Ministerul Educatiei Tineretului din Republica

Moldova.

Universitatea Pedagogica de Stat “Ion Creanga.”

Facultatea de Informatica si Tehnologii Informationale in

Instruire.

La disciplina : Bazele micro-macro economiei. 

Tema : Geneza banilor si etapele evolutiei

istorice in spatiu economic romanesc.

A efectuat stud. Gr-102 Coscodan Alina

A verificat prof. Savitchi Corina

Chisinau 2010
Cuprins :
 1. Geneza si evolutia banilor ;

2. Functiile banilor ;

3. Trasaturi ale banilor ;

4. Circulatia banilor si reglarea eiin economia romaneasca.

1. Geneza si evolutia banilor;

1
 Tinind seama de opiniile exprimate in literatura de specialitate, ca sj de realitajile
din economia de piata actuala, banii se pot defini ca reprezentind un instrument
economic general acceptat de masurare si de mijlocire a schimburilor, de stingere a
datoriilor persoanelor fizice si juridice, de transferare a titlurilor de proprietate de
la о persoana la alta, ei exprima dreptul detinatorilor de a cumpara bunuri sau alte
monede najionale pe teritoriul tarii emitente.
Banii au aparut in procesul trecerii de la economia naturala la economia de
schimb, parcurgind mai multe etape, care pun in relief continutul si rolul lor.
Prima etapa este cea cunoscuta sub denumirea de bani - marfa; in cadrul acesteia
raportul de schimb era mijlocit de anumite marfuri (animale, blanuri, tutun etc.) care
aveau utilitate intrinseca, in afara functiei lor de mijlocitor al schimburilor. Pe
masura dezvoltarii schimbului de marfuri, functia de echivalent general a revenit in
exclusivitate metalelor pretioase (indeosebi aurului) datorita proprietatilor
deosebite :
Durabilitate: nimeni nu va accepta ca moneda un bun care este perisabil, adica
se deterioreaza pe termen scurt;
Usor de transportat: daca agentii economici au de transportat mari cantitati
de moneda, marfa utilizata ca echivalent trebuie sa aiba о valoare ridicata fara de
greutatea sa pentru a putea fi transportata cu usurinta;
Divizibilitate: bunul ales ca mijlocitor al schimbului trebuie sa poata fi subdivizat
in parti mai mici cu usurinta fara pierdere de valoare, putindu-se efectua si plati
mai mici;
Omogenitate: proprietate ce presupune ca orice unitate din bunul in cauza trebuie
sa fie exact egala cu a celorlalte marfuri, in caz contrar schimburile se vor realiza
in condit,ii dificile:
Cu oferta limitata: orice marfa care nu are о oferta limitata nu va avea о
valoare economica;
Greu de confruntat, de falsificat: о moneda cu cat se poate reproduce mai usor
isi pierde din valoarea sa.

2
 Capacitatea si calitatea pe care о are moneda de a elibera indivizii de
constringerile trocului, explica utilizarea sa rapida, aparitia acestui bun ce face
obiectul unei acceptari generale. Toate categoriile de bunuri au fost olosite ca
moneda de schimb intr-o marime sau alta, dar metalele pretioase s-au dovedit a fi
cele mai satisfacatoare.

