Cap 1 – Moneda si formele sale

1.1. Conceptul de moneda

Moneda reprezinta o parte a banilor – piesele metalice – indiferent daca au valoare proprie deplina sau
nu.

A. Defi niti e functi onala:

Moneda este un mijloc de schimb, este folosita drept etalon (masura) al valorii si ca rezerva de valoare.
Orice bun care indeplineste aceste functii este moneda.

B. Defi nire stati sti ca:

a. sens restrans – numerarul, depozitele la vedere si cecurile de calatorie.

b. sens larg – cuprinde si alte active, cvasimonetare, fiind ansamblul mijloacelor de plata
general acceptate in schimbul de bunuri si servicii sau in reglarea unei datorii.

Cvasimonedele – reprezinta active care au caracteristici apropriate de cele ale monedei: au lichiditate
mare, pot fi usor transformate in bani fara o pierdere substantiala de valoare. De regula, lichiditatea mai
scazuta este compensata in mod corespunzator printr-o remunerare (randament). In acelasi sens este
astazi utilizata si notiunea de activ financiar.

C. Trasaturile monedei asa cum rezulta din viata de zi cu zi:

Banii sunt o conventie sociala – acceptam banii ca plata pt ca ne asteptam ca si altii sa-i accepte
dept plata – in consecinta orice este general acceptat ca mijloc de schimb in cadrul unei
comunitati reprezinta bani.
D. Dpdv al lichiditatii:
Lichiditatea prin excelenta – pot fi schimbati oricand in orice bunuri sau servicii. Ei permit
stingerea imediata a oricarei datorii. Putere deplina si imediata.

Banii sunt un instrument social, o forma mobilizabila a unei parti din avutia sociala, o intruchipare
transmisibila omnivalenta a puterii de cumparare, care confera detinatorului dreptul de a dispune
asupra bunurilor si serviciilor.

1.2. Functiile monedei

- mijloc de schimb;

- masura a valorii;

- prezervare a valorii.
 1. Functia de mijloc de schimb

Marfurile care au servit mai intai ca bani trebuia sa indeplineasca o conditie: toti utilizatorii sa aiba
incredere in ele, in valoarea lor de schimb.

Banii au facilitat diviziunea muncii si specializarea, fara bani nimeni nu s-ar fi putut specializa in
realizarea unui singur produs.

In cadrul functiei de mijloc de schimb se pot distinge functia de mijloc de cumparare (circulatia
marfurilor & banilor este simultana: M-B-M') si functia de mijloc de plata (in cazul in care miscarea
compensatorie a banilor este decalata fata de miscarea marfurilor, de timpul: M-B si B-M').

2. Functia de masura a valorii

Materializarea functiei de masura a valorii, presupune existenza unui etalon, cu care sa fie comparate
bunurile si serviciile.

Functia de masura a valorii permite:

- exprimarea valorii celor mai diverse marfuri si servicii,

- masurarea si compararea preturilor acestora.

Pretul este expresia in unitati monetare a valorii unui bun.

Constanta, stabilitatea in timp NU este o caracteristica a monedei. Valoarea nominala a banilor se

pastreaza, dar fluctueaza puterea lor de cumparare.

Intr-o economie monetara exista atatea preturi cate produse sunt pe piata. In economia naturala,
numarul de preturi este mult mai mare, intrucat fiecare bun trebuie sa aiba un pret exprimat in toate
celelalte bunuri de pe piata.

Functia de masura a valorii este cea dintai care se manifesta, premergand ca succesiune necesara a
operatiunilor functiei de mijloc de schimb, dar cele doua functii se conditioneaza si se completeaza
reciproc.

3. Functia de prezervare a valorii

Prin aceasta formulare se are in vedere procesul de acumulare (economisire), in principiu in vederea
consumului ulterior. Daca momentul cheltuirii este mai indepartat, putem spune ca prin aceasta functie
se transfera putere de cumparare din prezent in viitor.
Se urmareste ca produsele care pot fi cumparate astazi cu o unitate monetara sa poata fi cumparate si in
viitor la acelasi pret, banii sa pastreze valoarea, puterea de cumparare in timp, putere de cumparare in
asteptare.

Chiar daca unele monede nu indeplinesc functia de prezervare a valorii, nu inseamna ca se renunta la
utilizarea lor, in conditiile in care reusesc sa faca fata cerintelor presupuse de celelalte functii. In
economiiile afectate de hiperinflatie, unde se manifesta fenomenul de "dolarizare" ---> orientarea intr-o
mare masura spre monede cu vocatie internationala, in conditiile in care moneda natonala isi pierde
substantial puterea de cumparare intr-un interval scurt de timp; moneda nationala mai indeplineste
doar functia de masura a valorii si eventual pe cea de mjloc de schimb, preturile raportandu-se insa la
moneda internationala, considerata mai stabila.

Banii nu reprezinta unica forma de pastrare a valorii si nu mai reprezinta astazi nici macar solutia
optima pt aceasta. Se pot tezauriza si diverse obiecte scumpe: pietre pretioase, bijuterii, tablouri etc.
Totusi, este necesar ca banii sa reprezinte un mijloc de rezerva rezonabil.

