Preturi Si Concurenta

1.
În general, preţul se defineşte ca fiind:

A) suma de bani achitata pentru utilizarea factorilor de producţie;
B) suma de bani primita sau platita pentru cedarea, respectiv obţinerea unui bun sau serviciu;
C) totalitatea cheltuielilor ocazionate de producerea şi desfacerea unui bun;
D) suma de bani ce ii revine unui individ pentru munca prestata.
2. Care dintre curentele de gândire teoretică enumerate în continuare nu conţine elemente

referitoare la factorii de formare a preţurilor?
A) teoria valorii munca;
B) teoria utilitaţii marginale;
C) teoria debuşeelor;
D) teoria marxista.
3. Care este elementul fundamental care contribuie la formarea valorii mărfurilor după perceptele
teoriei valorii marxiste?
A) timpul de munca socialmente necesar pentru realizarea bunurilor;
B) utilitatea marginala a bunurilor;
C) costurile unitare ale bunurilor produse;
D) raritatea factorilor de producţie.
4. Care dintre funcţiile următoare nu poate fi atribuită preţurilor în sistemul economiei de piaţă?
A) funcţia de calcul şi masurare a cheltuielilor şi rezultatelor;
B) funcţia de informare a agenţilor economici;
C) funcţia de parghie economica;
D) funcţia de minimizare a costurilor de producţie.
5. Ce înţelegeţi prin preţ cu ridicata?

A) preţ la care se negociaza şi la care circula produsele intre agenţii economici;
B) preţ la care se desfac sau se revand populaţiei diferite produse de catre unitaţile comerciale specializate;
C) preţ care conduce la o ridicare a nivelului cererii atunci cand se inregistreaza o situaţie de abundenţa pe piaţa;
D) preţ care determina o ridicare a nivelului ofertei atunci cand pe piaţa exista penurie de bunuri.
6. Tarifele reprezintă:
A) preţurile care se negociaza şi la care circula produsele intre agenţii economici;
B) preţurile care se practica in domeniul prestarilor de servicii;
C) preţurile la care se desfac sau se revand produsele populaţiei de catre unitaţile comerciale specializate;
D) preţurile la care se cumpara produsele agricole de la producatorii agricoli.
7. Care dintre elementele următoare nu poate fi inclus în structura preţurilor cu amănuntul ale
produselor interne?
A) costul de producţie;
B) profitul previzionat;
C) taxa pe valoarea adaugata;
D) taxa vamala.
8. Care dintre categoriile de preţuri enumerate în continuare nu conţine taxa pe valoarea adăugată?
A) preţurile cu amanuntul;
B) tarifele;
C) preţurile de deviz;
D) preţurile cu ridicata ale producatorilor.
9. Care dintre elementele următoare nu intră în componenţa preţurilor cu amănuntul ale produselor
provenite din import?
A) comisionul vamal;
B) taxa pe valoarea adaugata;
C) valoarea in vama a produsului;
D) taxa compensatorie.
10. Care dintre categoriile următoare de bunuri şi servicii nu suportă TVA?

A) bunurile şi serviciile autohtone, destinate beneficiarilor din Romania;
B) bunurile şi serviciile de stricta necesitate;
C) bunurile şi serviciile exportate;
D) bunurile şi serviciile publice.
11. Cum se determină în mărime absolută acciza (A) conţinută în preţ?

A) A = Preţ - cota A / (100 + cota A);
B) A = Preţ x cota A / (100 + cota A);
C) A = Preţ + cota A / (100 - cota A);
D) A = (Preţ-Cost) x cota A / (100 + cota A.
12. Care dintre funcţiile următoare poate fi atribuită concurenţei în sistemul economiei de piaţă?
A) faciliteaza obţinerea profitului de monopol de catre agenţii economici;
B) contribuie la reducerea preţurilor de vanzare, in paralel cu diminuarea costurilor şi diversificarea ofertei;
C) contribuie la redistribuirea veniturilor şi patrimoniului intre diferite categorii de agenţi, ramuri şi sectoare de
activitate;
D) impiedica ajustarea autonoma a cererii şi ofertei in toate domeniile activitaţii economice.
13. În raport cu instrumentele folosite pentru devansarea competitorilor, concurenţa poate fi

divizată în:
A) concurenţa perfecta şi concurenţa imperfecta;
B) concurenţa loiala şi neloiala;
C) concurenţa libera şi limitata;
D) concurenţa interna şi externa.
14. Care dintre enumerările următoare conţine exclusiv instrumente concurenţiale din categoria
celor economice?
A) reducerea costurilor bunurilor; reinnoirea sortimentelor; sponsorizarea unor activitaţi social-culturale de interes
local sau naţional;
B) publicitatea, diminuarea preţurilor de vanzare, acordarea de facilitaţi clienţilor;
C) spionajul economic; promovarea vanzarilor; diversificarea ofertei;
D) reducerea preţului de vanzare sub nivelul costului de producţie; obţinerea de informaţii privind activitatea
concurenţilor; boicotul.
15. Una dintre ipotezele următoare nu este valabilă în cazul pieţei cu concurenţă perfectă:
A) atomicitatea participanţilor la tranzacţii;
B) perfecta mobilitate a factorilor de producţie;
C) bunurile tranzacţionate sunt diferenţiate;
D) intrarea şi ieşirea de pe piaţa sunt libere.
16. Partea cea mai importantă din valoarea şi preţul unei mărfi este reprezentată de:
A) profit;
B) adaos comercial;
C) taxa pe valoarea adaugata;
D) costurile de producţie.
17. Care dintre tipurile de pieţe următoare posedă caracteristicile pieţei cu concurenţă perfecte, cu
excepţia omogenităţii bunurilor:
A) piaţa de monopol;
B) piaţa cu concurenţa monopolistica;
C) piaţa cu concurenţa loiala;
D) piaţa cu concurenţa de oligopol.
18. Preţurile libere:

A) sunt stabilite prin intervenţia statului;
B) se formeaza şi evolueaza pe baza condiţiilor pieţei;
C) sunt preţurile care se stabilesc pe pieţele cu concurenţa loiala;
D) rezulta ca urmare a deciziilor adoptate de agenţii economici ce deţin poziţii dominante pe piaţa.
19. Piaţa cu concurenţă imperfectă este aceea în care:
A) vanzatorii ingradesc in mod abuziv concurenţa;
B) se practica metode de vanzare care incalca normele comerciale;
C) exista o perfecta mobilitate a factorilor de producţie;
D) vanzatorii şi cumparatorii pot exercita in mod individual influenţe şi/sau presiuni asupra preţului.
20. Condiţia maximizării profitului în cazul monopolistului este:

A) preţul egal cu costul marginal;
B) costul fix egal cu incasarea totala;
C) costul marginal egal cu venitul marginal;
D) incasarea marginala egala cu preţul.
21. Principala trăsătură a pieţei cu concurenţă perfectă de tip oligopol este:

A) producatori sunt foarte numeroşi;
B) concurenţa este eliminata;
C) producatorii au posibilitatea de a utiliza instrumente concurenţiale extraeconomice;
D) comportamentele firmelor din ramura sunt interdependente.
22. Oligopolul se caracterizează prin aceea că:

A) cumparatorii sunt numeroşi, dar au forţa economica scazuta;
B) fiecare ofertant poate influenţa piaţa, dar trebuie sa ţina seama de deciziile celorlalţi;
C) ofertanţii pot impune preţurile, dar nu şi cantitatea de produse vandute;
D) comportamentul cumparatorului nu are influenţa decisiva asupra pieţei.
23. Între oligopol şi concurenţa monopolistică există diferenţe privind:

A) intrarea de noi firme in ramura; numarul firmelor;
B) natura produsului; calitatea produsului;
C) nivelul producţiei;
D) nivelul profitului producatorilor.
24. Încheierea de acorduri între firmele oligopoliste cu privire la împărţirea pieţelor poate îmbrăca
forme specifice de tipul:
A) trustului, cartelului, concernului;
B) oligopsonului, monopsonului;
C) oligopolului, monopolului;
D) societaţilor pe acţiuni.
25. Forma cea mai complexă de înţelegere oligopolistă este:

A) cartelul;
B) monopolul;
C) conglomeratul;
D) monopolul pur.
26. Cea mai răspândită structură de piaţă din ţările dezvoltate din punct de vedere economic este:
A) monopolul;
B) piaţa cu concurenţa monopolistica;
C) oligopolul;
D) piaţa cu concurenţa perfecta.
27. Piaţa de monopol se caracterizează prin:

A) atomicitatea ofertei;
B) preţuri mici;
C) o satisfacere insuficienta a cererii;
D) libera concurenţa.
28. Care din elementele de mai jos nu caracterizează piaţa de monopol?

A) eliminarea liberei concurenţe;
B) producatorul determina nivelul preţurilor;
C) insuficienta satisfacere a cererii;
D) preţul de vanzare este cel mai scazut preţ.
29. „Monopolul” există, conform înţelesului economic al acestui termen, în una din următoarele
situaţii:
A) oricand un vanzator reuşeşte sa-şi menţina poziţia printr-o publicitate agresiva;
B) oricand exista numai un singur vanzator al unui produs;
C) oricand profitul dobandit de vanzator depaşeşte suma care ar trebui caştigata in mod corect ca dobanda la
banii investiţi, plus o compensaţie pentru riscul asumat;
D) oricand numarul de vanzatori concurenţi care ofera produse similare este mare.
30. În condiţiile monopolului:

A) relaţia preţ-cantitate iese de sub incidenţa legii generale a cererii;
B) oferta individuala este sinonima cu oferta totala de piaţa;
C) incasarea marginala difera de venitul marginal;
D) se manifesta concurenţa loiala.
31. Pe piaţa cu concurenţă de monopol:

A) se elimina libera concurenţa astfel incat are loc dominaţia producatorului asupra consumatorului;
B) cererea şi oferta prezinta caracter de atomicitate;
C) libera concurenţa nu este eliminata ci doar ingradita;
D) preţurile se stabilesc pe piaţa, pe baza raportului dintre cerere şi oferta.
32. Piaţa cu concurenţă de monopson se caracterizează în principal prin:

A) atomicitatea cererii;
B) ofertanţi puţini;
C) existenţa unui singur consumator;
D) cumparatorii nu pot influenţa preţul.
33. Care din elementele de mai jos nu caracterizează piaţa cu concurenţă monopsonică:
A) oferta prezinta caracter de atomicitate;
B) exista doar un singur vanzator;
C) exista un singur cumparator;
D) cumparatorul are posibilitatea sa influenţeze preţul pe piaţa.
34. În cadrul pieţei cu concurenţă monopsonică se realizează:

A) omogenitatea produselor;
B) atomicitatea cumparatorilor;
C) eliminarea totala a concurenţei;
D) preţuri de monopol.
35. În cazul în care un singur producător intră în relaţii de schimb cu un singur cumpărător, piaţa
îmbracă forma specifică a:
A) oligopolului bilateral;
B) monopolului bilateral;
C) monopsonului bilateral;
D) oligopson bilateral.
36. Oligopolul bilateral vizează situaţia în care are loc:

A) confruntarea dintre un singur producator şi mai mulţi cumparatori;
B) confruntarea dintre un singur cumparator şi mai mulţi vanzatori;
C) confruntarea dintre un numar redus de vanzatori şi, respectiv, cumparatori;
D) relaţiile concurenţiale de piaţa.
37. Vânzarea de mărfuri diferenţiate sortimental de către un număr mare de producători

caracterizează piaţa:
A) cu concurenţa monopolistica;
B) cu concurenţa neloiala;
C) cu concurenţa de oligopol;
D) cu concurenţa perfecta.
38. Accesul producătorilor este foarte dificil pe piaţa:
A) monopolistica;
B) de monopol;
C) oligopol;
D) cu concurenţa pura.
39. Determinarea preţului pe baza competiţiei, ca modalitate de stabilire a preţului de vânzare într-
o economie concurenţială, are la bază faptul că:
A) in fixarea preţului firma ignora strategiile concurenţilor;
B) in stabilirea propriilor preţuri firma foloseşte ca ghid preţurile competitorilor;
C) punctul de referinţa este nivelul preţului aferent pragului de rentabilitate al firmei;
D) la baza preţului sta valoarea costului unitar.
40. Care dintre enunţurile următoare nu intră în categoria legităţilor care guvernează formarea
preţurilor în economia de piaţă?
A) preţul este efectul modificarii raportului dintre cererea şi oferta unui bun;
B) schimbul vanzare-cumparare de bunuri şi servicii are loc cand cererea şi oferta la un anumit bun coincid;
C) preţul unitar se fixeaza folosind ca punct de reper nivelurile preţurilor practicate de catre firmele concurente;
D) modificarea cererii, ofertei şi preţului unui bun oarecare atrag dupa sine modificarea cererii, ofertei şi preţului
de piaţa la celelalte bunuri.
41. Care dintre strategiile de preţ următoare nu este specifică firmelor monopoliste:
A) gestiunea la echilibru;
B) discriminarea prin preţ;
C) stabilirea preţului la nivelul costului marignal;
D) fixarea propriului nivel al preţului pornind de la preţurile practicate de concurenţi.
42. Care dintre instrumentele următoare de intervenţie a statului asupra mecanismului de formare a
preţurilor este de natură administrativă:
A) subvenţionarea preţurilor;
B) fixarea de limite de preţ;
C) reglarea cererii şi a ofertei;
D) fixarea unor nivele-obiectiv ale costurilor de producţie la firmele publice.
43. Care dintre instrumentele următoare de intervenţie a statului asupra mecanismului de formare a
preţurilor este utilizat în agricultură cu scopul garantării veniturilor producătorilor?
A) ingheţarea preţurilor;
B) stabilirea unor marje de variaţie a preţurilor;
C) reglarea cererii şi a ofertei;
D) acordarea de imprumuturi pentru procurarea de utilajele agricole.
44. În care dintre situaţiile de mai jos se formează preţul de echilibru:

A) cand preţul este stabilit prin intervenţia statului;
B) cand cererea este egala cu oferta;
C) cand preţul este unic;
D) cand producatorii sunt in masura sa influenţeze preţul pieţei.
45. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la modul de formare a preţurilor în sistemul
economiei de piaţă este adevărată?
A) preţurile se stabilesc liber pe piaţa, pe baza raportului dintre cerere şi oferta;
B) formarea preţurilor este influenţata atat de situaţia pieţei, cat şi de intervenţia statului;
C) stabilirea preţurilor depinde de tipul de concurenţa dominant de pe piaţa;
D) agenţii economici producatori fixeaza preţurile in raport cu propriile obiective.
46. După mecanismul formării lor, preţurile pot fi:

A) libere, administrate, mixte;
B) ingradite, concurenţiale, fixe;
C) loiale, neloiale;
D) ridicate, medii, mici.
47. În condiţiile economiei cu piaţă concurenţială, preţurile:

A) administrate constituie un rezultat al deciziilor statului şi ale altor centre de forţa economica;
B) mixte reprezinta media preţurilor libere şi administrate;
C) constituie unicul mecanism de reglare a economiei;
D) au o incarcatura informaţionala nula.
48. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:

A) preţul reprezinta raportul valoric dintre monedele a doua ţari intre care se desfaşoara tranzacţii economice;
B) preţul este expresia baneasca a valorii bunurilor/serviciilor care fac obiectul schimbului;
C) preţurile cu amanuntul sunt preţurile care se negociaza şi la care circula produsele intre agenţii economici;
D) tarifele reprezinta categoria de preţuri care se practica in sectorul agriculturii.
49. Discriminarea prin preţ:

A) reprezinta o strategie alternativa la cea a maximizarii profitului ce poate fi adoptata de o intreprindere aflata in
poziţie de monopol;
B) consta in stabilirea preţului la nivelul costului marginal;
C) consta in stabilirea preţului la nivelul costului total;
D) are loc cand monopolul vinde variante diferite ale unui produs de baza la preţuri similare aplicate unor grupe
de consumatori cu caracteristici apropiate.
50. Care din enunţurile următoare definesc costul de producţie?

A) cantitatea totala de factori de producţie de care dispune firma;
B) capitalul fix şi circulant al intreprinderii;
C) totalitatea cheltuielilor ocazionate de consumul de factori de producţie pentru producerea şi desfacerea unor
bunuri materiale şi servicii;
D) consumul fizic de factori de producţie.
51. Criteriile care stau la baza împărţirii costurilor de producţie în fixe şi variabile se referă la:
A) natura activitaţii economice;
B) relaţia dintre consumul factorului (factorilor) de producţie şi volumul producţiei;
C) dimensiunile activitaţii economice;
D) gradul de eficienţa şi rentabilitate a activitaţii respective.
52. Din enumerarea de mai jos marcaţi care sunt elementele ce nu intră în categoria costurilor fixe:
A) salariile lucratorilor din producţie;
B) amortizarea capitalului fix;
C) chiria, iluminatul şi incalzitul general;
D) salariile personalului din activitaţile administrative.
53. La formarea costurilor variabile nu participă:

A) cheltuielile cu materia prima;
B) cheltuielile cu combustibil, apa, energie pentru fabricaţie;
C) cheltuielile cu chiria unitaţii economice;
D) cheltuielile cu salariile personalului direct productiv.
54. Costurile fixe sunt acelea care:

A) nu se modifica deloc in timp;
B) sunt independente de evoluţia preţurilor cu care sunt cumparaţi factorii de producţie;
C) pe termen scurt sunt independente de volumul producţiei;
D) sunt subvenţionate de la buget şi de aceea ele nu se modifica (sunt fixe.
55. Costurile variabile sunt acelea care:

A) se modifica atunci cand se modifica preţurile de achiziţie ale factorilor de producţie;
B) se modifica in raport cu variaţia volumului producţiei;
C) difera de la o societate la alta;
D) se modifica in timp, de la o luna la alta.
56. Costul total mediu reprezintă:
A) preţul mediu achitat pentru achiziţionarea de factori de producţie;
B) consumurile de factori de producţie pe unitatea de produs;
C) media aritmetica a costurilor fixe şi variabile;
D) cheltuielile pentru protecţia mediului.
57. Costul marginal reprezintă:

A) cheltuielile pe care le face intreprinzatorul pentru a obţine o unitate de produs;
B) sporul de cost total necesar pentru obţinerea unei unitaţi de produs suplimentare;
C) cheltuielile suplimentare ocazionate de creşterea cu o unitate a utilitaţii marginale;
D) cheltuielile variabile suplimentare ocazionate de creşterea cu o unitate a volumului producţiei
58. Costul marginal depinde, în principal, de:

A) volumul costurilor fixe;
B) volumul producţiei;
C) evoluţia costurilor variabile;
D) utilitatea marginala a bunurilor produse.
59. Care din elementele de mai jos poate influenţa costul total mediu:
A) natura activitaţii desfaşurate;
B) modul de combinare a factorilor de producţie;
C) costurile variabile globale;
D) cheltuielile cu amortizarea capitalului fix.
60. Care din elementele de mai jos sporesc atunci când producţia creşte cu o unitate?
A) costurile variabile;
B) costurile fixe;
C) valoarea capitalului fix;
D) viteza de rotaţie a banilor.
61. Ce nivel al costului fix poate fi considerat corect într-o firmă în funcţiune?
A) orice cost al carui nivel se stabileşte in momentul in care se cumpara input-uri;
B) costul minim de producere a unei cantitaţi date in condiţii optime de funcţionare;
C) orice cost determinat de creşterea cu o unitate a producţiei;
D) costul care se inregistreaza chiar in cazul unei producţii zero.
62. Care dintre enunţurile următoare este corect pentru caracterizarea relaţiei dintre costul şi preţ
în economia de piaţă?
A) legatura dintre cost şi preţ este indirecta, in sensul ca preţul este influenţat de catre costuri prin intermediul
propunerilor de preţuri ce insoţesc oferta;
B) relaţia dintre cost şi preţ este directa, in sensul ca preţurile se stabilesc avand ca element de referinţa nivelul
costurilor;
C) exista o relaţie elastica intre costuri şi preţuri, manifestata prin sensibilitatea ridicata a costurilor la variaţii
reduse ale preţurilor;
D) nu exista o legatura evidenta intre cele doua categorii economice.
63. Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la comportamentul costurilor pe termen lung este
adevărată?
A) toţi factorii de producţie au caracter variabil;
B) costurile de producţie sunt fixe;
C) costurile marginale sunt nule;
D) costurile unitare variaza exponenţial cu volumul producţiei.
64. Costurile variabile cresc odată cu:

A) creşterea consumurilor de materii prime şi materiale;
B) creşterea volumului capitalului fix;
C) creşterea personalului cu activitaţi general administrative in intreprindere;
D) creşterea dobanzilor la capitalul luat cu imprumut.
65. Costurile fixe cresc odată cu:
A) majorarea volumului producţiei;
B) reducerea volumului producţiei;
C) creşterea cheltuielilor cu amortizarea capitalului fix;
D) creşterea vitezei de rotaţie a capitalului.
66. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la comportamentul costurilor pe termen lung este
adevărată?
A) toate costurile sunt fixe pe perioada lunga;
B) toate costurile sunt variabile pe termen lung;
C) costurile marginale sunt egale cu costurile medii;
D) costurile fixe medii sunt egale cu costurile variabile medii.
67. Costul total fix este de 500 u.m.., costul variabil total – 1000 u.m., iar volumul producţiei este de
250 bucăţi. În cazul în care costul marginal este de 7 u.m., creşterea producţiei cu o unitate
determină:
A) reducerea costului total mediu;
B) creşterea costului total mediu;
C) reducerea costului marginal;
D) creşterea costului fix mediu.
68. În condiţiile în care producţia se dublează iar costurile totale cresc cu 200%:
A) costul fix mediu ramane constant;
B) costul fix mediu creşte;
C) costul variabil mediu creşte;
D) costul total mediu scade.
69. Care dintre elementele de mai jos sporeşte atunci când producţia creşte cu o unitate?
A) costurile fixe;
B) costurile variabile;
C) valoarea capitalului fix;
D) preţul unitar.
70. Nivelul costului de producţie constituie un element:

A) care orienteaza cumparatorul in alegerea sa;
B) ofera informaţii producatorului privind cerinţele manifestate pe piaţa;
C) care depinde de nivelul preţurilor factorilor de producţie;
D) care influenţeaza marimea impozitului pe profit.
71. Preţul şi costul scad cu acelaşi procent (x%. Masa profitului pe produs:
A) creşte cu un procent mai mare;
B) scade cu un procent mai mic;
C) scade cu procentul x%;
D) ramane neschimbata.
72. La o întreprindere unde costurile variabile cresc în acelaşi ritm cu producţia, costul total mediu:
A) creşte;
B) scade;
C) este constant;
D) sunt posibile oricare dintre variantele a)-c.
73. Două firme A şi B produc şi comercializează bunul X în următoarele condiţii:

Firma A: costul total de producţie este de 500.000 lei, preţul de vânzare unitar – 60 lei/bucată,
profitul total – 100.000 lei.
Firma B: costul total de producţie este de 800.000 lei, preţul de vânzare unitar – 80 lei/bucată,
profitul total – 120.000 lei.
Activitatea este mai profitabilă la:
A) firma B pentru ca reuşeşte sa vanda produsul X la un preţ mai mare;
B) firma A pentru ca obţine bunul cu un cost mai redus, il vinde mai ieftin şi il avantajeaza pe consumator;
C) firma A, pentru ca obţine o rata a profitului mai ridicata;
D) atata timp cat ambele firme inregistreaza profit, gradul de profitabilitate nu prezinta interes.
74. Ce sunt economiile de scară?

A) avantajele tehnice şi financiare care deriva din creşterea volumului producţiei şi determina reducerea costului
total mediu pe termen lung;
B) sumele economisite la scara microeconomica ca o consecinţa a rentabilizarii firmei;
C) un ansamblu de disfuncţionalitaţi generate de creşterea producţiei şi care determina majorarea costului total
mediu pe termen lung;
D) sumele recuperate la scara macroeconomica prin creşterea gradului de incasare a impozitelor şi taxelor.
75. Ce sunt deseconomiile de scară?

A) dezavantajele tehnice şi financiare care deriva din reducerea volumului producţiei şi determina stagnarea
nivelului costului total mediu pe termen lung;
B) pierderile inregistrate la scara microeconomica avand drept cauza principala creşterea preţurilor la materiile
prime;
C) un ansamblu de disfuncţionalitaţi generate de creşterea producţiei şi care determina majorarea costului total
mediu pe termen lung;
D) sumele pierdute la scara macroeconomica prin incetinirea ritmului de incasare a impozitelor şi taxelor.
76. Prin concurenţă înţelegem:

A) o confruntare intre diferiţi agenţi economici;
B) o forma de manifestare a intereselor generale ale societaţii pe termen lung;
C) o modalitate de obstrucţionare a celorlalţi producatori;
D) o forma de manifestare a proprietaţii asociative.
77. Mijloacele concurenţei reprezintă:

A) o modalitate de manifestare a concurenţei;
B) instrumente economice şi extraeconomice pentru depaşirea concurenţilor;
C) legatura dintre piaţa şi concurenţa;
D) numai acele acţiuni permise de legislaţia in vigoare.
78. Identificaţi care dintre următoarele variante reprezintă o funcţie a preţurilor:

A) funcţia de control al inflaţiei;
B) funcţia de informare a agentului economic asupra tensiunii resurse-nevoi;
C) funcţia de cuantificare a consumului de factori de producţie necesar pentru realizarea bunurilor;
D) funcţia de redistribuire a veniturilor şi patrimoniului.
79. Echilibrul firmei pe termen scurt pe piaţa cu concurenţă perfectă se realizează când:
A) toate materiile prime aprovizionate au fost transformate in produse finite;
B) cantitatea produsa a fost vanduta in totalitate;
C) costul marginal este egal cu preţul pieţei;
D) preţurile practicate asigura obţinerea profitului.
80. Pe piaţa produsului X care se apropie de caracteristicile pieţei cu concurenţă perfectă, funcţiile
cererii şi ofertei în raport cu preţul sunt: CX =90-3•p, iar OX=2•p+10. Preţul de echilibru (Pe) şi
cantitatea de echilibru (Qe) înregistrează următoarele valori:
A) Pe =80, Qe =170;
B) Pe =16, Qe = 56;
C) Pe =10, Qe = 30;
D) Pe =16, Qe = 42;
81. Pe piaţa produsului X care se apropie de caracteristicile pieţei cu concurenţă perfectă, funcţiile
cererii şi ofertei în raport cu preţul sunt: CX =30-0,5•p, iar OX=1,5•p+20. dacă preţul de echilibru
este egal cu 5, piaţa respectivului produs înregistrează:
A) o stare de echilibru;
B) un exces de cerere;
C) un exces de oferta;
D) o penurie de bunuri.
82. Pe piaţa cu concurenţă perfectă, producătorii au capacitatea de a determina în mod suveran şi
autonom prin calcule economice:
A) cantitaţile produse oferite;
B) preţurile unitare ale bunurilor marfare produse;
C) nici cantitaţile de produse fabricate şi nici preţurile de vanzare a acestora.
D) costul unitar (mediu) şi pe cel marginal;
83. Cererea cu care se confruntă un producător individual dintr-o piaţă cu concurenţă imperfectă
este P=100-Q, unde P este preţul pieţei, iar Q – cantitatea cerută. Dacă producţia este de 20 de
unităţi, atunci venitul marginal al producătorului este:
A) 80;
B) 50;
C) 68;
D) 60.
84. Pe piaţa cu concurenţă monopolistă, condiţia maximizării profitului este:

A) preţul de vanzare egal cu costul marginal;
B) venitul marginal egal cu preţul;
C) costul fix egal cu venitul total;
D) costul marginal egal cu venitul marginal.
85. Oligopolul necooperant se caracterizează prin:

A) dominaţia pieţei;
B) tentaţia permanenta de a coopera;
C) faptul ca profitul este maxim atunci cand preţul de vanzare este mai mare decat costul marginal;
D) neparticiparea firmelor din ramura la nici un fel de inţelegere in ceea ce priveşte stabilirea preţurilor.
86. Cererea cu care se confruntă un monopol are ecuaţia: P=200-4•Q, unde P este preţul pieţei, iar
Q – cantitatea cerută. Care este nivelul producţiei care maximizează cifra de afaceri a monopolului?
A) 200;
B) 150;
C) 100;
D) 25.
87. Selectaţi din următoare listă o trăsătură specifică pieţei cu concurenţă monopolistică:
A) preţurile practicate sunt mari;
B) accesul in ramura este dificil;
C) numarul de producatori este redus;
D) produsele oferite sunt diferenţiate.
88. Concurenţa monopolistică şi cea perfectă sunt asemănătoare în ceea ce priveşte:

A) preţul de vanzare este mai mare decat costul marginal;
B) preţul de vanzare este mai mic decat costul marginal
C) preţul de vanzare este egal cu minimul costului total mediu;
D) pe piaţa acţioneaza un numar mare de agenţi economici vanzatori şi cumparatori, de putere concurenţiala
aproximativ egala.
89. O întreprindere aflată pe o piaţă cu concurenţă monopolistică are funcţia costului total dată de
relaţia: CT=9+Q, iar funcţia cererii pe termen lung are forma: P=7-Q. Care este volumul producţiei
care maximizează profitul firmei:
A) Q = 3;
B) Q = 5;
C) Q = 7;
D) Q = 9.
90. Piaţa cu concurenţă oligopol se caracterizează prin:

A) ofertanţi puţini şi cumparatori puţini;
B) cumparatori puţini cu putere de cumparare ridicata;
C) ofertanţi puţini şi cumparatori numeroşi;
D) un singur vanzatori şi caţiva cumparatori.
91. Într-o ţară, producţia de automobile este asigurată de 4 firme, care satisfac 80% din cererea
internă (ca volum şi structură sortimentală. O parte a producţiei acestor firme se exportă.
Concomitent, 20% din cererea de automobile este satisfăcută pe seama importului. Piaţa respectivă
a automobilelor este:
A) o piaţa de monopol;
B) o piaţa de concurenţa monopolistica;
C) o piaţa cu concurenţa oligopol;
D) o piaţa cu concurenţa neloiala.
92. Piaţa de monopol se caracterizează prin:

A) avantaje pentru consumatori;
B) preţul de monopol este mai mic decat preţul de pe piaţa de oligopol;
C) acoperirea consumului intr-o masura mai mare cu aceeaşi cheltuiala;
D) dominaţia pieţei de catre un singur producator.
93. Prin prag de rentabilitate se înţelege:

A) profitul total inregistrat de o firma intr-o perioada determinata de timp;
B) acel volum al producţiei in care veniturile sunt egale cu cheltuielile, profitul fiind egal cu zero;
C) diferenţa dintre incasarile totale şi costurile totale;
D) raportul procentual dintre masa profitului şi costurile totale.
94. O societate comercială la care încasările (veniturile) sunt egale cu cheltuielile (costurile):
A) işi inceteaza activitatea imediat;
B) va da faliment;
C) nu obţine profit;
D) va plati impozite majorate la bugetul de stat.
95. Profitul total este direct proporţional cu volumul producţiei de bunuri economice pentru că:
A) mareşte numarul de salariaţi care beneficiaza de locuri de munca;
B) asigura satisfacerea unor trebuinţe in continua creştere şi diversificare;
C) profitul sporeşte pe masura ce se vor produce şi vinde mai multe bunuri economice;
D) contribuie la creşterea impozitelor.
96. Care dintre următoarele metode de fixare a preţurilor foloseşte drept punct de reper
randamentul dorit al capitalurilor utilizate?
A) metoda „mark-up-pricing”;
B) metoda „direct costing”;
C) metoda „target rate of return”;
D) metoda globala.
97. Care dintre relaţiile următoare este utilizată pentru fixarea preţului după metoda „direct
costing”?
în care: Pv – preţul de vânzare unitar; CTM – costul total mediu; R – marja de profit; CVM – costul
variabil mediu; CFM – costul fix mediu; Cmg – costul marginal; m – marja brută asupra costului
variabil.
A) Pv = CTM (1 + R)
B) Pv = (1+m) x CVM
C) Pv = (1+m) x CFM
D) Pv = Cmg (1 + R)
98. Care dintre următorii factori nu determină modificări ale costului de producţie la nivelul firmei?
A) variaţia preţurilor la materialelor prime;
B) modificarea indicelui productivitaţii muncii;
C) ajustarea preţurilor practicate de concurenţa;
D) modificarea consumurilor de materiale şi de energie.
99. Care dintre categoriile de preţuri următoare formează obiectul negocierii între producători şi
beneficiari?
A) preţul de comercializare;
B) preţul cu amanuntul;
C) preţul de oferta;
D) preţul de gros.
100. Consiliul de administraţie al unui cinematograf decide să modifice tariful de intrare de la 10 la

5 lei. La filmul X, numărul spectatorilor sporeşte de la 1000 la 2000 persoane/spectacol, iar la filmul
Y de la 1000 la 1500 persoane/spectacol. Cererea pentru filmele X şi Y în raport cu preţul este:
A) elastica;
B) cu elasticitate unitara;
C) inelastica pentru X şi elastica pentru Y;
D) elastica pentru X şi cu elasticitate unitara pentru Y.
101. Privind incidenţa TVA asupra structurii preţurilor sunt adevărate următoarele afirmaţii:
A) TVA nu este element al preţului negociat;
B) TVA nu este element al preţului de factura;
C) TVA este element al preţului cu ridicata;
D) TVA este element al preţului negociat.
102. Care dintre următoarele relaţii sunt corecte:

A) TVA colectata = Preţ de vanzare x cota TVA
B) TVA colectata = Preţ de cumparare x cota TVA
C) TVA colectata = Valoarea adaugata x cota TVA
D) TVA colectata = TVA de plata - TVA deductibila
103. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

A) TVA se include in preţurile şi tarifele negociate intre agenţii economici;
B) bunurile şi serviciile exportate sunt supuse TVA;
C) bunurile şi serviciile se supun TVA in ţara in care se consuma şi nu in cea in care se produc;
D) TVA aferenta preţului cu ridicata nu se inscrie pe facturile transimise unitaţilor comerţului cu ridicata de catre
firmele producatoare.
104. Printre factorii care contribuie la diferenţierea tipurilor de concurenţă se regăsesc:

A) costul de producţie şi rentabilitatea;
B) cifra de afaceri şi viteza de rotaţie a activelor circulante;
C) volumul şi structura ofertei;
D) numarul şi puterea economica a participanţilor la tranzacţii.
105. Care dintre următoarele instrumente ale luptei de concurenţă are caracter economic:
A) sponsorizarea unor activitaţi social-culturale de interes local sau naţional;
B) imbunataţirea calitaţii produselor;
C) diminuarea costurilor de producţie;
D) obţinerea de informaţii privind activitatea concurenţilor.
106. Care este funcţia-obiectv a întreprinzătorului raţional?

A) maximizarea profitului;
B) maximizarea dividendelor;
C) minimizarea costului;
D) optimizarea utilizarii resurselor.
107. În care dintre situaţiile următoare este necesară actualizarea costurilor de producţie?
A) cand are loc schimbarea conducerii firmei;
B) cand se produc modificari in condiţiile de fabricaţie a produselor;
C) cand concurenţii principali işi revizuiesc preţurile;
D) cand se erodeaza poziţia ocupata de firma pe piaţa de desfacere.
108. Pe o piaţă cu concurenţă perfectă, preţul de echilibru este determinat:

A) de cel mai mare preţ pe care cumparatorii sunt dispuşi sa-l platesca;
B) de cel mai mic preţ pe care vanzatorii sunt dispuşi sa-l accepte;
C) de intersecţia dintre curba cererii şi curba ofertei;
D) de preţul stabilit de firma cu poziţia dominanta pe piaţa.
109. Politica unui stat de protejare a concurenţei economice este:

1. o componentă a politicii industriale;
2. o modalitate de corectare a dezechilibrelor economice;
3. o modalitate de corectare a deficienţelor pieţei;
4. materializată în reglementări care reprimă practicile monopoliste;
5. materializată în reglementări privind concurenţa neloială.
Combinaţia corectă este:
A) 1+2+3;
B) 1+4+5;
C) 2+4+5;
D) 3+4+5.
110. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la concurenţa perfectă este adevărată:
A) se manifesta pe piaţa monopolista;
B) presupune omogenitatea produsului;
C) este intalnita in cadrul burselor de marfuri;
D) se bazeaza pe campanii promoţionale intense.
111. Costul marginal este cu 25% mai mare decât CTM0. CF reprezintă 25% din CT0 şi 20% din
CT1. Cunoscând că Q0 = 10.000, CV0 = 2,25 milioane lei, costul marginal şi variaţia producţiei
reprezintă:
A) 1000; 12000;
B) 475; 2000;
C) 375; 2000;
D) 225; 8000.
112. În condiţiile în care producţia creşte cu 60%, costul fix mediu:

A) scade cu 40%;
B) creşte cu 62,5%;
C) scade la 62,5%;
D) creşte cu 40%.
113. Un produs comercializat de un magazin en-detail are un preţ cu amănuntul de 5 lei/bucată.

Care este cuantumul TVA inclus în preţul cu amănuntul?
A) 0,79 lei;
B) 0,95 lei;
C) 0,66 lei;
D) 0,19 lei.
114. Cota de impozitare zero pentru TVA se aplică în cazul următoarelor categorii de operaţiuni:
A) prestarile de servicii pentru care locul impozitarii se afla in Romania;
B) importul de bunuri mobile;
C) exportul de bunuri, transportul şi prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor;
D) vanzarile de bunuri catre persoanele nerezidente in Romania.
115. Care dintre următoarele categorii de bunuri sunt exonerate de la plata accizelor?
A) bunurile de folosinţa indelungata;
B) bunurile de consum curent;
C) bunurile publice.
D) bunurile livrate la rezerva de stat.
116. Concurenţa este, în primul rând posibilă atunci când:

A) exista proprietate privata;
B) preţurile sunt libere;
C) creşterea preţurilor depaşeşte creşterea costurilor de producţie;
D) statul utilizeaza parghii administrative pentru reglarea preţurilor.
117. Firma A, de mari dimensiuni, oferă spre vânzare mărfuri la un preţ superior CTM (cost total
mediu) propriu, dar inferior CTM obţinut de către firma B, de mici dimensiuni. Ca rezultat:
A) cererea pentru respectivele marfuri creşte;
B) firma B se menţine pe piaţa;
C) firma A inregistreaza profit;
D) firma A inregistreaza pierderi.
118. În T0, rata profitului la cost este de 15%. Dacă în T1, costul total creşte cu 50%, iar rata
profitului la cost creşte cu 5 puncte procentuale faţă de T0, atunci profitul:
A) se dubleaza;
B) ramane constant;
C) creşte cu 55%;
D) creşte cu 50%.
119. Punctul de echilibru al rentabilităţii este dat de:

A) costul uitar;
B) volumul incasarilor;
C) preţul de vanzare;
D) pragul minim al rentabilitaţii.
120. Preţul şi costul cresc cu 20%. Rata profitului calculată în raport cu cifra de afaceri:
A) creşte cu 20%;
B) ramane neschimbata;
C) este mai mare decat rentabilitatea;
D) se reduce cu 20%.
121. Când cererea şi oferta cresc, cantitatea ce corespunde preţului de echilibru:

A) creşte;
B) scade;
C) nu se modifica;
D) este maxima.
122. Profitul reprezintă:

A) ansamblul veniturilor incasate din vanzarea produselor fabricate;
B) caştigul realizat de catre cei ce iniţiaza şi organizeaza o activitate economica;
C) diferenţa dintre cifra de afaceri şi costurile totale medii;
D) suma veniturilor totale incasate şi a costurilor suportate de catre intreprinzator pentru realizarea producţiei.
123. Dacă preţul se află la un nivel la care apare un exces de ofertă, se manifestă tendinţa de:
A) creştere a preţului;
B) reducere a preţului;
C) menţinere a preţului;
D) egalizare a costului cu profitul.
124. Cunoscând semnificaţia mărimii profitului, arătaţi faţă de care dintre elementele de mai jos se
află într-o relaţie de inversă proporţionalitate:
A) preţul de vanzare;
B) calitatea bunurilor;
C) numarul de salariaţi;
D) costul unitar.
125. În dinamică, nivelul costului fix mediu pe termen scurt depinde de:
A) costul total de producţie;
B) costul variabil global;
C) costul marginal;
D) volumul producţiei.
126. Cu cât preţul unui bun economic este mai mare, cu atât agenţii economici sunt mai tentaţi:
A) sa-l ofere pe piaţa;
B) sa-i reduca oferta;
C) sa-l cumpere;
D) sa reduca costurile.
127. În t0, costul reprezintă 60% din totalul veniturilor. În t1, încasările totale cresc cu 20%, iar
costul total rămâne constant. Ca urmare, profitul total:
A) creşte cu 30%;
B) creşte cu 50%;
C) creşte cu 5%;
D) ramane constant.
128. Preţul de echilibru poate avea un rol deosebit în fundamentarea deciziilor, dacă:
A) se fixeaza dinainte;
B) se menţine constant;
C) scade;
D) se formeaza liber pe piaţa.
129. La un venit total de 10.000 u.m., un cost fix total de 4000 u.m. şi un cost variabil mediu de
500, volumul producţiei pentru care profitul este zero este:
A) 10 bucaţi;
B) 20 bucaţi;
C) 5 bucaţi;
D) 12 bucaţi.
130. Preţul de echilibru de pe piaţa unui bun scade atunci când:

A) cererea scade şi oferta creşte;
B) costurile de producţie cresc;
C) veniturile cresc;
D) costul marginal sporeşte.
131. Atunci când preţul pe piaţa unui bun economic scade, cantitatea oferită (în condiţiile în care
alţi factori care influenţează oferta sunt invariabili) are tendinţa să:
A) creasca;
B) scada;
C) sa nu se modifice;
D) sa fie egala cu cererea.
132. Când preţul de ecilibru este considerat variabilă independentă, scăderea lui determină:
A) creştere cererii şi a ofertei;
B) scaderea ofertei şi a cerrerii;
C) creşterea ofertei şi scaderea cererii;
D) creştere cererii şi reducerea ofertei.
133. Venitul total al vânzătorului este egal cu:

A) produsul dintre cantitatea comercializata şi preţul unitar de vanzare;
B) produsul dintre cantitatea fabricata şi preţul unitar de vanzare;
C) cheltuielile cumparatorului pentru marfa data;
D) diferenţa dintre preţul unitar şi costul total mediu.
134. În care dintre situaţiile următoare întreprinzătorul înregistrează profit?

A) atunci cand vinde bunurile obţinute la un preţ unitar mai mare decat costul total mediu;
B) atunci cand deţine monopolul pe o anumita piaţa de desfacere;
C) in situaţia in care costurile totale depaşesc cifra de afaceri;
D) atunci cand comercializeaza bunurile produse la un preţ mai redus comparativ cu concurenţii.
135. Care dintre următoarele metode de fixare a preţurilor foloseşte drept punct de reper nivelul
costului variabil?
A) metoda „mark-up-pricing”;
B) metoda „direct costing”;
C) metoda „target rate of return”;
D) metoda globala.
136. Care dintre relaţiile următoare este utilizată pentru fixarea preţului după metoda „mark-up
pricing”?
în care: Pv – preţul de vânzare unitar; CTM – costul total mediu; R – marja de profit; CVM – costul
variabil mediu; CFM – costul fix mediu; Cmg – costul marginal; m – marja brută asupra costului
variabil.
A) Pv = CTM (1 + R)
B) Pv = (1+m) x CVM
C) Pv = (1+m) x CFM
D) Pv = Cmg (1 + R)
137. Care dintre elementele următoare reprezintă un criteriu de referinţă în raport cu care o firmă
îşi fixează preţurile propriilor produse?
A) rata dobanzii la creditele de consum;
B) cursul de schimb valutar;
C) concurenţa;
D) deflatorul.
138. Ce sunt indicii de preţ?

A) marimi relative ce caracterizeaza dinamica preţurilor in timp;
B) factori (condiţii) care determina modificarea preţurilor pe piaţa de la o perioada la alta;
C) elemente structurale ale preţurilor care stau la baza fundamentarii ofertelor de preţ;
D) valori standard ale preţurilor pentru diferite categorii de bunuri, utilizate de agenţii economici drept elemente
de referinţa pentru calculul propriilor preţuri.
139. În funcţie de baza de raportare indicii de preţ pot fi divizaţi în:

A) indici cu ponderi constante şi indici cu ponderi variabile;
B) indici cu structura fixa şi indici cu structura variabila;
C) indici cu baza fixa şi indici cu baza in lanţ;
D) indicii preţurilor cu ridicata şi indicii preţurilor cu amanuntul.
140. Cum se determină indicii de preţ cu bază fixă?

A) prin raportarea preţurilor din fiecare perioada la preţurile perioadei precedente;
B) prin raportarea nivelului preţurilor dintr-o serie cu mai multe perioade, la una şi aceeaşi perioada;
C) prin raportarea preţurilor din fiecare perioada la un preţ mediu ponderat cu cantitaţile de produse vandute şi
calculat pentru intervale de timp succesive;
D) prin diferenţa dintre preţurile fiecarei perioade şi preţurile perioadei anterioare.
141. Cum se determină indicii de preţ cu baza în lanţ?

A) prin raportarea preţurilor din fiecare perioada la preţurile perioadei precedente;
B) prin raportarea nivelului preţurilor dintr-o serie cu mai multe perioade, la una şi aceeaşi perioada;
C) prin raportarea preţurilor din fiecare perioada la un preţ mediu ponderat cu cantitaţile de produse vandute şi
calculat pentru intervale de timp succesive;
D) prin diferenţa dintre preţurile fiecarei perioade şi preţurile perioadei anterioare.
142. Indicele Laspeyres:

A) are o aplicabilitate limitata, deoarece foloseşte pentru ponderarea preţurilor cantitaţile de produse din perioada
de baza;
B) are o aplicabilitate mare, fiind determinat cu ajutorul structurii noi a producţiei şi a consumului;
C) utilizeaza ca ponderi ale preţurilor cantitaţile de produse vandute/consumate din perioada curenta;
D) poseda proprietatea de agregare, in sensul ca indicii individuali (Ip) pot fi insumaţi.
143. Indicele de preţ Fisher:

A) este raportul dintre indicele veniturilor nominale şi indicele preţurilor de tip Paasche;
B) reprezinta un indice agregat care pastreaza neschimbata baza de comparaţie (q) din perioada de referinţa
utilizata pentru ponderarea ale preţurilor;
C) se utilizeaza pentru determinarea evoluţiei preţurilor şi tarifelor pentru produsele provenite din import.
D) se calculeaza ca o medie geometrica a indicilor Laspeyres şi Paasche.
144. Care dintre tipurile fundamentale de indici ai preţurilor au cea mai mare aplicabilitate pe plan
mondial:
A) indicele Fisher;
B) indicele Paasche;
C) indicele Laspeyres;
D) indicele Marshall.
145. Care dintre indicii de preţ menţionaţi în continuare nu poate fi utilizat pentru a evidenţia
dinamica preţurilor cu amănuntul şi a tarifelor populaţiei?
A) indicele tarifelor pentru serviciile prestate populaţiei;
B) indicele preţurilor de comercializare in comerţul de stat;
C) indicele preţurilor produselor de pe piaţa ţaraneasca;
D) indicele preţurilor medii anuale ale produselor industriale.
146. O societate doreste sa-si vanda produsele pe trei piete. Productia sa anuala este de 600.000
bucati. Pretul actual este de 50 lei/buc. In anul urmator productia va creste cu 35%. Elasticitatea
pietei este egala cu 2. Valoarea corecta a pretului de vanzare este:
A) 57,85
B) 58,75(E=pret/cantitate*variatie pret/variatie cantitate; 2=50/600000*(35%*600000)/variatie pret
Variatie pret =50*210000/2*600000=10500000/1200000=8.75
Valoarea pretului=50+8.75=58.75
Scurtatura= 35/2=17,5 50x 17,5%=8,75 variatie pret 50+8,75=58,75)
C) 55,87
D) 55,78
147. Conform unor evaluari efectuate la o societate de transport aerian, costul de transport pe
km/pasageri, pe o distanta de 2.000 km sau 2.500 km, cu un numar de 100, 250 si 300 pasageri la
bord, este urmatorul:
Numar pasageri Distanta – 2.000 km Distanta – 2.500 km
100 0,5 0,45
250 0,4 0,35
300 0,35 0,30
Daca numarul de pasageri este cuprins intre 250 si 300 de pasageri, costul marginal al transportului
unui pasager pe o distanta de 2.000 km este:
A) 200(250pers-0,4 ;300pers-0,35
Cost total 250 pers=250*2000km*0.4=200000
Cost total 300pers=300*2000km*0.35=210000
Cost marginal =variatia costului/variatia cntitatii
Cost marginal=210000-200000/300-250=10000/50=200)
B) 20
C) 2000
148. Cantitatile cerute si cele oferite pentru un produs sunt:

Pret 40 60 80 100 120 140
Cantitate ceruta 100 80 60 40 30 30
Cantitate oferita 80 40 60 50 60 40
Care este elasticitatea cererii daca pretul este cuprins intre 80 – 100?
A) 0,25
B) -1,32 (40-60/60/100-80/80=-20/60/20/80=-0.3333/0.25=-1.32)
C) -0,33
149. Pretul cu ridicata al unui producator catre en-grosist este de 4.000 lei/buc. Comerciantul en-
grosist practica un adaos comercial de 10% la pretul de aprovizionare. Detailistul accepta acest
pret si afiseaza pretul cu amanuntul stabilit pe baza unei marje de adaos comercial de 20% la
pretul de aprovizionare. Stiind ca taxa pe valoare adaugata este de 24%, stabiliti valoarea corecta a
pretului de vanzare la nivelul producatorului.
A) 4960 (4000+24%=4960
B) 4670
C) 4706
150. O societate a estimat urmatoarea relatie intre cantitatea utilizata a factorilor variabili si
volumul productiei sale:
Factori variabili Cantitate (buc)
300 22.000
500 25.000
600 29.000
900 34.000
Fiecarei unitati de factori variabili ii corespund 500 lei/buc. Costurile fixe sunt estimate la 60.000
lei. Sa se determine costul marginal aferent cantitatii de 29.000 buc.
A) 33,33
B) 12,50(Cost total fact var600=cost var 600+cost fix=600*500+60000=360000
Cost total fact var500= cost var 500+ cost fix=500*500+60000=310000
Cost marginal = Cost total fact var600-cost total fact var 500/29000-25000=360000-310000/4000=12.5)
C) 30
151. Unui importator i se intocmeste o declaratie vamala din care rezulta:

- pretul furnizorului extern de 10.000 $;
- taxa vamala reprezinta 20%;
- accizele reprezinta 60%;
- taxa pe valoare adaugata este de24%.
Importatorul practica un adaos comercial de 10% aplicat la pretul furnizorului extern (1 $ = 2,75
lei). Importatorul vinde marfa unui comerciant in sistem en-detail, care fixeaza un pret cu
amanuntul de 75.000.
Sa se calculeze valoarea adaosului comercial practicat de detailist.
A) 63025,21
B) 55550
C) 4933,87(10000+2000(20%)=12000; 12000+7200(60%)=19200+1000(10%)=20200*2.75=55550; acum
75000-75000*24/124=75000-14516.13=60483.87(preturile cu amanuntul contin TVA si trebuie dedus);
60483.87-55550=4933.87)
152. Consumul si pretul produsului A. in doua momente diferite, respectiv t o si t 1 se prezinta

astfel:
- in momentul t o – consumul = 500 buc.; pretul = 7 lei/ buc;
- in momentul t 1 – consumul = 200 buc.; pretul = 5 lei/ buc.
Stabiliti elasticitatea cererii in functie de pret pentru produsul A.
A) 0,60
B) 0,29
C) 2,07 (200-500/500/5-7/7=-0.6/0.29=2.07)
pietei este egala cu 1,8. Valoarea corecta a pretului de vanzare este.
A) 9,72
B) 59,72 (35/1.8=19.44; 50x 19.44%=9.72variatie pret 50+9.72=59.72)
C) 50
100 0,5 0,45
250 0,4 0,35
300 0,35 0,30
A) 125 (Cost total 250=250*2500km*0.35var=218750
Cost total 300=300*2500km*0.30var=225000
Cost marginal=225000-218750/300-250=6250/50=125)
B) 6250
C) 50

Pret 40 60 80 100 120 140
A) 1,25
B) -1,25 (30-40/40/120-100/100=-20/60/20/100=-0.25/0.2=-1.25)
C) 0,25
pretului, cu taxa pe valoare adaugata, la nivelul en-grosistului
A) 5456 (4000+(10% x 4000) = 4400 pret fara TVA en-grosist; 4400+ (4400 x 24%) = 5456)
B) 4760
C) 4400
300 22.000
500 25.000
600 29.000
900 34.000
lei. Sa se determine costul marginal aferent cantitatii de 34.000 buc.
A) 33,33
B) 12,50
C) 30 (500buc*900fact var-500buc*600fact var/34000-29000=450000-300000/5000=30)

- taxa pe valoare adaugata este de 24%.
amanuntul de 70.000. Sa se calculeze valoarea adaosului comercial practicat de detailist
A) 3273,52
B) 901,61 (10000+2000(20%)=12000; 12000+7200(60%)=19200+1000(10%)=20200*2.75=55550; acum
70000-(70000*24/124)=70000-13548.39=56451.61(preturile cu amanuntul contin TVA si trebuie dedus);
56451.61-55550=901.61)
C) 3275,32
159. Consumul si pretul produsului B. in doua momente diferite, respectiv t o si t 1 se prezinta

astfel:
- in momentul t o – consumul = 1.100 buc.; pretul = 4,6 lei/ buc;
Stabiliti elasticitatea cererii in functie de pret pentru produsul B
A) -1,87
B) -1,68
C) -1,86 (480-1100-/1100/6-4.6/4.6=-0.56/0.30=1.86)
pietei este egala cu 0,8. Valoarea corecta a pretului de vanzare este.
A) 21,87
B) 71,87
C) 71,88 (35/0.8=43.75; 50x 43.75%=21.88variatie pret 50+21.88=71.88)
200 0,60 0,55
250 0,50 0,44
300 0,38 0,26
Cost total 250=250*1500km*0.50var=187500
Cost marginal=187500-180000/250-200=7500/50=150)
B) 600
C) 56,25

Pret 40 60 80 100 120 140
Care este elasticitatea ofertei daca pretul este cuprins intre 120 – 140?
A) -2,60 (40-60/40+60/140-120/120+140=-20/100/20/260=-2.6)
B) 13
C) -0,20
pretului, cu taxa pe valoare adaugata, la nivelul detailistului
A) 4760
B) 5280
C) 6547,2 (Pret en gros =4000+10%=4400; Pret aprovizionare=4400+20%=5280; 5280+24%=6547.2)
164. Cantitatea factorilor variabili necesari pentru a obtine diferite volume de productie se prezinta
astfel:
Productia Ore munca Materia prima (kg) Energia Ore masini functiune
300 200 250 200 10
600 400 500 400 20
900 600 750 600 30
1.200 800 1.000 800 40
Stiind ca:
- ora de munca = 10 lei;
- materia prima = 20 lei/kg
- costul unui KW energie= 1,5 lei
- ore de intretinere pentru functionarea masinilor = 2 lei
- cheltuielile fixe = 400 lei
Sa se calculeze costul marginal aferent productiei de 600 bucati.
A) 24,40 (Cost var 600=400*10+500*20+400*1.5+20*2=4000+10000+600+400=14640
Cost var 300=200*10+250*20+200*1.5+10*2=2000+5000+300+20=7320
Cost marginal=14640-7320/600-300=7320/300=24.4)
B) 12,20
C) 36,60

amanuntul de 70.000. Sa se calculeze pretul de vanzare al importatorului catre detailist.
A) 55550
B) 70000
C) 68882 (10000+2000(20%)=12000; 12000+7200(60%)=19200+1000(10%)=20200*2.75=55550;
55550+24%=68882)
166. Un producator produce si comercializeaza anual 100 bucati dintr-un produs, la pretul de 20
lei/buc. El doreste sa obtina un pret cu 18% mai mare, iar elasticitatea cererii pe piata spre care
doreste sa-si orienteze vanzarea este egala cu 2. Stabiliti valoarea corecta a variatiei cererii pe acea
piata
A) 36 (Variatie pret=20*18%=3.6; 2e*100buc*3.6(variatie pret)/20(pret buc)=36)
B) 63
200 0,60 0,50
250 0,50 0,44
300 0,38 0,26
A) 150
B) 600 (Cost total 200=200*3000km*0.50var=300000
Cost total 250=250*3000km*0.44var=330000
Cost marginal=330000-300000/250-200=30000/50=600)
C) 125

