Sunteți pe pagina 1din 12

TEMA nr.

MECANISMUL CONCURENŢIAL

8.1 Conţinutul, rolul şi funcţiile concurenţei


8.2 Concurenţa perfectă
8.3 Concurenţa imperfectă
8.4 Strategii concurenţiale

1. Premisele manifestării mecanismului concurenţial sunt :


a) existenţa proprietăţii private ;
b) libertatea economică ;
c) exiatenţa unui sistem democratic ;

2. Producătorii şi consumatorii acţionează pe piaţă pentru realizarea propriilor interese,


conform :
a) libertăţii economice ;
b) libertăţii de actiune ;
c) liberei initiaţive ;

3. Consecinţele mecanismului concurenţial duc la :


a) scăderea eficienţei economice ;
b) creşterea eficienţei economice ;
c) nu influenţează în niciun fel eficienţa economică ;

4. Fiecare cumpărător contribuie la :


a) formarea cererii pe piaţă ;
b) formarea preţului pe piaţă ;
c) atât la formarea cererii pe piaţa căt şi a preţului ;
5. Principalul efect benefic al concurenţei dintre producători îl reprezintă :
a) eficienţa economică ;
b) progresul economic ;
c) libertatea economică ;

6. Lipsa concurenţei afectează :


a) interesele producătorului ;
b) interesele consumatorului ;
c) atât interesele producătorului cât şi cele ale consumatorului ;

7. Dacă preţul îl avantajează doar pe producător, atunci :


a) producătorul va fi în câştig pentru că are preţuri mari ;
b) consumatorii se retrag ;
c) producătorul va fi în pierdere pentru că va vinde prea puţin ;

8. Concurenţa este posibilă, atunci când :


a) pe piaţă actionează mai mulţi producătorii ;
b) preţurile sunt libere ;
c) pe piaţă acţionează puţini producătorii ;

9. Modalităţi de manifestare a consecinţelor benefice ale concurenţilor :


a) accelerarea cererii ;
b) realizarea de inovaţii ;
c) diversificarea producţiei ;

10. Asupra consumatorilor, factorii care determină consecinţe benefice sunt :


a) reducerea preţurilor şi diversificarea producţiei ;
b) promptitudinea ofertei ;
c) facilităţi acordate de producători pentru consumatori ;
11. Funcţii ale concurenţei :
a) funcţia de autoreglare ;
b) funcţia de motivare ;
c) funcţia de control ;
d) funcţia de repartiţie ;
e) funcţia de reglare ;

12. Funcţia de reglare a concurenţei, se referă la :


a) riscul pe care şi-l asumă producătorul pentru producerea bunurilor ;
b) controlul puterii economice a fiecărei întreprinderi ;
c) posibilitatea repartizării veniturilor între întreprinderi ;
d) faptul că producătorii trebuie să realizeze bunurile/serviciile pe care le preferă
consumatorul ;

13. Funcţia de motivare a concurenţei, se referă la :


a) riscul pe care şi-l asumă producătorul pentru producerea bunurilor ;
b) controlul puterii economice a fiecărei întreprinderi ;
c) posibilitatea repartizării veniturilor între întreprinderi ;
d) faptul că producătorii trebuie să realizeze bunurile/serviciile pe care le preferă
consumatorul ;

14. Funcţia de control a concurenţei, se referă la :


a) riscul pe care şi-l asumă producătorul pentru producerea bunurilor ;
b) controlul puterii economice a fiecărei întreprinderi ;
c) posibilitatea repartizării veniturilor între întreprinderi ;
d) faptul că producătorii trebuie să realizeze bunurile/serviciile pe care le preferă
consumatorul ;
15. Funcţia de repartiţie a concurenţei, se referă la :
a) riscul pe care şi-l asumă producătorul pentru producerea bunurilor ;
b) controlul puterii economice a fiecărei întreprinderi ;
c) posibilitatea repartizării veniturilor între întreprinderi ;
d) faptul că producătorii trebuie să realizeze bunurile/serviciile pe care le preferă
consumatorul ;

16. Cumpărătorului îi este indiferent de la cine cumpără şi vânzătorului îi este indiferent


cui vinde :
a) pe piaţa de oligopol ;
b) pe piaţa cu concurenţă neloială ;
c) pe piaţa cu concurenţă perfectă ;
d) pe piaţa monopolistică ;

17. După criteriul respectării legilor, concurenţa se clasifică în :


a) piaţa cu concurenţă loială şi neloială ;
b) piaţa cu concurenţă perfectă şi imperfectă ;
c) piaţa cu concurenţă perfectă şi neloială ;

18. După ipostazele de definire, concurenţa se împarte în :


a) piaţa cu concurenţă loială şi neloială ;
b) piaţa cu concurenţă perfectă şi imperfectă ;
c) piaţa cu concurenţă perfectă şi neloială ;