4. Alte abordari ale functiilor monedei

A. Functie de etalon al platilor amanate (viitoare) – moneda foloseste la definirea imprumuturilor

in termeni monetari. In aceasta functie se regasesc simultan functia de mijloc de schimb (plata)
si functia de masura a valorii.
B. Functia de unitate de cont.
C. Functii in spatiu – functiile de mijloc de schimb si masura a valorii.
D. Functii in timp – de prezervare a valorii: conservarea trecutului (a valorii) si anticiparea
viitorului.
E. Functii de baza si functii derivate – ierarhizare dpdv al importantei lor. Ex: unitate de cont si
standard al platilor viitoare sunt derivate din functiile de masura a valorii si mijloc de schimb.
F. Functii principale (masura a valorii si mijloc de schimb) si functii secundare (mijloc de plata,
mijloc de economisire, pastrarea si transferul valorilor)
G. Functii concrete (mijloc de schimb, mijloc de plata, prezervare a valorii) si functii abstracte
(masura a valorii, unitate de cont, etalon al platilor amanate).

1.3. Caracteristicile monedei

1. portabilitate,
2. durabilitate,
3. divizibilitate,
4. omogenitate,
5. recunoastere usoara,
6. acceptabilitate,
7. (+bonus) raritatea
1.4. Formele monedei

- moneda marfa,

- moneda metalica,

- moneda de hartie,

- moneda scripturala.

1. Moneda marfa / paleomoneda

a) Moneda marfa "consumabila".

Din categoria acestui tip de moneda au facut parte vitele, cerealele, sarea, pestele sarat etc. Limitele
indeplinirii functiilor monetare erau date de perisabilitatea acestora.

b) Moneda marffa "neconsumabila".

In alte zole ale lumii moneda marfa a imbracat alte forme, cum ar fi blanurile sau penele unor diverse
pasari exotice f rare.

2. Moneda metalica

In decursul timpului, moneda metalica a cunoscut mai multe forme de utilizare:

- moneda cantarita,

- moneda numarata,

- moneda batuta.

a) Moneda cantarita – s-a concretizat sub forma lingourilor din metale pretioase. Dezavantajul: pt
a cunoaste valoarea reala a bucatilor, erau necesare de fiecare data verificari indelungate si
complexe.
b) Moneda numarata
c) Moneda batuta – Generalizarea metalelor pretioase ca metal monetar a fost posibila datorita
calitatilor fizice si chimice ale acestora, printre care:

- divizibilitate mare,

- putin alterabile, prin aliaje cu alte metale capata un grad ridicat de rezistenta,
- au o valoare mare intr-un volum mic,

- isi mentin constatna valoarea in timp, iar falsificarea pieselor din metale pretioase este usor
recunoscuta,

- prezinta avantajul transformarii cu usurinta.

La nivel international, monedele de aur si argint, au servit circulatia monetara pana la primul razboi
mondial, dupa care s-a trecut la baterea monedelor din metale nepretioase. In conditiile actuale
monedele metalice se concretizeaza sub forma monedelor divizionare, care au rolul principal de a ajuta
la compunerea oricarui pret si de a da/primi rest. Specificul monedelor metalice de astazi este ca au o
valoare nominala independenta de costul lor de fabricatie.

3. Moneda de hartie

Moneda de hartie a imbracat de-a lungul timpului diferite forme:

- moneda de hartie reprezentative,

- moneda de hartie convertibila,

- moneda de hartie neconvertibila.

a) Moneda de hartie reprezentativa.

Inscrisuri, emise de bancheri si mai apoi de banci, care atestau existenta unui depozit in moneda de
metal pretios.

b) Moneda de hartie convertibila.

Cunoscuta si sub numele de bilet de banca sau bancnota. Este legata de standardizarea monedei de
hartie reprezentative si de dezvoltarea sistemului bancar. In momentul in care cant de hartii emise
depaseste cererea si nevoile economiei, iar acoperirea in metal pretios scade, instaurarea neincrederii
populatiei in acoperirea cu metal pretios duce la sistarea convertibilitatii.

c) Moneda de hartie neconvertibila.

Apare ca urmare a sistarii convertibilitatii biletelor de banca. Bancnotele devin astfel simple hartii care
indeplinesc rolul de bani, astfek ca in ziua de azi au curs fortat, acceptarea lor este impusa de stat.

Pe parcursul acesto evolutii monetare s-a ajuns de la moneda de hartie la hartia-moneda, hartie ce
indeplineste unele functii ale banilor.
 4. Moneda scripturala (numita si moneda de registru sau de cont)
Reprezinta in fapt consemnarea in registrele de banca a unei debitari sau creditari in contul unei
persoane.

Astazi vorbim si de moneda electronica, o noua forma a banilor de cont, unde difera forma de
inregistrare: in loc de inregistrarea scriptica, pe hartie, intr-un cont, inregistrarea se face in memoria
unui calculator.

1.5. Relatia moneda-credit

Relatia moneda-credit pe linia creditului comercial presupune existenta vanzarii marfurilor cu plata
amanata si interventia efectelro de comert, ca forma de recunoastere a datoriei comerciale.