Pentru ca bucatile de metal pretios folosite ca bani erau diferite ca marime

(greutate) si puritate era necesar ca in actul de schimb sa aiba loc, de fiecare data, si
evaluarea acestora. Asemenea dificultati ce ingreunau schimbul au fost inlaturate
prin emiterea sau baterea de moneda.
Trecerea la moneda batuta, din metale pretioase, a marcat un moment foarte
important in evolutia banilor. Dupa Herodot, baterea primelor monede a avut loc in
secolele VII-VI i.e.n. si, timp de circa doua milenii si jumatate - practic pana in
secolul al XVII-lea, banii au existat, in principal, sub forma de monede de aur si
argint. Moneda metalica (din aur si argint) emisa de catre stat, pe baza de monopol,
reprezinta bani = marfa cu valoare sau utilitate intrinseca.
Din secolul al XVII-lea, monedelor metalice aflate in circulatie li s-au adaugat
bancnotele (bilete de banco) care erau semne banesti emise de catre banci.
Etapa banilor de hartie si a banilor metalici marcheaza inlocuirea banilor marfa
cu semne ale valorii. Banii de hartie, dupa natura lor economica sunt de doua feluri:
- bilete de banca (bancnote, bani de credit sau moneda de hartie);
- bani de hirtie propriu-zisi sau hartie moneda.
In procesul circulatiei, biletele de banca (bancnotele) inlocuiesc banii cu valoare
deplina datorita trasaturilor lor:
a)sunt convertibile la prezentare si la purtator;
b) se bucura de incredere deplina ;
c)sunt emise pe baza unor garantii sigure si reale (aur si creante comerciale).
La inceput, suma bancnotelor nu putea sa depaseasca stocul de metal pretios
detinut de catre bancie care le emiteau ; ulterior, pe masura dezvoltarii comertului,
stocul de aur devine tot mai insuficient, iar cantitatea de moneda emisa incepe sa
3
depaseasca acest stoc. Initial, emisiunea biletelor de banca era realizata de catre
bancile comerciale, apoi a devenit un privilegiu al statului, incredintat Bancii
Centrale sau de emisiune. Banii la primul razboi mondial, bancnotele care se
preschimbau pe aur au circulat paralel cu monedele de aur si,de argint; dupa aceasta
data, convertibilitatea bancnotelor in aur si argint incepe sa se restranga. Din 1976
nici о moneda nu mai este convertibild in aur. Fiecare stat isi defineste moneda
nationala in raport cu о valuta internationala forte, numita valuta de referinja.
Banii de hartie propriu-zisi sunt semne ale valorii care, in procesul circulatiei,
inlocuiesc banii cu acoperire in bunuri reale. In principal, ei se caracterizeaza prin
urmatoarele trasaturi: au curs forjat, decretat de stat; sunt neconvertibili in aur; nu
reflecata valoarea lor (ca material) sau a aurului, ci semnifica doar valoarea
bunurilor materiale si serviciilor ce se pot procura cu ajutorul lor.

О alta etapa in evolutia banilor a fost marcata de utilizarea banilor de cont sau a
banilor scriptuali, care constau in disponibililitati banesti aflate in conturile bancare
sau la casele de economii pe numele ageniilor economici (persoane, intreprinderi,
institu(ii). Marile progrese inregistrate in domeniul electronicii, al biroticii,
computerizarii si transmiterii informajiilor au creat premisele tehnice aparitiei unui
nou tip de bani, si anume, a banilor electronici, marcand o noua etapa a evolujiei
banilor in viaja economica

Caracterizarea continutului banilor necesita cunoasterea rolului si a functiilor pe

care ei le indeplinesc in cadrul vietii economice. Desi din 1976 banii au fost rupti de
baza lor aur, ei continua (prin formele actuale de existenta: bani de hartie, bani de
credit, bani scriptuali, moneda metalica divizionara) sa joace un rol important in
economia de piata, in funcjionarea si dezvoltarea economiilor nationale. Si sunt о
categorie economica complexa, ce insumeaza realitiile vietii economico-sociale in
evolujia lor.
Reproducand expresia lui R. Harrod „Мопеу is power", Francois Perroux
adauga ca „moneda este si o arma de constringere a altora... si joaca un rol
privilegiat printre institutiile a caror prezcnta si functionare dinamizeaza

4
 economia". „Alaturi de capital si specializare - sustine P.A. Samuelson - banii
constituie un al treilea aspect al vietii economice moderne... Fluxul de bani este
sangele care iriga sistemul. Pentru firme, pentru factorii de decizie din sectorul
public sau privat, banii reprezinta un puternic mijloc de control asupra activitii
economice, un instrument fundamental de cuantificare a eficientei economice, de
mobilizare a eforturilor pentru desfasurarea de activitati utile si rentabile. „Noi
identificam banii ca un element cheie pentru promovarea eficienjei in productia si
schimbul de produse si servicii. Banii ajuta la rezolvarea acestor probleme din
cauza ca sunt un bun care au acceptarea generala ca mijloc de schimb"'.
2. Functiile banilor ;