19. Concurenţa loială nu permite ;


a) participarea la înţelegeri care să afecteze jocul liber al concurenţei ;
b) reclama mincinoasă care înşeala consumatorul ;
c) creşterea sau scăderea artificială a preţurilor ;
20. Concurenţa neloială are drept consecinţă :
a) sesizarea reclamelor mincinoase care înşeală consumatorul ;
b) favorizarea artificială a agenţilor economici care obţin avantaje nemeritate ;
c) maximizarea profitului ;

21. Piaţa cu concurenţă perfectă :


a) trăsăturile sale afectează economia naţională ;
b) trăsăturile sale sunt model de analiză pentru concurenţa reală ;
c) trăsăturile sale nu sunt luate în calcul pentru că sunt ideale ;

22. Concurenţa perfectă presupune existenţa :


a) unui număr mic de producători care nu au control asupra preţului ;
b) unui număr foarte mare de producători care nu au control asupra preţului ;
c) unui număr mic de producători care au control asupra preţului ;
d) unui număr foarte mare de producători care au control asupra preţului ;

23. Atomicitatea, ca trasatură a concurenţei perfecte, se referă la :


a) accesul nelimitat la utilizarea capitalului sau a muncii ;
b) toate firmele produc şi distribuie produse identice ;
c) participanţii la piaţă sunt mulţi dar cu putere concurenţială mică ;
d) intrarea sau ieşirea liberă în/de pe piaţă ;

24. Libertatea de acţiune pe piaţă, ca trasatură a concurenţei perfecte, se referă la :


a) accesul nelimitat la utilizarea capitalului sau a muncii ;
b) toate firmele produc şi distribuie produse identice ;
c) participanţii la piaţă sunt mulţi dar cu putere concurenţială mică ;
d) intrarea sau ieşirea liberă în/de pe piaţă ;
25. Omogenitatea, ca trasatură a concurenţei perfecte, se referă la :
a) accesul nelimitat la utilizarea capitalului sau a muncii ;
b) toate firmele produc şi distribuie produse identice ;
c) participanţii la piaţă sunt mulţi dar cu putere concurenţială mică ;
d) intrarea sau ieşirea liberă în/de pe piaţă ;

26. Mobilitatea perfectă a factorilor de producţie, ca trasatură a concurenţei perfecte, se


referă la :
a) accesul nelimitat la utilizarea capitalului sau a muncii ;
b) toate firmele produc şi distribuie produse identice ;
c) participanţii la piaţă sunt mulţi dar cu putere concurenţială mică ;
d) intrarea sau ieşirea liberă în/de pe piaţă ;

27. Perfecta informare a agenţilor economici în ceea ce priveşte cantitatea, calitatea şi


preţul bunurilor, se numeşte :
a) atomicitate ;
b) omogenitate ;
c) libertate de acţiune pe piaţă ;
d) transparenţa perfectă ;

28. Concurenţa imperfecta se caracterizează prin :


a) număr mare de producători ;
b) număr mic de producători ;
c) produsele sunt diferenţiate ;
d) produsele sunt omogene ;

29. Concurenţa imperfectă se caracterizează prin :


a) producătorii controlează preţul ;
b) producătorii nu controleaza preţul ;
c) cumpărătorii sunt mulţi ;
d) cumpărătorii sunt puţini ;
30. Monopolul este situaţia de piaţă în care :
a) există un număr restrâns de firme mari cumpărătoare ale unei mărfi vandute de mai
mulţi producători ;
b) o singură firmă cumpără de la mai mulţi producători ;
c) există câteva firme care asigură oferta unui bun în timp ce numărul de cumpărători este
mare ;
d) o singură firmă produce/oferă un singur bun şi se confruntă cu toată cererea ;

31. Monopsonul este situaţia de piaţă în care :


a) există un număr restrâns de firme mari cumpărătoare ale unei mărfi vândute de mai
mulţi producători ;
b) o singură firmă cumpără de la mai mulţi producători ;
c) există câteva firme care asigură oferta unui bun în timp ce numărul de cumpărători este
mare ;
d) o singură firmă produce/oferă un singur bun şi se confruntă cu toată cererea ;

32. Oligopolul este situaţia de piaţă în care :


a) există un număr restrâns de firme mari cumpărătoare ale unei mărfi vândute de mai
mulţi producători ;
b) o singură firmă cumpără de la mai mulţi producători ;
c) există câteva firme care asigură oferta unui bun în timp ce numărul de cumpărători este
mare ;
d) o singură firmă produce/oferă un singur bun şi se confruntă cu toată cererea ;

33. Oligopsonul este situaţia de piaţă în care :


a) există un număr restrâns de firme mari cumpărătoare ale unei mărfi vândute de mai
mulţi producători ;
b) o singură firmă cumpără de la mai mulţi producători ;
c) există câteva firme care asigură oferta unui bun în timp ce numărul de cumpărători este
mare ;
d) o singură firmă produce/oferă un singur bun şi se confruntă cu toată cererea ;
34. Exemple de monopol :
a) firmele producătoare de locomotive (Electroputere Craiova) ;
b) furnizarea energiei electrice, gazelor şi a apei ;
c) piaţa de telefonie mobilă ;
c) armata ;

