorizate; operatiuni de import; export de bunuri si alte operatiuni similare precum si transportul intern; activitatea persoanelor impozabile a caror cifra de afaceri anuala declarata sau realizata se situeaza sub un anumit plafon de scutire. Operatiuni impozabile prin optiune Agentii economici si unitatea economica din cadrul altor personae juridice care efectueaza operatiuni scutite de TVA pot opta pentru plata acestei taxe.Aprobarea se da de Ministerul Finantelor prin organe fiscale la care agentii economici sunt nregistrati ca platitori de impozite si taxe, pe baza de cerere si justificare economica, prezentarea solicitarii se da numai n conditile n care includerea operatiunile respective n sfera de aplicare a TVA nu influenteaza negativ alte activitati specifice sau produse scutite de taxa pentru protectie sociala. Cererile de optare pentru o parte a activitatii desfasurate de agentii economici se aproba de organele fiscale, numai n conditiile organizarii unui sector distinct din punct de vedere al evidentei contabile si al dreptului de reducere.Astfel agentul economic intervine ca un colector de impozit pentru stat. n acest mecanism cumparatorul final plateste TVA colectat, iar agentul economic nu varsa dect diferenta dintre ncasarile mai mari pe vnzare si sumele deductibile pe care le achita furnizorului pentru cumparare. 2.2.3. Regularizarea taxei pe valoare adaugata Intr-o economie de piata se constata tot mai mult o apropiere ntre fiscalitate si gestiunea intreprinderii. Sitatia aceasta se explica prin cresterea progresiva a impactului asupra activitatii ntreprinderii, aproape fiecare operatiune fiind generat de un element fiscal. Dezvoltarea fiscalitatii genereaza necesitatea creerii unui sistem informational pentru a tine evidenta multimii regulilor fiscale, cu complementul acestora, penalitati, aplicate n momentul punerii n evidenta a neregulilor. Evidenta relatiei de decontare cu bugetul statului se infaptuieste cu ajutorul conturilor care formeaza continutul clasei patru din planul general de conturi numit "conturii cu terti". nregistrarea operatiunilor privind taxa pe valoarea adaugata se realizeaza cu ajutorul contului sintetic de gradul I 442-taxa pe valoarea adaugata.

16

Evidenta distincta a taxei pe valoare adaugata este realizata cu ajutorul urmatoarelor conturi: TVA deductibila (4426) - aplicata asupra achizitiilor TVA colectata (4427) - aplicata asupra vnzarilor TVA de recuperat (4424) - diferenta pozitiva dintre TVA deductibila si TVA colectata (creanta fiscala) TVA de plata (4423) - diferenta pozitiva dintre TVA colectata si TVA deductibila (datorie fiscala) TVA neexigibila (4428). Regularizarea TVA este operatiunea care se realizeaza la sfrsitul fiecarei luni si consta n nchiderea conturilor 4426 si 4427 pentru a stabili suma de recuperat/platita catre stat. Deoarece din punct de vedere fiscal, TVA reprezinta un impozit pe consum suportat de consumatorul final, ea are anumite regului si mondalitati de calcul specifice din punct de vede contabil. Aceasta presupune nregistrarea TVA aplicata asupra operatiunilor realizate de ntreprindere cu clientii sai si admiterea din punct de vedere fiscal a deducerii taxei ocazionate de tranzactiile din amonte cu furnizorii sai. Prin diferenta se obtine TVA datorata sau de plata de catre ntreprindere catre bugetul statului. n Romnia TVA se determina lunar prin diferenta ntre TVA colectat asupra vnzarilor si TVA deductibila nregistrata pe facturile furnizorilor de bunuri si servicii, inclusiv asupra intrarilor de imobilizari.Acest procedeu de calcul permite prezentarea ntr-o forma globala a stingerii obligatiilor de plata a TVA datorata n cursul unei luni, avnd n vedere, pe de-o parte ansamblul vzarilor nregistrate n jurnalul de vnzari si ansamblul cumpararilor pornind de la jurnalul de cumparari.Aceasta simplifica considerabil modul de calcul si evidenta obligatiunilor fiscale fata de bugetul de stat. Agentul economic este obligat la plata TVA pentru cumpararile efectuate si sa solicite prin facturare clientiilor sai taxe conform legislatiei.Impozitele indirecte reflectate n sistemul financiar constituie, n general costuri ale agentilor economici. Exceptie facnd TVA care este echivalentul unei taxe asupra consumului bazata pe o tehnica de acoperire specifica.Astfel modul de asezare si percepere se bazeaza pe dreptul de deducere ca principiu fundamental al TVA. Exercitarea acestui drept depinde de anumite conditii care limiteaza, dar ca regula generala, TVA este recuperabil n toate stadiile de productie si distributie, prin faptul ca din faza facturata pentru bunuri livrate si servicii prestate se scade taxa aferenta bunurilor sau servicilor achizitionate destinate utilizarii de operatii taxabile. Pentru bugetul statului TVA este un impozit indirect stabilit si perceput asupra valorii adaugate n fiecare stadiu al productiei si distributiei si nu asupra ntregii valori a produselor si serviciilor. Valoarea adaugata reprezinta diferenta dintre ncasarile obtinute din vnzarea bunurilor sau prestarilor de servicii si platiile efectuate pntru bunurile si serviciile aferente aceluiasi stadiu ale circuitului economic.

