Banii şi funcţiile lor în economie

Unitatea de învăţare nr. 6

BANII ŞI FUNCŢIILE LOR ÎN ECONOMIE

Cuprins
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 6
6.1 Esenţa şi natura banilor
6.2 Geneza şi evoluţia banilor
6.3 Rolul şi funcţiile banilor în economie
Lucrare de verificare Unitate de învăţare nr. 6
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie Unitate de învăţare nr. 6

Pagina
92
92
94
98
100
103
104

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 6

Principalele obiective ale unităţii de învăţare Nr. 6 sunt:

Microeconomie 91
 Banii şi funcţiile lor în economie

 Înţelegerea naturii şi esenţei banilor

 Familiarizarea cu formele concrete de bani care s-au utilizat de-a lungul
timpului
 Sublinierea rolului şi funcţiilor banilor în economia de piaţǎ

6.1. Esenţa şi natura banilor

Banii sunt un bun creat de om, care pe măsura amplificării schimburilor de

mărfuri au îndeplinit funcţii tot mai complexe şi mai numeroase. Ca urmare a
specializării producătorilor, a autonomizării acestora, derularea schimburilor de
mărfuri a fost şi este mijlocită de folosirea banilor. Banii constituie astăzi
elementul central al economiei de schimb contemporane, rolul lor fiind
independent de natura sistemului economic în care sunt folosiţi.

Banii reprezintă un instrument social, general acceptat într-o comunitate

Definiţia banilor economică, de măsurare şi comparare a schimburilor, de mijlocire directă şi
indirectă a acestora, de transferare a drepturilor de proprietate de la o
persoană la alta şi de stingere a datoriilor persoanelor fizice şi juridice. Ei
exprimă dreptul deţinătorilor de a cumpăra bunuri sau alte monede naţionale pe
teritoriul ţării emitente. Fiecare dintre aceste instrumente sociale, general
acceptate, poate fi deţinut, schimbat pe bunuri sau pe alte monede naţionale,
împrumutat, conservat (tezaurizat), deoarece:
a) bani sunt general acceptaţi şi recunoscuţi într-o comunitate sau spaţiu
economic;
b) banii constituie o putere de cumpărare în aşteptare, uşor transmisibilă,
putând fi oricând convertiţi în alte bunuri.

Posesiunea banilor are deci semnificaţia unei comenzi generale asupra bunurilor
existente într-o comunitate economică. Ca urmare, posesorul unor asemenea
instrumente sociale deţine atât puterea economică, respectiv puterea de
cumpărare a unei părţi din avuţia comunităţii economice, cât şi puterea juridică,
adică, puterea de decizie şi capacitate de lichidare a datoriilor.

Trǎsǎturi Banii, în calitatea lor de instrument general al economiei de schimb, au

următoarele trăsături esenţiale care le definesc conţinutul:
esenţiale
1. Caracter obiectiv necesar, banii manifestându-se ca un dat social, acceptat
generaţii de-a rândul.

2. Natura banilor este dependentă de funcţiile sociale pe care le îndeplineşte şi

nu de conţinutul lor material.

Microeconomie 92
 Banii şi funcţiile lor în economie

3. Dematerializarea banilor, ruperea lor de conţinutul material şi trecerea de la

un instrument monetar la altul a facilitat desfăşurarea tranzacţiilor de piaţă,
a actelor de vânzare - cumpărare.

4. Deţinerea, transferarea sau conservarea puterii de cumpărare a banilor se

bazează pe încrederea pe care o au faţă de ei posesorii efectivi sau
potenţiali, încredere care se manifestă spontan în cadrul unei comunităţi
monetare (ţară). Unele instrumente monetare sunt acceptate şi utilizate şi în
afara comunităţii respective (a frontierelor) devenind bani internaţionali
(aur, dolari, etc).

5. Instrumentele monetare au caracter nedeterminat, general şi imediat:

a) caracterul nedeterminat decurge din faptul că permite achitarea
oricărei datorii sau vânzarea- cumpărarea oricărui bun economic indiferent
de natura lui;
b) caracterul general decurge din faptul că sunt acceptaţi în orice loc şi în
orice moment într-o comunitate monetară;
c) caracterul imediat decurge din faptul că transferarea lor permite
reglarea instantanee şi definitivă a vânzării-cumpărării şi a datoriilor.