35. Exemple de monopson :


a) firmele producătoare de locomotive (Electroputere Craiova) ;
b) furnizarea energiei electrice, gazelor şi a apei ;
c) piaţa de telefonie mobilă ;
c) armata ;

36. Exemple oligopol :


a) firmele producătoare de locomotive (Electroputere Craiova) ;
b) furnizarea energiei electrice, gazelor şi a apei ;
c) piaţa de telefonie mobilă ;
c) armata ;

37. Exemple oligopson :


a) firmele producătoare de locomotive (Electroputere Craiova) ;
b) furnizarea energiei electrice, gazelor şi a apei ;
c) piaţa de telefonie mobilă ;
c) armata ;

38. În condiţii de monopol :


a) nu mai există concurenţă ;
b) interesele consumatorilor sunt afectate ;
c) concurenţa se desfaşoară în condiţii normale ;
d) interesele consumatorilor nu sunt afectate ;
39. La preţuri mari, cantităţile cerute pe piaţă vor fi :
a) mari ;
b) mici ;
c) depinde de tradiţiile de consum ;

40. În categoria monopolurilor de stat sau particulare intră :


a) companiile de telefonie fixă ;
b) reţelele de televiziune prin cablu care furnizează servicii în anumite localităţi ;
c) furnizarea energiei electrice ;
d) în oraşele mici unde există o singură bancă, o singură librărie etc ;

41. Monopoluri legale :


a) drepturile de autor ;
b) mărcile comerciale ;
c) brevetele de invenţie ;

42. Monopsonul generează :


a) scăderea preţului plătit vânzătorului ;
b) creşterea preţului plătit vânzătorului ;
c) scăderea preţului oferit de consumator ;
d) creşterea preţului oferit de consumator ;

43. În cazul monopsonului apare :


a) supraprofit pentru cumpărători ;
b) supraprofit pentru producători ;
c) nemulţumiri ale producătorilor ;
d) nemulţumiri ale cumpărătorilor ;
44. Oligopolul se caracterizează prin :
a) existenţa unui număr mare de producători ;
b) existenţa unui număr mic de producători ;
c) producătorii controlează preţul ;
d) producătorii nu controlează preţul ;

45. Oligopolul are ca trăsături :


a) accesul pe piaţă este liber ;
b) accesul pe piaţă este dificil ;
c) grad mare de concentrare a producţiei ;
d) grad mic de concentrare a producţiei ;

46. Oligopsonul se caracterizează prin :


a) numărul firmei solicitante a unei mărfi este mic ;
b) numărul firmei solicitante a unei mărfi este mare ;
c) firmele au putere economică mică ;
d) firmele au putere economică mare ;

47. Care din următoarele, reprezintă strategii concurenţiale :


a) strategia costurilor ;
b) strategia elitei ;
c) strategia efortului concentrat ;

48. În cazul strategiei costului, producătorii :


a) asigură facilităţi cumpărătorilor ;
b) reduc preţul ;
c) oferă produse de calitate ;
d) cresc preţul ;
49. În cazul strategiei elitei, producătorii :
a) asigură facilităţi cumpărătorilor ;
b) reduc preţul ;
c) oferă produse de calitate ;
d) cresc preţul ;

50. În cazul strategiei efortului concentrat, producătorii :


a) asigură facilităţi cumpărătorilor ;
b) reduc preţul ;
c) oferă produse de calitate ;
d) cresc preţul ;

51. Atunci când cumpărătorii sunt dispuşi să plătească chiar preţuri mai mari pentru
produsele pe care le preferă, avem de-a face cu :
a) consecinţa diferenţierii produselor ;
b) consecinţa omogenizării produselor ;
c) consecinţa preţului ;

52. Atomicitatea cererii nu caracterizează :


a) piaţa cu concurenţă perfectă ;
b) monopsonul ;
c) oligopsonul ;
d) monopolul ;

53. Monopolul şi oligopolul au în comun :


a) atomicitatea ofertei ;
b) diferenţierea produselor ;
c) faptul că pe piaţă acţionează mulţi cumpărători ;
d) faptul că pe piaţă actionează mulţi cumpărători ;
54. Monopolul se diferenţiază pe piaţa monopolistică prin :
a) număr de cumpărători ;
b) număr de producători ;
c) grad de diferenţiere a produselor ;
d) grad de satisfacere a cumpărătorilor ;

TEMA 8 : MECANISMUL CONCURENŢIAL


1 abc 10 abc 19 abc 28 ac 37 a 46 ad
2 bc 11 bcde 20 b 29 bc 38 ab 47 abc
3 b 12 d 21 b 30 d 39 b 48 b
4 c 13 a 22 b 31 b 40 abcd 49 c
5 b 14 b 23 c 32 c 41 abc 50 a
6 c 15 c 24 d 33 a 42 a 51 a
7 bc 16 c 25 b 34 b 43 ac 52 c
8 ab 17 a 26 a 35 d 44 bd 53 c
9 abc 18 b 27 d 36 c 45 bc 54 a

S-ar putea să vă placă și