Funcjia de masura a valorii. In aceasta functie, banii servesc la masurarea cheltuielilor

de productie si rezultatelor, la realizarea de calcule economice prin care se stabileste
costul activitatilor desfasurate sau programate a se desfasura, se apreciaza eficienta,
se determina pretul produselor si al serviciilor.
Banii indeplinesc aceasta functje in mod ideal; in momentul in care se exprima
valoarea unei marfi sau cheltuielile de productie nu este necesara prezenta efectiva a
lor. Este suficicnt ca ei sa existe, in general, in societate.
Banii exprima valoarea marfurilor cu ajutorul etalonului preturilor 1. In condijiile
etalonului aur, valoarea unitatii monetare era exprimata intr-o anumita cantitate de
aur, considerata ca unitate de masura: de pilda, conjinutul in aur al monedei noastre
naponale - leul - era stabilit, in anul 1954 la 0,148112 gr aur fin, fa|a de 0,888671 gr
aur fin la dolarul SUA; fata de 2,13281 gr aur fin la lira sterlina si fata de 0,987417
gr aur fin la rubla. In conditiile actuale, cand s-a renuntat peste tot la etalonul aur,
valoarea banilor pe piata interna este reprezentata - asa cum s-a mai spus - de
puterea de cumparare. In felul acesta, s-a trecut la etalonul valutar, in sensul ca
stabilirea valorii monedelor nattonale respective are loc prin raportarea la una din
valutele cu convertibilitate deplina, formandu-se astfel cursul oficial.

1
5
 In economia de piaja, functia banilor de masura a valorii creste considerabil ca
urmare a statutului lor de categorie economics a economiei de schimb si a
manifestarii lor in procesul schimbului.
Functia banilor ca mijloc de circulajie. In aceasta functie, banii servesc
procesului circulatiei marfurilor, mijlocind trecerea lor de la producator la
consumator prin intermediul vanzarii-cumpararii. Se infaptuieste astfel: trecerea
valorii din forma marfa la forma bani
(M - B), respectiv vanzarea si transformarea banilor in marfa (В - M respectiv
cumpararea. Separarea eclor doua acte, datorita existentei banilor, permite amanarea
cumpararii, respectiv transformarea banilor in marfa. Deci exista posibilitatea ca cele
doua acte ale schimbului (M - В si В - M) sa nu coincida in timp si spatiu.
In anumite conditii aceasta necoincidenta poate ingreuna schimbul de marfuri,
facandul mai lent sau chiar fragmentandu-1, cu efecte negative asupra intregii
economii. In aceasta calitate - de mijloc de circulatie - banii apar ca bani reali, cu
existenta efectiva : numerar sau bani de cont. Pentru indeplinirea acestei functii este
necesar sa existe о anumita cantitate de bani in circulatie.
Functia banilor ca mijloc de plata. In aceasta functie, banii sunt utilizati pentru
achitarea marfurilor cumparate pe credit, pentru plata salariilor, dobanzilor, chiriilor
impozitelor si taxelor, primelor de asigurari, pentru restituirea creditelor etc. aceasta
functie reclama, de asemenea, existenja banilor ca bani reali, efectivi. Cauzele care
au dus la folosirea banilor ca mijloc de plata sunt multiple. In principal subliniem :

-inegalitatea perioadelor dc productie a diferitelor marfuri. Ca urmare,

producatorul trebuie sa posede о marfa finita pe care s-o vinda pe piata pentru a
cumpara о alta contra numerar;
-inegalitatea perioadelor de circulate a diferitelor marfuri, vanzarea unora
necesitand un timp mai indelungat;
- caracterul sezonier al productiei si desfacerii unor marfuri, care cere
producatorului respectiv sa-si amane procurarea altor marfuri pana la obfinerea
propriilor produse: in conditiile economiei de piata, functia banilor ca mijloc de
plata are о importanta deosebita pentru limitarea inflafiei.
6
Funclia de rezervuaa valorii si ca mijloc de economisire, functia ce reflecta
capacitatea banilor de a conserva valorile pe о anumita perioada de timp,astfel incit
pierderile sa fie minime. Concret este vorba de economisirea si acumularea de sume
banesti in vederea unor activitati viitoare sau constituite ca mijloc de precautie
pentru efectuarea de cheltuieli neprevazuie.
Mentinerea si manifestarea acestei functii se afla in relatie directa cu puterea de
cumparare a banilor, pentru ca economisirea acestora este data de increderea celor ce
ii detin.
Banii sunt folosiji si in cadrul relajiilor Internationale la cumpararca de marfuri
prestarea diferitelor servicii. In acest caz, banii „functioncaza" ca bani universali. In
aceasta functie actioneaza valutele, respectiv acele monede nationale recunoscute pe
plan international ca mijloc de cumparare, de plata si de rezerva (dolarul SUA, lira
sterlina,
francul francez, marca germana, yenul etc.). Tot in acest sens, se utilizeaza, in
prezent, unitati monetare conventionale - DST (Drepturi Speciale de Tragere), ECU
(European Currency Unit) si detin tot mai evidente preocuparile pentru trecerea la о
moneda europeana unica efectiva si renuntarea de catre toate (arile UE la moneda
lor nationala).