17

2.2.

Determinarea taxei pe valoare adaugata la S.C. HOPEWINS S.A.

2.2.1. Prezenatare generala SC.HOPEWINS.SA Denumirea societatii Firma de comert analizata se numeste S.C. HOPEWINS S.A. si toate documentele, facturile, publicatiile si celelalte acte care se emit de catre societate se vor intocmi cu respectarea articolului 44 din legea 30/1990. Pe actele si inscrisurile societatii se vor mentiona denumirea, sediul, urmate urmate de mentiunea Societate pe actiuni. Forma juridica a societatii Firma de comert este persoana juridica romana avand forma de societate pe actiuni. Ea a luat fiinta prin reorganizarea si privatizarea partiala a unei inteprinderi comerciale cu capital de stat. S.C. HOPEWINS.SA. a fost inregistrata la Registrul Comertului din judetul Iasi la numarul de inmatriculare J 22/6635/2002 si codul unic de inregistrare R3258566, infiintata la 15 aprilie 2001. Activitatea societatii se desfasoara in conformitate cu Legislatia Romaniei, cu contractul de societate si cu statutul Societate pe actiuni. Sediul societatii Sediul societatii este in Romania, Municipiul Iasi, strada B-ul Independentei, nr 200. In functie de necesitati, firma va deschide puncte de lucru, agentii si sucursale in alte localitati in baza hotararii AGA si in conformitate cu legislatia romana. Obiectul de activitate: Obiectul de activitate al S.C. HOPEWINS.SA include: Comercializarea cu amanuntul si cu ridicata de marfuri textile, incaltaminte, tricotaje, confectii, accesorii vestimentare, accesorii incaltaminte si lenjerie; Prestarea de servicii de transport cu mijloace proprii si inchiriate; Activitati de import/export, reprezentanta comerciala, intermediere pe baza de concesionare; Activitati de reclama, licitatii, publicitate, organizare de expozitii, relatii publice; Activitati cu caracter social pentru personalul propriu. Durata societatii Durata de functionare este nelimitata incepand cu data inmatricularii societatii la Registrul Comertului. Capitalul societatii In momentul constituirii, societatea a avut un capital de 97.000 RON, impartit in 85.000 actiuni nominale a cate 1.14 RON/actiunea. 18

ART.6 Majorarea sau reducerea capitalului social Capitalul social poate fi majorat sau redus pe baza deciziei AGA. Reducerea capitalului va putea fi facuta numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. 2.2.2. calculul taxei pe valoare adaugata la S.C. HOPEWINS S.A S.C. HOPEWINS.SRL, cu sediul in localitatea Bumbesti Pitic, nr. 24, cod de identificare fiscala RO 19059132 , efectueaza, in luna mai 2012, urmatoarele operatiuni: achizitii de bunuri taxabile din import cu cota de 24% destinate revanzarii 158.164 lei achizitii intracomunitare de bunuri destinate revanzarii (taxare inversa) 333.502 lei achizitii de bunuri din interiorul tarii de la o societate comerciala neplatitoare de TVA 1.770 lei achizitii de bunuri de capital (rata XI pentru un autoturism achizitionat in leasing) 1.053 lei achizitii de bunuri si prestari de servicii pentru nevoile firmei cu cota de 24% - 13.704 lei prorata de deducere 100% livrari de bunuri in interiorul tarii taxabile cu cota de 24% - 661.579 lei Sa se determine: 1. TVA ul colectata 2. TVA-ul deductibila 3. efectuarea de regularizare TVA-ului stiind ca societatea avea la data de 30.04.2012 in contul 4424 TVA-ul de recuperat suma de 35.927 lei Rezolvare: 1. TOTAL TVA COLECTATA = 63.359 + 125.700 = 189.059 LEI TVA-ul colectata comert intracomunitar in afara UE = 63.359 TVA ul colectata (taxare inversa) = 333.502 X 24% = 63.359 lei TVA-ul colectata livrari de bunuri in interiorul tarii = 125.700 lei TVA-ul colectata = 661.579 X 24% = 125.700 lei 2. TOTAL TVA DEDUSA = 63.359 + 32.855 = 96.2147 LEI TVA-ul dedusa achizitii intracomunitare (taxare inversa) = 333.502 x 24% = 63.359 lei TVA-ul achizitii de bunuri/servicii in interiorul tarii si importuri: TVA-ul dedusa bunuri destinate revanzarii = 158.164 x 24% = 30.051 lei TVA-ul dedusa bunuri capital = 1.053 X 24% = 200 lei TVA-ul dedusa nevoi firma = 13.704 X 24% = 2.604 lei SUB-TOTAL TVA ul dedusa = 32.855 lei 3. TVA de plata in perioada de raportare = 189.059 96.214 = 92.845 le TVA de plata la sfarsitul perioadei de raportare = 92.845 35.927 = 56.918 lei