Test de autoevaluare 6.1.

1. Banii, în calitatea lor de instrument general al economiei de schimb, au

următoarele trăsături esenţiale :
a) caracter obiectiv;
b) sunt dematerializaţi însemnând cǎ sunt rupţi de conţinutul lor material;
c) caracter nedeterminat;
d) caracter general;
e) toate variantele de mai sus sunt corecte.

2. Caracterul nedeterminat al instrumentelor monetare :

a) decurge din faptul că sunt acceptaţi în orice loc şi în orice moment într-o
comunitate monetară;
b) decurge din faptul că transferarea lor permite reglarea instantanee şi
definitivă a vânzării-cumpărării şi a datoriilor;
c) decurge din faptul că permite achitarea oricărei datorii sau vânzarea-
cumpărarea oricărui bun economic indiferent de natura lui;
d) decurge din faptul că permit mǎsurarea şi compararea schimburilor;
e) decurge din faptul că reprezintǎ o putere de cumpǎrare în aşteptare.

3. Banii nu constituie:
a) un instrument social;
b) un bun creat de om;

Microeconomie 93
 Banii şi funcţiile lor în economie

c) o marfǎ;
d) elementul central al economiei de schimb;
e) o putere de cumpǎrare în aşteptare.

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 103.

6.2. Geneza şi evoluţia banilor

Punctul de plecare în apariţia banilor l-a constituit schimbul, care pe primele sale
Trocul trepte s-a efectuat sub forma trocului sau trampei, respectiv schimbul direct de
bunuri, fără nici un alt mijlocitor. In cadrul trocului vânzarea şi cumpărarea
reprezintă o operaţiune unică. Sistemul trocului era foarte dificil, deoarece toate
tranzacţiile necesitau dubla coincidenţă a voinţelor, trebuia găsit cel care dorea
bunul respectiv şi apoi se fixa raportul de schimb între produsele care făceau
obiectul tranzacţiilor. Bunurile care nu erau perfect divizibile erau greu de
schimbat prin intermediul trocului.

Trocul era deci totdeauna particularizat la un schimb şi nu avea valoare

universală. Generalizarea trocului făcea tot mai necesar ca un lucru, un bun, să se
desprindă de toate celelalte şi să servească drept element de comparaţie al
schimbului, adică drept etalon de măsurare al celorlalte bunuri.

Permanentizarea Apariţia banilor este legată deci de trecerea de la schimburile singulare şi

şi amplificarea întâmplătoare la cele dezvoltate şi permanente. Permanentizarea şi amplificarea
schimburilor schimburilor dintre partenerii autohtoni, facilitarea tranzacţiilor dintre ei a făcut
necesară apariţia şi utilizarea unor instrumente adecvate denumite bani.

Iniţial, rolul banilor a fost îndeplinit de anumite bunuri cu utilitate intrinsecă, de

regulă, cele mai căutate într-o anumită zonă, respectiv la anumite popoare (sarea,
animalele, pieile de animale, diferite podoabe, etc) constituind prima formă de
Banii marfă bani - banii marfă. (Noţiunea de ban era de multe ori sinonimă cu cea de animal
de la cuvântul latin pecus - pecoris care înseamnă animal, a derivat cuvântul
pecunia care înseamnă bani. Tot astfel, de la cuvântul capita - turmă de animale,
s-a format cuvântul capital, evidenţiind că la început bogăţia consta în turme de
vite.)

In urma unui proces de selecţie îndelungat, rolul de mijlocitor al schimbului a

fost luat de metalele preţioase în speţă, aurul şi/sau argintul, sub formă de
lingouri, podoabe etc. îndeplinirea de către aur a rolului de echivalent general al
tuturor celorlalte mărfuri s-a bazat pe proprietăţile sale intrinseci:
- prezintă valoare mare sub un volum mic;
- este perfect divizibil, fără pierdere de valoare, adică, fracţiuni de orice
mărime continuă să aibă valoare proporţional cu greutatea lor;

Microeconomie 94
 Banii şi funcţiile lor în economie

- prezintă o omogenitate calitativă a tuturor părţilor divizate;

- este inalterabil sau gru alterabil;
- este uşor transportabil.
Banii de aur
Banii de aur aveau deci toate calităţile pentru a fi universal acceptaţi şi
conservaţi.