3. Trasaturi ale banilor ;

7
 - caracterul obiectiv necesar al instrumentului monetar general acceptat de
generaţie;
- natura banilor ca instrument social nu este dependentă de corpul lor material
ci de funcţiile sociale îndeplinite de ei;
- dematerializarea banilor şi trecerea de la un instrument monetar la altul a
facilitat desfăşurarea fluxurilor economice, a tranzacţiilor de piaţă;
- realizarea funcţiei banilor, deţinerea, transferarea sau conservarea puterii lor
de cumpărare se bazează pe încrederea pe care o au faţă de ei posesorii efectivi sau
potenţiali.
Instrumentele monetare au următoarele caractere:
- nedeterminat deoarece permite achitarea oricărei datorii sau vânzarea-
cumpărarea oricărui element al ofertei, indiferent de natura lui;
- general, pentru că sunt acceptate în orice moment şi în orice loc în
comunitatea mondială;
- imediat, deoarece transferarea lor permite reglarea instantanee şi definitivă a
vânzării-cumpărării şi datoriilor.

4. Circulatia banilor si reglarea ei m economia romaneasca;

8
Pentru a-si indeplini functiile, banii trebuie sa existe in soeietate, sa fie creati si pusi in
circulatie intr-o anumita cantitate.
Suma de bani aflata in circulatie la un moment dat in cadrul economiei si
apartinind diferitilor agenti economiei reprezinta masa baneasca sau masa monetara.
Ea se con-cretizeaza in ansamblul mijloacelor de circulate si de plata (respectiv de
lichiditati). Majoritatea monetaristilor includ in structura acesteia :
a) Moneda efectiva sau numerarul (bilete de banca si moneda divizionara). Ea
reprezinta activul cel mai lichid, fiind totodata una din Componentele importante ale
masei monetare.
a) Moneda de cont, respectiv disponibilitati in conturi curente sau la vedere
probeaza acelasi grad de lichiditate ca si moneda efectiva; cu ajutorul ei pot fi trase
cecuri si efectua plati fara preaviz pentru procurari de bunuri si servicii. In practica
din (arile cu economie de piata, majoritatea tranzactiilor se lichideaza cu ajutorul
cecurilor (platilor prin virament). Se apreciaza de catre monetaristi ca variatiile
disponibilitSjilor din conturile bancare genereaza in economie efecte asemanatoare
cu cele ale modificarii cantitatiii de aur - moneda sau de hartie - moneda in
circulatie.
Cele doua componcnte ale masei banejti (masei monetare) au, asadar, acelasi rol,
se pot suplini si transforma una in cealalta ; intre ele exista doar deosebiri de stare,
ca forma de existenta. In timp ce numerarul are о existenta fizica materiala moneda
de cont este un simbol, se prezinta ca un numar inscris in contul bancar al unui agent
economic.