19

20

Concluzii In conditiile trecerii la economia de piata a trebuit sa se renunte la impozitul pe circulatia marfurilor, si sa se introduca un impozit care sa perfectioneze sistemul fiscal si sa corespunda economiei de piata si cerintelor standardelor europene. Implementarea taxei pe valoarea adaugata necesita o buna cunoastere a mecanismului functionarii ei, si mai ales pentru agentii economici trebuie asigurata o tehnica de calcul si formularele necesare. Taxa pe valoarea adaugata se aplica pe intreg circuitul economic, de la producator pana la utilizatorul final al produselor si serviciilor. Conceperea si functionalitatea ei ineconomie a avut in vedere si posibilitatea limitarii evaziunii fiscale, in sensul ca neplata ei in fazele anterioare, duce la sporirea taxei in fazele ulterioare ale circuitului economic, determinandu-I pe agentii economici sa verifice daca furnizorul bunurilor cumparate a calculat corect partea de taxa ce ii revenea. Platitorii de taxa pe valoarea adaugata sunt pasibili de amenzi contraventiionale in cazul in care nu isi indeplinesc obligatiile privind depunerea documentelor la organele fiscale, tin eronat evidenta contabila sau nu isi platesc taxa pe valoarea adaugata datorata la buget. Desi dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana (UE) si armonizarea legislatiei de TVA, a devenit evident ca TVA nu se rezuma la cota de impunere, cota de TVA este totusi importanta. Dovada si faptul ca am trecut de la dezbaterea privind reducerea cotei de TVA la anumite produse de baza (pentru a proteja categoriile defavorizate de consumatori, a incuraja consumul si a spori veniturile statului) pana la recenta msur legata de cresterea cotei de TVA ca posibila masura pentru scaderea deficitului bugetar in perioada de recesiune economica. In prezent, dreptul statului de a percepe TVA ia nastere la data livrarii de bunuri si prestarii de servicii (sau la data incasarii unui avans sau emietrii facturii, anterior livrarii de bunuri sau prestarii de servicii). La aceeasi data intervine si dreptul persoanelor impozabile de a deduce TVA pentru achizitiile de bunuri si servicii. Actuala regula este in principiu in acord cu Directiva de TVA a UE (Directiva de TVA). Noua regula propusa de Senat prevede ca exigibilitatea TVA intervine la data incasarii facturii. Cuantumul taxei de plata se va stabili proportional cu valoarea incasarilor efective din totalul facturat. In consecinta, si dreptul de deducere ar interveni la data platii facturii si va putea fi exercitat in baza documentului justificativ de plata a facturii.

21

Bibliografie 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Ordonanta de Guvern nr.3/1992 , Legea 130/1992 Dan Vilaia,Unele consideratii ptivind evolutia TVA Legislatie fiscala,Vol. I.,Taxa pe valoare adaugata,Editura All Beck,Bucuresti,2005; Legislatia Fiscala a Romniei,Codul fiscal reglementat si actualizat la 01.01. 2007 Reglementari contabile pentru agentii economici,Editura economica,Bucuresti,2002 Reglementari contabile pentru agentii economici,Editura economica,Bucuresti,2002 Telega Nicolae,Maliciu Liliana,Politici si operatiuni contabile,Editura Economica,Bucuresti, 2000 8. Teleaga Nicolae,Maliciu Liliana,Politici si operatiuni contabile,Editura Economica,Bucuresti, 2002 9. Vintila Georgeta/Calin Magdalena/Vintila Nicoleta, Fiscalitate, Editura Economica, Bucuresti, 2002 10. V.Georgeta/C.Magdalena./V.Nicoleta,Fiscalitate,Editura Economica,Bucuresti,2002 11. Dan Vilaia,Unele consideratii ptivind evolutia TVA 12. Legislaie fiscala,Vol. I.,Taxa pe valoare adugat,Editura All Beck,Bucure ti,2005; 13. Legislaia Fiscala a Romniei,Codul fiscal reglementat si actualizat la 01.01. 2007 14. Reglementari contabile pentru agenii economici,Editura economica,Bucure ti,2002 15. Reglementari contabile pentru agenii economici,Editura economica,Bucure ti,2002 16. Telega Nicolae,Maliciu Liliana,Politici si opera iuni contabile,Editura Economica,Bucureti, 2000 17. Vintila Georgeta/Calin Magdalena/Vintila Nicoleta, Fiscalitate, Editura Economica, Bucureti, 2002 18. V. Georgeta/C. Magdalena./V. Nicoleta,Fiscalitate,Editura Economica,Bucure ti, Chiran A . ,Gndu Elena Zooeconomie i marketing , Editura ,,Ion Ionescu de la Brad ,, Iai , 2000 . 19. Chiran A. , Gndu Elena , Ciobotaru Elena Adina Marketing ndrumtor pentru aplicaii practice . Editura ,,Ion Ionescu de la Brad ,, Iai , 2001 . 20. Tranzitia economica in Romania - trecut, prezent si viitor - Cristof Rhl, Daniel Daianu, Bucuresti 1999;

22