De la banii aur sau argint sub formă de lingouri sau podoabe, s-a trecut la banii -
monede de aur. Ele au constat în bucăţi de metale preţioase de diferite mărimi,
cărora emitentul le garanta greutatea şi titlul printr-un sigiliu aplicat pe ambele
laturi.

In cadrul schimburilor, banii au existenţă efemeră, aflându-se doar temporar în

Banii de hârtie mâinile agenţilor economici şi ca urmare nu este obligatoriu ca ei să aibă valoare
şi banii metalici deplină. Apare deci posibilitatea ca banii-marfă în general, inclusiv banii-aur
(aurul este şi el o marfă) , să fie înlocuiţi în circulaţie de semne ale valorii,
confecţionate dintr-un material comun, trecându-se astfel la o nouă etapă în
evoluţia banilor - banii de hârtie şi banii metalici (cu rol de monedă
divizionară).

Banii confecţionaţi din hârtie sunt, după natura lor economică de două feluri:
- biletele de bancă (bancnotele);
- banii de hârtie ( hârtia-monedă).

Biletele de 1) Biletele de bancă (bancnotele) sunt semne ale valorii care, în procesul
bancă circulaţiei, înlocuiesc banii cu valoare deplină datorită următoarelor trăsături:
a) sunt convertibile în aur la prezentare şi la purtător;
b) se bucură de încredere unanimă;
c) sunt emise pe baza unor garanţii certe şi reale sub formă de aur şi
efecte comerciale care prin natura lor reprezintă o tranzacţie cu bunuri
economice concrete .

Bancnotele atestau faptul că posesorii lor au depus în depozitul băncii emitente

cantitatea de aur conform înscrisului de pe ele.

La început, suma bancnotelor nu putea să depăşească stocul de metal preţios

deţinut de către băncile care le emiteau.

Pe măsura dezvoltării comerţului, stocul de aur a devenit însă insuficient. în

aceste condiţii băncile au început să emită mai multe bancnote, deoarece se
considera că schimbarea acestora pe metal nu va fi cerută în acelaşi timp de către
toţi deţinătorii lor. Biletul emis avea un curs legal şi trebuia să fie acceptat în
schimburi ca şi metalul preţios pe care îl reprezenta. Biletele de bancă circulau în
calitate de bani de credit şi aveau o dublă garanţie: efectele comerciale aflate în
portofoliul băncilor centrale, şi stocul de aur al acestora. Garanţia biletelor de
bancă prin efecte comerciale are rolul de a asigura o legătură nemijlocită între

Microeconomie 95
 Banii şi funcţiile lor în economie

emisiunea lor şi necesităţile de bani ale circulaţiei mărfurilor; pe măsura creşterii

volumului circulaţiei mărfurilor, se lărgeşte circulaţia cambiilor, şi odată cu ea,
emisiunea biletelor de bancă şi invers. între volumul de bilete în circulaţie şi
volumul cambiilor scontate există o strânsă legătură: când cambia se prezintă spre
scontare, biletul iese de la ghişeul băncii, iar când cambia ajunge la scadenţă şi
este achitată, biletul de bancă revine la ghişeul băncii, ieşind astfel din circulaţie.
Prin urmare, biletul de bancă iese de la ghişeul acestei bănci şi intră pe piaţă, la
cererea de credit a diferiţilor agenţi economici ori de câte ori aceştia pun în
circulaţie bunurile create sau schimbate. Dacă la aceste garanţii economice
concrete, adăugăm şi stocul de metal preţios, atunci vom obţine o asemenea
acoperire a biletului respectiv încât el reprezintă o valoare certă, o monedă
reprezentativă care să inspire toată încrederea posesorilor lor.

Biletele de bancă şi-au pierdut stabilitatea iniţială, deoarece nu mai sunt

convertibile în aur şi se emit nu atât pentru operaţiunile comerciale, cât mai ales
pentru alte tranzacţii ce nu au la bază garanţii certe şi reale. De aceea, semnele
băneşti în condiţiile economiei de piaţă pot fi denumite bilete de bancă doar
parţial şi în măsura în care ele se emit pentru creditarea circulaţiei mărfurilor, în
Banii de hârtie cea mai mare parte ele au degenerat în bani de hârtie.