Pret 40 60 80 100 120 140
A) -1,05
B) -1,65 (40-80/40+80/60-40/40+60=-40/120/20/100=-1.65)
C) -1,68
pretului, cu taxa pe valoare adaugata, la nivelul producatorului.
A) 5500
B) 6050
C) 6820 (Pret producator 5500; 5500+24%=6820)
D) 7200
astfel:
300 200 250 200 10
600 400 500 400 20
900 600 750 600 30
1.200 800 1.000 800 40
Stiind ca:
Sa se calculeze costul suplimentar aferent productiei de 600 bucati.
A) 7720
B) 7320 (Cost var 600=400*10+500*20+400*1.5+20*2=4000+10000+600+400=14640
Cost var 300=200*10+250*20+200*1.5+10*2=2000+5000+300+20=7320; 14640-7320=7320)
C) 7230

amanuntul de 70.000 lei. Sa se calculeze valoarea facturii in vama cu TVA
A) 52800
B) 39270
C) 65472 (10000+2000(20%)=12000; 12000+7200(60%)=19200; 19200*2.75=52800; 52800+24%=65472)
doreste sa-si orienteze vanzarea este egala cu 1,4. Stabiliti valoarea corecta a variatiei cererii pe
acea piata.
A) 25,20 (Variatie pret=20*18%=3.6; 1.4e*100buc*3.6(variatie pret)/20(pret buc)=25.2
Scurtatura:18*1.4=25.2)
B) 125,20
C) 12,20

Pret 40 60 80 100 120 140
A) -0,81
B) -0,82 (50-60/50+60/100-80/100+80=-10/110/20/180=-0.090/0.111=0.82)
C) -0,28
pretului, cu taxa pe valoare adaugata, la nivelul comerciantului en-grosist
A) 6600
B) 7140
C) 8184 (6000+(10% x 6000) =6600 pret fara TVA en-grosist; 6600+ (6600 x 24%) = 8184)
175. Un producator vinde marfa la doi comercianti en-grosisti, A. si B. Pretul cu ridicata este de
14.000 lei/buc. En-grosistul A. practica un adaos comercial de 10% la pretul de aprovizionare, iar
en-grosistul B practica un adaos comercial de 15% la pretul de aprovizionare. En-grosistul A. are un
magazin propriu in care practica un adaos comercial de 5% la pretul de en-gro. En-grosistul B.
vinde marfa unui detailist C. care practica un adaos comercial astfel incat pretul de vanzare cu
amanuntul sa fie egal cu cel al en-grosistului A. prin magazinul sau propriu.
Sa se calculeze pretul de vanzare cu taxa pe valoarea adaugata la nivelul comerciantului en-grosist
A.
A) 18326
B) 15400
C) 20050,8 (14000+10%+15%+24%=20050.8)
astfel:
300 200 250 200 10
600 400 500 400 20
900 600 750 600 30
1.200 800 1.000 800 40
Stiind ca:
Sa se calculeze costul suplimentar aferent productiei de 900 bucati
A) 21960
B) 14640
C) 7320 (Cost var 900=600*10+750*20+600*1.5+30*2=6000+15000+900+60=21960
Cost var 600=400*10+500*20+400*1.5+20*2=4000+10000+600+40=14640; 21960-14640=7320)
D) 24,40

- pretul furnizorului extern de 10.000 Euro;
Importatorul practica un adaos comercial de 10% aplicat la pretul furnizorului extern (1 Euro =
3,52 lei). Importatorul vinde marfa unui comerciant in sistem en-detail, care fixeaza un pret cu
amanuntul de 100.000. Sa se calculeze valoarea adaosului comercial practicat de detailist.
A) 67584
B) 42240
C) 84033,61
D) 9541,16 (10000+2000(20%)=12000; 12000+7200(60%)=19200+1000(10%)=20200*3.52=71104; acum
80645.16-71104=9541.16)
acea piata
A) 180
B) 20
C) 9 (Variatie pret=20*18%=3.6; 0.5e*100buc*3.6(variatie pret)/20(pret buc)=9
Scurtatura:18*0.5=9)

Pret 40 60 80 100 120 140
A) 0,09
B) 1 (50-60/50+60/120-100/100=-10/110/10/100=1)
180. Un producator vinde marfa la doi comercianti en-grosisti, A. si B. Pretul cu ridicata este de
en-grosistul B practica un adaos comercial de 15% la pretul de aprovizionare. En-grosistul A. are un
magazin propriu in care practica un adaos comercial de 5% la pretul de en-gro. En-grosistul B.
vinde marfa unui detailist C. care practica un adaos comercial astfel incat pretul de vanzare cu
amanuntul sa fie egal cu cel al en-grosistului A. prin magazinul sau propriu. Sa se calculeze pretul
de vanzare cu taxa pe valoarea adaugata la nivelul comerciantului en-grosist B
A) 19964 (Pret en gros A=14000+10%=15400; Pret aprovizionare=15400; Pret en gros B=14000+15%=16100;
16100+24%=19964)
B) 16100
C) 16660
pretului, cu taxa pe valoare adaugata, la nivelul detailistului
A) 8800
B) 10560
C) 13094,4 (8000+10%=8800+20%=10560+24%=13094.4)
astfel:
300 200 250 200 10
600 400 500 400 20
900 600 750 600 30
1.200 800 1.000 800 40
Stiind ca:
Sa se calculeze costul marginal aferent productiei de 900 bucati
A) 7320
B) 14640
C) 21960
D) 24,40 (Cost var 900=600*10+750*20+600*1.5+30*2=6000+15000+900+60=21960
Cost var 600=400*10+500*20+400*1.5+20*2=4000+10000+600+40=14640
Cost marginal=21960-14640/900-600=24.4)

amanuntul de 105.000. Sa se calculeze pretul de vanzare al importatorului catre detailist
A) 81100,80
B) 85324,80
C) 105802,75 (12000+2400(20%)=14400; 14400+8640(60%)=23040+1200(10%)=24240*3.52=85324.8;
85324.8+24%=105802.75)

astfel:
Stabiliti elasticitatea cererii in functie de pret pentru produsul A
A) - 0,50
B) +0,83
C) - 0,83 (200-400/400/8-5/5=-0.5/0.6= --0.83)

Pret 40 60 80 100 120 140
A) 2
B) -2 (20-30/30/140-120/120=-10/30/20/120=-0.3333/0.1666=-2)
186. Un producator vinde marfa la doi comercianti en-grosisti, A si B. Pretul cu ridicata este de
en-grosistul B practica un adaos comercial de 15% la pretul de aprovizionare. En-grosistul A are un
magazin propriu in care practica un adaos comercial de 5% la pretul de en-gro. En-grosistul B vinde
marfa unui detailist C. care practica un adaos comercial astfel incat pretul de vanzare cu amanuntul
sa fie egal cu cel al en-grosistului A prin magazinul sau propriu. Sa se calculeze valoarea adaosului
comercial la nivelul detailistului C
A) 15400
B) 16170
C) 16100
D) 70 (Pret en gros A=14000+10%=15400; Pret aprovizionare=15400; Pret en gros B=14000+15%=16100; Pret
en gros A mag=15400+5%=16170; Ad com= Pret en gros A mag- Pret en gros B=16170-16100=70)
200 20.000
400 25.000
600 28.000
800 30.000
lei. Sa se determine costul marginal aferent cantitatii de 30.000 buc
A) 16
B) 40 (400buc*800fact var-400buc*600fact var/30000-28000=320000-240000/2000=40)
C) 26,67
astfel:
300 200 250 200 10
600 400 500 400 20
900 600 750 600 30
1.300 800 1.000 800 40
Stiind ca:
Sa se calculeze costul suplimentar aferent productiei de 1.300 bucati
A) 29280
B) 21960
C) 7320 (Cost var 1300=800*10+1000*20+800*1.5+40*2=8000+20000+1200+80=29280
Cost var 900=600*10+750*20+600*1.5+30*2=6000+15000+900+60=21960
Cost suplimentar=29280-21960=7320)

A) 101536,51
B) 50688
C) 81100,80
D) 85324,80
E) 100564,99 (12000+2400(20%)=14400; 14400+8640(60%)=23040*3.52=81100.8;
81100.8+24%=100564.99)
190. Consumul si pretul produsului B. in doua momente diferite, respectiv t o si t 1 se prezinta

astfel:
- in momentul t o – consumul = 1.200 buc.; pretul = 6 lei/ buc;
- in momentul t 1 – consumul = 480 buc.; pretul = 3,60 lei/ buc.
Stabiliti elasticitatea cererii in functie de pret pentru produsul B
A) -0,60
B) -0,40
C) 1,50 (480-1200/1200/3.6-6/6=-0.6/-0.4= 1.50)
D) -1,50

Pret 40 60 80 100 120 140
A) -0,20
B) 0,50
C) 0,40
D) -0,40 (80-100/100/60-40/40=-0.2/0.5=-0.40)
15.000 lei/buc. En-grosistul A practica un adaos comercial de 10% la pretul de aprovizionare, iar
marfa unui detailist C, care practica un adaos comercial astfel incat pretul de vanzare cu amanuntul
sa fie egal cu cel al en-grosistului A prin magazinul sau propriu. Sa se calculeze pretul de vanzare cu
taxa pe valoarea adaugata la nivelul comerciantului en-grosist A
A) 21483 (Pret en gros A=15000+10%=16500; Pret aprovizionare=16500; Pret en gros B=16500+15%=18975;
Pret en gros A mag=16500+5%=17325; 17325+24%=21483)
B) 16500
C) 17325
D) 19635
300 22.000
500 25.000
600 29.000
900 34.000
A) 33,33 (500buc*500fact var-500buc*300fact var/25000-22000=250000-150000/3000=33.33)
B) 16,67
C) 12,50
astfel:
300 200 250 200 10
600 400 500 400 20
900 600 750 600 30
1.300 800 1.000 800 40
Stiind ca:
Sa se calculeze costul marginal aferent productiei de 1.300 bucati.
A) 29280
B) 7320
C) 21960
D) 18,30 (Cost var 1300=800*10+1000*20+800*1.5+40*2=8000+20000+1200+80=29280
Cost var 900=600*10+750*20+600*1.5+30*2=6000+15000+900+60=21960
Cost marginal=29280-21960/1300-900=7320/400=18.30)

amanuntul de 85.000. Sa se calculeze valoarea adaosului comercial practicat de detailist
A) 65472
B) 68992
C) -443,61 (10000+2000(20%)=12000; 12000+6600(55%)=18600+1000(10%)=19600*3.52=68992; acum
68548.39-68992= -443.61)
D) 5956,57
100 0,5 0,45
250 0,4 0,35
300 0,3 0,25
Daca numarul de pasageri este de 250 si daca distanta este cuprinsa intre 2.500 si 3.500 km, costul
marginal al unui km. de transport este:
A) 5625
B) 56,25 (Cost total 3500km=250*3500km*0.35var=306250
Cost total 2500km=250*2500km*0.4var=250000
Cost marginal=306250-250000/3500-2500=56250/1000=56.25)
C) 562,50
sa fie egal cu cel al en-grosistului A prin magazinul sau propriu. Sa se calculeze pretul de vanzare cu
taxa pe valoarea adaugata la nivelul comerciantului en-grosist B
A) 16620
B) 18326
C) 20484,8 (Pret en gros A=14000+10%=15400; Pret aprovizionare=15400; Pret en gros
B=14000+18%=16520; 16520+24%=20484.8
Simplificat 14000+18%+24%=20484.8)
200 20.000
400 25.000
600 28.000
800 30.000
A) 26,66
B) 26,76
C) 26,67 (400buc*600fact var-400buc*400fact var/28000-25000=240000-160000/3000=26.67)

3,52 lei). Importatorul vinde marfa unui comerciant in sistem en-detail. Sa se calculeze pretul de
vanzare al importatorului catre detailist
A) 50265,60
B) 77911,68
C) 68992
D) 85550,08 (10000+2000(20%)=12000; 12000+6600(55%)=18600+1000(10%)=19600*3.52=68992;
68992+24%=85550.08)

astfel:
Stabiliti elasticitatea cererii in functie de pret pentru produsul A
A) -0,50
B) -0,375
C) -1,33
D) 1,33 (200-400/400/5-8/8=1.33)
100 0,5 0,45
250 0,4 0,35
300 0,3 0,25
Daca numarul de pasageri este de 300 si daca distanta este cuprinsa intre 2.500 si 3.500 km, costul
marginal al unui km. de transport este:
A) 26,25
B) 3,75
C) 37,50 (Cost total 3500km=300*3500km*0.25var=262500
Cost total 2500km=300*2500km*0.30var=225000
Cost marginal=262500-225000/3500-2500=37500/1000=37.5)
sa fie egal cu cel al en-grosistului A prin magazinul sau propriu. Sa se calculeze valoarea adaosului
comercial la nivelul detailistului C
A) 75 (Pret en gros A=15000+10%=16500; Pret aprovizionare=16500; Pret en gros B=15000+15%=17250; Pret
en gros A mag=16500+5%=17352; Ad com= Pret en gros A mag- Pret en gros B=17325-17250=75)
B) 17325
C) 17250
D) 16500
200 20.000
400 25.000
600 28.000
800 30.000
A) 16 (400buc*400fact var-400buc*200fact var/25000-20000=160000-80000/5000=16)
B) 8
C) 1,6
D) 160

A) 50265,60
B) 65472
C) 81185,28 (10000+2000(20%)=12000; 12000+6600(55%)=18600*3.52=65472; 65472+24%=81185.28
Simplificat :10000+20%++55%=18600*3.52=65472+24%=81185.28)
205. Cunoscandu-se consumul si pretul produsului B. in doua momente diferite, respective to si t 1

stabiliti elasticitatea cererii in functie de pret pentru acest produs:
- in momentul t o – consumul = 1.200 buc.; pretul = 3,6 lei/ buc;
- in momentul t 1 – consumul = 480 buc.; pretul = 6 lei/ buc
A) -0,60
B) 0,90
C) -0,67
D) -0,90 (480-1200/1200/6-3.6/3.6=-0.6/0.66= -0.90)
206. O societate doreste sa-si vanda produsele pe trei piete. Productia sa anuala este de 600 bucati.
Pretul actual este de 4000 lei/buc. In anul urmator productia va creste cu 25%. Elasticitatea pietei
este egala cu 2. Valoarea corecta a pretului de vanzare este
A) 500
B) 4500 (25/2=12.5
4000x 12.5%=500variatie pret 4000+500=4500)
C) 3500
207. O societate doreste sa-si vanda produsele pe trei piete. Productia sa anuala este de 800 bucati.
Pretul actual este de 400 lei/buc. In anul urmator productia va creste cu 25%. Elasticitatea pietei
este egala cu 1,2. Valoarea corecta a pretului de vanzare este:
A) 83,33
B) 83,34
C) 483,33 (25/1.2=20.83
400x 20.833%=83.33variatie pret 400+83.33=483.33)
D) 483,34
208. O societate doreste sa-si vanda produsele pe trei piete. Productia sa anuala este de 1000
pietei este egala cu 1,05. Valoarea corecta a pretului de vanzare este
A) 95,23
B) 95,24
C) 495,23
D) 495,24 (25/1.05=23.81
400x 23.81%=95.24variatie pret 400+95.24=495.24)
100 0,5 0,45
250 0,4 0,35
300 0,35 0,30
A) 200
B) 666,67 (Cost total 100=100*2000km*0.5var=100000
Cost total 250=250*2000km*0.4var=200000
Cost marginal=200000-100000/250-100=100000/150=666.67)
C) 666,66
D) 100
100 0,5 0,45
250 0,4 0,35
300 0,35 0,30
unui pasager pe o distanta de 2.500 km este
A) 112,50
B) 218,75
C) 708,33 (Cost total 100=100*2500km*0.45var=112500
Cost total 250=250*2500km*0.35var=218750
Cost marginal=218750-112500/250-100=106250/150=708.33)
D) 708,34
100 0,6 0,55
250 0,5 0,45
300 0,45 0,40
unui pasager pe o distanta de 2.500 km este
A) 958,33 (Cost total 100=100*2500km*0.55var=137500
Cost total 250=250*2500km*0.45var=281250
Cost marginal=281250-137500/250-100=143750/150=958.33)
B) 985,33
100 0,6 0,55
250 0,5 0,45
300 0,45 0,40
A) 357
B) 375 (Cost total 250=250*2500km*0.45var=281250
Cost total 300=300*2500km*0.40var=300000
Cost marginal=300000-281250/300-250=18750/50=375)
C) 537
200 0,70 0,65
250 0,60 0,54
300 0,48 0,36
A) 3
B) 30
C) 300 (Cost total 200=200*1500km*0.70var=210000
Cost total 250=250*1500km*0.60var=225000
Cost marginal=225000-210000/250-200=15000/50=300)
200 0,70 0,65
250 0,50 0,54
300 0,48 0,36
A) 57
B) 5,70
C) 570 (Cost total 250=250*1500km*0.50var=187500
Cost total 300=300*1500km*0.48var=216000
Cost marginal=216000-187500/300-250=28500/50=570)
200 0,70 0,65
250 0,50 0,44
300 0,48 0,40
Cost total 300=300*3000km*0.40var=360000
Cost marginal=360000-330000/300-250=3000050=600)
B) 60

Pret 40 60 80 100 120 140
Care este elasticitatea cererii daca pretul este cuprins intre 40 – 60 lei?
A) -0,33 (100-120/120/60-40/40=-20/120/20/40=-0.16666/-0.5=-0.33)
B) 0,33

Pret 40 60 80 100 120 140
Care este elasticitatea cererii daca pretul este cuprins intre 60 - 80 lei?
A) -0,60 (80-100/100/80-60/60=-20/100/20/60=-0.2/0.3333=-0.60)
B) 0,60
C) 6

Pret 40 60 80 100 120 140
A) -1 (60-80/80/100-80/80=-20/80/20/80=-0.25/0.25= -1)
B) 1

Pret 40 60 80 100 120 140
A) -1,67 (40-60/60/120-100/100=-20/60/20/100=-0.3333/0.2=-1.67)
B) 1,67

Pret 40 60 80 100 120 140
A) 3
B) -3 (20-40/40/140-120/120=-20/60/20/120=-0.5/0.1666=-3)
C) -30
D) 30
pietei este egala cu 2. Sa se determine pretul de vanzare pe piata numarul 1, stiind ca elasticitatea
pe fiecare din cele trei piete este: e1 = 3; e2 = 2,50 ; e3 = 1,50.
A) 40
B) 84
C) 840 (15/3=5
800x 5%=40variatie pret 800+40=840)
pe fiecare din cele trei piete este: e1 = 3; e2 = 2,50 ; e3 = 1,50
A) 48
B) 848 (15/2.5=6
800x6%=48variatie pret 800+48=848)
C) 752
pe fiecare din cele trei piete este: e1 = 3; e2 = 2,50 ; e3 = 1,50
A) 880 (15/1.50=10
800x10%=80variatie pret 800+80=880)
B) 720
C) 80
224. Se considera doua produse: A si B aflate in structura optiunilor unui consummator.

Cunoscandu-se consumul si pretul celor doua produse in doua momente diferite, respective to si t 1,
stabiliti elasticitatea cererii in raport cu pretul pentru produsul A:
- in momentul t o
consumul A = 1.100 buc.; pretul A = 4,60 lei/ buc;
consumul B = 1.400 buc.; pretul B = 4,90 lei/ buc;
- in momentul t 1
-
-
consumul A = 900 buc.; pretul A = 5,50 lei/ buc;
consumul B = 1.000 buc.; pretul B = 4,50 lei/ buc;
A) -0,90 (900-1100/1100/5.50-4.60/4.60=-0.18/-0.20= -0.90)
B) 0,90
225. Se considera doua produse: A si B aflate in structura optiunilor unui consummator.

Cunoscandu-se consumul si pretul celor doua produse in doua momente diferite, respective to si t 1,
stabiliti elasticitatea cererii in raport cu pretul pentru produsul B:
- in momentul t o
consumul A = 1.100 buc; pretul A = 4,60 lei/ buc;
consumul B = 1.400 buc; pretul B = 4,90 lei/ buc;
- in momentul t 1
-
-
consumul A = 900 buc; pretul A = 5,50 lei/ buc;
consumul B = 1.000 buc; pretul B = 4,50 lei/ buc;
A) 3,56 (1000-1400/1400/4.50-4.90/4.90=-0.29/-0.082= 3.56)
B) -3,63
C) 3,36
D) -3,36
grosist isi formeaza pretul in vederea negocierii incluzand un adaos comercial de 15% la pretul de
aprovizionare. Detailistul accepta acest pret si afiseaza pretul cu amanuntul stabilit pe baza unei
marje de adaos comercial de 18% la pretul de aprovizionare. Stiind ca taxa pe valoare adaugata
este de 19%, stabiliti valoarea corecta a pretului de vanzare la nivelul producatorului.
A) 6000
B) 6900
C) 7440 (6000+24%=7440)
D) 8142
este de 19%, stabiliti valoarea pretului de vanzare practicat de en-grosist.
A) 6900
B) 8142
C) 9688,98
D) 8556 (Pret en gros =6000+15%=6900; 6900+24%=8556)
este de 19%, stabiliti valoarea corecta a pretului de vanzare catre cumparatorul final.
A) 6900
B) 10096,08 (6000+15%+18%+24%=10096.08)
C) 8142
D) 8211
este de 19%, stabiliti valoarea corecta a pretului de vanzare la nivelul producatorului.
A) 7800
B) 8580
C) 9672 (7800+24%=9672)
este de 19%, stabiliti valoarea corecta a pretului de vanzare practicat de en-grosist.
A) 7800
B) 8580
C) 10639,2 (7800+10%+24%=10639.2)
este de 19%, stabiliti valoarea corecta a pretului de vanzare catre cumparatorul final.
A) 8580
B) 9781,20
C) 12128,69 (7800+10%+14%+24%=12128.69)
D) 11639,62
acea piata.
A) 54 (Variatie pret=500*18%=90; 1.5e*200buc*90(variatie pret)/500(pretbuc)=54)
B) 27
acea piata.
A) 250 (Variatie pret=100*20%=20; 2.5e*500buc*20(variatie pret)/100(pret buc)=250)
B) 750
pietei este egala cu 2. Cu cat va fi mai mare pretul de vanzare in anul urmator?
A) 9,72
B) 8,75 (35/2=17.5; 50x17.5%=8.75variatie pret)
pietei este egala cu 1,8. Cu cat va fi mai mare pretul de vanzare in anul urmator?
A) 8,75
B) 9,72 (35/1.8=19.444; 50x19.444%=9.72)
pietei este egala cu 0,8. Cu cat va fi mai mare pretul de vanzare in anul urmator?
A) 21,87
B) 21,88 (35/0.8=43.75; 50x43.75%=21.88)
C) 8,75
D) 9,72
300 22.000
500 25.000
600 29.000
900 34.000
lei. Sa se determine costul suplimentar aferent cantitatii de 29.000 buc.
A) 360000
B) 310000
C) 50000 (500buc*600fact var-500buc*500fact var=300000-250000=50000)
300 22.000
500 25.000
600 29.000
900 34.000
lei. Sa se determine costul suplimentar aferent cantitatii de 34.000 buc
A) 510000
B) 360000
200 20.000
400 25.000
600 28.000
800 30.000
lei. Sa se determine costul suplimentar aferent cantitatii de 30.000 buc.
A) 370000
B) 290000
300 22.000
500 25.000
600 29.000
900 34.000
A) 310000
B) 210000
200 20.000
400 25.000
600 28.000
800 30.000
A) 290000
B) 80000 (400buc*600fact var-400buc*400fact var=240000-160000=80000)
C) 210000
200 20.000
400 25.000
600 28.000
800 30.000
A) 80000 (400buc*400fact var-400buc*200fact var=160000-80000=80000)
B) 210000
C) 130000

- pretul furnizorului extern de 11 000 Euro;
A) 46200
B) 50050
C) 57288 (11000+2200(20%)=13200; 13200*3.50=46200; 46200+24%=57288)

amanuntul de 60 000 lei. Sa se calculeze pretul de vanzare al importatorului catre comerciant
A) 38500
B) 46200
C) 54978
D) 62062 (11000+2200(20%)=13200; 13200+1100(10%)=14300*3.50=50050
50050+24%=62062)

amanuntul de 62 000 lei. Sa se calculeze adaosul comercial practicat de comerciantul detailist.
A) 52100,84
B) 46200
C) 50050
D) -50 (11000+2200(20%)=13200; 13200+1100(10%)=14300*3.50=50050; acum 62000-
62000*24/124=62000-12000=50000(preturile cu amanuntul contin TVA si trebuie dedus)
50000-50050= -50)
E) -2930
246. Necesitatea liberalizarii preturilor este justificata de:

A) eliminarea disfunctionalitatii din domeniul preturilor, inlaturarea anacronismului creat in functionarea
mecanismului
B) eliminarea disfunctionalitatii din domeniul preturilor, inlaturarea anacronismului creat in functionarea
mecanismului; exprimarea prin preturi a procesului valoric al formarii si repartizarii veniturilor in economie, a
conexiunii dintre preturi si sistemul financiar; racordarea nivelului si evolutiei preturilor interne la preturile
mondiale
C) exprimarea prin preturi a procesului valoric al formarii si repartizarii veniturilor in economie, a conexiunii dintre
preturi si sistemul financiar; racordarea nivelului si evolutiei preturilor interne la preturile mondiale
247. Cheltuielile, dupa aparitia lor si efectul pe care-l au asupra costurilor, se pot grupa in:
A) cheltuieli preliminare; cheltuieli aditionale; cheltuieli neeconomicoase
B) cheltuieli salariale; cheltuieli materiale; cheltuieli comune ale sectiilor
C) cheltuieli grupate pe elemente primare; cheltuieli grupate pe articole de calculatie
248. Factorii ce determina reducerea preturilor sunt:

A) excesul de capacitate; reducerea cotei de piata; decizia firmei de a obtine o cota importanta de piatasau chiar
pozitia de lider
B) excesul de capacitate; reducerea cotei de piata; decizia firmei de a obtine o cota importanta de piata sau chiar
pozitia de lider; aparitia unor perioade de criza economica ce orienteaza consumatorii spre produse mai scumpe
C) excesul de capacitate; reducerea cotei de piata; decizia firmei de a obtine o cota importanta de piata sau chiar
pozitia de lider; aparitia unor perioade de criza economica ce orienteaza consumatorii spre produse mai ieftine
249. Cheltuielile, dupa natura economica a acestora, se impart in:

A) cheltuieli salariale directe; cheltuieli comune ale intreprinderii
B) cheltuieli salariale; cheltuieli materiale
C) cheltuieli cu materii prime si materiale; cheltuieli comune ale sectiilor; cheltuieli generale ale intreprinderii
250. Practicarea de preturi mici de la inceput, ca strategie privind preturile noilor produse, asigura:
A) o patrundere rapida si larga a produsului pe piata; pretul devenind accesibil unei largi game de consumatori, o
crestere a pretului in timp
B) o patrundere inceata a produsului pe piata; pretul devenind accesibil unei largi game de consumatori, o mai
mica micsorare a pretului in timp
C) o patrundere rapida si larga a produsului pe piata; pretul devenind greu accesibil pentru consumatori, o mai
mica micsorare a pretului in timp
D) o patrundere rapida si larga a produsului pe piata; pretul devenind accesibil unei largi game de consumatori, o
mai mica micsorare a pretului in timp
251. Corelarea in cadrul seriilor de preturi consta in:

A) incadrarea pretului noului produs in seria de preturi existenta potrivit parametrilor luati ca baza pentru
stabilirea preturilor respective
B) neincadrarea pretului noului produs in seria de preturi existenta potrivit parametrilor luati ca baza pentru
C) incadrarea pretului vechiului produs in seria de preturi existenta potrivit parametrilor luati ca baza pentru
D) incadrarea pretului noului produs in noile preturi potrivit parametrilor luati ca baza pentru stabilirea preturilor
respective
252. Pretul garantat (ca parghie prin care statul intervine in domeniul agriculturii) este:
A) pretul cu care statul vinde productii agricole prin intermediul pietelor de stat; pretul garantat este superior
pretului corespunzator cresterii productiei; este pret de interventie al statului; are efect favorabil daca nivelul lui
este superior pretului format la piata
B) pretul cu care statul cumpara productii agricole prin intermediul pietelor de stat; pretul garantat este inferior
C) pretul cu care statul cumpara productii agricole prin intermediul pietelor de stat; pretul garantat este superior
D) pretul cu care statul cumpara productii agricole prin intermediul pietelor de stat; pretul garantat este superior
pretului corespunzator cresterii productiei; este pret de interventie al statului; are efect nefavorabil daca nivelul
lui este superior pretului format la piata
253. Particularitatile ce apar in stabilirea preturilor si tarifelor sunt:

A) structura tarifelor este mai ampla deoarece in costurile lor se includ cheltuieli de desfacere si adaosuri
comerciale; variatia mare a necesitatilor pentru unele servicii; dispersarea teritoriala accentuata si organizarea in
unitati mici; efectuarea unor prestatii la sediul unitatii si la domiciliului consumatorilor; ponderea mare a
manoperei; pondertea mica a materiilor prime
B) structura tarifelor este mai simpla deoarece in costurile lor nu se mai includ cheltuieli de desfacere si nici
adaosuri comerciale; variatia mica a necesitatilor pentru unele servicii; dispersarea teritoriala accentuata si
organizarea in unitati mari; efectuarea unor prestatii la sediul unitatii si la domiciliului consumatorilor; ponderea
mare a manoperei; pondertea mica a materiilor prime
C) structura tarifelor este mai simpla deoarece in costurile lor nu se mai includ cheltuieli de desfacere si nici
adaosuri comerciale; variatia mare a necesitatilor pentru unele servicii; dispersarea teritoriala accentuata si
organizarea in unitati mici; efectuarea unor prestatii la sediul unitatii si la domiciliului consumatorilor; ponderea
mare a manoperei; pondertea mica a materiilor prime
D) structura tarifelor este mai simpla deoarece in costurile lor nu se mai includ cheltuieli de desfacere si nici
adaosuri comerciale; variatia mare a necesitatilor pentru unele servicii; dispersarea teritoriala accentuata si
organizarea in unitati mici; efectuarea de prestatii numai la sediul unitatii sau numai la sediu domiciliului
consumatorilor; ponderea mare a manoperei; pondertea mica a materiilor prime
254. Categoriile de preturi:

A) preturile cu ridicata ale produselor industriale; preturile de contractare si preturile de achizitie; preturile de
vanzare ale produselor agricole
B) preturile cu ridicata ale produselor industriale; preturile de contractare si preturile de achizitie; preturile de
vanzare ale produselor agricole; preturile marfurilor de import; preturile produselor destinate exportului; preturile
de deviz; preturile cu amanuntul
C) preturile cu ridicata ale produselor industriale; preturile de contractare si preturile de achizitie; preturile de
vanzare ale produselor agricole; preturile marfurilor de import; preturile produselor destinate exportului; preturile
de deviz; preturile cu amanuntul; tarifele
255. Cheltuielile, dupa raportul dintre volumul lor si volumul fizic si valoric al productiei, se impart
in:
B) cheltuieli variabile; cheltuieli fixe
256. Factorii ce determina reducerea preturilor sunt:

A) cererea excedentara comparativ cu oferta; concurenta slaba; inflatia; cresterea unor elemente de costuri fara
sa fie compensata de o crestere a productivitatii muncii; alte situatii conjuncturale favorabile
B) cererea deficitara comparativ cu oferta; marea concurenta; inflatia; scaderea unor elemente de costuri fara sa
fie compensata de o crestere a productivitatii muncii; alte situatii conjuncturale favorabile
C) oferta excedentara comparativ cu cererea; concurenta slaba; inflatia; scaderea unor elemente de costuri fara
sa fie compensata de o crestere a productivitatii muncii; alte situatii conjuncturale favorabile
257. Trasaturile specifice ale economiei de piata sunt:

A) pluralismul formelor de proprietate; interesul personal si raporturile de piata bilaterale; piata concurentiala
B) formarea in mod liber, a majoritatii preturilor, pe baza mecanismelor pietei; vegherea statului democrat la
respectarea regulilor de functionare a pietei si asupra institutiilor juridice si economice
C) pluralismul formelor de proprietate; interesul personal si raporturile de piata bilaterale; piata concurentiala;
formarea in mod liber, a majoritatii preturilor, pe baza mecanismelor pietei; vegherea statului democrat la
respectarea regulilor de functionare a pietei si asupra institutiilor juridice si economice; mentinerea pluralismului
tehnologic
258. Produsul etalon din productia interna prezinta urmatoarele trasaturi:

A) trebuie sa nu faca parte din aceeasi grupa de produse, sa fie solicitat pe piata; caracterul produsului etalon sa
corespunda cu caracterul productiei noului produs; sa fie de fabricatie curenta si cuprinsa in planul de productie al
intreprinderii; sa aiba o pondere apreciabila in productia intreprinderii fata de alte produse din grupa; pretul
produsului etalon sa nu fie in raport corespunzator cu preturile produselor din grupa, rentabilitatea sa fie
apropiata de media grupei, sa nu aiba anomalii si sa nu se realizeze cu pierderi
B) trebuie sa faca parte din aceeasi grupa de produse, sa fie solicitat pe piata; caracterul produsului etalon sa
corespunda cu caracterul productiei noului produs; sa fie de fabricatie curenta si cuprinsa in planul de productie al
intreprinderii; sa aiba o pondere apreciabila in productia intreprinderii fata de alte produse din grupa; pretul
produsului etalon sa fie in raport corespunzator cu preturile produselor din grupa, rentabilitatea sa fie apropiata
de media grupei, sa nu aiba anomalii si sa nu se realizeze cu pierderi
C) trebuie sa nu faca parte din aceeasi grupa de produse, sa nu fie solicitat pe piata; caracterul produsului etalon
sa nu corespunda cu caracterul productiei noului produs; sa nu fie de fabricatie curenta; sa nu aiba o pondere
apreciabila in productia intreprinderii fata de alte produse din grupa; pretul produsului etalon sa nu fie in raport
corespunzator cu preturile produselor din grupa, rentabilitatea sa fie apropiata de media grupei, sa nu aiba
anomalii si sa nu se realizeze cu pierderi
259. Operatiunea de incadrare a preturilor in interiorul seriilor de preturi (conform metodei de

corelare a preturilor in cadrul seriilor de preturi), se numeste:
A) noutate
B) interpolare
C) extrapolare
D) unicitate
260. Tarifarea serviciilor reprezinta:

A) preturi ale serviciilor prestate de catre unitati specializate diferitilor beneficiari
B) preturi ale bunurilor executate de unitati specializate diferitilor beneficiari
C) preturile marfurilor achizitionate
261. Mixul de preturi cuprinde:

A) totalitatea categoriilor si formelor de preturi practicate de o firma cu relatiile si interconditionarile dintre ele;
B) ansamblul corelat de principii, norme, masuri si metode concrete prin care o firma isi defineste pozitia fata de
preturile produselor;
C) ansamblul de metode si procedee de control periodic asupra preturilor practicate.
262. Nivelul si structura preturilor cu ridicata la materiile prime de baza, combustibili, energie si
principalele resurse naturale se stabilesc in functie de:
A) nivelul preturilor mondiale
B) in functie de cererea si oferta pietei
C) prin negocieri
263. Costurile marginale sunt:

A) costuri grupate pe elemente primare; costuri grupate pe articole de calculatie
B) costuri preliminare; costuri aditionale; costuri neeconomicoase
C) costuri marginale simple; costuri marginale aditionale
264. Inflatia este:

A) un proces de crestere cumulativa si autointretinuta a nivelului general al preturilor de consum; un mecanism
care provoaca variatii multiple de lunga durata, genereaza el insusi cauzele permanentei sale si se exprima prin
majorarea celei mai mari parti a preturilor
B) un proces de scadere cumulativa si autointretinuta a nivelului general al preturilor de consum; un mecanism
care provoaca variatii multiple de scurta durata, genereaza el insusi cauzele permanentei sale si se exprima prin
majorarea celei mai mari parti a preturilor
C) un proces de scadere cumulativa si autointretinuta a nivelului general al preturilor de consum; un mecanism
care provoaca variatii multiple de scurta durata, genereaza el insusi cauzele permanentei sale si se exprima prin
scaderea celei mai mari parti a preturilor
265. Programele pe care se bazeaza reforma economica din Romania sunt:

A) dreptul proprietatii private
B) liberalizarea pietelor
C) programul legislativ; programul economico-financiar; programul economic extern; programul de protectie
sociala
266. Corelarea preturilor prin compararea parametrilor valorii de intrebuintare a produselor

presupune:
A) alegerea unui numar maxim de parametrii care se compara pentru fiecare produs, numar sau subgrupe de
produse in parte
B) alegerea unui numar minim de parametrii care se compara pentru fiecare produs, numar sau subgrupe de
produse in parte
C) alegerea unui numar egal de parametrii care se compara pentru fiecare produs, numar sau subgrupe de
produse in parte
267. Operatiunea de incadrare a preturilor in cazul prelungirii seriei, (conform metodei de corelare a
preturilor in cadrul seriilor de preturi), se numeste:
A) noutate
B) interpolare
C) extrapolare
D) unicitate
268. În stabilirea preturilor si tarifelor se aplica:

A) aceleasi principii si procedee metodologice de fundamentare si negociere
B) aceleasi principii si procedee metodologice de achizitionare
C) aceleasi principii si procedee metodologice de structurare a activitatii economice a entitatilor
269. Nivelul si structura preturilor cu ridicata la materii prime, ansamble, subansamble, masini,
instalatii complexe destinate productiei si investitiilor provenite din import se formeaza:
A) prin transformarea in lei a pretului extern, pe baza cursului valutar in vigoare
B) prin transformarea in lei a pretului extern, pe baza cursului valutar in vigoare, la care se adauga: cheltuielile de
transport si asigurare pe parcursul extern
C) prin transformarea in lei a pretului extern, pe baza cursului valutar in vigoare, la care se adauga: cheltuielile de
transport si asigurare pe parcursul extern; comisionul vamal; taxele vamale; comisionul cuvenit societatilor de
export-import; taxa pe valoarea adaugata
270. Purtatorii de costuri indeplinesc urmatoarele functii;

A) functia indicatoare a cheltuielilor specifice; functia de control al volumului de activitate;
B) functia de control al volumului de activitate; functia de participare la realizarea cifrei de afaceri;
C) functia indicatoare a cheltuielilor specifice; functia de participare la realizarea cifrei de afaceri
271. Inflatia este:

A) un dezechilibru dintre fluxurile monetare si cele reale din economie, dintre cererea globala si oferta globala
B) un echilibru dintre fluxurile monetare si cele reale din economie, dintre cererea globala si oferta globala
C) o intelegere a agentilor economici
272. Programele pe care se bazeaza reforma economica din Romania sunt:
A) programele de gucernare
B) programul legislativ; programul economico-financiar; programul economic extern; programul de protectie
sociala
C) liberalizarea pietelor si a preturilor
273. Metoda punctajelor, ca varianta a compararii parametrilor:

A) se foloseste pentru compararea produselor de aceeasi calitate atunci cand nu exista posibilitatea aprecierii lor
economice comparative in consum; pentru stabilirea preturilor in cazul produselor cu aceeasi parametri tehnici de
baza
B) se foloseste pentru compararea produselor de calitati diferite atunci cand nu exista posibilitatea aprecierii lor
economice comparative in consum; pentru stabilirea preturilor in cazul produselor cu parametri tehnici de baza
diferiti
C) se foloseste pentru compararea produselor de calitati diferite atunci cand nu exista posibilitatea aprecierii lor
economice comparative in consum; pentru stabilirea preturilor in cazul produselor cu aceeasi parametri tehnici de
baza
274. Parghiile prin care statul intervine in domeniul agriculturii sunt:

A) asigurarea de preturi preferentiale; acordarea de subventii de la buget; stabilirea de pret de interventie mai
mare decat pretul pietei; controlul suprafetelor agricole; controlul direct al culturilor
B) asigurarea de preturi garantate; acordarea de subventii de la buget; stabilirea de pret de interventie mai mare
decat pretul pietei; controlul suprafetelor agricole; controlul direct al culturilor
C) asigurarea de preturi garantate; acordarea de subventii de la buget; stabilirea de pret de interventie mai mici
decat pretul pietei; controlul suprafetelor agricole; controlul direct al culturilor
275. Tarifarea serviciilor se stabileste pentru:

A) o activitate prestata ce nu se poate stoca sau inmagazina
B) o achizitie de bunuri
C) bunurile executate de unitati specializate diferitilor beneficiari
276. În raport cu cererea, o firma poate urmari prin politica de preturi:

A) obtinerea unei mai mari parti de piata si a unei categorii selecte de cumparatori
B) obtinerea unei mai mici parti de piata si a unei categorii inferioare de cumparatori
C) obtinerea unei mai mici parti de piata si a unei categorii selecte de cumparatori
277. Formele de manifestare ale impopzitului indirect sunt:

A) taxele de consumatie; monopolurile fiscale; impozitul pe venit; taxele vamale; diferite taxe
B) taxele de consumatie; monopolurile fiscale; taxele vamale; diferite taxe
C) impozitul pe venit; impozitul pe profit; taxele de consumatie
278. Metodele si procedeele de control a costurilor sunt:

A) metode si procedee de regularizare a diferentelor constatate
B) metode si procedee de control operativ; metode si procedee de control periodic
C) metode si procedee de calculatie a costurilor pe produs
279. Factorii ce se afla la baza declansarii si persistentei inflatiei sunt:

A) economici si monetari
B) economici, monetari; valutari; fiscali; sociali; politici; interni si internationali
C) politici; interni si monetari
280. Cererea poate fi:

A) individuala; de piata si totala
B) individuala; de piata
C) discriminatorie
281. Preturile stabilite conform metodei baremurilor sunt exprimate in functie de:
A) un numar mare de parametrii de baza care exprima valoarea de intrebuintare si reflecta raporturile dintre
costurile acestor sortimente
B) un numar restrans de parametrii de baza care exprima valoarea de intrebuintare si reflecta raporturile dintre
veniturile acestor sortimente
C) un numar restrans de parametrii de baza care exprima valoarea de intrebuintare si reflecta raporturile dintre
costurile acestor sortimente
282. În raport cu concurenta, o firma poate duce o politica de preturi de:

A) intimidare; de asezare pe o linie dreapta, dupa concurenta; de raspuns la o ofensiva a concurentei
B) intimidare si de vanzare a intregului volum al productiei
C) de promovare a unui produs de calitate superioara
283. Dupa obiectul operatiunii care se efectueaza si urmeaza a fi taxata, taxele pot fi:
A) taxe de timbru; taxe de inregistrate
B) taxe de timbru; taxe consulare; taxe de notariat
C) taxe de inregistrate; taxe consulare; taxe de notariat
284. Politica de preturi cuprinde:

A) un ansamblu corelat de principii, norme, masuri si metode concrete prin care o firma isi defineste pozitia fata
de preturile produselor, in vederea indeplinirii unor obiective specifice fiecarei perioade
B) un ansamblu corelat de principii, norme, masuri si metode concrete prin care o firma isi defineste pozitia fata
de volumul productiei de realizat
C) un ansamblu corelat de principii, norme, masuri si metode concrete prin care o firma isi defineste pozitia fata
de politica bugetara
285. Factorii de actiune asupra dinamicii cererii sunt:

A) marimea veniturilor banesti ale consumatorilor
B) modificarea pretului altor bunuri
C) marimea veniturilor banesti ale consumatorilor; modificarea pretului altor bunuri; numarul de cumparatori;
preferintele consumatorilor; anticiparile privind evolutia pretului si a venitului
286. Particularitatile formarii preturilor in constructii montaj sunt determinate de:

A) volumul mic de lucrari de constructii si unicitatea obiectivelor de investitii; organizarea activitatii de santier;
caracterul de unicat al lucrarilor; amplasarea obiectivului presupune distante mari si lucrari de pregatire a
terenului; conditii deosebite de amenajare a terenurilor
B) volumul mare al lucrarilor de constructii si varietatea obiectivelor de investitii; organizarea activitatii de santier;
C) volumul mare al lucrarilor de constructii si unicitatea obiectivelor de investitii; organizarea activitatii de santier;
D) volumul mare al lucrarilor de constructii si varietatea obiectivelor de investitii; organizarea activitatii de santier;
caracterul de unicat al lucrarilor; amplasarea obiectivului presupune distante mici si lucrari de pregatire a
287. Prin stabilirea unui anumit nivel al pretului, o firma poate urmari realizarea unuia din
urmatoarele obiective:
A) supravietuirea; maximizarea profitului actual; maximizarea cifrei de afaceri; maximizarea volumului vanzarilor;
fructificarea la maximum a avantajului de piata; promovarea unui produs de calitate inferioara
B) supravietuirea; maximizarea profitului actual; maximizarea cifrei de afaceri; maximizarea volumului vanzarilor;
fructificarea la maximum a avantajului de piata; promovarea unui produs de calitate superioara
C) supravietuirea; maximizarea profitului actual; maximizarea cifrei de afaceri; maximizarea volumului productiei;
fructificarea la maximum a avantajului de productie; promovarea unui produs de calitate inferioara
288. Factorii de productie ce participa la activitatea economica a intreprinderii sunt:

A) factorul munca; factorul pamant; factorul capital
B) factorul pamant; factorul capital; factorul progres tehnico-stiintific
C) factorul munca; factorul pamant; factorul capital; factorul progres tehnico-stiintific
289. Trasaturile produsului etalon din productia interna sunt:

A) pretul acestuia trebuie sa se afle intr-un raport corespunzator cu preturile produselor din grupa
B) acest produs nu trebuie sa fie solicitat pe piata
C) sa nu faca parte din aceeasi grupa de produse
290. Pretul exprima:

A) pretul real acceptat doar de vanzator
B) valoarea de schimb a lucrurilor utile data de cantitatea de munca necesara pentru obtinerea lor, pe de o parte
si de performantele tehnice si calitative, de importanta si raritatea lor, pe de alta parte
C) pretul real acceptat doar de cumparator
291. În Romania se practica urmatoarele tarife:

A) tarife pentru servicii permanente; tarife pentru servicii cu caracter de masa; tarife pentru servicii cu caracter
de creatie – inovatie; tarife in turism si alimentatie publica, tarife pentru prestatii efectuate in agricultura
B) tarife pentru servicii personale traditionale; tarife pentru servicii cu caracter unitar; tarife pentru servicii cu
caracter de creatie – inovatie; tarife in turism si alimentatie publica, tarife pentru prestatii efectuate in agricultura
C) tarife pentru servicii personale traditionale; tarife pentru servicii cu caracter de masa; tarife pentru servicii cu
caracter de creatie – inovatie; tarife in turism si alimentatie publica, tarife pentru prestatii efectuate in agricultura
292. Cheltuielile, dupa modul de repartizare in costul produselor, lucrarilor si serviciilor, sunt:
A) cheltuieli directe; cheltuieli indirecte
C) cheltuieli cu materii prime si materiale; cheltuieli comune ale sectiilor;cheltuieli generale ale intreprinderii

A) pretul acestuia nu trebuie sa se afle intr-un raport corespunzator cu preturile produselor din grupa
B) acest produs trebuie sa fie solicitat pe piata
C) sa nu faca parte din aceeasi grupa de produse
294. Se utilizeaza urmatoarele preturi de deviz:

A) preturi general valabile pe articole, pretul de deviz pe categorii de lucrari, pretul de deviz pe obiecte de
constructii
B) preturi de deviz pe articole, pretul general valabile de lucrari, pretul de deviz pe obiecte de constructii
C) preturi general valabile pe articole, pretul general valabile de lucrari, pretul de deviz pe obiecte de constructii
D) preturi de deviz pe articole, pretul de deviz pe categorii de lucrari, pretul de deviz pe obiecte de constructii
295. Baremurile de preturi sunt:

A) tabele in care preturile se gasesc gata corelate pentru toata gama de sortimente ale aceluiasi produs
B) tabele in baza carora se stabilesc preturile pentru toata gama de sortimente ale aceluiasi produs
296. Interventia statului in domeniul agriculturii prin asigurarea de preturi garantate are drept
consecinte:
A) destabilizarea preturile si a veniturilor globale; restabilirea permanenta a echilibrului intre oferta si cerere;
aplicarea pretului garantat numai la fractiuni ale recoltei
B) stabilizarea preturilor, dar nu si a veniturilor globale; restabilirea permanenta a echilibrului intre oferta si
cerere; aplicarea pretului garantat numai la fractiuni ale recoltei
C) stabilizarea preturilor, dar nu si a veniturilor globale; restabilirea permanenta a echilibrului intre oferta si
cerere; aplicarea pretului preferential numai la fractiuni ale recoltei
297. Obiectivele urmarite de intreprindere pentru stabilirea unui anumit nivel al pretului sunt:
A) asigurarea exprimarii nivelului real al pretului pe piata sub influenta raportului cerere - oferta la nivelul
preturilor libere; asigurarea prin dirijarea preturilor a rentabilitatii productiei si reglarea acesteia in limite normale;
orientarea diferentierii pretului in functie de valoarea de intrebuintare diferita a produselor noi fata de cele
existente si de nivelul calitatii
B) introducerea, in situatii necesare a unor limite maxime sau minime de pret in functie de productia statului;
supravegherea si controlul miscarii pretului in economie pentru a se realiza corelatia dintre venituri normale;
definitia disciplinei anticoncurentiale si comportamentul neloial al agentilor economici in legatura cu stabilirea
pretului
C) asigurarea exprimarii nivelului real al pretului pe piata sub influenta raportului cerere - oferta la nivelul
preturilor impuse; asigurarea prin dirijarea preturilor a rentabilitatii productiei si reglarea acesteia in limite
normale; orientarea diferentierii pretului in functie de valoarea de intrebuintare diferita a produselor noi fata de
cele existente si de nivelul calitatii
298. Cheltuielile, dupa cerintele postcalculatiei costurilor, sunt:
A) cheltuieli directe; cheltuieli indirecte; cheltuieli salariale
299. Corelarea preturilor prin compararea costurilor:

A) este cea mai rara metoda utilizata in fundamentarea preturilor; are ca scop determinarea eficientei noului
produs pe baza diferentelor de cheltuieli de productie antecalculate fata de produsul etalon
B) este cea mai frecventa metoda utilizata in fundamentarea preturilor; are ca scop determinarea eficientei
produsui deja existent pe baza diferentelor de cheltuieli de productie antecalculate fata de produsul nou
C) este cea mai frecventa metoda utilizata in fundamentarea preturilor; are ca scop determinarea eficientei noului
produs pe baza diferentelor de cheltuieli de productie antecalculate fata de produsul etalon
300. Acordarea de subventii de la buget (ca masura de interventie a statului in domeniul

agriculturii) se face pentru:
A) garantarea nivelului preturilor; asigurarea acoperirii partiale a costurilor; creerea de avantaje a consumatorilor
prin mentinerea nivelului redus al pretului pe piata; sustinerea financiara a exporturilor
B) garantarea nivelului preturilor; asigurarea acoperirii integrale a costurilor; creerea de avantaje a
consumatorilor prin mentinerea nivelului ridicat al pretului pe piata; sustinerea financiara a exporturilor
C) garantarea nivelului preturilor; asigurarea acoperirii integrale a costurilor; creerea de avantaje a
consumatorilor prin mentinerea nivelului redus al pretului pe piata; sustinerea financiara a exporturilor
D) garantarea nivelului preturilor; asigurarea acoperirii integrale a costurilor; creerea de avantaje a
consumatorilor prin mentinerea nivelului redus al pretului pe piata; sustinerea financiara a importurilor

A) pretul acestuia nu trebuie sa se afle intr-un raport corespunzator cu preturile produselor din grupa
B) acest produs nu trebuie sa fie solicitat pe piata
C) sa fie de fabricatie curenta
302. Ipostazele in care apare costul ca element de fixare a pretului de vanzare sunt:
A) costul ca masura a efortului cumparatorului; costul in raport cu timpul; costul individual al fiecarui producator;
costul de echilibru; costul concurential; costul marginal; costul comparabil pe piata mondiala; costul ca baza de
calcul al pretului; costul ca element de corelare a preturilor
B) costul ca masura a efortului producatorului; costul in raport cu timpul; costul individual al fiecarui cumparator;
C) costul ca masura a efortului producatorului; costul in raport cu timpul; costul individual al fiecarui producator;
D) costul ca masura a efortului producatorului; costul in raport cu timpul; costul individual al fiecarui producator;
costul de echilibru; costul concurential; costul marginal; costul comparabil pe piata nationala; costul ca baza de
calcul al adaosului comercial; costul ca element de corelare a preturilor
303. Datele exogene ce trebuie urmarite in materie de pret se refera la:

A) comportamentul consumatorilor, concurenta, reglementarile fiscale in materie de pret , conjunctura economica
B) comportamentul consumatorilor, concurenta, reglementarile juridice, conjunctura economica
C) comportamentul producatorilor, concurenta, reglementarile juridice, conjunctura economica
D) comportamentul consumatorilor, concurenta, reglementarile juridice, conjunctura financiara
304. Masurile de protectie referitoare la preturi, impuse de practicarea unei concurente neloiale
sunt:
A) preturile impuse, preturile discriminatorii, preturile egale; preturi reduse sunt forme promotionale de vanzare si
sunt interzise atunci cand au ca scop eliminarea concurentei; vanzari cu rabat
B) preturile impuse, preturile discriminatorii, preturile diferentiate; preturi ridicate sunt forme promotionale de
vanzare si sunt interzise atunci cand au ca scop eliminarea concurentei; vanzari cu rabat
C) preturile libere, preturile discriminatorii, preturile diferentiate; preturi reduse sunt forme promotionale de
vanzare si sunt acceptate atunci cand au ca scop eliminarea concurentei; vanzari cu rabat
D) preturile impuse, preturile discriminatorii, preturile diferentiate; preturi reduse - forme promotionale de
vanzare si sunt interzise atunci cand au ca scop eliminarea concurentei; vanzari cu rabat
305. Strategiile utilizate pentru oprirea inflatiei sunt:

A) blocarea preturilor; cresterea veniturilor; blocajul monedei; blocajul cheltuielilor publice
B) blocarea preturilor; cresterea cheltuielilor; blocajul monedei; blocajul cheltuielilor publice
C) blocarea preturilor; blocajul veniturilor si cheltuielilor; blocajul monedei; blocajul cheltuielilor publice
D) blocarea preturilor; blocajul veniturilor si cheltuielilor; blocajul cheltuielilor companiilor nationale
306. Conduita de urmat in materie de pret are in vedere o serie de date si anume:
A. date endogene
B. date exogene
C. date endogene si date specifice ramurii de activitate a societatii
D. date exogene si date specifice ramurii de activitate a societatii
Alegeti varianta corecta de raspuns:
A) A+D
B) B+C
C) A+B
D) nici o varianta nu este corecta
307. In practica intalnim doua strategii privind preturile noilor produse:

A) preturi mari in prima perioada concomitent cu cheltuielile mari pentru reclama si continuat apoi cu reducerea
treptata a pretului si preturi mici de la inceput care sa actioneze ca o bariera eficace protectoare impotriva
concurentei
B) preturi mici in prima perioada concomitent cu cheltuielile mari pentru reclama si continuat apoi cu cresterea
concurentei
C) preturi mari in prima perioada concomitent cu cheltuielile mici pentru reclama si continuat apoi cu reducerea
concurentei
D) preturi mari in prima perioada concomitent cu cheltuielile mici pentru reclama si continuat apoi cu cresterea
treptata a pretului si preturi mari de la inceput care sa actioneze ca o bariera eficace protectoare impotriva
concurentei
308. Metoda fixarii pretului pornind de la costul complet si rata randamentului presupune
parcurgerea a doua etape:
A) metoda fixeaza ca obiect randamentul capitalurilor si converteste aceasta rata intr-un anumit procent pe care il
aplica costului complet previzionat in vederea obtinerii pretului de vanzare
B) metoda fixeaza ca obiect randamentul capitalurilor si converteste aceasta rata intr-un anumit procent pe care il
aplica costului complet previzionat in vederea obtinerii pretului de cumparare
C) metoda fixeaza ca obiect randamentul capitalurilor si converteste aceasta rata intr-un procent mic pe care il
D) metoda fixeaza ca obiect randamentul capitalurilor si converteste aceasta rata intr-un procent mare pe care il
309. Nu pot fi considerate produse noi:

A) produsele care prezinta caracteristici diferite; produsele care aduc modificari minime si care nu aduc avantaje;
produsele care nu sunt asimilate si fabricate si de alte unitati; produsele ce se executa sub o alta denumire si cu o
alta schita
B) produsele care nu prezinta caracteristici diferite; produsele care aduc modificari maxime si care nu aduc
avantaje; produsele care sunt asimilate si si nu sunt fabricate si de alte unitati; produsele ce se executa sub o alta
denumire si cu o alta schita
C) produsele care nu prezinta caracteristici diferite; produsele care aduc modificari minime si care aduc avantaje;
produsele care sunt asimilate si fabricate si de alte unitati; produsele ce se executa sub aceeasi denumire
D) produsele care nu prezinta caracteristici diferite; produsele care aduc modificari minime si care nu aduc
avantaje; produsele care sunt asimilate si fabricate si de alte unitati; produsele ce se executa sub o alta denumire
si cu o alta schita
310. Oferta reprezinta:

A) o relatie intre cantitatea dintr-un bun material sau dintr-un serviciu, dintr-o grupa de bunuri pe care un
cumparator este dispus sa o cedeze, sa o ofere, contra plata, intr-o perioada determinata de timp, la nivelul
pretului existent
B) o relatie intre cantitatea dintr-un bun material sau dintr-un serviciu, dintr-o grupa de bunuri pe care un
vanzator este dispus sa o cedeze, sa o ofere, contra plata, intr-o perioada determinata de timp, la nivelul pretului
existent
C) o relatie intre cantitatea dintr-un bun material sau dintr-un serviciu, dintr-o grupa de bunuri pe care un
vanzator este dispus sa o cedeze, sa o ofere, contra plata, intr-o perioada determinata de timp, la nivelul pretului
estimat
311. Principalele metode de fixare a pretului pe seama costurilor sunt:

A) metoda fixarii traditionale a costurilor pornind de la costul de uzina si metoda fixarii pretului pornind de la cost
partial sau abordare prin contributie
B) metoda fixarii traditionale a costurilor pornind de la costul complet si metoda fixarii pretului pornind de la cost
partial sau abordare prin contributie
312. Din punct de vedere al stabilirii preturilor, produsul nou este:

A) acela care asigura un grad superior de satisfacere a cerintelor si care se obtine cu modificari constructive
neesentiale sau care reprezinta un nou tip fata de produsul existent
B) acela care asigura un grad inferior de satisfacere a cerintelor si care se obtine cu modificari constructive
esentiale sau care reprezinta un nou tip fata de produsul existent
C) acela care asigura un grad superior de satisfacere a cerintelor si care se obtine cu modificari constructive
esentiale sau care reprezinta un nou tip fata de produsul existent
313. Factorii ce determina elasticitatea ofertei sunt:

A) costul productiei; costul stocarii; perioada de timp de la nemodificarea pretului
B) costul productiei; posibilitatile de stocare a bunurilor; costul nestocarii; perioada de timp de la modificarea
pretului
C) costul productiei; imposibilitatile de stocare a bunurilor; costul stocarii; perioada de timp de la modificarea
pretului
D) costul productiei; posibilitatile de stocare a bunurilor; costul stocarii; perioada de timp de la modificarea
pretului
314. Practicarea unor acte de concurenta neloiala conduce la:

A) luarea unor masuri de protectie referitoare la preturi si masuri de protectie referitoare la procedeele de
vanzare
B) luarea unor masuri de neprotejare a preturilor si masuri de protectie referitoare la procedeele de vanzare
C) luarea unor masuri de protectie referitoare la preturi si masuri de neprotejare a procedeele de vanzare
315. Caile de infaptuire a innoirii produselor sunt:

A) diversificarea structurii sortimentale prin reproiectare, urmarindu-se imbunatatirea performantelor valorii de
intrebuintare a altor produse, crearea de produse noi in intregime din punct de vedere constructiv si functional si
folosirea unor noi materii prime
B) diversificarea structurii sortimentale prin reproiectare, urmarindu-se imbunatatirea performantelor valorii de
intrebuintare a acelorasi produse, crearea de produse noi in intregime din punct de vedere constructiv si
functional si folosirea unor noi materii prime
C) diversificarea structurii sortimentale prin reproiectare, urmarindu-se imbunatatirea performantelor valorii de
intrebuintare a acelorasi produse, crearea de produse noi in intregime din punct de vedere constructiv si
functional si folosirea acelorasi materii prime
316. Metoda fixarii traditionale a costurilor pornind de la costul complet se aplica in urmatoarele
variante:
A) metoda fixarii pretului pornind de la costul complet; metoda fixarii pretului pornind de la costul partial si
metoda fixarii pretului pornind de la costul complet si rata randamentului
B) metoda fixarii pretului pornind de la costul complet; metoda fixarii pretului pornind de la costul partial
C) metoda fixarii pretului pornind de la costul complet si metoda fixarii pretului pornind de la costul complet si
rata randamentului
317. Produsele etalon sunt:

A) produsele diferite existente in productia indigena sau din import cu care se pot compara noile produse in
vederea fundamentarii si stabilirii preturilor
B) produsele similare existente in productia indigena sau din import cu care se pot compara vechile produse in
C) produsele similare existente in productia indigena sau din import cu care se pot compara noile produse in
318. Metoda fixarii pretului pornind de la cost partial sau abordare prin contributie se rezuma la:
A) calcularea costului integral al unui pret din care se degaja marja dorita (contributia dorita)
B) calcularea costului partial al unui pret din care se degaja marja dorita (contributia dorita)
319. Deteriorarea monedei nationale in raport cu circulatia baneasca internationala se reflecta in:
A) scaderea puterii leului in raport cu cererea, ceea ce duce la preturi inflationiste
B) scaderea puterii leului in raport cu oferta, ceea ce duce la preturi inflationiste
C) cresterea puterii leului in raport cu valutele liber convertibile, ceea ce duce la preturi inflationiste
D) scaderea puterii leului in raport cu valutele liber convertibile, ceea ce duce la preturi inflationiste
320. Determinarea profitului ce se va cuprinde in preturile noilor produse trebuie sa fie precedata
de:
A) analiza productivitatii muncii si imbunatatirea conditiilor de mediu la nivel de intreprindere
B) analiza rezultatelor financiare, la nivel de intreprindere, prin imbunatatirea conditiilor de exploatare
C) analiza productivitatii muncii si a rezultatelor financiare, la nivel de intreprindere si pe produs, prin
imbunatatirea conditiilor de exploatare
321. Preturile impuse ca masura de protectie referitoare la preturi, impuse de practicarea unei
concurente neloiale urmaresc:
A) fixarea, limitarea si controlul preturilor
B) fixarea, limitarea si controlul produselor
322. Dimensionarea profitului si a impozitului indirect o data cu pretul este de fapt:

A) rezultatul conjugarii intereselor colective ale agentilor economici cu cele generale ale societatii reprezentate
prin stat ca autoritate publica
B) rezultatul conjugarii intereselor individuale ale fiecarui agent economic cu cele financiare ale societatii
reprezentate prin stat ca autoritate publica
C) rezultatul conjugarii intereselor individuale ale fiecarui agent economic cu cele generale ale societatii
323. Inlantuirea reciproca dintre preturi si venituri poarta denumirea de:

A) spirala inflationista
B) spirala monetara
324. Politica de pret:

A) da sens tuturor deciziilor privind pretul pentru toate produsele noi, precum si unele aspecte de prudenta,
delimitarea concurentei o perioada de timp in vederea patrunderii pe piata
B) nu da sens deciziilor privind pretul pentru toate produsele noi
C) priveste unele aspecte de prudenta, delimitarea concurentei o perioada de timp in vederea retragerii de pe
piata
325. Pentru produsele noi, in general, pretul rezultat prin includerea acumularilor banesti trebuie:
A) sa asigure unitatilor producatoare un profit stimulativ
B) sa asigure unitatilor producatoare acoperirea cheltuielilor
326. Datele endogene ce trebuie urmarite in materie de pret se refera la:

A) costul complet al produselor, relatia cost pret, costul partial al produselor si experienta intreprinderilor in
domeniu
B) costul partial al produselor, relatia cost pret si experienta intreprinderilor in domeniu
C) relatia cost pret si experienta intreprinderilor in domeniu
327. Cheltuielile, dupa aparitia lor si efectul pe care-l au asupra costurilor, se pot grupa in:
328. Cheltuielile, dupa natura economica a acestora, se impart in:

C) cheltuieli cu materii prime si materiale; cheltuieli comune ale sectiilor; cheltuieli generale ale intreprinderii
329. Cheltuielile, dupa raportul dintre volumul lor si volumul fizic si valoric al productiei, se impart
in:
B) cheltuieli variabile; cheltuieli fixe
330. Operatiunea de incadrare a preturilor in interiorul seriilor de preturi (conform metodei de

corelare a preturilor in cadrul seriilor de preturi), se numeste
A) noutate
B) interpolare
C) extrapolare
D) unicitate
331. Operatiunea de incadrare a preturilor in cazul prelungirii seriei, (conform metodei de corelare a
preturilor in cadrul seriilor de preturi), se numeste:
A) noutate
B) interpolare
C) extrapolare
D) unicitate
332. Formele de manifestare ale impozitului indirect sunt:

A) taxele de consumatie; monopolurile fiscale; impozitul pe venit; taxele vamale; diferite taxe
B) taxele de consumatie; monopolurile fiscale; taxele vamale; diferite taxe
C) impozitul pe venit; impozitul pe profit; taxele de consumatie
333. Metodele si procedeele de control a costurilor sunt:

A) metode si procedee de regularizare a diferentelor constatate
B) metode si procedee de control operativ; metode si procedee de control periodic
C) metode si procedee de calculatie a costurilor pe produs
334. Factorii ce se afla la baza declansarii si persistentei inflatiei sunt:

A) economici si monetari
B) economici, monetari; valutari; fiscali; sociali; politici; interni si internationali
C) politici; interni si monetari

A) individuala; de piata si totala
B) individuala; de piata
C) discriminatorie
336. Cheltuielile, dupa cerintele postcalculatiei costurilor, sunt:

A) cheltuieli directe; cheltuieli indirecte; cheltuieli salariale
337. Datele exogene ce trebuie urmarite in materie de pret se refera la:

A) comportamentul consumatorilor, concurenta, reglementarile fiscale in materie de pret , conjunctura economica
B) comportamentul consumatorilor, concurenta, reglementarile juridice, conjunctura economica
C) comportamentul producatorilor, concurenta, reglementarile juridice, conjunctura economica
D) comportamentul consumatorilor, concurenta, reglementarile juridice, conjunctura financiara
338. Strategiile utilizate pentru oprirea inflatiei sunt:
A) blocarea preturilor; cresterea veniturilor; blocajul monedei; blocajul cheltuielilor publice
B) blocarea preturilor; cresterea cheltuielilor; blocajul monedei; blocajul cheltuielilor publice
C) blocarea preturilor; blocajul veniturilor si cheltuielilor; blocajul monedei; blocajul cheltuielilor publice
D) blocarea preturilor; blocajul veniturilor si cheltuielilor; blocajul cheltuielilor companiilor nationale
339. Conduita de urmat in materie de pret are in vedere o serie de date si anume:
A. date endogene
B. date exogene
C. date endogene si date specifice ramurii de activitate a societatii
D. date exogene si date specifice ramurii de activitate a societatii
Alegeti varianta corecta de raspuns:
A) A+D
B) B+C
C) A+B
D) nici o varianta nu este corecta
340. In practica intalnim doua strategii privind preturile noilor produse:

A) preturi mari in prima perioada concomitent cu cheltuielile mari pentru reclama si continuat apoi cu reducerea
concurentei
B) preturi mici in prima perioada concomitent cu cheltuielile mari pentru reclama si continuat apoi cu cresterea
concurentei
C) preturi mari in prima perioada concomitent cu cheltuielile mici pentru reclama si continuat apoi cu reducerea
concurentei
D) preturi mari in prima perioada concomitent cu cheltuielile mici pentru reclama si continuat apoi cu cresterea
treptata a pretului si preturi mari de la inceput care sa actioneze ca o bariera eficace protectoare impotriva
concurentei
341. Factorii ce determina elasticitatea ofertei sunt:

A) costul productiei; costul stocarii; perioada de timp de la nemodificarea pretului
B) costul productiei; posibilitatile de stocare a bunurilor; costul nestocarii; perioada de timp de la modificarea
pretului
C) costul productiei; imposibilitatile de stocare a bunurilor; costul stocarii; perioada de timp de la modificarea
pretului
D) costul productiei; posibilitatile de stocare a bunurilor; costul stocarii; perioada de timp de la modificarea
pretului
342. Practicarea unor acte de concurenta neloiala conduce la:

A) luarea unor masuri de protectie referitoare la preturi si masuri de protectie referitoare la procedeele de
vanzare
B) luarea unor masuri de neprotejare a preturilor si masuri de protectie referitoare la procedeele de vanzare
C) luarea unor masuri de protectie referitoare la preturi si masuri de neprotejare a procedeele de vanzare
343. Deteriorarea monedei nationale in raport cu circulatia baneasca internationala se reflecta in:
A) scaderea puterii leului in raport cu cererea, ceea ce duce la preturi inflationiste
B) scaderea puterii leului in raport cu oferta, ceea ce duce la preturi inflationiste
C) cresterea puterii leului in raport cu valutele liber convertibile, ceea ce duce la preturi inflationiste
D) scaderea puterii leului in raport cu valutele liber convertibile, ceea ce duce la preturi inflationiste
344. Determinarea profitului ce se va cuprinde in preturile noilor produse trebuie sa fie precedata
de:
A) analiza productivitatii muncii si imbunatatirea conditiilor de mediu la nivel de intreprindere
B) analiza rezultatelor financiare, la nivel de intreprindere, prin imbunatatirea conditiilor de exploatare
C) analiza productivitatii muncii si a rezultatelor financiare, la nivel de intreprindere si pe produs, prin
imbunatatirea conditiilor de exploatare
345. Dimensionarea profitului si a impozitului indirect o data cu pretul este de fapt:
A) rezultatul conjugarii intereselor colective ale agentilor economici cu cele generale ale societatii reprezentate
prin stat ca autoritate publica
B) rezultatul conjugarii intereselor individuale ale fiecarui agent economic cu cele financiare ale societatii
C) rezultatul conjugarii intereselor individuale ale fiecarui agent economic cu cele generale ale societatii
346. Se spune ca o piata este in concurenta monopolistica daca ea contine un numar de vanzatori
ale caror produse nu sunt diferentiate.
A) True
B) False
347. Conceptul de baza ce defineste concurenta monopolista este cel de "diferentiere a produselor".
A) True
B) False
348. Concurenta monopolista apare ca o notiune intermediara intre concurenta perfecta si monopol.
A) True
B) False
349. Concurenta monopolista apare ca o notiune intermediara intre concurenta perfecta si oligopol.
A) True
B) False
350. O caracteristica fundamentala a structurilor economice de tip oligopol o reprezinta

interdependenta actiunilor firmelor prezente pe piata.
A) True
B) False
351. Orice factor care impiedica intrarea unei noi firme pe o piata, oprind-o sa concureze pe picior
de egalitatecu firmele deja existente pe piata respectiva nu reprezinta o bariera la intrarea in
ramura.
A) True
B) False
352. Un exemplu de bariere la intrarea pe piata este reprezentat de patente si drepturi de autor.
A) True
B) False
353. Pe piata cu concurenta monopolistica, ideea fundamentala introdusa de economistul nord-

american Edward Chamberlin este aceea ca pe numeroasele piete firmele vad produse ce sunt
substituibile fara sa fie perfect omogene.
A) True
B) False
354. Concurenta, in economia de piata este forma principala pe care o imbraca relatiile dintre
agentii economici bazate pe anumite interese si posibilitati de manifestare a autonomiei
decizionale.
A) True
B) False
355. Concurenta in deplinatatea sa exista atunci cand si acolo unde pretul se formeaza liber, agentii
cererii si ofertei sunt numerosi, iar libertatea lor este aparata si garantata de un sistem democratic.
A) True
B) False
356. Cand concurenta se desfasoara cu respectarea regulilor si mijloacelor considerate corecte si

recunoscute ca atare prin reglementari in viguare in fiecare tara, aceasta este neloiala.
A) True
B) False
357. Cand concurenta se defasoara cu mijloace si prin actiuni contrare uzantelor comerciale legale,
concurenta este loiala.
A) True
B) False
358. Institutiile abilitate in Romania sa administreze si sa puna in aplicare prevederile care

reglementeaza protectia consumatorilor economici sunt : Consiliul Concurentei si Oficiul
Concurentei.
A) True
B) False
359. Consiliul Concurentei este creat ca autoritate administrativa autonoma si dispune de puterea
proprie pentru a sanctiona.
A) True
B) False
360. Consiliul Concurentei este format din urmatorii membri : un presedinte, doi vicepresedinti si
cinci consilieri concurentiali.
A) True
B) False
361. Consiliul Concurentei este format din sapte membri : un presedinte, doi vicepresedinti si patru
consilieri concurentiali.
A) True
B) False
362. Pretul reprezinta cantitatea de moneda pe care cumparatorul este dispus si o poate oferi
producatorului (vanzatorului) in schimbul bunului pe care acesta il prezinta pe piata.
A) True
B) False
363. Pretul se formeaza in mod liber, prin negociere si consens, tinzand catre un pret de echilibru,
determinat de evolutia raportului dintre cerere si oferta, in conditiile concurentei.
A) True
B) False
364. Preturile libere sunt preturi formate prin negocieri si stabilite prin contracte incheiate intre
agentii economici sau afisate pentru marfurile expuse pentru vanzare, sau pentru care se face
publicitate in scopul vanzarii.
A) True
B) False
365. Jocul liber al pretului este determinat de doi factori: - raportul dintre cerere si oferta -
concurenta.
A) True
B) False
366. Cand cererea este mai mare decat oferta, se manifesta mai puternic concurenta intre
cumparatori, obtinandu-se o crestere a pretului.
A) True
B) False
producatori, obtinandu-se o crestere a pretului.
A) True
B) False
cumparatori, obtinandu-se o scadere a pretului.
A) True
B) False
369. Cand cererea este mai mica decat oferta se manifesta mai puternic concurenta intre
producatori, ceea ce conduce la scaderea preturilor.
A) True
B) False
consumatori, ceea ce conduce la scaderea preturilor.
A) True
B) False
producatori, ceea ce conduce la cresterea preturilor.
A) True
B) False
372. Piata reprezinta ansamblul mijloacelor si operatiunilor de comunicare si de confruntare a

vanzatorului cu cumparatorii, prin care acestia se informeaza mutual de ceea ce pot produce pentru
vanzare, respectiv de ceea ce au nevoie sa cumpere si de pretul pe care urmeaza sa-l ceara sau sa-l
propuna in vederea incheierii contractelor si derularii tranzactiilor.
A) True
B) False
373. In cadrul economiei de piata de intalnesc preturile fixe.

A) True
B) False
374. In cadrul economiei de piata se intalnesc preturile libere.

A) True
B) False
375. Concurenta dusa la absurd poate deveni si periculoasa pentru vanzatori si cumparatori
degenerand in infractiuni precum: - alegerea preferentiala a clientilor - atragerea unor intermediari
pentru vanzare - reclama falsa
A) True
B) False
376. Cererea poate fi: individuala, totala si libera.

A) True
B) False
377. Cererea poate fi: individuala, totala si de piata.

A) True
B) False
378. Legea generala a cererii exprima raporturile esentiale ce apar pe o piata libera intre modifiarile
pretului bunului oferit si schimbarea marimii cantitatii cerute din acel bun. Aceasta inseamna ca
atunci cand pretul creste are loc contractia cererii si invers cand pretul scade cererea creste.
A) True
B) False
379. Cantitatea ceruta este cantitatea de bunuri pe care cumparatorii sunt dispusi si capabili sa si-o
procure la un moment dat, la un anumit pret al pietei in conditiile in care ceilalti factori sunt
constanti.
A) True
B) False
380. Legea cererii reprezinta relatia conform careia cantitatea ceruta dintr-o anumita marfa este
invers proportionala cu pretul marfii respective.
A) True
B) False
381. Modificarea cererii reprezinta schimbarea relatiei dintre pretul produsului si cantitatea ceruta,
ca urmare a modificarii uneia sau a mai multor dintre determinanti.
A) True
B) False
382. Cererea exprima relatia intre cantitatea dintr-o marfa, cantitativ omogena, dorita de
consumatori, pe care acesta este dispus sa o achizitioneze intr-un interval de timp si la pretul
existent.
A) True
B) False
383. Oferta reprezinta o relatie intre cantitatea dintr-un bun material sau dintr-un serviciu, dintr-o
grupa de bunuri pe care un vanzator este dispus sa o cedeze contra plata, intr-o perioada
determinata de timp, la nivelul pretului existent.
A) True
B) False
384. Legea generala a ofertei reprezinta o relatie intre cantitatea dintr-un bun material sau dintr-un
serviciu, dintr-o grupa de bunuri pe care un vanzator este dispus sa o cedeze contra plata, intr-o
perioada determinata de timp, la nivelul pretului existent.
A) True
B) False
385. Legea generala a ofertei exprima aceea situatie rationala in care la un anumit nivel al pretului
se ofera o anumita cantitate de bunuri.
A) True
B) False
386. Cantitatea oferita este cantitatea pe care ofertantii sunt dispusi si capabili sa o ofere la un
moment dat, la un anumit pret al pietei, in conditiile in care ceilalti factori sunt constanti.
A) True
B) False
387. Modificarea ofertei reprezinta relatia dintre preturile produselor si cantitatile oferite, ca
urmare a modificarii unuia sau a mai multor determinanti ai ofertei.
A) True
B) False
388. Oferta creste atunci cand sub influenta unuia sau a mai multor determinanti, la fiecare pret al
produsului cantitatea oferita creste.
A) True
B) False
389. Oferta creste atunci cand sub influenta unuia sau a mai multor determinanti, la fiecare pret al
produsului cantitatea oferita scade.
A) True
B) False
390. Oferta scade, atunci cand, sub influenta unuia sau a mai multor determinanti, la fiecare pret al
produsului, cantitatea oferita scade.
A) True
B) False
391. Oferta scade, atunci cand, sub influenta unuia sau a mai multor determinanti, la fiecare pret al
produsului, cantitatea oferita creste.
A) True
B) False
392. Costul real este stabilit pe baza informatiilor din contabilitatea de gestiune si este un cost
efectiv inregistrat pentru un anumit produs.
A) True
B) False
393. Costul direct este compus din cheltuieli variabile si fixe generate de desfasurarea activitatii si
care se repartizeaza asupra prodeselor pe baza unor chei de repartitie.
A) True
B) False
394. Costul fix: nivelul total nu se modifica, pe termen scurt, in raport cu modificarea volumului
productiei, iar nivelul unitar este in relatie invers proportionala cu volumul productiei.
A) True
B) False
395. Costul variabil : nivelul total se modifica in acelasi sens cu modificarea volumului prodectiei,
nivelul unitar este relativ constant.
A) True
B) False
396. Stabilirea pretului pe baza costului complet se face dupa relatia: pret= cost complet+ profit
unitar
A) True
B) False
397. Stabilirea pretului pe baza costului complet se face dupa relatia: pret= cost complet+
contributie(aport)
A) True
B) False
398. Stabilirea pretului pe baza costului partial se face dupa relatia: pret= cost partial +
contributie(aport)
A) True
B) False
399. Stabilirea pretului pe baza costului partial se face dupa relatia: pret= cost partial + profit
unitar
A) True
B) False
400. Firma marginala este firma al carui cost unitar este egal cu pretul. In aceasta situatie firma nu
inregistreaza nici profit nici pierdere.
A) True
B) False
401. Costul total inglobeaza toate cheltuielile de productie.

A) True
B) False
402. Ciclul de viata al unui produs este determinat de tendinta de uzura morala a produselor
existente pe piata, exprimata prin parametrii tehnici devansati de catre cei ai noilor produse
lansate.
A) True
B) False
403. Ajutorul de stat nu poate denatura concurenta corecta si efectiva intre companiile din statele
membre si nu poate afecta economia, motiv pentru care Comisia Europeana nu il monitorizeaza.
A) True
B) False
404. Ajutorul de stat poate denatura concurenta corecta si efectiva intre companiile din statele
membre si poate afecta economia, motiv pentru care Comisia Europeana il monitorizeaza.
A) True
B) False
405. Miscarea bunurilor economice si a banilor de la un grup de agenti la altul, in decursul unei
perioade determinate, constituie fluxul economic.
A) True
B) False
406. Caracteristica principala a bunurilor economice este raritatea.

A) True
B) False
407. Legea concurentei are ca scop protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a unui mediu
concurential normal, in vederea promovarii intereselor consumatorilor.
A) True
B) False
408. Nu este interzisa folosirea in mod abuziv a unei pozitii dominante detinute de catre unul sau
mai multi agenti economici pe piata romaneasca ori pe o parte substantiala a acesteia, prin
recurgerea la fapte anticoncurentiale, care au ca obiect sau pot avea ca efect afectarea activitatii
economice ori prejudicierea consumatorilor.
A) True
B) False
409. Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurentei este de 5 ani, acestia putand fi
reinvestiti, cel mult, inca o data.
A) True
B) False
410. Concurenta neloiala reprezinta orice act/fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea
comerciala/industriala.
A) True
B) False
411. Practicile anticoncurentiale sunt acte sau fapte incriminate de Legea concurentei datorita
efectelor negative asupra concurentei si a mediului concurential
A) True
B) False
412. Taxa antidumping este o masura de natura fiscala prin care se anuleaza efectul practicarii
dumpingului la import.
A) True
B) False
413. Cheltuielile fixe (constante) au indice de variabilitate.

A) True
B) False
414. Taxa compensatorie reprezinta o masura de natura fiscala prin care se anuleaza efectul
prezentei subventiei la import.
A) True
B) False
415. Taxa compensatorie reprezinta o masura de natura fiscala prin care se anuleaza efectul
practicarii dumpingului la import.
A) True
B) False
416. In functie de tipul de economie se pot intalni urmatoarele categorii de preturi: preturi libere,
preturi reglementate si preturi fixe.
A) True
B) False
417. Cele doua segmente importante ale pietei adica cererea si oferta se refera la circulatia
bunurilor economice care implica tranzactii intre intreprinderi si manifestarea activa pe piata a
consumaorilor.
A) True
B) False
418. Pretul de concurenta trebuie sa fie un cost acoperitor al costului.