c) Dcpunerile la termen si in vederea economisirii sunt depozite la termen-

constituite la banci, case de economii etc., asupra carora nu pot fi trase cecuri
si efectua plati imediate, dar pot fi retrase dupa un preaviz. Includerea lor in
structura masei monetare este justificata de faptul ca, din punctul de vedere al
influentei pe care о exercita, aceste tipuri de plasamente asupra volumului si
structurii cheltuielilor titularilor si deci asupra cererii solvabile, practic nu
exista nici о deosebire fata de depunerile la vedere. In plus, depozitele la
termen manifests o tendinta de crestere mult mai rapida decat cele la vedere,
9
 profitul fiind reprezentat de dobinda care о aduc titularului. De aceea se
apreciaza ca aceste active, desi au un grad mai scazut de lichiditate, ele au
trasaturi si functionalitati asemanStoare cu cele ale monedei si, deci, pot fi
incluse in structura masei monetare.
c) Alte active cu grad mai mare sau mai mic de lichiditate sunt activele
plasale in diferite litluri, emise si puse in circulatie pe piata financiar-
monetara ; unele dintre ele (indeosebi cele pe termen scurt) cum sunt:
cambiile, biletele de trezorerie, bonurile de casa si de tezaur au un grad mai
ridicat de lichiditate decat cele pe termen mediu sau lung, (actiuni, obligatiuni
etc.). Ceea ce-l atrage pe cel ce realizeaza economii monetare in a le plasa in
aceste titluri este tocmai caracterul lor negociabil, posibilitatea de a le vinde
oricand are nevoie de bani (lichiditati) pentru plata unor datorii, respectiv
pentru cumpararea anumitor bunuri si servicii. Desigur, nu toate aceste titluri
sunt la fel de frecvent folosite pentru plati curente si imcdiat, motiv pentru
care modificarca masei banesti afiata in circulatie este in funcue de gradul lor
de lichiditate.
Formarea miscarea masei monetare sunt in stransa legatura cu cererea si oferta
de moneda - componente de baza ale pietei monetare.
Cererea de moneda reprezinta acea cantitate de moneda pe care toate
catcgoriile de persoane fizice si juridice o solicita intr-o anumita perioada de
timp, avand ca motivate, inainte de toate, procurarea de bunuri si servicii.
Cererea generala de moneda are atat determinari obiective generate de starea
economiei, forta si nivelul de dezvoltare, stabilitatea si eficienta respectivei
economii, cat si determinari subiective ce tin de comportamentul agentilor
economiei, de psihologia si atitudinea lor speculative.
Dintre factorii obiectivi, care acjioneaza asupra dimensiunii masei monetare
(solicitand cresterea sau scaderea sa), se detaseaza ca importanta :
a) cantitatea bunurilor si serviciilor supuse vanzarii, cu care masa monetara se
aflaa in raport direct proportional;
b)nivelul preturilor, raportul cu masa monetara fiind, de asemenea, direct;

10
c)viteza de circulate a banilor (care se masoara prin numarul mediu de
operatiuni de vanzare-cumparare si de plati mijlocite de o unitate monetara,
intr-o anumita perioada de timp) care actioneaza in directia reducerii
cantitatii de moneda in circulatie. in functie de factorii enuntati, masa
monetara necesara unei circulatii monetare echilibrate, sanatoase, se
determina, in esenta, dupa relatia :
in care M - masa monetara ; p Q - V valoarea bunurilor tranzactionate 2 ; V -
viteza de circulatie a unei unitati monetare.

d) Puterea de cumparare a banilor (PCB) care exprima cantitatea de bunuri

si servicii
care se poate procura cu о unitate baneasca, respectiv :

a)mecanismul asigurarii nevoilor statului, respectiv acoperirea deficilului

bugetar prin emiterea si negocierea bonurilor din tezaur in baza subscrierilor
facute de celelalte banci in functie de necesitatile reale ale intreprinderilor;
b) mecanismul prin care se realizeaza plata devizelor straine obtinute de
intreprinderile nationale pentru marfurile exportate in alte tari. Ulterior, aceste
devize vor fi tranzactionate pc piata valutara de banca vanzatorului;
c) mecanismul acordarii creditelor de calre bancile comerciale clietilor lor, asigu-
randu-se pe aceasta baza circa 80-85% din necesarul de moneda pus anual in
circulate ;
d) mecanismul formarii depozitelor bancare sub forma conturilor bancare
deschise intreprinderilor, prin intermediul carora bancile vor acorda creditele
solicitate. Concret, in conturile unei intreprinderi de la о banca comerciala, in
activ (A) vor figura depozitele intreprinderii, iar in pasiv (P) creditul luat de la
banca ; in contut bancii, pasivele intreprinderilor vor figura la activ, sub forma
de credite, deschise pentru intreprinderea respective, iar la pasiv va figura
depozitul intreprinderii.

2
11
(A) Contul intreprinderii Z (P) (A) Contul bancii X (P)

Depozitul Creditul Creditul acordat - Depozitul

(activele primit de la intreprinderii intreprinderii Z
intreprinderii) banca X Z

Desprindem concluzia ca partea cea mai mare a masei monetare, reprezentata de

banii de cont, apare sub forma creanjelor bancilor comerciale avand ca baza de
plecare ncvoile reale ale intreprinderilor, prin garanjiile oferite de acestea
bancilor, in schimbul creditului. Pe de alta parte, banii de cont, prin circulatia lor,
mijlocesc desfasurarea proceselor economice reale in urma carora intreprinderile
(agentii economici in general) vor incasa pe piata alti bani, pe care ii vor depozita
la banci, fie sub forma depozitelor la vedere (pentru о perioada nedeterminata,
deponentul putind sa-si retraga banii cand doreste) sau a depozitelor la termen
(pentru о perioada stabilita, retragerea banilor inainte de termenul convenit va
anula si dobinda convenita).
In practica bancara exista mai multe trepte ale formarii masei monetare sau ceea
ce unele lucrari denumesc rnai multe mase monetare3.