2) Banii de hârtie (hârtie-monedă) reprezintă înscrisuri care, în procesul

circulaţiei, înlocuiesc banii cu acoperire în bunuri reale. Trăsăturile definitorii ale
acestor semne ale valorii sunt opuse însuşirilor biletelor de bancă, deoarece:
a) hârtia monedă nu este convertibilă;
b) circulă în virtutea unui curs forţat, decretat de stat;
c) nu este acoperită cu metal preţios;
d) se emite şi pentru finanţarea unor cheltuieli neproductive sau
militare şi a deficitelor bugetare cronice ( deci fără a avea o acoperire
în bunuri).

Banii de hârtie nu mai simbolizează, deci, utilitatea intrinsecă a aurului, ci

semnifică doar cantitatea de bunuri şi servicii ce pot fi procurate cu ajutorul lor.
Semnele valorii oferă deci o garanţie provizorie asupra puterii de cumpărare,
deţinerea lor întemeindu-se pe încrederea că oricând acestă garanţie se poate
valorifica.

Teza clasică, potrivit căreia banii de hârtie sunt semne ale valorii numai în
măsura în care reprezintă cantităţi de aur în rezerva băncilor, nu se mai verifică în
condiţiile economiei contemporane. Din punct de vedere istoric au trecut peste 60
de ani de când aurul, ca stăpân al pieţei monetare a cedat locul unor însemnen
băneşti ale valorii, iar din 1971 nici o monedă nu mai este convertibilă în aur,
inclusiv dolarul SUA.

In 1976, banii au fost rupţi complet de baza lor de aur şi s-a trecut de la cursurile
fixe care oscilau în jurul parităţii monetare (în aur), la cursurile flotante, formate
liber pe piaţă în funcţie de cererea şi oferta pentru moneda respectivă.

Microeconomie 96
 Banii şi funcţiile lor în economie

O nouă etapă în evoluţia banilor s-a deschis odată cu utilizarea banilor în cont.
Trecerea de la banii confecţionaţi din hârtie la banii de cont (monedă scripturală)
a fost condiţionată de existenţa unor depozite bancare ca bază pentru eliberarea
de cecuri, pentru efectuarea diverselor vărsăminte şi utilizarea cartelelor
magnetice sau altor mijloace de plăţi electronice. în prezent, cărţile de credit,
facilităţile de casă, liniile automate de credit, creditele confirmate reprezintă
instrumente moderne ce permit efectuarea rapidă a cumpărăturilor şi, respectiv,
reglementarea datoriilor.

Test de autoevaluare 6.2.

1. Convertibilitatea banilor în aur :

a) s-a pierdut odatǎ cu apariţia bancnotelor;
b) se pierde în condiţii de recesiune economicǎ ;
c) s-a pierdut în 1971 ;
d) s-a pierdut odatǎ cu înfiinţarea FMI şi a Bǎncii Mondiale;
e) se menţine şi astǎzi în proporţii diferite de la ţarǎ la ţarǎ.

2. Au constituit prima formǎ de bani:

a) banii de hârtie;
b) biletele de bancǎ;
c) moneda metalicǎ;
d) banii-marfǎ;
e) banii-aur.

3. Biletele de bancă (bancnotele) sunt semne ale valorii care, în procesul

circulaţiei, înlocuiesc banii cu valoare deplină datorită următoarelor trăsături:
a) sunt convertibile în aur la prezentare şi la purtător;
b) se bucură de încredere unanimă;
c) nu sunt convertibile;
d) sunt emise pe baza unor garanţii certe şi reale sub formă de aur şi efecte
comerciale;
e) nu sunt acoperite de metal preţios.
Alegeţi rǎspunsul corect :
A(c+d); B(a+b); C(a+b+d); D(c+e); E(a+b+c+d+e).

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 103.

6.3. Rolul şi funcţiile banilor în economie

Microeconomie 97
 Banii şi funcţiile lor în economie

Deşi banii au fost rupţi de baza lor de aur încă din 1976, ei continuă - prin
formele actuale de existenţă - să joace un rol important în orice economie de
piaţă.