In urma unei vanzari de marfuri cu plata amanata, vanzatorul isi poate mobiliza anticipat creanta intr-un
efect de comert, prin scontarea acestuia la o banca comerciala.

In momentul in care are nevoie de lichiditati, banca comerciala poate mobiliza anticipat creanta prin
rescontare, in relatia cu banca de emisiune. In schimbul efectelor de comert, banca centrala emite
moneda.

La scadenta efectelor, cumparatorul marfurilor cu plata amanata, isi va achita datoria prin intermediul
bancii sale fata de beneficiar, care procedeaza la o diminuare a activului cu valoarea efectelor si la o
diminuare a pasivului bilantului propriu corespunzatoare retragerii de moneda din circulatie.

O alta forma a legaturii dintre moneda si credit este pe linia creditului bancar, rezultat final fiind o
creatie de moneda.

Mecanismul este urmatorul: o banca centrala acorda un credit unui client, moment in car cresc atat
activul, cat si pasivul bilantului bancii cu aceeasi suma. Cand clientul utilizaeaza acest impumut bancar,
apar simultan o creatie monetara in favoarea intreprinderii si o creanta asupra intreprinderii in favoarea
bancii.

Suma platita de client poate ajunge sub forma de disponibil (depozit) intr-o alta banca sau ijn aceeasi
banca. Noul depozit are la baza creditul si este la randul li baza pt acordarea de noi credite (creditele fac
depozite, iar depozitele sunt baza acordarii creditelor) pt creatia de moneda, fiind vorba de mecanismul
multiplicator al creditului.

Moneda nou creata reprezinta putere de cumparare suplimentara si nu diminueaza nicidecum puterea
de cumparare a altui agent economic.

Distrugerea banilor are loc prin operatiunea in sens invers, la scadenta creditului, in momentul
rambursarii lor, contul curent al clientului fiind debitat cu valoarea rambursarii, iar masa monetara
creata de catre banca dispare.
Legatura dintre moneda si credit poate fi si pe linia creditului public, prin imprumuturile pe care le
realizeaza statul sub forma certificatelor de trezorerie sau a obligatiunilor.

Statul, ca ag economic deficitar, emite titluri prin care atrage disponibilitatile excedentare ale agentilor
economici. Aceste titluri, fiind sigure, de incredere, remunerate la un nivel rezonabil si lichide, intra in
categoria activelor financiare, tentante atat pt bancile comerciale cat si pt agentii nefinanciari sau
financiari nebancari, ca forme de plasament.

Daca cumparatorul acestor titluri, o banca comerciala, are nevoie de lichiditati inainte de scadenta, una
dintre modalitatile de obtinere este in schimbulk acestor active financiare, in relatie cu banca de
emisiune, prin intermediul unei operatiuni de vanzare-cumparare definitive sau temporare. In ambele
cazuri insca, rezultatul imediat este o emisiune de moneda corelata cu cresterea activului, determinata
de inregistrarea intrarii titlurilor de stat in bilantul bancii centrale.

Relatiile moneda-credit sunt in primul rand relatii credit-moneda, care ne arata cum de la credit se
ajunge la moneda (la creatie/emisiune de moneda).

De remarcat ca emisiunea de moneda pe linie de credit este temporara, urmeaza la un moment dat o
operatiune inversa prin care banca centrala retrage din circulatie moneda.

Cap 2 – Sisteme monetare

Sistem – ansamblu de principii, reguli, norme, institutii.

2.1. Conceptul de sistem monetar national si elementele sale specifice

- Costin Kiritescu defineste sistemul monetar national ca "o forma de organizare monetara instituita de
stat prin acte normative, in cadrul careia se prevede o circulatie de monezi cu valoare proprie deplina".

Componentele sistemului monetar:

1. metal monetar
2. unitate monetara
3. baterea si circulatia monedei cu si fara valoare intrinseca
4. emisiunea si circulatia bancnotelor convertibile, respectiv a banilor de hartie.

1. Etape in renuntarea la metalul monetar:

- Primul razb mondial, cand s-au sistat baterea si circulatia monedelor din aur si convertibilitatea
bancnoteor in metal pretios
- 1971, cand a fost eliminata convertibilitatea in aur a dolarului american, singura moneda convertibila in
metal pretios la nivel international in cadrul etalonului aur-devize instituit la bretton-woods in 1944

- 1973 – 1974, cand majoritatea tarilor au renuntat la cursurile fixe bazate pe paritatile-aur si au adoptat
cursurile flotante

- 1978, cand tarile au renuntat sa-si mai defineaca monedele nationale in metal pretios.

2. Unitatea monetara (cum se cheama moneda)

- monedele cu valoare deplina (val intrinseca)

baterea si emisiunea era regula libera a monedelor cu valoare deplina

- fara valoare deplina (monede debilon)

3. Baterea si circulatia monedei cu si fara valoare intrinseca

Orice persoana detinatoare de metal pretios sub forma de lingouri avea dreptul sa se prezinte la
monetaria statului si sa solicite preschimbarea cantitatii respective in monede-aur, platind pt serviciul
prestat un comision. Aceasta taxa purta initial denumirea de taxa de senioraj, deoarece veniturile
respective reveneau suveranului pe al carui teritoiu circula acea moneda.

