1.

CURS 5: SISTEMUL PREŢURILOR ÎN ROMÂNIA

1. Prețurile care se stabilesc de către guvern sau organe împuternicite de acesta și care au
atribuţii de autorităţi de reglementare se numesc:
a) preţuri reglementate
b) prețuri limită
c) prețuri fără TVA
d) preţuri de deviz
e) prețuri de bază

2. Cotaţiile la bursă pot fi:

a) de bază și negociate
b) de catalog și de listă
c) efective și nominale
d) reglementate și libere
e) calculate și impuse

3. Preţurile de licitaţie:
1) se stabilesc prin licitaţii organizate în cadrul unor organizaţii comerciale sau în centre
comerciale tradiţionale
2) se stabilesc prin licitații organizate în cadrul bursei de valori
3) se mai numesc și cotații de bursă
4) sunt impuse de licitatori
5) grăbesc desfacerea mărfurilor neperisabile și regulamentele de licitare sunt stabilite de către
organele de stat
a) 1
b) 1+2
c) 2+4
d) 4+5
e) 1+2+3+4+5

4. Spre deosebire de cotaţiile de bursă, preţurile de licitaţie au ca și avantaje:

1) regulamentul de licitaţie este stabilit de către organizatori, făcut cunoscut cumpărătorilor şi
vânzătorilor prin publicitate în cadrul bursei
2) grăbesc desfacerea mărfurilor perisabile sau cu stocuri mari
3) permit organizarea unor pieţe ad-hoc pentru contractarea prin competiţie şi în mod avantajos a
unor lucrări şi echipamente de investiţii importante pentru creşterea economică
4) se stabilesc mai ușor de către producători deoarece acest lucru se realizează pe baza analizei
cheltuielilor de producţie şi în comparaţie cu preţurile firmelor concurente
5) pot să aibă la bază acorduri internaţionale încheiate pe produse între ţările exportatoare şi
ţările importatoare
a) 1+2+3
b) 2+3
c) 4+5
d) 1+2+3+4+5
5. Preţul de listă se mai numește și:
a) de acord
b) de catalog
c) de bursă
d) de licitație
e) de tranzacție

6. Care sunt cele trei modalități corecte de determinare a structurii preţului unui bun de consum
de producţie internă în drumul parcurs, de la producător la populaţie:
a) Preţul facturat de producător = costuri fixe + marja profitului + transport
Preţul cu ridicata = preţul de cumpărare (de la producător) + adaos comercial
Preţul cu amănuntul = preţul de cumpărare + adaos comercial

b) Preţul facturat de producător = cost + profit + acciză + TVA colectată.

Preţul cu ridicata = preţul de cumpărare (de la producător) + adaos comercial + TVA colectată
Preţul cu amănuntul = preţul de cumpărare + adaos comercial + TVA colectată.

c) Preţul facturat de producător = costuri fixe + costuri variabile + marja de profit

Preţul cu ridicata = preţul de cumpărare (de la producător) + costuri fixe ale distribuitorului cu
ridicata + costuri variabile ale distribuitorului cu ridicata
Preţul cu amănuntul = preţul de cumpărare + costuri fixe ale distribuitorului cu amănuntul +
costuri variabile ale distribuitorului cu amănuntul

d) Preţul facturat de producător = costuri fixe + costuri variabile + marja de profit

Preţul cu ridicata = preţul de cumpărare (de la producător) + marja de profit a distribuitorului cu
ridicata
Preţul cu amănuntul = preţul de cumpărare + marja de profit a distribuitorului cu amănuntul

7. Preferinţa pentru impozitele indirecte se poate explica prin aceea că:

1) sunt cele mai transparente și explicite impozite
2) reclamă cheltuieli modice de aşezare, percepere şi urmărire
3) sunt mai voalate, fiind cuprinse în preţul de vânzare al produselor (tarifele prestărilor de
servicii), iar nemulţumirea cumpărătorilor (beneficiarilor) se îndreaptă împotriva agenţilor
economici care practică preţuri (tarife) majorate, iar nu a statului, care a ordonat sporirea
impozitelor ce a dus la scumpirea acestora: cumpărătorul nu ştie cât din preţul plătit pentru
produs (serviciu) revine agentului economic şi cât ajunge în tezaurul public”
4) „necesită o perioadă scurtă de timp din momentul luării deciziei de instituire a impozitelor
(majorare a cotei) printr-un act normativ şi până devin operaţionale”
5) sunt stabilite asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite
de cumpărători cu altele
a) 1+2+3
b) 2+3+4
c) 3+4+5
d) 1+3+5
e) 1+2+3+4+5
CURS 6: Tema 6. STRATEGII DE ADAPTARE A PREŢULUI LA CERINŢELE PIEŢEI