Rolul banilor, importanţa lor în organizarea şi desfăşurarea vieţii economice a

unei ţări, reiese din analiza funcţiilor pe care le îndeplinesc şi anume:

3. Funcţia de mijlocitor al schimburilor se exprimă prin aceea că banii sparg

Funcţia de trocul, asigurând descompunerea lui în două schimburi independente. Recurgerea
mijlocitor al la un bun intermediar, la bani, permite disocierea trocului în două acte distincte:
schimburilor vânzarea unui bun prin intermediul banilor şi, respectiv, schimbul banilor astfel
obţinuţi pentru cumpărarea altui bun. Această divizare a trocului îi dă
posibilitatea oricărui individ să efectueze primul act al schimbului - vânzarea - la
o anumită distanţă în timp şi spaţiu comparativ cu cel de al doilea act -
cumpărarea - asigurându-i astfel agentului economic o mai mare independenţă şi
libertate de acţiune.

In realizarea acestei funcţii trebuie ţinut seama de faptul că, în condiţiile creşterii
preţurilor, aceeaşi cantitate de bani nu mai are, în momente diferite, aceeaşi
semnificaţie economică pentru utilizator, având loc eroziunea monedei, reducerea
puterii ei de cumpărare. Din această cauză, persoanele care folosesc banii pot să
estimeze, în unele perioade de dereglări şi tulburări băneşti că aceştia constituie
un mijloc necorespunzător de schimb, hotărând astfel să revină la tehnicile
trocului (aşa s-au petrecut lucrurile în timpul şi imediat după cel de al doilea
război mondial în ţările ocupate) Problema se pune întrucâtva asemănător şi
astăzi pentru ţările care nu au valute convertibile, ele recurgând la schimbul
reciproc, în contrapartidă, al unor mărfuri pe altele , de fapt, la troc, dar evaluat
cu ajutorul unor preţuri mondiale şi al unor valute convertibile.

Banii ca 4. Banii ca instrument de măsură a activităţilor economice. Mijlocind

schimbul de mărfuri, banii servesc şi la măsurarea acestuia. Ei reprezintă o
instrument de
unitate de calcul, o unitate etalon ce permite măsurarea şi compararea utilităţii
măsură a bunurilor eterogene. Banii constituie astfel un instrument universal de măsurare
activităţilor aplicabil bunurilor, serviciilor şi altor drepturi actuale, trecute ori viitoare.
economice Mărimea utilităţii bunurilor se exprimă prin preţul lor, în bani. Folosirea banilor
permite astfel determinarea unei scări generale de preţuri, adică a unor raporturi
de schimb comparabile, ce facilitează evaluarea bunurilor.

In calitate de etalon al valorilor trecute, prezente sau viitoare, banii trebuie să

aibă o putere de cumpărare constantă. Astfel, cumpărătorii şi vânzătorii sunt
continuu dezavantajaţi întrucât egalitatea schimburilor nu este posibilă în
condiţiile variaţiei, în timp, a valorii unităţii-etalon.

5. Funcţia banilor ca rezervă a valorii şi ca mijloc de economisire reflectă

Funcţia banilor proprietatea lor de a păstra valorile, pe o perioadă nedefinită, fără pierderi.

Microeconomie 98
 Banii şi funcţiile lor în economie

ca rezervă a
valorii şi ca Sub incidenţa prudenţei, a prevederii, agenţii economici au simţit nevoia de a
mijloc de aduna şi păstra bunuri sub o formă sau alta, în funcţie de avantajele oferite. Banii
fiind general acceptaţi, oferă facilităţi superioare de conservare a valorilor. Din
economisire
această cauză, ei sunt folosiţi cu prioritate ca mijloc de economisire, existând
oricând posibilitatea transformării lor în active reale - productive sau
consumptive.

Exercitarea acestei funcţii a banilor depinde însă de menţinerea puterii lor de

cumpărare, întrucît economisirea acestora se bazează pe încrederea celor ce îi
deţin că utilitatea ce le-o conferă bunurile - la a căror achiziţionare se renunţă
momentan - va fi regăsită cel puţin în aceeaşi măsură în viitor, în momentul în
care va avea loc utilizarea efectivă a fondurilor economisite. Pe de altă parte, în
situaţia creditului, debitorul trebuie să aibă certitudinea că nu va fi obligat să
ramburseze în timp, o valoare superioară celei pe care a împrumutat-o; banii se
constituie astfel într-un instrument de legătură între trecut, prezent şi viitor.