A) True
B) False
419. Cererea individuala rezulta din optiunea consumatorului si din reactiile lui fata de variatiile
venitului pe care-l poate aloca pentru achizitionarea unui bun, ca si fata de modificarile pretului
acelui bun.
A) True
B) False
420. Preturile libere se stabilesc de catre Guvern sau organe imputernicite de acesta, care au
atributii de autoritati de reglementare.
A) True
B) False
421. Elasticitatea cererii masoara variatia cererii la variatia venitului sau la variatia pretului unui
bun considerat sau la variatia pretului unui alt bun.
A) True
B) False
422. Elasticitatea cererii in functie de venit ca indicator, este raportul dintre variatia relativa a
cantitatii consumate ale bunului i si variatia relativa a pretului bunului considerat.
A) True
B) False
423. In functie de marimea elasticitatii cererii in raport cu venitul, bunurile se grupeaza in: bunuri
normale, bunuri inferioare, bunuri superioare, bunuri al caror consum creste relativ mai repede
decat venitul.
A) True
B) False
normale, bunuri inferioare, bunuri superioare, bunuri al caror consum creste proportional cu venitul.
A) True
B) False
A) True
B) False
426. Dintre elementele enumerate, unul nu contribuie la definirea pietei:

A) mijloace si operatiuni de consum;
B) pret;
C) cumparatori;
D) tranzactii;
E) vanzatori.
427. Apelarea de catre consumatori la valoarea estimativa (aproximativa) a bunurilor in functie de

insusirile acestora de a satisface nevoile de consum, de calitatea, raritatea si dificultatile de
procurare a lor de catre consumator reprezinta o abordare a pretului conform:
A) teoriei obiective a valorii;
B) tuturor celor trei abordari enumerate;
C) niciuneia din abordarile enumerate;
D) teoriei sistemice a valorii;
E) teoriei subiective a valorii.
428. In economia de piata concurenta are un rol multiplu. Unul din rolurile enumerate nu apartine
concurentei:
A) dorinta maximizarii profitului face ca sa ia nastere concurenta in exploatarea si cautarea celei mai bune
posibilitati de castig;
B) un pret ridicat pentru un bun cautat determina cresterea productiei acestuia si intrarea pe acest segment de
piata a unor firme noi;
C) un pret scazut trezeste interesul producatorilor de a majora oferta pentru a stimula cererea;
D) concurenta directionata de semnalul pietei, asigura transformarea structurii pietei in sensul preferat de
consumatori;
E) daca cererea pentru un bun creste, sporirea indusa a pretului face producerea sa mai atragatoare.
429. Poate fi considerat produs nou:

A) acelea care se executa sub o alta denumire, cu un alt numar de proiect, schita, desen;
B) acelea la care modificarile sunt majore si aduc avantaje producatorilor si beneficiarilor;
C) acela la care modificarile sunt minime, neesentiale;
D) acela care nu prezinta caracteristici diferite, confirmate de beneficiari;
E) acelea care sunt asimilate si fabricate si de alte unitati.
430. Tarifele ca gen specific de pret se practica pentru:

A) produse agricole;
B) bunuri corporale exportate;
C) bunuri corporale;
D) lucrari de constructii-montaj;
E) servicii.
431. Cand cererea este mai mare decat oferta pe piata pretul tinde:
A) sa ramana constant;
B) sa aiba o evolutie independenta de acest raport dintre cerere si oferta;
C) sa aiba o evolutie intamplatoare;
D) sa scada;
E) sa creasca.
432. Cand cererea tinde sa fie mai mica decat oferta, asistam la:
A) o escaladare a concurentei intre vanzatori si cumparatori;
B) o stabilizare a concurentei intre cumparatori;
C) o accentuare a concurentei intre producatori;
D) o diminuare a concurentei intre vanzatori si cumparatori;
E) o accentuare a concurentei intre cumparatori.
433. Divizarea pietei in ampla si restransa se face dupa:

A) numarul de participanti la tranzactie;
B) caracterul concurentei;
C) comportamentul agentilor economici pe piata;
D) locul de desfasurare a tranzactiilor;
E) obiectul tranzactiilor.
434. Revenirea la o noua stare de echilibru cand cererea creste si oferta este fixa se realizeaza prin:
A) scaderea pretului sau sporirea ofertei;
B) scaderea pretului sau micsorarea ofertei;
C) cresterea pretului sau micsorarea ofertei;
D) mentinerea constanta a pretului sau sporirea ofertei;
E) cresterea pretului sau sporirea ofertei.
435. In determinarea pretului unui produs de export nu trebuie sa se tina seama de:
A) cererea pentru un anumit produs;
B) reglementarile in materie de fixare a pretului si de protectie a concurentei;
C) pretul de cost al produsului;
D) zona geografica din care face parte posibilul client;
E) strategia firmei.
436. Daca indicele de variabilitate este de 1,5, iar productia se majoreaza in intervalul T0 - T1 cu
30%, cu cate procente se vor modifica in acest interval de timp costurile variabile:
A) cu 45%;
B) cu 40%;
C) cu 10%;
D) cu 30%;
E) cu 20%.
437. Divizarea pietei in piata locala, piata regionala si piata mondiala se face dupa:
A) caracterul concurentei;
B) comportamentul agentilor economici pe piata
C) obiectul tranzactiilor
D) locul de desfasurare a tranzactiilor
E) numarul de participanti la tranzactie
438. Printre factorii care fac sa existe mai multe tipuri de concurenta se numara si:
A) subventionarea de catre stat a unor domenii de activitate economica ineficienta;
B) gradul de transparenta al pietei;
C) nivelul si miscarea costurilor in diverse tari;
D) realizarea de fuziuni ce distorsioneaza concurenta;
E) accesul liber pe piata
439. Bunurile, in general, se clasifica dupa mai multe criterii: 1) dupa forma de existenta; 2) dupa
modul cum circula; 3) dupa destinatie; 4) dupa provenienta; 5) dupa modul de repartizare 6) pe
articole de calculatie
A) (1;2;3;4)
B) (2;3;4;5)
C) (1;3;5;6)
D) (3;4;5;6)
E) (1;3;4)
440. Dintre urmatoarele enunturi selectati trasaturile economiei de piata: 1) majoritatea preturilor
se formeaza in mod liber pe baza mecanismelor pietei; 2) piata concurentiala este cea care regleaza
activitatea economica; 3) limitarea sau controlul productiei, disttibutiei, dezvoltarii tehnologice sau
investitiilor 4) pluralismul formelor de proprietate , egale in fata legii, in cadrul carora ponderea
principala o detine proprietatea privata; 5) impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de
aprovizionare pe criteriul territorial; 6) statul democrat, de drept vegheaza la respectarea regulilor
de functionare a pietei, ca si asupra institutilor juridice si economice.
A) (1;2;3)
B) (2;4;5;6)
C) (1;5;6)
D) (1;2;4;6)
E) (2;4;5)
441. Consilul Concurentei adopta reglementari privind:1) regimul dispenselor;2) personalul de

investigatie, ancheta si control;3) constatarea si aplicarea sanctiunilor prevazute de legea
finantelor publice4) autorizarea concentrarilor economice5) regimul disciplinar al personalului
A) (1;3;4;5)
B) (1;2;4;5)
C) (2;3;4;5)
D) (1;2;3;4)
E) (1;2;3)
442. Piata este definita prin urmatoarele elemente:1) spatiul economic in care se intalnesc si
actioneaza cumparatorii si vanzatorii; 2) locul de intalnire la un moment dat a dorintelor
cumparatoilor cu dorintele vanzatorilor; 3) un ansamblu de mijloace de comunicatie prin care
vanzatorii si cumparatorii se informeaza reciproc 4) totalitatea relatilor de vanzare in legatura cu
spatial economic in care au loc: cerere, oferta, concurenta , pret;5) locul de manifestare a
concurentei
A) (1;4)
B) (1,2,3,.4)
C) (3;4;5)
D) (1;2;3;4;5)
E) (2;5)
443. Bunurile sunt marfare si nonmarfare dupa:

A) gradul de prelucrare;
B) rolul lor in activitatea economica
C) modul cum circula
D) apartenenta
E) durata de functionare
444. Principalele functii ale pretului sunt:

1) principala sursa de informatii pentru agentii economici asupra ofertei si a cererii, asupra
comportamentului vanzatorilor si cumparatorilor, asupra caracteristicilor si evolutiei pietei unui
bun;
2) decide eficienta sau neeficienta anumitor activitati;
3) este un instrument de distribuire si redistribuire a veniturilor in societate;
4) stimuleaza si incita intreprinzatorii sa se angajeze in afaceri;
5) monitorizarea tuturor tranzactilor economice neviabile
A) (2;4;5
B) (1;3;5)
C) (1;3;4)
D) (1;2;3)
E) (2;3;4)
445. In afara factorului pret, asupra cererii mai actioneaza si alti factori:
1) modificarea pretului altor bunuri;
2) preferintele consumatorilor;
3) taxele si subsidiile;
4) evenimentele social politice
5) marimea veniturilor banesti ale consumatorilor;
6) numarul de cumparatori
A) (1;2;4;6)
B) (2;3;4;
C) (1;2;5;6)
D) (1;4;5;6)
E) (1;2;3)
446. La acelasi nivel al pretului, cantitatile oferite sunt influentate si de alti factori:
1) nivelul si dinamica costului de productie;
2) evenimentele social politice;
3) previziunile privind evolutia preturilor;
A) (1;4;5;6)
B) (2;3;5;6)
C) (1;3;5;6)
D) (1;2;3;4)
E) (1;3;4;5)
447. Dintre urmatoarele insusiri doar una apartine cheltuielilor indirecte:

A) se pot atribui nemijlocit anumitor produse;
B) de obicei aceste cheltuieli nu sunt legate direct de fabricarea unui anumit produs ;
C) se pot repartiza direct in costul unui produs
D) sunt acelea care isi modifica volumul in mod corespunzator si in acelasi sens cu modificarea volumului
productiei
448. In cazul in care indicele de variabilitate este intotdeauna supraunitar avem de-a face cu:
A) cheltuieli de productie variabile progresive;
B) cheltuieli de productie variabile regresive;
C) cheltuieli de productie variabile degresive;
D) cheltuieli de productie variabile flexibile
449. In lupta impotriva inflatiei se pot folosi urmatoarele strategii:

1) blocajul preturilor
2) blocajul monedei
3) blocajul cheltuielilor publice
4) blocajul pietei
5) blocajul veniturilor si cheltuiellor
A) (1;3;4;5)
B) (1;2;3;5)
C) (1;3;4)
D) (1;2;4)
E) (1;2;3;4;5)
450. Producatorul pentru a stabilii pretul noului produs trebuie sa parcurga urmatoarele etape:
1) estimarea ofertei pentru produsul nou;
2) estimarea cererii pt noul produs
3) precizarea strategiei de promovare a produsului
4) determinarea pretului extern al produsului
5) alegerea canelelor de distributie
A) (1;3;4)
B) (2;4;5)
C) (2;3;5)
D) (1;2;3)
E) (3;5)
451. Principalele instrumente economice ale luptei de concurenta sunt:

1) reducerea costurilor bunurilor sub cele ale concurentilor;
2) ridicarea calitatii bunurilor
3) furnizarea de informatii generale pentru toti clientii
4) sponsorizarea unor actiuni sociale de interes local sau national
5) acordarea unor facilitati clientilor
A) (2;3;4)
B) (1;2;5)
C) (3;4;5)
D) (1;2)
E) (1;4)
452. Pretul unui produs de export este influentat de:

1) cerere;
2) strategia firmei
3) pretul de cost al produsului;
4) concurenta si strategia sa de pret
5) reglementarile in materie de fixare a pretului si de protectie a concurentei;
A) (3;4;5)
B) (1;2;3;4;5)
C) (2;3;4;5)
D) (1;3;4;5)
E) (1;2;3;4)
453. Sunt intalnite mai multe tipuri de strategii de pret:

1) pe baza de costuri
2) pe baza de cerere
3) pe baza de oferta
4) in functie de concurenta
5) pe baza cheltuielilor fixe totale
A) (1;2;4)
B) (1;2;3)
C) (2;3;5)
D) (1;2;3;4)
E) (1;2;3;4;5)
454. De-a lungul timpului sistemele economice au fost grupate in:

1) deschise si inchise
2) de piata libere
3) de piata dirijiste
4) capitaliste
5) centralizate
A) (2;3)
B) (1;2;3;4;5)
C) (3;4;5)
D) (1;2;4)
E) (2;3;4)
455. Preturile ce rezulta din confruntarea ofertei de pret din partea mai multor agenti economici
sunt :
A) preturi discriminatorii;
B) preturiale burse
C) preturidiferentiate;
D) preturi de licitatie
456. Nu reprezinta o functie a pretului:

A) un instrument de distribuire si redistribuire a veniturilor in societate
B) stimuleaza si incita intreprinzatorii sa se angajeze in afaceri;
C) decide eficienta sau neeficienta anumitor activitati
D) principala sursa de informatii pentru agentii economici asupra ofertei si a cererii, asupra comportamentului
vanzatorilor si cumparatorilor, asupra caracteristicilor si evolutiei pietei unui bun;
457. Concurenta perfecta se bazeaza pe:

1) atomicitatea participantiilor la tranzactii;
2) omogenitatea bunurilor;
3) transparenta perfecta a informatiilor pietei privitoare la cantitatiile oferite si cerute;
4) intrarea libera intr-o activitate,accesibilitatea noilor producatori intr-o anumita rmura
5) numarul producatorilor este suficient de mare, astfel incat nu este posibila subordonarea
reciproca a firmelor
A) (1;3;5)
B) (1;3;4;5)
C) (2;3;4;5)
D) (1;2;3;4)
E) (2:3:4)
458. Se cunosc urmatoarele date:

In anul 2005 se cunosc:
Q0 {productia) = 1000
CV0 (costuri variabile)= 3000
In anul 2006 avem:
Q1 = 3000
CV1= 6000
Care este valoarea indicelui de variabilitate:
A) 2;
B) 1,5
C) 1
D) 3,5
E) 0,5
459. Pretul propus de producator pentru negociere cu cumparatorii este format din costul
___________ si marja beneficiului.
A) marginal ;
B) mediu
C) total;
D) unitar
E) aditional;
460. Elasticitatea incrucisata se calculeaza pentru bunurile substituibile sau intersanjabile si pentru
bunurile asociabile sau _____________.
A) diferentiate
B) nesubstituibile
C) complementare
D) marfare
E) aditionale
461. Atunci cand concurenta este ___________ intre cumparatori asistam pe piata la cresterea
preturilor.
A) scazuta;
B) puternica;
C) perfecta;
D) loiala;
E) neloiala
462. Vanzarea cu rabat este un procedeu normal de concurenta, daca pierderea ______ este
compensata de cresterea cantitatii vandute.
A) lichiditatii
B) calitatii
C) solvabilitatii
D) profitului
E) pretului
463. Oligopolul este o forma a concurentei __________ caracterizata prin existenta unui numar mic
de firme ce produc bunuri similare sau diferentiate, firme ce reusesc sa influenteze formarea
pretului in scopul maximizarii profitului datorita ponderii pe care o detin in ansamblul ofertei.
A) perfecte
B) loiale
C) neloiale
D) imperfecte
E) mixte
464. Factorul _____________ ofera omului, activitatii sale economice, suportul pe care sa
desfasoare activitatea precum si diferitele resurse materiale.
A) munca
B) capital
C) progres-stintific
D) material
E) pamant
465. Cheltuielile fixe sunt cheltuielile care au indicele de variabilitate _________.

A) zero
B) subunitar
C) supraunitar
D) constant
E) maxim
466. _________ reprezinta un instrument de distribuire si redistribuire a veniturilor in societate.

A) Piata
B) Profitul
C) Pretul
D) Costul
E) Concurenta
467. Concurenta __________ consta in acordarea unor stimulente deosebite clientilor, in utilizarea
anumitor mijloace extraeconomice de patrundere si mentinere pe piata.
A) perfecta
B) neloiala
C) loiala
D) imperfecta
E) mixta
468. Cheltuielile _________ se particularizeaza prin aceea ca marimea lor ramane ralativ
neschimbata sau se modifica in proportii neinsemnate in cazul cresterii sau scaderii productiei.
A) salariale
B) variabile
C) preliminarii
D) fixe
E) materiale
469. Produsele ________ sunt comparabile cu cele existente pe piata, atat din punct de vedere
tehnic cat si al preturilor.
A) vechi
B) noi
C) etalon
D) materiale
E) structurale
470. Preturile ________ sunt interzise, nefiind justificate de diferentele corespunzatoare ale
costului.
A) libere
B) impuse
C) diferentiate
D) discriminatorii
E) promotionale
471. Curba ofertei leaga punctele in care oferta depinde de pretul ________ la care aceasta
reactioneaza.
A) maxim
B) asteptat
C) minim
D) mediu
E) prognozat
472. Pragul rentabilitatii produsului unei intreprinderi reprezinta punctul marcat pe curba costului
mediu, in care pentru un anumit nivel al cifrei de afaceri, pretul este egal cu costul mediu si deci
profitul este ____ .
A) constant
B) minim
C) maxim
D) nul
E) variabil
473. Profitul este maxim pentru acel volum al productiei pentru care costul _____ al produsului
este egal cu pretul de vanzare, ca pret al pietei.
A) marginal
B) mediu
C) suplimentar
D) total
E) maxim
474. Bunurile _________ sunt bunurile al caror consum scade in marime relativa cand venitul
creste, adica nu se realizeaza o crestere a consumului.
A) superioare
B) normale
C) inferioare
D) proprii
E) primare
475. Costurile marginale simple sunt formate din cheltuielile proportionale si sunt ocazionate de
productia aditionala in conditiile utilizarii unei capacitati de productie _____.
A) extinse
B) variabile
C) constante
D) minime
E) maxime
476. Costurile marginale promoveaza productia suplimentara care imbunatateste ______.

A) eficienta
B) eficacitatea
C) pretul
D) profitul
E) oferta
477. Piata cu concurenta monopsonista reprezinta o varianta a pietei cu concurenta _________.

A) imperfecta
B) perfecta
C) loiala
D) neloiala
E) oligopolista
478. Operatiunea de _________ economica are loc atunci cand doi sau mai multi agenti economici,
anterior independenti, fuzioneaza.
A) consolidare
B) corelare
C) conversiune
D) concentrare
E) capitalizare
479. Piata este o institutie ________, un rezultat al activitatii umane, al interactiunii dintre membrii
societatii care se supun unor reguli de comportament.
A) sociala
B) publica
C) economica
D) autonoma
E) moderna
480. Principalul rezultat al _____________ este beneficiul adus cumparatorilor prin producerea si
oferirea bunurilor cerute.
A) pietei
B) concurentei
C) concentrarii
D) cererii
E) ofertei
481. Operatiunile de recalculare au la baza metodele de ___________ a costului.

A) calculare
B) inlantuire
C) substituire
D) calculatie
E) extrapolare
482. Piata muncii si piata ___________ reprezinta o clasificare a pietii dupa obiectul tranzactiilor.
A) ampla
B) restransa
C) valutara
D) locala
E) mondiala
483. In concurenta ________, agentii economici nu pot influenta miscarea pretului , care este
pentru ei un factor exterior la care trebuie sa se adapteze.
A) perfecta
B) imperfecta
C) loiala
D) neloiala
E) monopolista
484. Oferta este ______ atunci cand unui anumit procent de modificare a pretului unitar ii
corespunde o modificare mai mare a ofertei.
A) inelastica
B) constanta
C) elastica
D) maxima
E) minima
485. Organele de conducere si decizie ale Consilului concurentei sunt:

1) ministrii;
2) plenul;
3) comisiile;
4) vicepresedintele;
5) presedintele
Alegeti varianta corecta:
A) (1,4,5);
B) (2,3,4);
C) (2,3,5);
D) (1,2,3);
E) (3,4,5)
486. Sunt considerate practici anticoncurentiale in domeniul concurentei:

1) limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarilor tehnologice;
2) eliminarea de pe piata a altor concurenti;
3) impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare;
4) participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii;
5) necesitatea de a mentine si a dezvolta concurenta
A) (1,3,4,5);
B) (2,3,4,5);
C) (1,2,3,4,5);
D) (1,3,4);
E) (1,2,3,4)
487. Plenul Consilului Concurentei examineaza:

1) rapoartele de investigatie;
2) autorizarea concentrarilor economice;
3) raportul lunar asupra situatiei concurentei;
4) raportul luna asupra situatiei patrimoniale;
5) autorizarea asocierilor economice
A) (2,3,5);
B) (1,2,3);
C) (1,4,5);
D) (1,2,3,4,5);
E) (3,4,5)
488. Nu reprezinta o Directie de specialitate a Consilului Concurentei:

A) Directia Monitorizare Teritoriala;
B) Directia Ajutor de Stat;
C) Directia Cercetare-Sinteze;
D) Directia Buget-Resurse Umane;
E) Directia Relatii Externe si Integrare Europeana
489. Atunci cand concurenta este puternica intre cumparatori asistam pe piata la __________
preturilor.
A) scaderea
B) cresterea
C) descompunerea
D) mentinerea
E) liberalizarea
490. Preturile ___________ sunt cele formate prin negocieri si stabilite prin contractele incheiate
intre agentii economici sau afisate pentru marfurile expuse pentru vanzari sau pentru care se face
A) negociate
B) discriminatorii
C) promotionale
D) en gros
E) libere
491. Vanzarile cu prima insotite de cadouri si vanzarile pe credit fac parte din categoria
vanzarilor__________.
A) en gross
B) libere
C) promotionale
D) concurentiale
E) anticoncurentiale
492. Produsele ___________ sunt produse similare existente in productia indigena sau provenite
din import, cu care se pot compara noile produse in vederea fundamentarii si stabilirii preturilor
acestora.
A) promotionale
B) libere
C) rabat
D) etalon
E) concurentiale
493. Curba cererii este aceea care leaga punctele definite de cantitatea cumparata de catre
cumparatori si ________ practicat de producatori.
A) adaosul
B) profitul
C) pretul
D) serviciul
E) discountul
494. Costul _________ este acel cost care apare din fabricarea ultimei unitati de produs luat in
considerare sau este expresia valorica a consumurilor ocazionate de o unitate aditionala de produs.
A) mediu
B) unitar
C) marginal
D) progresiv
E) fix
495. Cererea _________ rezulta din optiunea consumatorului si din reactiile lui fata de variatiile
acelui bun.
A) toatala
B) structurala
C) partiala
D) individuala
E) mixta
496. In materia concurentei economice, practicile anticoncurentiale reprezinta:

A) procedura prin care se aduce la cunostinta autoritatii concurentei un comportament pe piata pentru care
Consiliul Concurentei trebuie sa acorde aviz sau sa certifice noninterventia;
B) procedura specifica de constatare a actelor si faptelor incriminate de Legea Concurentei;
C) act emis de Consiliul Concurentei ca hotarare in plen, in legatura cu un anumit act sau o fapta privind
concurenta;
D) stabilirea unei valori minime a nivelului cifrei de afaceri pana la care concentrarile economice nu fac obiectul
interventiei autoritatii competente;
E) acte sau fapte incriminate de Legea Concurentei datorita efectelor asupra concurentei si a mediului
concurential.
497. Taxa antidumping:

A. reprezinta o masura de protejare a producatorilor nationali de concurenta neloiala a produselor
importate
B. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta valoarea subventiei acordate in
tara de origine.
C. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta marja de dumping
D. se instituie pentru a impiedica importul unor produse in cantitati sau in conditii de natura sa
produca sau sa ameninte cu producerea unui prejudiciu grav producatorii nationali de produse
similare
E. are rolul sa neutralizeze efectul subventiilor asupra pretului produselor importate
A) (A,B,C)
B) (A,C)
C) (B,D,F)
D) (C,E)
E) (B,F)
498. Legea concurentei incrimineaza:

A) folosirea in mod abuziv a pozitiei dominante pe o piata
B) constituirea pozitiei dominante pe o piata
C) existenta pozitiei dominante, indiferent daca se recurge sau nu la fapte anticoncurentiale
D) folosirea in mod abuziv a pozitiei dominante pe o piata daca agentul economic care detine aceasta pozitie cade
sub incidenta regulii de minus
499. Mandatul de membru al Consiliului Concurentei inceteaza:

A. la expirarea duratei
B. prin demisie
C. prin deces
D. prin revocare, pentru incalcarea grava a dispozitiilor Legii concurentei
A) (A,B,C,D)
B) (A,B,C)
C) (B,C,D)
D) (A,B,D)
500. Plenul Consiliului concurentei este un organ colegial format din:

A. un presedinte
B. doi presedinti
C. doi vicepresedinti
D. patru vicepresedinti
E. patru consilieri de concurenta
F. doi consilieri de concurenta
A) (A,B,F)
B) (A,C,E)
C) (A,C,F)
D) (B,C,D)
E) (A,C,F)
501. Pretul de echilibru poate sa creasca cand:

A) oferta scade mai putin decat creste cererea
B) cererea scade mai putin decat scade oferta
C) oferta creste si cererea scade cu aceeasi marime
D) oferta ramane constanta si cererea scade
502. Dupa locul de desfasurare a tranzactiilor avem:

A. piata locala
B. piata ampla
C. piata regionala
D. piata nationala
E. piata restransa
F. piata mondiala
A) (A,B,D,F)
B) (A,C,E,F)
C) (A,C,D,F)
D) (B,D,E,F)
E) (A,D,E,F)
503. In afara factorului pret, asupra ofertei mai actioneaza si alti factori:
A. nivelul si dinamica costului de productie
B. taxele si subsidiile
C. modificarile in marimile preturilor altor bunuri
D. evenimentele social- politice
E. numarul de cumparatori
F. numarul firmelor care aduc acelasi bun pe piata
G. previziunile privind evolutia preturilor
H. marimea veniturilor banesti ale consumatorilor
I. conditiile naturale
A) (A,B,C,E,G,H,I)
B) (A,B,D,E,F,G,I)
C) (A,B,C,E,G,H,I)
D) (A,B,C,D,F,G,I)
E) (A,B,C,E,G,H,I)
504. Economia de piata se caracterizeaza prin anumite trasaturi specifice:

A) pluralismul formelor de proprietate, egale in fata legii;
B) majoritatea preturilor se formeaza in mod liber, pe baza mecanismelor pietei;
C) statul democrat de drept vegheaza la respectarea regulilor de functionare a pietei, ca si asupra
institutiilor juridice si economice;
D) piata concurentiala este cea care regleaza activitatea economica, cu toate ca activitatile
economice se deruleaza sub incidenta continutului echitatii si al justitiei sociale;
E) interesul personal si raporturile de piata bilaterale reprezinta impulsul activitatii economice,
realizarea de profit fiind scopul primordial.
A) (A,B,C,D)
B) (A,C,D,E)
C) (A,B,D,E)
D) (A,B,C,E)
E) (A,B,C,D,E)
505. Dupa forma de existenta, bunurile pot fi:

A) bunuri durabile;
B) bunuri materiale;
C) bunuri marfare;
D) bunuri imateriale sau servicii consumabile concomitent cu prestarea lor.
A) (A,B)
B) (A,C)
C) (A,D)
D) (B,D)
E) (C,D)
506. Dupa modul cum circula, bunurile pot fi:

A) bunuri nonmarfare;
B) bunuri naturale;
C) bunuri marfare;
D) bunuri durabile.
A) (A,B)
B) (A,C)
C) (A,D)
D) (B,C)
E) (C,D)
507. Politicile concurentiale europene se bazeaza pe un cadru legislativ comunitar, promovat in

esenta de Tratatul Comisiei Europene, precum si pe legislatia secundara in domeniu, concentrandu-
se pe domenii principale de actiune, respectiv :
A) eliminarea acordurilor restrictive ale concurentei si a abuzului de pozitie dominanta;
B) controlul fuziunii firmelor (concentrarilor economice);
C) liberalizarea sectoarelor economice considerate sensibile din punct de vedere concurential;
D) monitorizarea si controlul ajutoarelor de stat.
A) (A,B,C,D)
B) (A,B,C)
C) (A,C,D)
D) (B,C,D)
508. Consiliul Concurentei are urmatoarele atributii:

A) efectueaza, la initiativa sa sau in urma unei plangeri, sesizari sau notificari, investigatiile privind
aplicarea art.5, 6, 12 si 15 din legea concurentei;
B) certifica, la cererea agentilor economici sau a asociatiilor de agenti economici si, atunci cand
considera necesar, in urma declansarii unei investigatii, pe baza dovezilor prezentate, ca nu exista
temei pentru interventia sa in baza art.5, alin.(1) sau a art.6 din Legea concurentei;
C) efectueaza, din proprie initiativa, investigatii utile pentru cunoasterea pietei;
D) sesizeaza Guvernul asupra existentei unei situatii de monopol sau a altor cazuri, asemenea celor
prevazute la art.4, alin.(2) si (3) din Legea concurentei si propune acestuia adoptarea masurilor
necesare pentru remedierea disfunctionalitatilor constatate ;
E) neindeplinirea unei obligatii sau a unei conditii impuse printr-o decizie luata in conformitate cu
prevederile Legii concurentei;
F) sesizeaza instantele judecatoresti asupra cazurilor in care acestea sunt competente;
G) urmareste aplicarea dispozitiilor legale si a altor acte normative incidente in domeniul
concurentei;
H) furnizeaza informatii, documente, inregistrari si evidente intr-o forma incompleta in timpul
inspectiilor desfasurate conform legii.
A) (A,B,C,D,E,F,G,H)
B) (A,B,C,D,E,F)
C) (A,B,C,D,F,G)
D) (A,C,D,E,F,G,H)
E) (B,C,D,E,F,G)
509. Piata este definita prin urmatoarele elemente:

A) spatiul economic in care se intalnesc si actioneaza cumparatorii si vanzatorii, iar, in unele cazuri,
diverse categorii de intermediari;
B) locul de intalnire la un moment dat a dorintelor cumparatorilor cu dorintele vanzatorilor;
C) un ansamblu de mijloace de comunicatie prin care vanzatorii si cumparatorii se informeaza
reciproc asupra a ceea ce dispun, de ce au nevoie si a preturilor cerute si propuse inainte de a
incheia si efectua tranzactiile;
D) totalitatea relatiilor de vanzare in legatura cu spatiul economic in care au loc: cererea, oferta,
concurenta, pretul;
E) unitate economica autonoma intre care exista legaturi directe de vanzare-cumparare;
F) locul de manifestare a concurentei, a competitiei dintre agentii economici cu interese identice
sau apropiate.
A) (A,B,C,D,E,F)
B) (A,B,C,D,E)
C) (A,B,C,D,F)
D) (B,C,D,E,F)
E) (C,D,E,F)
510. Dupa obiectul tranzactiilor intalnim:

A) piata muncii, piata monetara, piata financiara etc.;
B) piata locala, piata regionala, piata nationala, piata mondiala;
C) piata ampla, piata restransa;
D) piata cu concurenta perfecta, piata cu concurenta imperfecta;
E) piata cu adaptare pasiva la mediul economic, piata cu adaptare activa a agentilor.
511. Dupa locul de desfasurare a tranzactiilor intalnim:

B) piata ampla, piata restransa;
C) piata locala, piata regionala, piata nationala, piata mondiala;
512. Dupa caracterul concurentei intalnim:

B) piata ampla, piata restransa;
C) piata locala, piata regionala, piata nationala, piata mondiala;
513. Dupa numarul de participanti ai tranzactiei intalnim:
B) piata cu concurenta perfecta, piata cu concurenta imperfecta;
C) piata ampla, piata restransa;
D) piata cu adaptare pasiva la mediul economic, piata cu adaptare activa a agentilor;
E) piata locala, piata regionala, piata nationala, piata mondiala.
514. Dupa comportamentul agentilor economici intalnim:

B) piata cu adaptare pasiva la mediul economic, piata cu adaptare activa a agentilor;
C) piata cu concurenta perfecta, piata cu concurenta imperfecta;
D) piata locala, piata regionala, piata nationala, piata mondiala;
E) piata ampla, piata restransa.