1. Ce presupune atomicitatea pieței?

a) adaptarea fără restricţii a ofertei la cerere şi invers, a cererii la ofertă, ceea ce înseamnă
fluiditatea ambelor laturi ale pieţei în raport cu modificarea preţului
b) un număr mare de agenţi economici de putere concurenţială egală sau apropiată, astfel încât
nici unul dintre ei să nu poată influenţa în favoarea sa cantităţile oferite sau cerute, respectiv
preţul
c) accesibilitatea noilor producători în una sau alta dintre ramuri şi perfecta mobilitate a
factorilor de producţie
d) transparenţa perfectă a informaţiilor pieţei privitoare la cantităţile oferite şi cerute, la calitatea
bunurilor, la preţurile lor
e) un număr mare de agenţi economici colaborează împreună pentru a stabili prețul

2. O formă a concurenţei imperfecte care presupune existenţa unui număr mic de firme ce produc
bunuri similare sau diferenţiate, firme care, datorită ponderii pe care o deţin în ansamblul ofertei,
reuşesc să influenţeze formarea preţului în scopul maximizării profitului, caracterizează:
a) monopolul
b) oligopolul
c) monopsonul
d) polipsonul
e) concurența deficitară

3. O formă a pieţei cu concurenţă imperfectă, în cadrul căreia o firmă sau o întreprindere unică
cumpără cea mai mare parte a unei anumite mărfi sau a unui anumit bun, marfă care este furnizată
de mai mulţi producători sau ofertanţi, este o situație de:
a) monopol
b) oligopol
c) monopson
d) polipson
e) concurență deficitară

4. Piaţa de tip monopson este opusul pieţei de tip:

a) monopol
b) oligopol
c) oligopson
d) polipson
e) concurență deficitară

5. O formă a pieţei cu concurenţă imperfectă în cadrul căreia un număr mic de firme mari
cumpără cea mai mare parte a unei anumite mărfi, marfă care este furnizată de mai mulţi
producători sau ofertanţi, este o situație de:
a) monopol
b) oligopol
c) oligopson
d) polipson
e) monopson

6. Cele mai importante bariere de intrare pe piață pentru concurenții potențiali sunt:
a) scăderea nejustificată a prețului; subvențiile guvernamentale; economiile de scară
b) dumping-ul; avantajul superiorităţii; subvențiile guvernamentale
c) promovarea intensă; economiile de scară; structuralismul
d) diferenţierea produselor; avantajul superiorităţii; economiile la scară
e) monopolul, oligopolul, monopsonul

7. Statul poate interveni asupra determinării preţului, ofertei sau a cererii, intervenţie ce se poate
face când există oferta excedentară având ca scop:
a) blocarea importurilor
b) raţionalizarea consumului
c) mărirea importurilor şi reducerea tarifului vamal la import
d) măsuri de limitare a veniturilor sau a cererii (prin impozite şi împrumuturi de stat)
e) încurajarea producţiei prin facilităţi fiscale şi prin credite acordat

CURS 7. METODOLOGIA STABILIRII PREŢURILOR ÎN ÎNTREPRINDERI

1. Este o metodă generală de stabilire a prețului:

a) metoda bazată pe concurenţă
b) metoda bazată pe cheltuielile distribuitorilor
c) metoda bazată pe furnizori
d) metoda bazată pe previziunea vânzărilor
e) metoda celor mai mici pătrate

2. Fac parte din categoria cheltuielilor fixe:

a) primele de asigurări
b) pragul de rentabilitate
c) cheltuielile cu materiile prime
d) cheltuielile cu consumabilele
e) cheltuielile cu agenții de vânzări