Banii 6. Banii îndeplinesc funcţia de mijloc de plată, pentru că orice obligaţie

îndeplinesc economică este evaluată în bani şi se stinge prin cedarea sumei respective.
funcţia de Această funcţie este legată de apariţia relaţiilor de credit şi se exercită în cazurile
mijloc de plată de amânare a achitării mărfurilor cumpărate, de plată a impozitelor, de efectuarea
operaţiunilor bursiere la termen, etc. în această funcţie banii intră în circulaţie
după ce marfa a părăsit această sferă.

Funcţia de bani Funcţia de bani universali, se manifestă în schimburile internaţionale, când banii
universali devin valută şi sunt folosiţi pentru măsurarea şi mijlocirea acestor schimburi.
Odată cu încetarea existenţei banilor-aur, funcţia de bani universali a revenit unor
monede naţionale stabile: dolar SUA, lira sterlină, euro, yenul japonez.

Test de autoevaluare 6.3.

1. Etalonul general pentru a comensura şi compara bunuri, servicii şi activitǎţi

este:
a) valuta;
b) unitatea monetarǎ proprie fiecarei ţǎri;
c) euro;
d) dolarul SUA;
e) devizele.

2. Nu constituie o funcţie a banilor :

a) măsura activităţii economice;
b) mijloc de schimb;
c) mijloc de sporire a profitului;
d) rezervǎ a valorii;
e) mijloc de plată.

Microeconomie 99
 Banii şi funcţiile lor în economie

2. Funcţia de bani universali nu este îndeplinitǎ de :

a) dolar SUA ;
b) lira sterlină ;
c) Euro ;
d) rubla ruseascǎ ;
e) yenul japonez.

Răspunsul se va da în spaţiul gol de mai sus. Răspunsul la test se găseşte la pagina 103
În loc de Am ajuns la sfârşitul unităţii de învăţare nr. 6.
rezumat Vă recomand să faceţi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în această
unitate şi să revizuiţi obiectivele precizate la început.
Este timpul pentru întocmirea Lucrării de verificare nr. 6 pe care urmează să o
transmiteţi tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de învăţare nr. 6

Lucrarea de verificare, al cărei conţinut este prezentat mai jos, solicită cunoaşterea
conceptelor prezentate în Unitatea de învăţare nr. 6.

1. Punctul de plecare al apariţiei banilor l-a constituit:

a) dezvoltarea producţiei;
b) schimbul;
c) dezvoltarea tehnologiei;
d) creşterea eficienţei activităţii economice;
e) dezvoltarea industriei.

2. Banii îndeplinesc funcţia de măsură a valorii atunci când:

a) servesc la evaluarea şi achitarea unor drepturi şi obligaţii;
b) prin intermediul lor sunt măsurate cheltuielile, veniturile, rezultatele agenţilor
economici;
c) se depun la bancă în vederea economisirii lor;
d) se achită o marfă cumpărată;
e) sunt utilizaţi pentru a plăti ratele lunare în cazul achitării unui credit.

3. Banii îndeplinesc funcţia de mijloc de schimb atunci când:

a) servesc pentru plata impozitelor;
b) sunt utilizaţi pentru stingerea unei obligaţii;
c) sunt folosiţi pentru a cumpăra un bun economic dintr-un magazin;
d) servesc pentru a evalua rezultatele agenţilor economici;
e) exprimă cheltuielile de producţie pentru obţinerea unui bun economic.

4. Banii îndeplinesc funcţia de mijloc de plată atunci când:

a) se achită o marfă cumpărată;
b) se evaluează cheltuielile şi rezultatele activităţii economice;
c) se achită impozitele;

Microeconomie
100
 Banii şi funcţiile lor în economie

d) se determină costul unui produs sau serviciu;

e) se depun banii la CEC în vederea economisirii lor.

5. Care din funcţiile banilor este relevată când unitatea monetară este utilizată
pentru a specifica preţul:
a) depozit de valoare;
b) mijloc de schimb;
c) măsură a valorii;
d) mijloc de plată;
e) divizibilitatea.

