Tema:Banii.

Originea, evolutia si functiile banilor

Schimbul de bunuri si servicii in societatile timpurii se desfasura pe baza unei intelegerimu
tuale, de obicei, intre vecini. In decursul timpului, el
se concentra in locuri specialamenajate, denumite piete. Chiar si azi utilizam notiunea de " econo
mie de piata" pentru a nereferi la o societate in
care indivizii ( grupurile) sunt specializati in activitati productive si isiindeplinesc cea mai mare
partea dorintelor ( nevoilor) prin schimb volunar acceptat de partilecontractante. Deci, specializa
-rea trebuie insotita de schimb.
Trocul sau cum mai era denumit in societatile timpurii
" barterul" este specific economiilor de piata primitive. Barterul era insa un proces costisitor inter
menii timpului cheltuit pentru descoperirea unui schimb satisfacator, deoarece acestapresupunea
o dubla coincidenta a dorintelor.
In diferite epoci,din diferite motive, diferitele popoare si civilizatii au acceptat diferitimijlocito
ri ai schimbului, acestea fiind primele forme de bani cunoscute de societateaomeneasca. De exe
mplu: argila si ceramica, carapacea de broasca testoasa, dintii de delfin,vite, porci, tutun, lana, sa
re etc.In cele din urma a fost preferat aurul, datorita calitatilor lui (inalterabil, omogenitate fizica
naturala, divizibilitate fara pierdere de valoare, usor prelucrabil,avand o valoare mare intr-un vol
um mic, fiind relativ usor si ieftin de transportat).
La inceput,aurul a circulat in calitate de bani sub forma de bucati brute, apoi de lingouri si bare
de greutatiegale. Principalul neajuns al acestei situatii consta in necesitatea cantaririi si verificarii
puritatiiaurului la fiecare act de vanzarecumparare. Acest neajuns a fost inlaturat prin marcarealingourilor si barelor, mai inati de catre ne
gustori, apoi de capetenii feudale, orese si state.Astfel au aparut monedele de aur.
Pe teritoriul Romaniei, primele monede autohtone au fost drahmele din argint, batute inorasul p
ontic Histria in sec. VIV i.e.n. Omenirea a folosit monede metalice cu valoareintrinseca, mai intai din aur si din argint,
apoi din diferite aliaje, timp de peste 26 de secole.
Monedele de aur din epoca moderna erau perfect rotunde, echilibrate, bine reliefate,
cu inscriptii clare, zimtate pe margini, emise unor legi monetare precise. Acestea au inceput safie
batute in Europa aproximativ din sec. al XVIII- lea. In primul deceniu al secolului al XXlea,toate statele europene aveau moneda de aur proprie. Statul stabilea prin lege numele,greutatea
, titlul si capacitatea monedei dea circula si stinge obligatii. In functie de titlu sigreutate se stabile
au raporturi de schimb intre diferitele monede de aur.
Deoarece pentru cumparatorii de valoare mica ar fi fost necesare monede foarte micide aur, care
nuse puteau confectiona, alturi de monedele de aur au circulat si monededivizionare din argint,
arama si alte metale. Aparitia monedelor divizionare din alte metaledecat aurul nu inseamna
decat separarea functiei banilor de valoarea lor, fapt demonstratpractic ca
in calitate de bani pot functiona si alte licruri lipsite de valore, dar care sunt insemne ale valorii,
astfel ca incepand cu sec al X-lea in China, respectiv sec XVI- XVII
in Europa, apar si alte mijloace de schimb, respectiv bancnotele sau banii de credit.

Bancnotele au fost semne ale valorii care certificau ca posesorul lor este creditorul bancii emitent
e pentru suma de bani specificata pe bancnota. Aceste aucirculat ca monede-hartie, fiind converti
bile , la cerere,
in moneda metalica cu valoare deplina. Monedele au inlocuit la inceput cambiile ( emise de parti
culari) depusela bancile comerciale pentru scontare.
Faptul ca banii nu pot fi creati, la dorinta,
de catre persoane private sau agenti economici si ca exista in cantitati limitate ii incadreaza in cat
egoria bunuriloreconomice rare.
In zilele noastre, banii se prezinta sub urmatoarele forme:

Hartia- moneda de diferite cupiuri ( valori nominale)

Moneda divizionara metalica ( pentru operatiuni de mica dimensiune);