Aplicarea principiului baterii libere a monedelor cu valoare intrinseca si libera tezaurizare a acestora
au reprezentat elemente esentiale ale mecanismului intern de autoreglare a masei monetare in
circulatie. In cazul in care cantitatea de moneda din metal pretios aflata in circulatie era insufcienta,
cererea pt aceasta fiind in crestere, devenea mai convenabila detinerea aurului sub aceasta forma.
Tezaurizarea sub forma de lingouri a excesului de aur monetizat conducea in timp la restabilirea
echilibrului pe piata. "Pretul" lingoului de aur de pe piata conducea la influentarea jocului cererii si al
ofertei de moneda din metal pretios.

Circulatia monetara a fost deservita in paralel si de monedele fara valoare deplina (de bilon),
confectionate din metale nepretioase (cupru, bronz, nichel etc) destinate realizarii platilor de valori mici.
Valoarea lor nominala nu era determinata de valoarea metalului din care erau confectionate, ci de
valoarea aurului pe care il reprezentau in circulatie. Din aceasta cauza baterea lor era limitata. Emisiunea
monedelor divizionare este realizata in prezent de Monetaria Statului. Dupa confectionarea lor,
monedele divizionare sunt depuse la banca centrala.

4. emisiunea si circulatia bancnotelor convertibile, respectiv a banilor de hartie

Convertibilitatea bancnotelor in metal pretios reprezenta un important mecanism de autoreglare a

volumului masei monetare in circulatie, deoarece pe langa faptul ca volumul emisiunii acestora trebuia
acoperit prin lege intr-o anumita proportie printr-un stoc metalic, emisiunea lor in exces era
contracarata prin solicitarea preschimbarii in aur, reducandu-se astfel in mod automat volumul
banconotelor puse in circulatie.
 Dezvoltarea creditului comercial, respectiv plata amanata, reflectata intr-un inscris comercial, va
constitui elementul decisiv in aparitia si generalizarea utilizarii bancnotelor. Cambiile comerciale
indeplinesc si ele functia de instrument de plata. Utilizarea lor ca instrument de plata prezinta o serie de
limite in comparatie cu bancnotele:

- cambiile sunt emise de intreprinzatori privati si au la baza tranzactii comerciale, in timp ce bancnotele
sunt emise de banca de emisiune si au drept acoperire un stoc de aur sau de devize.

- cambiile reprezinta un risc spre deosebire de bancnote, a caror valoare este garantata de emitent, fiind
convertibile in metal pretios.

- cambiile pot fi refuzate la plata si circula pe un areal limitat, in timp ce bancnotele au putere liberatorie
si circula in intreaga tara.

- utilizarea cambiilor in plati este limitata, in timp ce bancnotele servesc la efectuarea oricarui tip de
plata, in marime variabila.

- stingerea unei datorii prin cedarea unei cambii are loc doar la scadenta, in timp ce stingerea unei
datorii printr-o plata in bancnote conduce la stingerea pe loc a datoriei.

- cambiile au o durata de viata limitata.

- valoarea cambiilor se modifica in timp, in vreme ce valoarea bancnotelor este relativ constanta.

Emisiunea banilor de hartie prezinta o serie de avantaje importante:

- este o emisiune elastica, deoarece volumul ei nu mai depinde de marimea acoperirii metalice.

- permite acoperirea rapida a necesitatilor banesti ale statului si contribuie la diminuarea considerabila a
cheltuielilor cu circulatia baneasca.

Aceste avantaje presupun insa si riscuri enorme, care au condus la aparitia unor deprecieri inflationiste
nemaintalnite, la inflatie – "maladia moderna a banilor" cum o definea Costin Kritescu.

2.2. Bimetalismul

sistem monetar prin care sunt folosite cel mai adesea aur si argint (sistem stabilit prin lege)

Sistemele monetare in Evul mediu s-au caracterizat in principal prin doua trasaturi: faramitarea si
deteriorarea monedei.

Prima trasatura este determinata de baterea descentralizata a monedei si de lipsa de unitate a

circulatiei monetare pe teritoriul unei tari, fiecare suveran dispunand de dreptul de a bate moneda pe
teritorul pe care il stapanea.

Deteriorarea monedelor s-a datorat uzului indelungat al monedelor cu valoare proprie, dar mi ales
falsificarii acestora, fenomen intalnit in literatura de specialitate sub denumirea de "mutatii monetare".
 Costin Kiritescu defineste bimetalismul ca reprezentand "o baza a sistemelor monetare in cadrul
careia doua metale, aurul si argintul, servesc ca echivalent general si ca mijloc de circulatie".

In functie de modalitatea de stabilire a raportului valoric dintre cele doua metale, bimetalismul a
cunoscut 3 variante de functionare, si anume:

1. Bimetalism integral (varianta monedei duble)

- aportul dintre aur si argint stabilit prin lege.