6. Valoarea banilor se exprimă prin:

a) mărimea masei băneşti aflate în circulaţie;
b) rezervele de aur ale băncii de emisiune;
c) calitatea metalului din care sunt confecţionaţi;
d) cantitatea de bunuri şi servicii care se poate procura cu o unitate bănească;
e) raportul în care se schimbă cu alte monede.

7. Banii scripturali:
a) nu pot fi transformaţi în numerar;
b) au o existenţă materială;
c) au o valoare invariabilă;
d) constituie un simbol;
e) nici o variantă nu este corectă.

8. Unitatea bănească proprie fiecărei ţări pentru a comensura şi compara bunuri,

servicii şi activităţi se numeşte:
a) marfă;
b) utilitate;
c) etalonul general;
d) preţ;
e) masa monetară.

9. Care din variantele de mai jos exprimă funcţiile banilor?

f) măsura activităţii economice;
g) mijloc de schimb;
h) mijloc de sporire a profitului;
i) forma universală sub care se constituie rezervele agenţilor economici;
j) mijloc de plată.
Alegeţi răspunsul corect:
A (a + b + d + e); B (b + c + d); C (c + d + e); D (a + b + c + e); E (a + b + e).

10. Banii de hârtie (hârtia-monedă) au drept trăsături definitorii:

a) nu sunt convertibili;
b) circulă în virtutea unui curs forţat, decretat de stat;
c) nu sunt acoperiţi cu metal preţios;

Microeconomie
101
 Banii şi funcţiile lor în economie

d) se emit şi pentru finanţarea unor cheltuieli neproductive sau militare şi a

deficitelor bugetare cronice;
e) sunt convertibili în aur la prezentare.
Alegeţi răspunsul corect:
A(a + b + c +d + e); B (b + c + d); C (c + d + e); D (a + b + c + d); E (a + b + e).

11. Esenţa şi natura banilor.

12. Rolul şi funcţiile banilor în economie.

Microeconomie
102
 Banii şi funcţiile lor în economie

Pentru răspunsurile studenţilor lăsaţi spaţii adecvate între întrebări.

Răspunsurile testelor de autoevaluare

Răspuns 6.1.
1. e
2. c
3. c

Răspuns 6.2.
1. c
2. d
3. C

Răspuns 6.3.
1. b
2. c
3. d

Bibliografie unitate de învăţare nr. 6

Microeconomie
103
 Banii şi funcţiile lor în economie

Clipa, N. - Economie politicǎ, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 1999.

Creţoiu, G., Cornescu, V., Bucur I.- Economie, Editura All Beck, Bucureşti, 2003.
Dobrotǎ, N. - Economie politicǎ, Editura Economicǎ, Bucureşti, 1997.
Dudian, M., coord. – Economie, ed. a II-a, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008.
Frois, G.A. – Economie politicǎ, Editura Humanitas, Bucureşti, 1994.
Genereux, J. – Economie Politicǎ. Microeconomie, Editura All Beck, Bucureşti,
2000.
Hardwick, P., Langmead, J., Khan B. – Introducere în economia politicǎ modernǎ,
Editura Polirom, Iaşi, 2002.
Ignat, I., Pohoaţǎ, I., Clipa, N., Luţac, G. - Economie politicǎ, Editura Economicǎ,
Bucureşti, 1998.
Ploae, V. - Economie politicǎ. Microeconomie, Editura Ex Ponto, Constanţa, 1999.
Ploae, V. Popovici, V., Bundǎ, R. N. – Economie politicǎ (Microeconomie).
Aplicaţii, Editura Muntenia, Constanţa, 2004.
Ploae, V. Popovici, V., Bundǎ, R. N. - Economie. Teste grilǎ, Editura Ex Ponto,
Constanţa, 2006.
Popovici, V., Bundǎ, R. N. - Economie. Teste grilǎ, Editura Ex Ponto, Constanţa,
2007.
Samuelson, P.A., Nordhaus, W.D. - Economie politicǎ, Editura Teora, Bucureşti,
2000.
Stiglitz, J.E., Walsh, C.E. – Economie, Editura Economicǎ, Bucureşti, 2005.
Witztum A. – Economics. An Analitical Introduction, Oxford University Press,
2005.

Microeconomie
104