Banii de depozit sau de cont, adica disponibilitatile

aflate in conturile bancare ale diferitelor persoane sau agenti economici. Aceste disponibilitati ap
ar prin depunerea de catre anumite persoane sau firme a unor bunuri,devize, numerar la banci sau
alte institutii financiare. Depozitele respective pot fi:
1. la vedere, in situatia in care proprietarul depozitului il poate retrage ( partial sau total)
in orice moment;
2. la tremen, in situatia in
care retragerea depozitului este conditionata de scurgerea unei perioade determinate de timp.
In schimbul acestor depozite, banca poate elibera creditorilor cecuri, cartele speciale, cartele mag
netice, etc. care servesc ca mijlocirea schimbuluisau la stingerea unor obligatii.
De asemenea, pe baza depozitelor existente, banca face decontarile prin virament ( transfer dintrun cont
in altul) intre agentiieconomici (conditionate si de prezentarea unor documente doveditoare ale r
ealizarii operatiunii ce atrage decontarea), si deschide credite pentru diferitiagenti economici.
Banii sunt orice bun cu destinatia speciala de a servi ca instrument de schimb si etalon
de masurare, evluare penrtu toate celelaltebunuri.
Functiile banilor
In desfasurarea vietii economice, banii indeplinesc urmatoarele functii: de evaluare, mijloc de
schimb, mijloc de plata, mijloc de stocare a valorii si baniuniversali.
1. Functia de evaluare, denumita de altfel si functia de masura a valorii, consta in aceea ca toate
marfurile sau activitatile isi gasesc valoareamasurata si exprimata in bani. Pentru aceasta,
se alege un etalon in fiecare tara, etalon ce cuprinde o cantitate din marfa bani,
cu denumiri diferite ( $,euro,leu etc). Pentru indeplinirea acestei functii nu este necesara prezent
a efectiva a banilor, aceasta fiind o operatie abstracta.
Exprimarea in bani a valorii marfurilor se numeste pret In prezent, renuntarea la etalonul aur co
nduce la stabilirea valorii banilor astfel:

pe piata interna,
in functie de puterea de cumparare ( cantitatea de bunuri si servicii care poate fi procurata cu aju
torul lor);
pe piata externa, de raportul cu alte valute,
in functie de cererea si oferta valutei de referinta.
2. Functia de mijloc de schimb, este considerata in prezent cea mai importanta functie a banilor
; prin aceasta functie ei intermediaza schimbul de bunurieconomice si il separa in doua acte, asig
urand fluiditatea poeratiilor intre vanzator si cumparator. Pentru exercitarea acestei functii prezen
ta banilor esteobligatorie.
3. Ca mijloc de plata, banii servesc pentru achitarea unor datorii, pentru plata impozitelor,
a taxelor si altor obligatii. Aceasta functie a determinataparitia banilor de
credit. Semnul ei distinctiv consta in faptul ca marfa sau serviciul incep sa fie consumate inainte
de achitarea pretului ( se lucreaza ojumatate de luna si apoi se plateste chenzina, se cumpara un
bun de folosinta indelingata si apoi se achita ratele, se contracteaza un imprumut si ulterior
seplateste diurna).
4. Functia de mijloc de stocare a valorii si de rezerva baneasca se mai numeste si functia de
economisire. Tezaurizarea clasica devenita inutila,ascundea banii in depozite sterile. Astfel, canti
tatea mare de metale pretioase iesea din circulatie, pierzandusi functia principala de mijlocitor al schimbului.
In prezent, aurul fiind demonetizat, hartia sau moneda nu mai are sens sa fie tezaurizata, neavand
valoare in sine. Ea poate fi economisita prin depunere labanci, care o pun
in circulatie, existand oricand posibilitatea transformarii in bunuri sau servicii. Intensitatea manif
estarii acestei functii de economisiredepinde de mentinerea puterii,
de cumpararea banilor si de increderea celor care ii detin ca acestia isi mentin valoarea in viitor.
5. Functia de bani universali se refera la circulatia banilor in afara tarii pentru plati, transferuri
internationale, schimburi de marfuri.
Initial, aceastafunctie a fost indeplinita numai de metale pretioase, deoarece garantiile oferite de f
iecare stat nu puteau depasi garantiile nationale.
Ca urmare a intensificariischimburilor internationale,
in prezent si banii de hartie indeplinesc aceasta functie, in masura in
care sunt recunoscuti de Comunitatea Internationala ($, euro, yen, franc).
Banii sunt una dintre cele mai sofisticate si ingenioase inventii ale societatii umane. Ei sunt simb
olul avutiei,al puterii economice. Insa banii nu trebuiefetisizati pentru ca nevoile umane nu se sat
isfac in mod direct
cu banii, ci cu bunurile si serviciile procurate cu ajutorul lor. Aristotel afirmaca "a
fi bogat inbani si sarac in hrana este o aberatie".