a)M, (primul agregat al masei monetare), care include toate mijloacele de plata sub
forma monedei efective (bilete de banca si moneda divizionara) si a depunerilor
in conturi curente nepurtatoare de dobanzi, impreuna formand lichiditatea
primara sau moneda in sens restransa. Multiplicat prin viteza sa, M, evidentiaza
capacitatea monedei de a se cheltui in totalitate.
b)M, reprezinta masa monetara in sens larg si se obtine adaugand la M ( ansamblul
plasamentelor la termen in vederea economisirii, susceptibile de a fi mobilizate si
transformate in lichiditati prin emisiune de cecuri cu preaviz.
c) M, se ob(ine pornind de la M2 la care se vor adauga alte active cu grade diferite
de lichiditate, in structura carora pot fi incluse certificate de depozit, bonuri de
3
12
 casa, conturi de economii pe termen mediu, alte tilturi emise de agen|i economici
pe piata financiar-monetara.4
d) L, care pe langa M,, inglobeaza, in general, titluri emise pe termen mediu si
lung, negociabile si care pot fi transformate operativ sau mai lent in mijloace de
plata, respectiv in lichiditati.
Circulatia banilor in Romania postdecembrista evidentiaza о serie de
disfuncfionalitati -in economie - de ordin legislativ, tehnic, logistica si cultura
bancara..

In primul rand, economia paralela sau subterana (care rcprezinta о parte

semnificativa din PIB) antreneaza in circulate о mare cantitate de numerar
pentru efectuarea tranzactiilor, numerar care, de fapt, circula in afara
canalelor bancare.
In al doilea rand, actualmeme in Romania s-a creat cliiar о obisnuinta in
randul comerciantilor si chiar a producatorilor de a „lucra" cu numerar. De
altfel, numerarul a devenit instrumentul cel mai credibil al partenerilor de
stingere a obligajiilor reciproce, determinat, pe de о parte, de blocajul
financiar in care opereaza agentii economici si de imposibilitatea cunoasterii
bonitatii si seriozitatii partenerilor, iar, pe de alta parte, de mecanismul inca
greoi al transferurilor bancare, de limitele privind reglementarea si intarzierea
devenirii operationale a creditului comercial si a instrumentelor sale.
In acest context strategia de reducere a numerarului in circulatie si de
amplificare a rolului creditului necesita ca masuri urgente :
a) institutionalizarea creditului comercial si operationalizarea
instrumentelor care sa-1 susjina ;
b)limitarea plajilor in numerar pentru cumparari de marfuri si nu numai;
c) adaptarea activitaui bancare cerinselor impuse de necesitatea reducerii
plattlor efectuate in numerar.

4
13
 Punerea in circulatie a unei mase monetare care depaseste nevoile reale ale
economici poate genera inflate.
Realizarea functiei bancilor de mijloc de circulate, electuarea multiplelor
operatii economice generate de actele de vanzare-cumparare a marfurilor si,
in general, desfasurarea normala a vietii economice, devin posibile in
conditiile in care intre masa banilor aflati in circulatie si volumul de bunuri si
servicii aduse pe piata, un anumit raport, bine determinat, respectiv un
echilibru valoric intre cele doua marimi.
Existenta si mentinerea unui asemenea raport depinde, pe de о parte, de
realizarea cchilibrului monetar, in care scop emisiunile banesti ale Bancii
Centrale trebuie sa corespunda unor necesitad reale, iar pe de alta parte, de
capacitatea economici de a mentine un ritm normal, optim de crestere a
producjiei si de a livra pietei bunuri ce raspund - ca volum, structura si
calitate - nevoilor consumatorilor.
Complexitatea si particularitatile vietii economice fac astfel ca in anumite
siruatii si perioade, cantitatca de bani pusa in circulate sa depaseasca valoarea
reala a bunurilor si serviciilor oferite spre vanzare, iar raportul dintre cele
doua componente sa fie, in felul acesta, incalcat, generind aparitia unor
fenomene nedorite. dintre care inflafia se detaseaza ca fiind eel mai grav.

Bibliografie :
 gheorghe cretoiu, viorel cornescu, ion bucur
« Economie politica ; »

14
  i.d adumitracesei, e. Niculescu, n.g niculescu 
« Economie politica »
« Teorie si politica economica pentru Romania » ;

 I. Ignat« Economie politica».

15