3. Care este rolul costurilor marginale pentru o organizație?

a) înlătură producţia suplimentară care reduce eficienţa
b) crește capacitatea concurențială a firmei
c) ajută la calcularea mai exactă a prețului final
d) ia în calcul rupturile de stoc
e) se fixează pe o perioadă mai mare de timp

4. Unităţile de calculaţie a costurilor pot fi:

a) naturale și cu caracter convenţional
b) de bază și cu caracter tehnic
c) specifice și de control
d) purtătoare de costuri și purtătoare de profit
e) calitative și cantitative

5. Costurile standard stabilite pe baza costurilor minime care sunt posibile în cele mai eficiente
condiţii posibile și care sunt rar folosite, deoarece sunt imposibil de atins, se numesc costuri
standard:
a) curente
b) ideale
c) de bază
d) actuale
e) bugetate

6. Costurile standard care sunt valabile pe perioade lungi şi constituie baza de comparaţie pentru
costurile efective și care devin inutile în condiţiile în care se modifică tehnologiile, nivelul
preţurilor sau alţi factori relevanţi, se numesc costuri standard:
a) curente
b) ideale
c) de bază
d) parțiale
e) proiectate

7. Costurile standard care pot fi realizate în condiţii de eficienţă și care sunt mai frecvent utilizate
deoarece pot motiva comportamentul angajaţilor, se numesc costuri standard:
a) curente
b) ideale
c) de bază
d) parțiale
e) bugetate

8. Costul care reflectă opinia managementului privind evoluţiile viitoare se numește cost:
a) curent
b) ideal
c) de bază
d) parțial
e) bugetat
CURS 8:
1. Ansamblul unitar, coerent, de strategii şi tactici, în cadrul cărora strategia de piaţă ocupă o
poziţie centrală, dominantă în raport cu celelalte componente formează:
a) strategia de produs
b) politica de marketing
c) politica prețului unitar
d) strategia de marketing
e) strategia de demarketing

2. Ansamblul corelat de principii, norme, măsuri şi metode concrete prin care o firmă îşi defineşte
poziţia faţă de preţurile produselor sale, în vederea îndeplinirii unor obiective specifice fiecărei
perioade și care trebuie să fie coordonat şi subordonat realizării obiectivelor strategice de
ansamblu, stabilite prin politica globală de marketing reprezintă:
a) strategia de produs
b) politica de prețuri
c) politica prețului unitar
d) strategia de marketing
e) strategia de demarketing

3. Politica de preţuri trebuie să fie:

1) coordonată şi subordonată realizării obiectivelor strategice de ansamblu, stabilite prin politica
globală de marketing
2) asociată cu politica de produs
3) asociată şi cu politica de distribuţie şi politica promoţională
4) flexibilă prin strategiile pe care le foloseşte
5) distinctă de strategiile concurenților și să se stabilească de comun acord cu instituțiile statului
6) stabilită pe minum un an înainte și să rămână neschimbată pentru a fi eficientă și măsurabilă

a) 1+2+3+5
b) 2+4+5+6
c) 1+2+3+4
d) 2+3+4+6
e) 1+2+3+4+5+6

4. O firmă va stabili un anumit nivel al preţului cu scopul de a urmări realizarea unuia din
următoarele obiective:
a) promovarea unui produs de calitate inferioară
b) fructificarea la minim a avantajului de piaţă
c) diminuarea volumului vânzărilor și a activității pe piață
d) supraviețuirea
e) cunoașterea profitului actual

5. Prețul folosit în cadrul unor produse auxiliare, asociate în consum cu cele de bază precum în
cazul lamelor de ras, la care se stabileşte un preţ mai ridicat deoarece a fost scăzut preţul
produsului de bază pentru a fi atractiv se numește:
a) prețul produsului captiv
b) prețul produsului secundar
c) prețul produsului derivat
d) prețul liniei de produse
e) prețul produsului defavorizat

6. Preţul de prestigiu face parte din categoria prețurilor:

a) produsului captiv
b) produsului secundar
c) produsului derivat
d) liniei de produse
e) psihologice

7. Reducerile de preţuri sunt însoţite de anumite riscuri, capcane şi anume:

a) capcana cotei de piaţă fragile
b) capacana timpilor de așteptare
c) capcana prestigiului nefructificat
d) capcana neînțelegerilor angajate
e) capcana excesului de capacitate