BANII
Economia de piata implica folosirea generalizata a banilor care, sub o forma sau alta,
insotesc orice actiune economica. Rolul banilor este de o importanta covarsitoare in economia de

piata, fluxul sau miscarea lor reprezentand, asa cum sublinia profesorul Paul Samuelson, lureat al
Premiului Nobel, 'sangele care iriga sistemul economic'.
1. Originea, evolutia si functiile banilor
Originea si evolutia banilor
Banii au aparut cu mult timp in urma, din necesitatea facilitarii schimbului, realizat initial
sub forma de troc- schimbul direct dintre doua bunuri. Primele forme concrete de bani au fost
anumite bunuri : animale, blanuri, piei, bucati de metal etc. Ele aveau rol de :
- intermediar;
- etalon pentru masurarea celorlalte bunuri.
Treptat rolul de bani s-a restrans la metalele pretioase (aur, argint), datorita unor
proprietati intrinseci :
- valoare mare intr-un volum mic;
- sunt omogene si perfect divizibile.
Intrucat bucatile de metal pretios trebuiau evaluate de fiecare data, fiind diferite ca marime
si puritate, oamenii au trecut la baterea de moneda (secolele VII - VI i.e.n. ), adica folosirea unor
bucati tipizate de metale pretioase : - de o anumita greutate si puritate si marcate cu semne
distincte pentru a fi recunoscute.
Pentru utilizari limitate se foloseau si monede din metale nepretioase.
In secolul XVI, monedelor metalice li s-au adaugat bancnotele, semne banesti emise de
banci care certificau prezenta aurului in pastrarea bancii si posibilitatea de a le preschimba, la
cerere, in aur.
Bancnotele (bilete de banca sau moneda de hartie) au inlocuit monedele de aur si argint in
circulatie, fiind denumite moneda fiduciara (fiducia, incredere in limba latina). Detinatorul
bancnotelor avea incredere in capacitatea bancii emitente de a restitui, la cerere, sumele
corespunzatoare.
Dreptul de a emite bancnote a fost, treptat, restrans si rezervat unei singure banci - Banca
de Emisiune sau Centrala. Daca pana la primul razboi mondial bancnotele circulau paralel cu
monedele de aur si argint, dupa aceasta data emisiunile din monede din metale pretioase au
devenit exceptii, convertibilitatea bancnotelor in aur si argint s-a restrans treptat, ele devenind
simple instrumente utilizate in tranzactii economice. Urmatoarea treapta in procesul de evolutie a
banilor a fost aparitia si extinderea monedei scripturale, adica a banilor de cont.
Definitia si functiile banilor
Daca in ceea ce priveste rolul covarsitor al banilor in economia de piata, precum si functile
pe care ei le indeplinesc, diferitele scoli si curente (teorii) economice sunt, in general, de acord,
in schimb nu s-a ajuns inca la o definitie larg acceptata a banilor, capabila sa surprinda sintetic
esenta si semnificatia acestora.

Astazi banii sunt expresia generica pentru bancnote, moneda metalica, moneda scripturala
si alte instrumente recunoscute ca moneda, existente in posesia agentilor economici, avand forme
si denumiri difeite de la tara la tara (dolar, lira, marca, franc, leu etc), acceptate pentru schimburi
si plati intr-un spatiu economic dat. Ei sunt un simbol al avutiei si confera putere economica
detinatorului lor.
Functiile banilor :
a) mijloc de masura a activitatii economice - permit masurarea si compararea in timp si
spatiu a cheltuielilor si rezultatelor. Moneda nationala este etalonul general de masura pentru
intreaga activitate economica, singurul mijloc capabil sa comensureze si sa compare bunurile
economice si activitati diferite din punct de vedere: cantitativ; calitativ si structural.
b) mijloc de schimb - apar ca intermediar, scindand schimbul direct (M x - My) in doua acte
(tranzactii) diferite:
- vanzare (Mx - B);
- cumparare (B - My), astfel incat actul de schimb ia forma M x - B - My; instrumentul
concret al masurarii monetare este pretul;
c) mijloc de plata - orice obligatie economica este evaluata in bani si inceteaza prin
achitarea sumei corespunzatoare;
d) mijloc de rezerva (de economisire) - permitand agentilor economici sa retina veniturile
monetare necheltuite pentru economii si consumuri viitoare. Banii sunt lichiditate prin excelenta,
adica sunt acceptati in tranzactii, in conditii de risc si pierderi minime pentru detinatori.
2. Masa baneasca si puterea de cumparare a monedei
Definitia si componentele masei banesti (monetare)
Suma de bani aflata in circulatie la un moment dat intr-o economie si apartinand diferitilor
agenti economici reprezinta masa baneasca sau monetara.
Componentele masei banesti sunt:
a)
b)