1g AUR = X g ARG

- baterea libera a monedelor de AUR si ARG

- in multe state

2. Bimetalism paralel (varianta monedei paralele)

- Raportul dintre aur si argint stabilit de piata

- pretul marfurilor era exprimat in AUR si ARG.

- doar in Germania

3. Bimetalism partial (denumit si bimetalism "schiop" sau "compozit")

- Raportul dintre AUR si ARG stabilit prin lege

- Baterea libera la aur

baterea ARG monopol de stat

- in UML (tarile Uniunii Monetare Latine) – Franta, Italia, Belgia, Elvetia si Grecia.

Probleme ale sitemulelor monetare clasice

1. faramitarea monedei – emisiunea de moneda realizata necentralizat. fiecare domnitor batea

moneda. Pe teritoriul unei tari circulau mai multe tipuri de monede.
2. deteriorarea monedei

Legea lui Gresham: "Atunci cand intr-o tara circula concomitent doua monede, dintre care una este
considerata public ca fiind mai buna si cealalta ca fiind rea, moneda rea o goneste pe cea buna.".In acest
caz, moneda supraevaluata juridic (mai ieftina pe piata) devine "moneda rea" si ramane in circulatie, in
timp ce moneda subevaluata juridic (mai scumpa pe piata) devine "moneda buna" si este tezaurizata.

Aurul era tezaurizat (topit si transf in lingouri) si ramanea in circulatie doar monedele de argint.
Legea lui Gresham e valabila si in prezent pe plan intern.

Moneda rea – monezi, numerar, moneda nationala

Moneda buna – bancnote, monede scripurale (card)

Legea lui Gresham nu e valabila pe plan international deoarece pe plan international, moneda buna,
care este mai stabila, scoate din circulatie moneda rea

Sisteme monetare bazate pe etalonul aur au fost urmatoarele:

1. etalon aur moneda (gold specie standard)

Caracteristici:

- baterea libera a monedelor de aur si tezaurizarea lor. Acest lucru asigura echilibrul pe plan intern.

Intr-un sistem monetar bazat pe etalon pe metal pretios, nu este inflatie.

Oferta Moneda > Cererea Moneda => Pretul marfii AUR creste => are loc tezaurizarea monedelor
(transformarea in lingouri) => prin tezaurizare se stabileste echilibrul

Oferta Moneda < Cererea Moneda => Pretul marfii AUR scade => baterea de moneda => restabilire
echilibru

- Circulatia libera a AUR pe plan international. Acest lucru asigura echilibrul extern al unei economii.

BPE = balanta de plati externe

BPE Excedentara Export > Import =>intrari de aur in tara => cresterea masei monetare => cresc preturile
=> restabilire a echilibrului.

BPE deficitar Export < Import => scaderea masei monetare => scad preturile => cresc exporturile =>
restabilire a echilibrului.

2. etalon aur lingouri (gold-bullion standard)

1 lingou = 400 uncii AUR = 12,44 kg AUR

Prima forma de limitare a convertibilitatii. E foarte criticat. Apare dupa Primul Razb mondial.

3. aur-devize (gold exchange standard)

A. Moneda nu mai era convertibila direct in AUR, ci putea fi convertibila direct prin intermediul
devizelor.

Bancnota => devize => AUR

Devize = mijloace de plata utilizate in comertul international.

Devizele includ:

- AUR,

- Valuta,

- Instrumente de plata.

Sistemul Devize-AUR:

Apare in 1922 la conferinta de la Geneva. E generalizat in 1944 la conferinta de la Bretton Woods.

Dispare in 1978.

CAP 3 – Moneda si sistemul monetar in Romania

3.1. Scurt istoric

In 1377 vor fi batute in statul Moldova primele monede proprii sub domnia lui Petru 1 Musat.

In spatiul romanesc au circulat in perioada Evului Mediu 3 forme de moneda:

1. Moneda-marfa,
2. Moneda-vita,
3. Moneda-om.

Dintre monedele straine se va remarca in mod special talerul de argint de origine olandeza ce a circulat
sub denumirea de taler-leu si putea fi recunoscuta dupa leul cu labele ridicate.

Cronologic, monedele straine dominante au fost rubla sau marca in sec 14, zlotul tataresc in Moldova in
sec 15-16 si asprul in tara romaneasca. In sec 17-18 talerul-leu a concurat cu galbenul austriac si ughiul
unguresc.

Amplificarea simtitoare a volumului circulatiei banesti si a schimburilor pe teritoriul viitoarei Romanii

impunea cu necesitate luarea unor masuri de indreptare a situatiei in vederea crearii unei economii
monetare depline. Dintre acestea, cele mai importante au fost:

1. Utilizarea oficiala a “banilor de socoteala”, fara existenta materiala, a leului ca ban de calcul si
de exprimare a valorii diferitelor monede existente in circulatie.
2. Folosirea oficiala drept moneda-etalon a unor bani straini care existau in circulatie.
Masurile prevazute vizau introducerea si oficializarea monedei rusesti in principate nu au reusit sa
reglementeze cursul monedelor, ba dimpotriva. O moneda straina avea acum patru cursuri:

- Unul oficial in lei,

- Unul oficial in galbeni sau sorocoveti,
- Unul de piata, fata de celelalte monede straine din circultatie,
- Unul in anumite produse (grau de ex).