A) individuala;
B) partiala;
C) totala;
D) de piata.
A) (A,B,C,D)
B) (A,B,C)
C) (A,C,D)
D) (B,C,D)
E) (A,D)
516. In afara factorului pret, asupra dinamicii cantitatii cerute actioneaza si alti factori:
A) marimea veniturilor banesti ale consumatorilor;
B) nivelul si dinamica costului de productie;
C) modificarea pretului altor bunuri;
D) nivelul si dinamica costului de productie;
E) numarul de cumparatori;
F) preferintele consumatorilor;
G) modificari in marimile preturilor altor bunuri;
H) anticiparile privind evolutia pretului si a venitului.
A) (A,B,C,D,E,F)
B) (A,C,E,F,H)
C) (A,D,E,F,G)
D) (B,C,D,E,F)
E) (C,E,F,G,H)
517. Echilibrul pietei perfecte pe termen scurt se poate realiza astfel:

A) cererea creste, oferta este fixa; adaptarea la piata se face pe doua cai:
- prin preturi (creste pretul astfel incat sa determine reducerea cererii);
- prin cantitati (creste oferta, deoarece pretul cererii este mai mare decat cel de oferta);
B) cererea scade, oferta este fixa; adaptarea se face tot pe doua cai:
- prin preturi (acestea scad pana la nivelul pentru care cresterea cererii asigura echilibrarea cu
oferta);
- prin cantitati (oferta scade, ceea ce duce la reducerea pretului de cerere, acest nivel asigurand
echilibrarea cererii);
C) oferta creste, cererea este fixa; adaptarea se face:
- prin preturi (acestea scad pana la restabilirea echilibrului);
- prin cantitati (cererea creste pana la atingerea punctului de echilibru);
D) oferta scade, cererea este fixa; adaptarea se face:
- prin preturi (ele cresc pana la restabilirea echilibrului);
- prin cantitati (cererea scade pana la restabilirea echilibrului).
A) (A,B,C,D)
B) (A,B,C)
C) (A,C,D)
D) (B,C,D)
518. Formarea pretului in strategia intelegerii sau combaterii in cadrul concurentei duopolistice si
oligopolistice, prezinta urmatoarele caracteristici:
A) interdependenta actiunilor vanzatorilor de pe piata;
B) preturile, cantitatile vandute, profitul unui producator depind de reactiile celorlalti vanzatori;
C) doua forme de piata: concurenta si monopolul.
A) (A,B,C)
B) (A,B)
C) (A,C)
D) (B,C)
519. La activitatea economica participa urmatorii factori de productie:

A) factorul munca;
B) factorul pamant;
C) factorul capital;
D) factorul profit;
E) factorul progres tehnico-stiintific.
A) (A,B,C,D,E)
B) (A,B,C,E)
C) (A,C,D,E)
D) (B,C,D,E)
E) (A,C,D)
520. Pentru protejarea concurentei economice, politica unui stat este:

A. o procedura specifica de constatare a actelor si faptelor incriminate de Legea Concurentei;
B. o modalitate de corectare a dezechilibrelor economice;
C. o modalitate de corectare a deficientelor pietei;
D. materializata in reglementari care reprima practicile monopoliste;
E. materializata in reglementari privind concurenta neloiala;
F. o componenta a politii industriale.
A) (A,B,C,D,E)
B) (A,C,D,E,F)
C) (B,C,F)
D) (C,D,E)
E) (A,B,D)

A) folosirea in mod abuziv a pozitiei dominante pe o piata daca agentul economic care detine aceasta pozitie cade
sub incidenta regulii de minus;
B) folosirea in mod abuziv a pozitiei dominante pe o piata;
C) existenta pozitiei dominante, indiferent daca se recurge sau nu la fapte anticoncurentiale;
E) constituirea pozitiei dominante pe o piata.
522. Scade oferta de benzina atunci cand:

A) scad costurile de distributie;
B) scade pretul autoturismelor;
C) cresc subsidiile;
D) scad impozitele;
E) scade pretul benzinei.
523. Piata joaca rolul de "mana invizibila" prin intermediul:

A) cererii si ofertei;
B) mecanismului preturilor si al concurentei;
C) concurentei;
D) statului care reglementeaza disfunctionalitatile pietei;
E) impozitelor.
524. Ciclitatea unui produs este marcata de:
A. momentele aparitiei noilor produse;
B. proiectarea produsului;
C. implementarea produsului
D. lansarea si maturizarea produselor;
E. testarea produselor;
F. declinul si disparitia produselor.
A) (A,B,C)
B) (A,D,E)
C) (A,D,F)
D) (B,C,E)
E) (B,E,F)
525. In UE legislatia privind protectia concurentei se bazeaza pe :

A) Tratatul de la Moscova;
B) Tratatul de la Roma;
C) Tratatul de la Berlin;
D) Tratatul de la Paris;
E) Tratatul de la Londra.
526. Taxa compensatorie :

importate;
tara de origine;
C. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta marja de dumping;
similare;
E. are ca rol sa neutralizeze efectul subventiilor asupra pretului produselor importate.
A) (A,B,E)
B) (A,C,D)
C) (A,C,E)
D) (B,C,E)
E) (B,D,E)
527. Politicile concurentiale europene se bazeaza pe un cadru legislativ comunitar, concentrandu-se

pe urmatoarele domenii principale de actiune:
A. eliminarea acordurilor restrictive ale concurentei si a abuzului de pozitie dominanta;
B. controlul fuziunii firmelor;
C. liberalizarea sectoarelor economice considerate sensibile din punct de vedere concurential;
D. monitorizarea si controlul ajutoarelor de stat;
E. toate variantele de mai sus.
A) A
B) B
C) C
D) D
E) E
528. In materia concurentei economice, decizia Consiliului Concurentei reprezinta:

A. procedura prin care se aduce la cunostinta autoritatii concurentei un comportament pe piata
pentru care Consiliul Concurentei trebuie sa acorde aviz sau sa certifice noninterventia;
B. procedura specifica de constatare a actelor si faptelor incriminate de Legea Concurentei;
C. stabilirea unei valori minime a nivelului cifrei de afaceri pana la care concentrarile economice nu
fac obiectul interventiei autoritatii competente;
D. act emis de Consiliul Concurentei ca hotarare in plen, in legatura cu un anumit act sau fapt
privind concurenta;
E. acte sau fapte incriminate de Legea Concurentei datorita efectelor asupra concurentei si a
mediului concurential.
A) A
B) B
C) C
D) D
E) E
529. Cadrul legislativ adoptat de Comisia Europeana cu privire la masurile de ajutor de stat care
sunt in interesul comun al UE vizeaza:
A. dezvoltarea regiunilor dezavantajate;
B. promovarea intreprinderilor mici si mijloci (IMM);
C. cercetarea si dezvoltarea;
D. protectia mediului;
E. ocuparea fortei de munca;
F. cultura.
A) (A,B,C,D,E,F)
B) (A,B,C,D,F)
C) (A,C,D,E,F)
D) (B,C,D,E,F)
E) (C,D,E,F)
530. Costul standard este:

A) predeterminat pe baza unor conditii normale de eficienta si volum al productiei;
B) determinat pe baza planului operational si startegic;
C) rezultat dintr-un studiu de inginerie industriala;
D) inglobarea anumitor cheltuieli de productie.
531. Costul planificat este:

B) determiant pe baza planului operational si strategic;
532. Costul proiectat este:

B) determinat pe baza planului operational si startegic;
533. Costul partial este:

B) determiant pe baza planului operational si strategic;
534. Piata geografica se defineste analizand:

A. caracteristicile produselor;
B. agentii economici implicati in producerea/ comercializarea produsului;
C. posibilitatea pe care o au anumiti producatori, ca intr-o perioada rezonabila de timp, sa poata
oferi produse substituibile pentru produsul analizat;
D. pretul la care produsul este oferit;
E. teritoriul pe care sunt localizati agentii economici producatori/comercianti;
F. cat de acceptabil este producerea produsului analizat, din punct de vedere economic, pentru un
agent economic;
G. omogenitatea conditiilor de concurenta pe teritoriul identificat.
A) (A,C,E)
B) (B,D,G)
C) (B,E,G)
D) (C,E,G)
E) (C,D,E,G)
535. Procedura investigatiei in materia protectiei concurentei economice se declanseaza:

1. la plangerea unor persoane fizice sau juridice care au cunostinta de producerea faptelor/actelor
anticoncurentiale;
2. la sesizarea din oficiu numai a Consiliului Concurentei;
3. ca urmare a cererii unor persoane fizice sau juridice afectate in mod real si direct de producerea
faptelor/actelor anticoncurentiale;
4. la cererea agentilor economici sau a asociatiilor acestora interesati sa obtina maximizarea
profitului;
5. la cererea unor institutii abilitate de lege;
6. la sesizarea din oficiu a Consiliului Concurentei.
Combinatia corecta este:
A) 3+5+6;
B) 1+3+5;
C) 2+3+5;
D) 3+4+5;
E) 3+4+6.
536. Care dintre urmatorii factori nu detrmina modificari ale costului:

A. preturile materiilor prime, ale combustibiilor si energiei;
B. modificarea consumurilor de materiale si energie;
C. modificarea indicelui productivitatii muncii;
D. modificarea ratei de rentabilitate pe produs;
E. modificarea cotelor cheltuielilor indirecte.
A) A
B) B
C) C
D) D
E) E
537. In ce ipostaze apare costul ca element de fundamentare a pretului:

A. la nivelul firmei;
B. la nivelul economiei locale;
C. la nivelul ec nationale;
D. la nivelul pietei;
E. la nivelul ec mondiale.
A) (A,B,C)
B) (A,B,D)
C) (A,C,D)
D) (B,C,D)
E) (C,D,E)
538. Metodele de stabilire a pretului pe baza costurilor utilizeaza mai multe categorii de costuri.
Care sunt aceste categorii?
A) cost complet si costul partial;
B) cost complet si cost real;
C) cost partial si cost real;
D) cost partial si cost previzionat;
E) cost real si cost previzionat.
539. Metodele bazate pe cerere se refera la studierea de catre ofertanti a:

A. rivalului;
B. acoperirea cheltuielilor;
C. interesului pietei;
D. pietei pe care actioneaza;
E. interesului ofertantului;
A) A
B) B
C) C
D) D
E) E
540. Factorul munca este cel care :

A) ofera omului, activitatii sale economice suportul pe care sa desfasoare activitatea, precum si diferitele resurse
naturale;
B) pune in miscare elementul de capital, utilizeaza diverse resurse naturale pentru producerea si desfacerea de
noi bunuri economice;
C) participa la formarea costurilor cu capitalul fix si capitalul circulant;
D) ia parte la activitatea economica intr-o tot mai insemnata masura, cu consecinte economice favorabile.
541. Factorul pamant este cel care:

A) ofera omului si activitatii sale economice suportul pe care sa desfasoare activitatea, precum si diferitele resurse
naturale;
B) participa la formarea costurilor cu capitalul fix si capitalul circulant;
C) pune in miscare elementul de capital , utilizeaza diverse resurse naturale pentru producerea si desfacerea de
noi bunuri economice;
D) ia parte la activitatea economica intr-o tot mai insemnata masura, cu consecinte economice favorabile.
542. Factorul capital este cel care:

naturale;
B) ia parte la activitatea economica intr-o tot mai insemnata masura, cu consecinte economice favorabile;
D) pune in miscare elementul de capital , utilizeaza diverse resurse naturale pentru producerea si desfacerea de
noi bunuri economice.
543. Factorul progres tehnico-stiintific este cel care :

naturale;
B) ia parte la activitatea economica intr-o tot mai insemnata masura, cu consecinte economice favorabile;
D) pune in miscare elementul de capital , utilizeaza diverse resurse naturale pentru producerea si desfacerea de
noi bunuri economice.
544. La activitatea economica participa urmatorii factori:

A. pamant
B. cantitate
C. calitate
D. munca
E. capital
F. progres tehnico-stiintific
A) (A,B,C,D)
B) (A,B,C,E)
C) (A,B,C,F)
D) (A,D,E,F)
E) (B,C,D,E)
545. Care dintre urmatorii factori ocazioneaza cheltuieli de salarizare:

A. munca;
B. cantitate;
C. pamant;
D. capital;
E. progres tehnico stiintific.
A) A
B) B
C) C
D) D
E) E
546. Dupa modul de repartizare in costul produselor, lucrarilor si serviciilor distingem:

A. cheltuieli directe;
B. cheltuieli salariale;
C. cheltuieli materiale;
D.cheltuieli indirecte;
E.cheltuieli variabile;
F. cheltuieli fixe.
A) (A,C)
B) (A,D)
C) (B,C)
D) (C,D)
E) (E,F)
547. Dupa natura economica, cheltuielile se impart in:

A. cheltuieli directe;
B. cheltuieli salariale;
C. cheltuieli materiale;
D. cheltuieli indirecte;
E. cheltuieli variabile;
F. cheltuieli fixe.
A) (A,C)
B) (A,D)
C) (B,C)
D) (C,D)
E) (E,F)
548. Cheltuielile directe au urmatoarele insusiri:

A. se pot distribui nemijlocit anumitor produse;
B.cuprind cheltuieli care nu se pot identifica si repartiza direct pe fiecare produs;
C.de obicei, aceste cheltuieli nu sunt legate direct de fabricarea unui anumit produs, ci privesc
intreaga productie;
D. se pot repartiza direct in costul unu produs;
E. se pot identifica (atribui), de regula, chiar din momentul efectuarii lor.
A) (A,B,C)
B) (A,C,E)
C) (A,D,E)
D) (B,C,D)
E) (C,D,E)
549. Cheltuielile indirecte au urmatoarele insusiri:

A. se pot distribui nemijlocit anumitor produse;
B. cuprind cheltuieli care nu se pot identifica si repartiza direct pe fiecare produs;
C.de obicei, aceste cheltuieli nu sunt legate direct de fabricarea unui anumit produs, ci privesc
intreaga productie;
D. se pot repartiza direct in costul unui produs;
E. se pot identifica (atribui), de regula, chiar din momentul efectuarii lor.
A) (A,B)
B) (A,D)
C) (B,C)
D) (B,E)
E) (D,E)
20%, cu cate procente se vor modifica in acest interval de timp costurile variabile?
A) cu 45%;
B) cu 40%;
C) cu 10%;
D) cu 30%;
E) cu 20%.
551. Cheltuielile fixe cuprind:

A. cheltuielile cu materii prime, materiale;
B. cheltuieli cu chirii, taxe, posta, iluminat;
C. cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe, a brevetelor, a licentelor;
D.cheltuieli cu energia si apa;
E. slariile personalului de conducere si administrative;
F. cheltuieli cu abonamente, publicitate, reclama.
A) (A,B,C,D)
B) (A,C,D,E)
C) (A,D,E,F)
D) (B,C,D,E)
E) (B,C,E,F)
552. Dupa aparitia lor si efectul pe care-l au asupra costurilor, cheltuielile se pot grupa in:
A. fixe;
B. variabile;
C. directe;
D. aditionale;
E. indirect;
F. neeconomicoase;
G. preliminare.
A) (A,B,D)
B) (A,D,F)
C) (A,F,G)
D) (C,D,E)
E) (D,F,G)
553. Cheltuielile fixe sunt cheltuielile care au indicele de variabilitate:

A) supraunitar;
B) subunitar;
C) constant;
D) zero;
E) maxim.
554. Cheltuielile de productie variabile progresive au indicele de variabilitate:

A) supraunitar;
B) subunitar;
C) constant;
D) zero;
E) maxim.
555. Costul este o masura a eforturilor producatorului la nivelul:

A) pietei;
B) firmei;
C) economiei nationale;
D) economiei locale;
E) economiei mondiale.
556. Pretul de concurenta :

A. nu trebuie sa fie un pret de ruinare a celorlalti producatori;
B. trebuie sa fie un pret de ruinare a celorlalti producatori;
C. trebuie sa actioneze ca bariera la intrarea in ramura a altor produse;
D. nu trebuie sa actioneze ca bariera la intrarea in ramura a altor produse.
A) (A,C)
B) (A,D)
C) (B,C)
D) (C,D)
557. In functie de pret elasticitatea poate fi :

A. directa;
B. indirecta;
C. incrucisata;
D. variabila.
A) (A,B)
B) (A,C)
C) (A,D)
D) (B,C)
E) (C,D)
558. Elasticitatea incrucisata se calculeaza pentru bunurile:

A. substituibile;
B. omogene;
C. eterogene;
D. complementare.
A) (A,B)
B) (A,C)
C) (A,D)
D) (B,C)
E) (C,D)
559. Cererea totala depinde de:

A. nivelul pretului propus la bunul cerut;
B. cuantumul veniturilor cumparatorului;
C. suma cantitatilor solicitate;
D. optiunea consumatorului.
A) (A,B)
B) (A,C)
C) (B,C)
D) (C,D)
560. Relatia conform careia cantitatea ceruta dintr-o anumita marfa este invers proportionala cu
pretul marfii respective reprezinta:
A) legea cererii;
B) legea ofertei;
C) legea cererii si ofertei;
D) legea interdependentei.
561. Cine tine sub control toate sistemele de ajutor de stat?

A) Comisia Europeana;
B) statele membre ale Comisiei Europene;
C) fiecare stat membru;
D) Comisia Europeana cu statele membre.
562. Din punct de vedere al naturii, ajutoarele de stat pot fi:

A. directe;
B. indirecte;
C. individuale;
D. transfer de fonduri publice.
A) (A,B)
B) (A,C)
C) (A,D)
D) (C,D)
563. Costurile standard de baza:

A. sunt valabile pe perioade scurte;
B. sunt valabile pe perioade mediii;
C. sunt valabile pe perioade lungi;
D. constituie baza de comparatie pentru costurile efective.
A) (A,B)
B) (A,D)
C) (B,D)
D) (C,D)
564. Ajutorul de stat reprezinta :

A) orice sprijin, indiferent de forma, din surse private, acordat de autoritati publice sau de alte organisme care le
administreaza in numele statului;
B) orice sprijin acordat de firmele private;
C) orice sprijin, indiferent de forma, din surse de stat, acordat de autoritati publice sau de alte organisme care le
D) ajutorul de stat se concretizeaza in transferuri de fonduri publice catre un agent economic.
565. Ajutorul de stat individual reprezinta :

A) orice forma de ajutor ce nu se acorda pe baza unei scheme de ajutor;
B) orice forma de ajutor ce se acorda pe baza unei scheme de ajutor;
C) orice sprijin, indiferent de forma, din surse de stat, acordat de autoritati publice sau de alte organisme care le
D) orice sprijin acordat de firme private.
566. In categoria ajutorului de stat sunt incluse:

A. subventii, inclusiv subventii de export;
B. anulare de datorii;
C. preluarea pierderilor;
D. reduceri de la plata taxelor;
E. amanari de la plata impozitelor.
A) (A,B,C,D,E)
B) (A,B,C,D)
C) (A,C,D,E)
D) (B,C,D,E)
567. Piata reprezinta, totodata, spatiul economic in care se intalnesc si actioneaza cumparatorii si
vanzatorii (si diverse categorii de intermediari).
A) True
B) False
568. Piata cu concurenta perfecta si piata cu concurenta imperfecta reprezinta o clasificare a pietei
dupa comportamentul agentilor economici.
A) True
B) False
569. Concurenta reprezinta confruntarea deschisa, rivalitatea dintre agentii economici vanzatori-
ofertanti, pentru a atrage de partea lor clientela.
A) True
B) False
570. Concurenta se impune in procesul dezvoltarii numai pe cale stimulativa.

A) True
B) False
571. Cererea reprezinta relatia dintre diferitele preturi posibile ale produsului si cantitatile care ar fi
cumparate pentru fiecare pret.
A) True
B) False
572. Elasticitatea cererii masoara numai variatia cererii rezultata la variatia veniturilor.
A) True
B) False
573. Elasticitatea incrucisata se calculeaza numai pentru bunurile substituibile sau intersanjabile.
A) True
B) False
574. Dobanda, salariul si pretul pamantului reprezinta preturi speciale, care implica sectoare
specifice de activitate.
A) True
B) False
agentii economici sau afisate pentru marfurile expuse pentru vanzare sau pentru care se face
A) True
B) False
576. Concurenta contribuie la largirea pietei in ceea ce priveste cantitatea ceruta de consumatori,
care este cu atat mai mare, cu cat pretul este mai mare.
A) True
B) False
577. Costurile marginale simple sunt formate din cheltuieli proportionale si sunt ocazionate de
productia aditionala, in conditiile utilizarii unei capacitati de productie extinse.
A) True
B) False
578. Preturile servesc la reglarea si restabilirea echilibrului economic al intreprinderii, al economiei

in ansamblul ei.
A) True
B) False
579. Preturile sunt parghii economico-financiare numai pentru intreprinderi.

A) True
B) False
580. Preturile diferentiate sunt incriminate de cadrul legal, deoarece genereaza conditii de vanzare
diferite pentru aceleasi produse sau servicii si, mai ales, pentru avantaje acordate dupa facturare.
A) True
B) False
581. Vanzarea cu rabat este considerata un procedeu anormal de concurenta, daca pierderea
profitului este compensata cu cresterea cantitatii vandute.
A) True
B) False
582. Unul din obiectivele urmarite in procesul de corelare a preturilor produselor noi este acela de
incadrare a lor in scara preturilor produselor similare existente, in nivelul general al preturilor din
economie.
A) True
B) False
583. Fluxul economic reprezinta miscarea bunurilor economice si a banilor de la un grup de agenti
la altul, in decursul unei perioade determinate.
A) True
B) False
584. Economia contemporana este constituita din 3 mari componente: agentii economici, subiectii
activitatii economice, bunurile economice, respectiv obiectul activitatii economice si operatiunile in
care se concretizeaza actiunile, faptele agentilor economici.
A) True
B) False
585. Bunurile proprii si bunurile imprumutate reprezinta o clasificare a acestora dupa destinatie.
A) True
B) False
586. Caracteristica principala a bunurilor economice este realitatea.

A) True
B) False
587. Concentrarea economica nu are loc cand una sau mai multe persoane detin deja controlul cel
putin asupra unui agent economic.
A) True
B) False
588. Entitatea economica comuna este o persoana juridica ce indeplineste toate functile unei
entitati economice autonome , fara a realiza o coordonare a comportamentului concurential fie intre
agentii economici fondatori fie intre ea si acestia
A) True
B) False
589. Sunt premise concentrarile economice ce conduc s-au ar putea conduce la restrangerea,
inlaturarea sau denaturarea semnificativa a concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a
acesteia.
A) True
B) False
590. Consilul Concurentei este format din sapte membrii, dupa cum urmeaza : un presedinte, patru
vicepresedinti si doi consilieri concurentiali.
A) True
B) False
591. Membrilor Consilului Concurentei le este interzisa exercitarea, direct sau prin persoane
interpuse, a unor activitati de comert si participarea la administrarea sau conducerea unor societati
comerciale.
A) True
B) False
592. Piata ampla si piata restransa reprezinta o clasificare a pietei dupa locul de desfasurare.
A) True
B) False
593. Pretul nu reprezinta un instrument de distribuire si redistribuire a veniturilor in societate.

A) True
B) False
594. Concurenta este o confruntare deschisa, loiala, in cadrul careia vanzatorii si cumparatorii
urmaresc sa-si amelioreze situatia pe piata printr-o serie de strategii si actiuni.
A) True
B) False
595. Costul marginal este expresia valorica a consumurilor ocazionate de o unitate aditionala de
produs.
A) True
B) False
596. Produsele etalon sunt produsele similare existente in productia indigena sau provenite din
import,cu care se pot compara noile produse in vederea stabilirii preturilor acestora.
A) True
B) False
597. Pretul, in economia moderna, constituie si o principala sursa de informatii pentru agentii
economici asupra ofertei si a cererii, asupra comportamentului vanzatorilor si cumparatorilor,
asupra caracteristicilor si evolutiei pietei unui bun.
A) True
B) False
598. Piata cu concurenta oligopolista reprezinta o forma a pietei cu concurenta perfecta.

A) True
B) False
599. Produsele noi sunt comparabile cu cele existente pe piata, doar din punct de vedere tehnic nu
si din perspectiva pretului acestora.
A) True
B) False
600. Din categoria vanzarilor cu rabat fac parte vanzarile cu prime, insotite de cadouri si vanzarile
pe credit.
A) True
B) False
601. Vanzarile in pierdere si cu pret redus sunt forme promotionale de vanzare si sunt interzise
atunci cand au ca scop eliminarea concurentilor.
A) True
B) False
602. Cererea exprima relatia intre cantitatea dintr-o marfa, calitattiv omogena, dorita de
consummator, pe care acesta este dispus sa o achizitioneze intr-un interval de timp si la pretul
existent.
A) True
B) False
603. Bunurile superioare sunt bunurile al caror consum scade in marime relativa cand venitul
A) True
B) False
604. Elasticitatea cererii in functie de pret masoara variatia cererii unui bun determinata de variatia
pretului bunului considerat sau de cea a pretului altui bun.
A) True
B) False
605. Concurenta loiala consta in acordarea unor stimulente deosebite clientilor, in utilizarea
A) True
B) False
606. Pretul de echilibru apare spontan, ca un rezultat al jocului liber al fortelor pietei fiecarui bun si
reprezinta acel nivel al pretului la care are loc egalizarea cantitatilor cerute din bunul respective cu
cele oferite.
A) True
B) False
607. Costurile marginale promoveaza productia suplimentara care imbunatateste eficienta.

A) True
B) False
608. Sunt considerate produse noi produsele la care modificarile sunt minime, neesentiale si nu
aduc avantaje deosebite nici producatorilor si nici beneficiarilor.
A) True
B) False
609. Principala functie a pietei este reglarea economiei, repartizarea resurselor pentru producerea
diferitelor bunuri de care societatea are nevoie.
A) True
B) False
610. Elasticitatea cererii functie de venit, este definita ca raport intre tendinta medie de a consuma
un anumit bun pe seama cresteri venitului si ponderea pe care o detine consumul bunului respectiv
in totalul venitului.
A) True
B) False
611. Oferta este perfect inelastica atunci cand unui anumit procent de modificare a pretului unitar ii
A) True
B) False
612. Formarea pretului de echilibru al fiecarui bun este legata si de situatia pietelor
interdependente, de preturile de echilibru ale celorlalte bunuri.
A) True
B) False
613. Inflatia presupune o ridicare generala a preturilor care afecteaza majoritatea produselor si
este relativ durabila , antrenand diminuarea puterii de cumparare a banilor.
A) True
B) False
614. Concurenta se impune in procesul dezvoltarii numai pe cale coercitiva.

A) True
B) False
615. Costul marginal reprezinta raportul dintre cheltuielile totale de productie si cantitatea de
produse obtinuta, putandu-se calcula si pentru cheltuielile fixe si variabile.
A) True
B) False
616. Operatiunea de concentrare economica are loc atunci cand doi sau mai multi agenti economici,
A) True
B) False
617. Sunt permise de lege concentrarile economice ce conduc la denaturarea sau inlaturarea
semnificativa a concurentei pe pita romaneasca.
A) True
B) False
618. Operatiunile de asociere ce au ca obiect sau ca efect coordonarea comportamentului

concurential al agentilor economici participanti care raman independenti, constituie si acestea o
concentrare economica.
A) True
B) False
619. Membrii Plenului Consilului Concurentei pot face parte din diverse formatiuni politice.
A) True
B) False
620. Principalul beneficiar al liberei concurente este consumatorul bunurilor finale si bunurilor
productive.
A) True
B) False
621. Elasticitatea incrucisata nu se calculeaza pentru bunurile substituibile sau intersanjabile si

pentru bunuri asociabile sau complementare.
A) True
B) False
622. Vanzarea cu rabat este un procedeu normal de concurenta, daca pierderea profitului este
compensata de scaderea cantitatii vandute.
A) True
B) False
623. Formarea pretului de echilibru este influentata de acea cantitate de marfuri (ceruta si
respectiv oferita), pentru care exista compatibilitatea cumparatorilor si a vanzatorilor in raport cu
nivelul pretului fixat.
A) True
B) False
624. Cel mai important lucru pentru un consumator este sa nu aiba alternative pentru un anumit
produs sau serviciu.
A) True
B) False
625. Apropierea preturilor marfurilor alimentare de nivelul practicat de catre tarile din Uniunea
Europeana, este un criteriu economic de a carui realizare nu depinde integrarea Romaniei in aceasta
Structura.
A) True
B) False
cumparatori si pretul practicat de producatori.
A) True
B) False
627. Prin corelarea produselor noi cu cele similare existente se urmareste incadrarea preturilor
produselor noi in scara preturilor produselor similare existente, a nivelului general al preturilor in
economie.
A) True
B) False
628. Piata constituie cea mai imortanta sursa informationala pentru toate categoriile de agenti
economici.
A) True
B) False
629. Sustinatorii teoriei obiective a valorii se situeaza pe pozitia cumparatorului.