numerarul - format din bancnote si moneda metalica;

bani scripturali (banii de cont) - sumele din conturile bancare sau de la alte institutii
financiare pe numele agentilor economici.

Asemanari intre componentele masei monetare:

a) au acelasi rol; b) se pot suplini; c) se transforma una in cealalta.
Diferente intre componentele masei monetare:
a) ca forma de existenta: - numerarul = existenta fizica; - moneda scripturala =
simbol, unnumar de cont;
b) ca volum: - de la 3/4 la 9/10 = bani de cont; - de la 1/10 la 1/4 = numerarul.

Masa monetara este direct proportionala cu volumul bunurilor si serviciilor supuse

vanzarii si invers proportionala cu viteza de rotatie (circulatie) a banilor.
M = (P x Y)/V V = (P x Y)/M P = (M xV)/Y,
unde:
M - masa monetara, P - nivelul preturilor, Y - cantitatea de bunuri economice supuse
tranzactiilor, V - viteza de rotatie a banilor.
Viteza de rotatie a banilor reprezinta numarul mediu de operatiuni de vanzare cumparare
si de plati pe care le mijloceste o unitate monetara (baneasca) intr-o anumita unitate de timp.
Puterea de cumparare a banilor
In principiu, fecarei unitati monetare aflate in circulatie ii corespunde un anumit volum de
bunuri si servicii produse si supuse vanzarii.
Cantitatea de bunuri si servicii care se poate procura cu o unitate baneasca reprezinta
puterea de cumparare sau valoarea banilor.
Puterea de cumparare a banilor este determinata de mai multi factori: economici si extra
economici.
Fundamental este, pentru valoarea banilor, nivelul (gradul) de dezvoltare a unei economii,
de unde si afirmatia potrivit careia fiecare popor are moneda pe care o merita. Puterea de
cumparare a monedei isi are premisa si intr-un act poliic, dublat de increderea colectiva a
populatiei si a agentilor economici ca factorul de decizie are capacitatea de a mentine masa
monetara in limitele normale, fundamentate economic, in caz contrar economia fiind afectata de
inflatie. Puterea de cumparare a banilor se calculeaza ca raport intre volumul (cantitatea) de
bunuri economice (Y) supuse vanzarii si oferta reala de moneda (M x V):
Pcb = Y / (M x V) sau Pcb = 1 / P,
intrucat

Y = (M x V)/P

Pcb = [(M x V)/P] / (M x V) = [(M x V) / P] x [1/(M x V)] = 1 / P,

unde P = indicele preturilor, iar Pcb = puterea de cumpararea a banilor.

Reglarea masei monetare este infaptuita de catre banci, dintre care cea mai importanta
este, in acest sens, Banca Centrala (Banca Nationala sau de Emisiune), prin doua modalitati:
1. Emisiunea sau retragerea de numerar, realizate de Banca Centrala:
a) emisiunea de moneda est determinata de: - cresterea volumului de bunuri si
servicii; - acoperirea deficitului bugetului de stat; - asigurarea agentilor economici cu moneda
nationala in schimbul celei straine;
b) retragerea de numerar are loc in situatiile inverse: - scaderea volumului de bunuri
si servicii; - existenta excedentului bugetului de stat; - acordarea agentilor economici de
moneda straina in schimbul celei nationale.

2. Crearea unor cantitati suplimentare de bani scripturali sau/si retragerea acestora,

realizate de orice banca prin cresterea sau diminuarea volumului de credite acordate.