Aceste masuri nu au dat rezultate ca urmare a opozitiei populatiei (invatate cu lei), cat si a opozitiei
marilor puteri (nemultumite de cursurile monedelor lor).

3. Cantarirea oficiala a tuturor banilor existenti in circulatie in vederea retragerii celor falsi sau
deteriorati, care urma sa fie taiati si restituiti posesorilor.
4. Incercarile domnitorului Alexandru Ioan Cuza de instituire a unei monede nationale (romanatul).

3.2. Aparitia leului ca moneda nationala prin legea monetara de la 1867

Principalele prevederi ale legii banesti de la 1867 au fost:

1. Unitatea monetara a Romaniei lua denumirea de “leu” si era definita printr-un continut de 5
grame de argint cu titlul de 835 la mie.
2. Unitatea monetara este impartita in 100 de parti denumite “bani”.
3. Metalul monetar ce va fi utilizat la baterea monedelor vor fi aurul, argintul si arama.
4. Continutul in aur al etalonului monetar este fixat la 322 mg de aur.
5. Legea prevede ca monedele din aur si argint ale tarilor din Uniunea Latina se primesc la toate
casieriile publice “deopotriva cu banii legali ai tarii”.
6. Legea precizeaza ca vor fi fabricate mai intai monedele de arama, “de a caror circulatiune se
simte mai imediata necesitate”, urmand ca monedele de aur si de argint sa fie fabricate “de
indata ce mijloacele financiare vor permite”.
7. In ceea ce priveste greutatea, dimensiunea, titlul si toleranta, monedele ce se vor fabrica vor fi
identice cu cele franceze.
8. Banii de arama sunt declarati cu putere liberatorie limitata pana la suma de 5 lei.
9. Dupa prima emisiune a banilor de arama era prevazuta tinerea in bani noi a evidentelor
contabile ale statului, intreprinderilor, monedele straine aflate in circulatie incetand sa mai aiba
un curs legal dupa implinirea a 6 luni de la emisiunea monedelor de aur si argint.

Legea monetara de la 1867 a stimulat dezvoltarea schimburilor economice si a contribuit la afirmarea si

dezvoltarea relatiilor de productie capitaliste in Romania.

Consecintele negative ale instituirii bimetalismului in Romania:

- Deprecierea argintului fata de aur va favoriza speculatiile. “Moneda rea “- argint va scoate din
circulatie moneda buna – aur, care va fi tezaurizata.
- A favorizat tarile din Uniunea Latina. Acest lucru a condus la transformarea pietei romanesti intr-
un debuseu pentru monedele de argint depreciate ale statelor respective.
Guvernul roman a comandat baterea unei cantit de moneda in val de 4mil de lei. Piesele metalice
respective au sosit dupa un an, avand imprimata pe verso prima stema a tarii, cu Dacia si leul.

Sistemul banesc instituit la 1867 va fi intregit de Legea biletelor ipotecare in vederea obtinerii
de resurse destinate finantarii Razboiului de Independenta. Biletele ipotecare urmau a fi scoase.

Momentul punerii in circulatie a biletelor ipotecare a constituit momentul inlocuirii si in Romania a

banilor reali cu semne ale valorii iar pe un plan mai larg, momentul ruperii legaturii dintre dezvoltarea
productiei in ansamblu si cea a productiei de metale pretioase. Acest moment a permis sporirea
elasticitatii emisiunii monetare, acoperirea deficitelor bugetare, precum si falsificarii monedelor.

3.3. Counsolidarea sistemului monetar national prin legea de infiintare a Bancii

Nationale a Romaniei.

Preocuparile de infiintare a unei banci centrale au pus in discutie si in Romania problema modului de
realizare a emisiunii de bancnote, avandu-se in vedere cele doua perspective diferite ale:

- Scolii “monetare” – adepta unei emisiuni monetare rigide, care sustinea emisiunea in doua
transe. Prima reprezentand cantitatea minima necesara economiei si care nu necesita acoperire
metalica totala. A doua reprezentand acoperire metalica de 100%.
- Scolii “bancare” – adepta unei emisiuni monetare suple, care sustinea emisiunea se poate
realiza fara acoperire, deoarece ea trebuie sa se adapteze nevoilor efective, si nu marimii
stocului metalic. Emisiunea bazata pe cambiile comerciale nu este inflationista atata vreme cat
are acoperire in bunuri si serv produse in economie.

3.4. Alte etape importante ale evolutiei sistemului monetar national

Sistemul monetar national a cunoscut si alte momente importante in evolutia sa:

1. Abandonarea bimetalismului si trecerea la monometalismul-aur.

Prin legea monetara de la 1889. Va fi inlaturata vechea definitie in argint a leului, iar piesele de argint si
de bronz vor deveni monede divizionare, semne ale aurului.

2. Perioada Primului Razboi Mondial.

Etapa caracterizata prin renuntarea la etalonul aur clasic si adoptarea unei noi baze a acestuia.

1914 – leul romanesc se confrunta cu prima mare inflatie din istoria sa. Finalizarea razboiului a
amplificat considerabil volumul cheltuielilor statului.

1918 – datoria statului la BNR reprezenta aprox 64% din volumul biletelor in circulatie.

Intre 1914 – 1918 diminuarea puterii de cumparare a leui romanesc.

3. Unificarea monetara realizata in anii 1920 – 1921.

Dupa unirea provinciilor romanesti, circulau in interior: leii germani, coroanele austro-ungare, rublele
Romanov si rublele Lwov. Inlocuirea acestor unit monetare a contribuit la intensificarea procesului de
depreciere inflationista a leului.

4. Incercarile de insanatosire a circulatiei banesti din perioada 1923-1928.

S-a decis revenirea la leul antebelic. Solutia propusa de BNR – reducerea volumului circulatiei banesti de
la 10 mld la 4 mld lei (60%). A fost un esec si a avut ca efect cresterea dobanzilor si al preturilor si
deprecierea externa a leului. Sunt adoptate modalitatile de convertire aferente celor 3 forme ale
etaloanelor (aur-moneda, aur-lingouri si aur-devize). BNR a asigurat convertirea bancnotelor in devize.

Anul 1929 poate fi considerat momentul inlocuirii etalonului aur-moneda cu etalonul aur-devize.

Din acest moment stocul de aur nu mai serveste la acoperirea biletelor emise, ci numai la echilibrarea
balantei de plati externe. Aurul nu mai indeplineste functii monetare.

5. Perioada celui de-al Doilea Razb Mondial si a anilor urmatori

Inflatie, razboi.

Stabilizarea monetara care a urmat – 1947 – a avut scop preschimbarea semnelor monetare vechi cu
altele noi la raportul 20k lei vechi / 1 leu nou.

CAP 4 – Moneda si sistemul monetar international

4.1. Sistemul monetar international: concept, functii, etape premergatoare.

Sistemul monetar international = ansamblul principiilor, normelor, mecanismelor si institutiilor care

permit persoanelor fizice sau juridice din tari diferite sa efectueze reglementarea creantelor reciproce si
sa realizeze cooperarea in domeniul monetar.

In vederea cooperarii monetare internationale, precum si mecanismele de finantare a

schimburilor economice internationale.

Rolul sistemului monetar international decurge din functiile sale principale:

a. Asigurarea schimbului si circulatiei monedelor;

b. Furnizarea de lichiditati monetare internationale necesare derularii tranzactiilor internationale;
c. Ajustarea BPE in conditiile inregistrarii unor dezechilibre.

In vederea stoparii dezechilibrelor, unele state au infiintat uniuni monetare. Cele mai cunoscute:

a. Uniunea Monetara Germana – Austria si Prusia si a prevazut mentinerea monometalismului

argint, stabilirea paritatilor metalice pt fiecare tara, emisiunea si circulatia monedelor in si intre
tarile membre. Conventia a expirat in 1878.
 b. Uniunea Monetara Latina – fr, be, it, sw, gr – in vederea consolidarii bimetalismului. Au adoptat
un sist monetar comun avand francul francez si o circulatie libera a monedelor nationale la
cursuri fixe in raport cu moneda franceza. Dizolvata in 1927.
c. Conferinta Monetara Itz de la Genova 1922 – 33 state – s-a recomandat pastrarea
disponibilitatilor in conturi in strainatate, pt a limita utilizarea aurului (bani buni – bani rai). S-a
propus adoptarea etalonului aur-devize

Blocurile monetare = au avut ca baza o moneda pivot si mai multe monede satelit. Caracteristici:
stabilirea unui raport de valoare intre pivot si satelit; convertibilitatea totala intre cele doua; pastrarea si
administrarea rezervelor monetare de catre banca emitenta a monedei pivot. Au existat blocul lire
sterline, blocul francului francez si blocul USD.

4.2. Sistemul monetar international de la Bretton-Woods

Criza economica mondiala din anii 1929-1933 a creat dorinta de a coopera pe plan monetar.

1944 – s-a organizat la Bretton-Woods Conferinta Monetara si Financiara Internationala – 44 state – a

abordat problema crearii unui sist mon itz bazat pe aur-devize pe USD ca principala moneda de rezerva.

Acordurile de la Bretton-Woods au instituit etalonul aur-devize si au reflectat pozitia dominanta a USD in

calitate de valuta de rezerva, singura considerata egala cu aurul si declarata convertibila oricand si fara
restrictii in aur.

Conferinta a avut in vedere infiintarea a doua institutii:

- FMI – sa supravegheze respectarea normelor de conduita monetara si sa gestioneze rezerve

monetare in care sa acorde credite pe termen scurt in scopul acoperirii unor deficite din BPE.
- Banca Itz pt Reconstructie si Dezvoltare – atributii in domeniul dezvoltarii economice.

Obiective B-W:

- Cresterea comertului itz;

- Cooperare monetara Itz;
- Stabilitatea cursurilor de schimb;
- Eliminarea restrictiilor din schimburile Itz;
- Asistenta financiara tarilor membre in vederea reducerii dezechilibrelor BPE;

DST = moneda de cont emisa de FMI

Valoarea unui DST se determina in USD, pe baza:

a. Ponderii fiecarei monede in cosul valutar;

b. Sumei fixe din fiecare moneda a cosului;
c. Stabilrii valorii zilnice a DST;
Cursurile valutare:

1. Dupa modul de formare:

- Curs valutar oficial;
- Curs valutar de piata
2. Dupa modul de variatie:
- Cursuri fixe
- Cursuri fluctuante
- Cursuri flotante (jocul liber al cererii si ofertei de valuta)

Din 1973 s-au generalizat cursurile flotante.

Ce forme imbraca flotarea?

EUR-BGN curs fluctuant

USD-BGN liber

Flotare corcertata (limitata)

Bancile stabilesc ca intre monedele lor cursul sa fie fix sau fluctuant, dar in raport cu restul monedelor
cursul sa se stabileasca liber

Flotare necorcetata – cazul romaniei

Poate sa fie murdara sau incura in cazul in care se formeaza pe piata prin interventia Bancii Centrale.

Banca Centrala trebuie sa supravegheze preturile.

Factori care influenteaza cursul valutar:

- Rata inflatiei
- Rata dobanzii (cresc dobanzile -> economiile vor fi plasate la banci in tari cu dobanzi mai mari pe
depozite / dobanzile scad -> cei ce au economii si le vireaza la bancile cu dobanda mai mare)
- Situatia balantei de plati externe
- Factori politici (increderea in stabilitatea politica si de competenta ei)
- Factori psihologici

Deprecierea monedei nationale si efecte:

- Stimuleaza exporturile -> echilibrarea BPE -> franeaza importurile ->

Deprecierea si reprecierea influenteaza exp si imp.

Cotarea monedelor

1. Directa – o unit monetara straina (USD, EUR) = cati lei romanesti. Ex: EURRON
2. Indirecta – in stanga mon nationala, in dreapta moneda straina.

Doar UK practica cotarea indirecta.

Ma aflu la Bucuresti. Cotarea directa: EURRON.

Arbitrajul valutar - (operatiunea de vanz/cump a aceleiasi valute in scopul protejarii impotriva

fluctuatiei cursurilor si pt obtinerea de castiguri din):

- Diferentele de curs ce privesc aceeasi valuta, insa piete valutare diferite;

- Diferentele de curs ce privesc aceeasi valuta, aceeasi piata valutara, dar la momente diferite;
- Diferentele de curs dintre doua valute si doua piete valutare

CAP 5 – Integrarea monetara europeana

Integrare monetara:

- Moneda unica
- Banca Centrala unica
- Politica monetara unica

Începuturile procesului de integrare europeană se plasează în anii 1950, odată cu „Planul Schuman”
(făcut public la data de 9 mai 1950) de creare a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului şi cu
semnarea a trei tratate fundamentale: Tratatul de la Paris, prin care se instituia Comunitatea Europeană
a Cărbunelui şi Oţelului (18 aprilie 1951), şi tratatele de la Roma, de înfiinţare a Comunităţii Economice
Europene şi a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (ambele tratate semnate pe 25 martie 1957).

La 10 aprilie 1972, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda, ţările CEE la acel moment,
semnează la Basel un acord (cunoscut ulterior sub numele de Acordul de la Basel) prin care convin ca,
începând din 24 aprilie 1972, ecartul dintre două monede europene participante (calculat pe baza
cursurilor încrucişate faţă de dolar) să fie redus la 2,25%, deci marja de fluctuaţie este limitată la
±1,125%. Ulterior, devin participante la mecanismul șarpelui monetar Danemarca, Irlanda şi Marea
Britanie, viitoare state membre CEE din anul 1973, dar şi Norvegia şi Suedia. Astfel este creat „şarpele
monetar”, denumirea simbolizând mişcarea solidară a monedelor europene, care flotează concertat faţă
de celelalte valute.
1973 dispare tunelul.

1979 renuntarea la mecanismul “sarpelui monetar”.

In 1979 apare sistemul monetar european.

Asemanari:

- Participare voluntara;
- Obiectivul urmarit era identic;
- Mentinerea cursurilor fixe

Superioritatea SME.

Deosebiri:

- Aparitia monedei comune ECU (European current unit);

- Indicator de divergenta;
- Mecanism de creditare prin FECOM

//////////////

Cambia reprezintă acel efect de comerţ care face dovada existenţei unei creanţe într-o sumă
determinată şi plătibilă imediat sau pe termen scurt (în general 90 de zile)9 . Este un angajament de
plată scris ce conferă posesorului, beneficiarului sumei, dreptul de a cere debitorului să plătească la
scadenţă suma de bani specificată

Prin cec, titularul unui cont bancar dă ordin băncii sale să plătească o sumă de bani persoanei indicate în
cec, în cazul cecului nominal, sau prezentatorului, în cazul cecului la purtător. Pentru că disponibilităţile
din contul bancar al titularului provin adesea dintr-un credit acordat de bancă, cecul apare ca titlu al
creditului bancar, spre deosebire de cambie, care este de regulă un titlu de credit comercial.