A) True
B) False
A) True
B) False
631. Cheltuielile variabile includ consumul de materii prime, materiale, energie apa, salariile
personalului direct productive, impozitul si fondul de somaj aferent acestui personal.
A) True
B) False
632. Cheltuielile neeconomicoase mai sunt denumite si cheltuieli calculatorii sau contabile.
A) True
B) False
633. Cheltuielile preliminare sunt cheltuielile de productie care nu au avut inca loc, ele denumindu-
se si cheltuieli calculatorii.
A) True
B) False
634. Cheltuielile preliminare sunt cheltuielile de productie care nu au avut inca loc, ele denumindu-
se si cheltuieli calculatorii.
A) True
B) False
635. Capitalul fix da nastere la o cheltuiala denumita amortizare; iar capitalul circulant devine
cheltuieli pentru intreaga valoare consumata in procesul de productie.
A) True
B) False
636. In functie de tipul de economie se pot intalni urmatoarele categorii de preturi: preturi libere,
preturi reglementate si preturi fixe.
A) True
B) False
637. Cele doua segmente importante ale pietei adica cererea si oferta se refera la circulatia
bunurilor economice care implica tranzactii intre intreprinderi si manifestarea activa pe piata a
consumatorilor.
A) True
B) False
638. Pretul se formeaza in mod liber, prin negocieri si consens, tinzand catre un pret de echilibru,
determinat de evolutia raportului dintre cerere si oferta, in conditiile concurentei.
A) True
B) False
639. Cand cererea este mai mare decat oferta, se manifesta mai puternic, concurenta intre
cumparatori obtinandu-se o scadere a pretului.
A) True
B) False
640. Cand cererea este mai mica decat oferta, se manifesta mai slab concurenta intre producatori,
ceea ce conduce la scaderea pretului.
A) True
B) False
641. Pretul de concurenta nu trebuie sa fie un pret de ruinare a celorlalti producatori, si trebuie sa
actioneze ca bariera la intrarea in ramura a altor producatori.
A) True
B) False
642. Pretul de concurenta trebuie sa fie un cost acoperitor al costului.

A) True
B) False
643. Cererea poate fi: individuala si de piata.
A) True
B) False
644. Cererea individuala rezulta din optiunea consumatorului si din reactiile lui fata de variatiile
acelui bun.
A) True
B) False
645. Preturile reglementate,se stabilesc prin negocieri si prin contractele incheiate intre agentii
economici, sau afisate pentru marfurile expuse pentru vanzare sau pentru care se face publicitate in
scopul vanzarii.Acestea reprezinta majoritatea preturilor.
A) True
B) False
646. Preturile libere se stabilesc de catre Guvern sau organe imputernicite de acesta, care au
atributii de autoritati de reglementare.
A) True
B) False
647. Elasticitatea cererii masoara variatia cererii la variatia venitului sau la variatia pretului unui
bun considerat sau la variatia pretului unui alt bun.
A) True
B) False
648. Elasticitatea cererii in functie de venit ca indicator, este raportul dintre variatia relativa a
cantitatii consumate ale bunului "i" si variatia relativa a pretului bunului considerat.
A) True
B) False
normale, bunuri inferioare, bunuri superioare, bunuri al caror consum creste relativ mai repede
decat venitul.
A) True
B) False
normale, bunuri inferioare, bunuri superioare, bunuri al caror consum creste proportional cu venitul.
A) True
B) False
651. Cererea este inelastica, atunci cand variatia cererii este mai mica decat variatia pretului.
A) True
B) False
652. Cererea perfect inelastica este total insensibila la variatiile pretului.

A) True
B) False
653. Cererea cu elasticitate unitara , este atunci cand , variatia cererii este egala cu variatia
venitului.
A) True
B) False
654. Elasticitatea incrucisata se calculeaza pentru bunurile substituibile si complementare.

A) True
B) False
655. Elasticitatea cererii este folosita de ofertanti pentru studierea pietei in vederea folosirii
strategiilor de pret, in raport cu cantitatile.
A) True
B) False
A) True
B) False
657. Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurentei este de 5 ani.

A) True
B) False
658. Atunci cand concurenta este puternica intre cumparatori asistam pe piata la scaderea
preturilor.
A) True
B) False
659. Produsele etalon sunt produse similare existente in productia indigena sau provenite din
import, cu care se pot cumpara noile produse in vederea fundamentarii si stabilirii preturilor
acestora.
A) True
B) False
660. Statul poate influenta in mod indirect cresterea cererii pentru un bun prin majorarea
veniturilor unor categorii de populatie si reducerea fiscalitatii.
A) True
B) False
661. Cu cat pretul unei marfi este mai mic cu atat mai atractiva devine ea pentru speculatori.
A) True
B) False
662. Cu cat pretul unei marfi este mai mic cu atat mai atractiva devine ea pentru cumparatori.
A) True
B) False
663. Oferta unui bun creste atunci cand pretul acestuia creste.
A) True
B) False
664. Oferta inelastica este oferta care nu se modifica in functie de pret.

A) True
B) False
665. In conditii de echilibru, pe piata se vinde cea mai mare cantitate dintr-un bun.
A) True
B) False
666. Pretul se formeaza la nivel de unitate economica.

A) True
B) False
667. Costul productiei reprezinta expresia baneasca a consumului de factori de productie efectuat la
nivelul unei intreprinderi, ca principal agent economic in economia de piata pentru producerea si
desfacerea de bunuri materiale, executarea de lucrari si prestarea de servicii.
A) True
B) False
668. Dupa aparitia si efectul pe care il au asupra costurilor, cheltuielile se pot grupa in: cheltuieli
grupate pe elemente primare si cheltuieli grupate pe articole de calculatie.
A) True
B) False
669. Dupa raportul dintre volumul lor si volumul fizic si valoric al productiei distingem: cheltuieli
variabile si cheltuieli fixe.
A) True
B) False
670. Comportamentul cheltuielilor totale fata de modificarea volumului productiei se examineaza cu

ajutorul indicelui de variabilitate a cheltuielilor.
A) True
B) False
671. Costurile marginale aditionale sunt formate atat din cheltuieli proportionale lineare si
dinamice, cat si din cheltuieli fixe.
A) True
B) False
672. Costul marginal si mediu unitar se apropie unul de altul in zona de proportionalitate (cand
intreprinderea lucreaza cu costurile cele mai mici).
A) True
B) False
673. La activitatea economica participa trei factori de productie:factorul munca, factorul pamant si
factorul capital.
A) True
B) False
674. Cheltuielile de productie variabile progresive sunt acele cheltuieli al caror ritm de crestere este
superior ritmului de crestere a volumului fizic al productiei care le-a ocazionat.
A) True
B) False
675. Cheltuielile indirecte de de productie pot fi grupate in: cheltuieli cu intretinerea si functionarea
elementelor de capital fix, cheltuieli comune ale sectiei, cheltuieli generale ale intreprinderii.
A) True
B) False

B) pret;
C) cumparatori;
D) tranzactii;
E) vanzatori.
677. Apelarea de catre consumatori la valoarea estimativa (aproximativa) a bunurilor in functie de

insusirile acestora de a satisface nevoile de consum, de calitatea, raritatea si dificultatile de
procurare a lor de catre consumator reprezinta o abordare a pretului conform:
A) teoriei obiective a valorii;
B) tuturor celor trei abordari enumerate;
C) niciuneia din abordarile enumerate;
D) teoriei sistemice a valorii;
E) teoriei subiective a valorii.
678. In economia de piata concurenta are un rol multiplu. Unul din rolurile enumerate nu apartine
concurentei:
A) dorinta maximizarii profitului face ca sa ia nastere concurenta in exploatarea si cautarea celei mai bune
posibilitati de castig;
B) un pret ridicat pentru un bun cautat determina cresterea productiei acestuia si intrarea pe acest segment de
piata a unor firme noi;
C) un pret scazut trezeste interesul producatorilor de a majora oferta pentru a stimula cererea;
D) concurenta directionata de semnalul pietei, asigura transformarea structurii pietei in sensul preferat de
consumatori;
E) daca cererea pentru un bun creste, sporirea indusa a pretului face producerea sa mai atragatoare.
679. Bunurile la care elasticitatea cererii in functie de pret este supraunitara sunt:
A) bunuri cu cerere de elasticitate unitara;
B) bunuri cu cerere elastica;
C) bunuri din categoriile enumerate la raspunsurile "a" si "b";
D) bunuri din categoriile enumerate la primele 3 variante anterioare de raspuns;
E) bunuri cu cerere inelastica.
680. In economia de piata preturile bunurilor si serviciilor pot fi:

A) preturi din toate cele 4 categorii, in proportii inegale, cu predominanta celor din prima categorie;
B) preturi libere exclusiv;
C) preturi limita maxima exclusiv;
D) preturi fixe exclusiv;
E) preturi limita minima exclusiv.
681. Din elementele enumerate, unul nu este esential pentru existenta pietei:
A) legaturi directe de vanzare-cumparare intre unitatile economice;
B) existenta unor unitati economice autonome;
C) manifestarea libera a concurentei economice curente si active;
D) existenta pretului liber;
E) legaturi mediate de vanzare-cumparare intre unitatile economice.
682. Poate fi considerat produs nou:

A) acelea care se executa sub o alta denumire, cu un alt numar de proiect, schita, desen;
B) acelea la care modificarile sunt majore si aduc avantaje producatorilor si beneficiarilor;
C) acela la care modificarile sunt minime, neesentiale;
D) acela care nu prezinta caracteristici diferite, confirmate de beneficiari;
E) acelea care sunt asimilate si fabricate si de alte unitati.
683. Pentru care preturi nivelul acestora se stabileste prin hotarari de guvern?
A) pretul en detail;
B) pretul materiilor prime de baza produse in tara;
C) pretul produselor subventionate;
D) pretul produselor si serviciilor din ramurile intermediare si finale;
E) pretul en gros.
684. Nu reprezinta componenta a costului pe unitatea de produs:

A) contributii ajutor somaj;
B) salarii directe;
C) cota cheltuieli de intretinere si functionare a utilajelor;
D) cota cheltuieli pentru eliminarea urmarilor unei calamitati naturale;
E) materii prime.
685. PR FARA TVA + ACG + TVA reprezinta:

A) pret de comercializare de gros;
B) pret al serviciilor (tarif);
C) pret de import;
D) pret de export;
E) pret de comercializare cu amanuntul.
686. O evolutie defavorabila a productiei are loc atunci cand:
A) costul marginal este egal cu costul total mediu;
B) costul marginal este superior costului total mediu;
C) costul marginal este inferior costului total mediu;
D) costul marginal este egal cu costul variabil mediu;
E) costul marginal este inferior costului variabil mediu.
687. Pe piata unui bun exista urmatoarea situatie privind cererea, oferta si pretul:
Pret Cerere Oferta
100 mii u.m. 1000 b 600 b
150 mii u.m. 900 b 700 b
200 mii u.m. 800 b 800 b
250 mii u.m. 700 b 900 b
300 mii u.m. 600 b 1000 b
Pentru ca pretul de echilibru sa se modifice de la 200 mii u.m. la 250 mii u.m. in conditiile in care
oferta ramane constanta este necesar ca:
A) cererea sa se micsoreze cu 100 b fata de nivelul ei corespunzator vechiului pret de echilibru;
B) cererea sa se majoreze cu 200 b fata de nivelul ei corespunzator vechiului pret de echilibru;
C) cererea sa se majoreze cu 100 b fata de nivelul ei corespunzator vechiului pret de echilibru;
D) cererea sa se micsoreze cu 300 b fata de nivelul corespunzator vechiului pret de echilibru;
E) cererea sa se micsoreze cu 200 b fata de nivelul ei corespunzator vechiului pret de echilibru.
688. Strategia anticoncurentiala bazata pe atragerea clientelei particulare pentru un produs

particular, pentru care se ofera cele mai bune servicii este:
A) strategia japoneza;
B) strategia diferentierii bunurilor intr-o gama superioara;
C) strategia dominatiei globale prin costuri;
D) strategia efortului concentrat;
E) strategia elitei.
689. Pretul international se formeaza sub influenta mai multor factori dintre cei enumerati. Unul din
ei nu este adevarat. Care este acela?
A) conditiile climatice din diferite state ale lumii;
B) fluctuatiile cursurilor de schimb al principalelor monede utilizate ca mijloc international de plata;
D) caracteristicile si dinamica inflatiei;
E) evolutia cadrului economic, tehnologic, politic si financiar pe plan mondial.
690. In momentul T0 cand venitul unui cumparator a fost de 4 milioane lei cererea pentru un bun a
fost de 10 bucati. In momentul T1 cand venitul cumparatorului s-a majorat cu 20%, cererea pentru
acelasi bun a crescut la 14 bucati. Elasticitatea cererii pentru acest bun in functie de venit a fost
egala cu:
A) 2,5;
B) 1;
C) 1,5;
D) 2;
E) 0,5.

In momentul T0 avem:
Q0 (productia) = 1000 b.
CV0 (costurile variabile) = 500 mil. lei
Q1 = 1100 b.
CV1 = 600 mil. Lei
A) 2;
B) 1,5;
C) 1;
D) 2,5;
E) 0,5.
692. Tarifele ca gen specific de pret se practica pentru:

A) produse agricole;
B) bunuri corporale exportate;
C) bunuri corporale;
D) lucrari de constructii-montaj;
E) servicii.
693. Bunurile la care coeficientul elasticitatii incrucisate este mai mare decat zero, sunt:
A) bunuri indiferente;
B) bunuri substituibile;
C) bunuri legate in cerere;
D) bunuri complementare;
E) bunuri omogene.
694. Cand cererea este mai mare decat oferta pe piata pretul tinde:
A) sa ramana constant;
B) sa aiba o evolutie independenta de acest raport dintre cerere si oferta;
C) sa aiba o evolutie intamplatoare;
D) sa scada;
E) sa creasca.
695. Cand cererea tinde sa fie mai mica decat oferta, asistam la:
A) o escaladare a concurentei intre vanzatori si cumparatori;
B) o stabilizare a concurentei intre cumparatori;
C) o accentuare a concurentei intre producatori;
D) o diminuare a concurentei intre vanzatori si cumparatori;
E) o accentuare a concurentei intre cumparatori.
696. Divizarea pietei in ampla si restransa se face dupa:

A) numarul de participanti la tranzactie;
B) caracterul concurentei;
C) comportamentul agentilor economici pe piata;
D) locul de desfasurare a tranzactiilor;
E) obiectul tranzactiilor.
697. Exista mai multe cauze economice care reduc sau elimina concurenta. In legatura cu acest
aspect un raspuns nu este corect:
A) existenta unor structuri ce limiteaza concurenta;
B) posibilitatea aparitiei unui monopol natural;
C) toate cele trei cauze enumerate;
D) numai primele doua cauze enumerate;
E) existenta unor comportamente pe piata care afecteaza concurenta.
698. Nu reprezinta practica privitoare la preturi, susceptibile sa influenteze raporturile de

concurenta:
A) preturile recomandate;
B) vanzarile in pierderi;
C) vanzarile cu pret redus;
D) vanzarile exceptionale;
E) preturile impuse.
699. Analiza oportunitatii si eficientei economice a noului produs se desfasoara pe baza

urmatoarelor obiective, dintre care numai unul este corect:
A) cresterea eficientei produselor noi la import fata de produsele exportate;
B) utilizarea in proportii mai mici a resurselor refolosibile;
C) cresterea gradului de utilizare a resurselor si majorarea importurilor;
D) asigurarea la beneficiar, la efect util egal a unor cheltuieli mai mari;
E) folosirea intr-o masura mai mare a resurselor refolosibile.
700. Daca indicele de variabilitate este supraunitar atunci cheltuielile de productie variabile sunt:
A) degresive;
B) regresive;
C) flexibile;
D) progresive;
E) proportionale.
701. In intervalul T0 - T1 pretul unui bun se majoreaza de la 50000 lei la 75000 lei in timp ce
asistam la o diminuare a cererii de la 20 buc. La 18 buc. Bunul in cauza este:
A) cu cerere de elasticitate unitara in raport de pret;
B) cu cerere perfect elastica in raport de pret;
C) cu cerere perfect inelastica in raport de pret;
D) cu cerere elastica in raport de pret;
E) cu cerere inelastica in raport de pret.
702. PG FARA TVA + ACA + TVA reprezinta:

A) pret de export;
B) pret de deviz;
C) pret de comercializare cu amanuntul;
D) tarif;
E) pret de comercializare de gros.
703. Pe piata unui bun exista urmatoarea situatie privind cererea, oferta si pretul:
Pret Cerere Oferta
100 mii u.m. 1000 b 600 b
150 mii u.m. 900 b 700 b
200 mii u.m. 800 b 800 b
250 mii u.m. 700 b 900 b
300 mii u.m. 600 b 1000 b
Daca pentru pretul de 100 mii u.m. oferta se majoreaza de la 600 b la 800 b, atunci noul pret de
echilibru va fi:
A) 100 mii u.m.;
B) 200 mii u.m.;
C) 250 mii u.m.;
D) 300 mii u.m.;
E) 150 mii u.m.
704. Revenirea la o noua stare de echilibru cand cererea creste si oferta este fixa se realizeaza prin:
A) scaderea pretului sau sporirea ofertei;
B) scaderea pretului sau micsorarea ofertei;
C) cresterea pretului sau micsorarea ofertei;
D) mentinerea constanta a pretului sau sporirea ofertei;
E) cresterea pretului sau sporirea ofertei.
705. In determinarea pretului unui produs de export nu trebuie sa se tina seama de:
A) cererea pentru un anumit produs;
B) reglementarile in materie de fixare a pretului si de protectie a concurentei;
C) pretul de cost al produsului;
D) zona geografica din care face parte posibilul client;
E) strategia firmei.
706. In Romania in perioada 1990-2003, evolutia raportului intre preturile din industrie fata de cele
din agricultura a reflectat:
A) o apropiere tot mai accentuata fata de preocuparile existente fata de agricultura in Uniunea Europeana;
B) o grija mereu sporita a guvernelor manifestata fata de agricultura;
C) o ameliorare a industriei si serviciilor din amontele activitatii agricole;
D) o imbunatatire a exportului de produse agricole;
E) o adancire a subdezvoltarii in agricultura.
30%, cu cate procente se vor modifica in acest interval de timp costurile variabile:
A) cu 45%;
B) cu 40%;
C) cu 10%;
D) cu 30%;
E) cu 20%.
708. Dintre urmatoarele trasaturi una nu apartine produselor etalon din productia interna:
A) caracterul productiei produsului etalon sa corespunda cu cel al productiei noului produs:
B) produsul etalon sa aiba o pondere apreciabila in productia intreprinderii;
C) sa nu fie solicitat pe piata;
D) pretul produsului etalon sa se afle intr-un raport corespunzator cu preturile produselor din grupa.
E) sa fie de fabricatie curenta
709. Divizarea pietei in piata locala, piata regionala si piata mondiala se face dupa:
A) caracterul concurentei;
B) comportamentul agentilor economici pe piata
C) obiectul tranzactiilor
D) locul de desfasurare a tranzactiilor
E) numarul de participanti la tranzactie
710. Printre factorii care fac sa existe mai multe tipuri de concurenta se numara si:
A) subventionarea de catre stat a unor domenii de activitate economica ineficienta;
B) gradul de transparenta al pietei;
D) realizarea de fuziuni ce distorsioneaza concurenta;
E) accesul liber pe piata
711. Bunurile, in general, se clasifica dupa mai multe criterii:

1) dupa forma de existenta;
2) dupa modul cum circula;
3) dupa destinatie;
4) dupa provenienta;
5) dupa modul de repartizare
6) pe articole de calculatie
A) (1;2;3;4)
B) (2;3;4;5)
C) (1;3;5;6)
D) (3;4;5;6)
E) (1;3;4)
712. Dupa natura lor operatiunile pot fi :

A) operatiuni durabile;
B) operatiuni imprumutate
C) operatiuni de repartitie
D) operatiuni intermediare
E) operatiuni marfare
713. Dintre urmatoarele enunturi selectati trasaturile economiei de piata:

1) majoritatea preturilor se formeaza in mod liber pe baza mecanismelor pietei;
2) piata concurentiala este cea care regleaza activitatea economica;
3) limitarea sau controlul productiei, disttibutiei, dezvoltarii tehnologice sau investitiilor
4) pluralismul formelor de proprietate , egale in fata legii, in cadrul carora ponderea principala o
detine proprietatea privata;
5) impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare pe criteriul territorial;
6) statul democrat, de drept vegheaza la respectarea regulilor de functionare a pietei, ca si asupra
institutilor juridice si economice.
A) (1;2;3)
B) (2;4;5;6)
C) (1;5;6)
D) (1;2;4;6)
E) (2;4;5)
714. Ansamblul de fapte, actiuni si relatii existente intre diverse grupuri de agenti, in inlantuirea si
continuitatea lor desemneaza:
A) sistemul economic;
B) circuitul economic
C) fluxul economic
D) zona economica
E) sectorul economic
715. Mandatul de membru al Consilului Concurentei inceteaza:

1) la expirarea duratei;
2) prin demisie
3) prin deces
4) prin revocare
5) la survenirea unei incompatibilitati sau a unui impediment;
A) (1;2.3)
B) (2;3;5)
C) (1;2; 4;5)
D) (1;2;3;4;5)
E) (1;2;3;4)
716. Consilul Concurentei adopta reglementari privind:

1) regimul dispenselor;
2) personalul de investigatie, ancheta si control;
3) constatarea si aplicarea sanctiunilor prevazute de legea finantelor publice
4) autorizarea concentrarilor economice
5) regimul disciplinar al personalului
A) (1;3;4;5)
B) (1;2;4;5)
C) (2;3;4;5)
D) (1;2;3;4)
E) (1;2;3)
717. Piata este definita prin urmatoarele elemente:

1) spatiul economic in care se intalnesc si actioneaza cumparatorii si vanzatorii;
2) locul de intalnire la un moment dat a dorintelor cumparatoilor cu dorintele vanzatorilor;
3) un ansamblu de mijloace de comunicatie prin care vanzatorii si cumparatorii se informeaza
reciproc
4) totalitatea relatilor de vanzare in legatura cu spatial economic in care au loc: cerere, oferta,
concurenta , pret;
5) locul de manifestare a concurentei
A) (1;4)
B) (1,2,3,.4)
C) (3;4;5)
D) (1;2;3;4;5)
E) (2;5)
718. Bunurile sunt marfare si nonmarfare dupa:

A) gradul de prelucrare;
B) rolul lor in activitatea economica
C) modul cum circula
D) apartenenta
E) durata de functionare
719. Nu reprezinta o functie a pietei:

A) importanta sursa informationala pentru toate categoriile de agenti economici;
B) reglarea economiei, repartizarea resurselor pentru producerea bunurilor de care societatea are nevoie
C) monitorizarea tuturor tranzactiilor economice neviabile;
D) validarea prin mijloace specifice a eficientei sau neeficientei unor activitati.
720. Principalele functii ale pretului sunt:

1) principala sursa de informatii pentru agentii economici asupra ofertei si a cererii, asupra
comportamentului vanzatorilor si cumparatorilor, asupra caracteristicilor si evolutiei pietei unui
bun;
2) decide eficienta sau neeficienta anumitor activitati;
3) este un instrument de distribuire si redistribuire a veniturilor in societate;
4) stimuleaza si incita intreprinzatorii sa se angajeze in afaceri;
5) monitorizarea tuturor tranzactilor economice neviabile
A) (2;4;5
B) (1;3;5)
C) (1;3;4)
D) (1;2;3)
E) (2;3;4)

1) individuala;
2) structurala;
3) de piata;
4) complementara;
5) totala
A) (1;2;5)
B) (1;3;5)
C) (1;4;5)
D) (3;4:5)
E) (2;4;5)
722. In afara factorului pret, asupra cererii mai actioneaza si alti factori:
1) modificarea pretului altor bunuri;
4) evenimentele social politice
5) marimea veniturilor banesti ale consumatorilor;
A) (1;2;4;6)
B) (2;3;4;
C) (1;2;5;6)
D) (1;4;5;6)
E) (1;2;3)
723. La acelasi nivel al pretului, cantitatile oferite sunt influentate si de alti factori:
1) nivelul si dinamica costului de productie;
2) evenimentele social politice;
3) previziunile privind evolutia preturilor;
A) (1;4;5;6)
B) (2;3;5;6)
C) (1;3;5;6)
D) (1;2;3;4)
E) (1;3;4;5)
724. Bunurile a coror elasticitate a cererii in functie de venit este mai mare dect 1 sunt:
A) bunuri normale;
B) bunuri superioare;
C) bunuri inferioare;
D) bunuri complementare
E) bunuri omogene
725. Principalele determinante ale elasticitatii cererii in functie de venit sunt:

1) tipul de nevoi la care produsul considerat face fata;
2) costul productiei
3) posibilitatile de stocare a bunurilor
4) nivelul mediu al venitului tarii;
5) perioada de analiza considerata
A) (1;2;4)
B) (2;3;4)
C) (4;5)
D) (1;4;5)
E) (1;2;3;4;5)
726. Elasticitatea ofertei este determinate de o serie de factori:

1) costul productiei
2) marimea venitului consumatorilor;
3) posibilitatile de stocare a bunurilor;
4) costul stocarii
5) perioda de timp de la modificarea pretului;
6) evenimentele social-politice
A) (1;2;3;4)
B) (2;4;5;6;)
C) (1;3;4;5)
D) (1;4;5;6)
E) (2;3;4)
727. In functie de instrumentele luptei de concurenta aceasta a fost departajata in

A) concurenta perfecta si imperfecta;
B) concurenta stimulativa si coercitiva;
C) concurenta perfecta si pura
D) concurenta loiala si neloiala
728. Trasaturile pietei monopoliste sunt:

reciproca a firmelor;
2) in cazul strategiei pretului firma porneste de la preturile practicate de firmele rivale;
3) diferentierea produselor din punctul de vedere al calitatii design-ului;
4) inexistenta unor restrictii la intrarea in ramura a altor intreprinderi;
5) existenta unor restrictii la intrarea in ramura a altor intreprinderi;
A) (1;3;4)
B) ( 2; 4;5)
C) (1;2;3)
D) (1;2;3;4)
E) (1,4,5)
729. Dintre urmatoarele insusiri doar una apartine cheltuielilor indirecte:

A) se pot atribui nemijlocit anumitor produse;
B) de obicei aceste cheltuieli nu sunt legate direct de fabricarea unui anumit produs ;
C) se pot repartiza direct in costul unui produs
D) sunt acelea care isi modifica volumul in mod corespunzator si in acelasi sens cu modificarea volumului
productiei
730. Dupa aparitia lor si efectul pe care-l au asupra costurilor, cheltuielile se pot grupa in:
A) fixe
B) variabile;
C) directe
D) aditionale
731. Cheltuielile aditionale cuprind:

A) cheltuieli de judecata sau arbitraj suportate de intreprindere;
B) cheltuielile cu studii de piata
C) dobanzile datorate pentru credite la banci
D) pagubele provenite din deteriorari
732. Cheltuielile fixe cuprind:

1) cheltuielile cu materii prime, materiale;
2) cheltuieli cu chirii, taxe, posta , iluminat;
3) cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe, a brevetelor, a licentelor;
4) cheltuieli cu energia si apa
5) slariile personalului de conducere si administrativ
A) (1;3;5)
B) (2;4;5)
C) (1;2;3)
D) (2;3;5)
E) (1;2;3;4;5)
733. Cheltuielile care cresc o data cu volumul productiei dar intr-o proportie mai mica decat
productia desemneaza:
A) cheltuielile de productie variabile progresive;
B) cheltuielile de productie variabile regresive
C) cheltuielile de productie variabile degresive;
D) cheltuielile de productie variabile flexibile
734. In cazul in care indicele de variabilitate este intotdeauna supraunitar avem de-a face cu:
A) cheltuieli de productie variabile progresive;
B) cheltuieli de productie variabile regresive;
C) cheltuieli de productie variabile degresive;
D) cheltuieli de productie variabile flexibile
735. Conditiile de exercitare a concurentei se refera la :

1) autonomizarea conducerii si gestiunii prin pretul liber;
2) respectarea disciplinei comerciale si fiscale;
3) complexitatea si functionalitatea pietelor dintr-o tara in alta;
4) gradul de transparenta al pietei;
5) devansarea sau cel putin echilibrarea cererii de catre oferta;
6) existenta mai multor producatori specializati in producerea si livrarea unui anumit bun
A) (1;2;5;6)
B) (1;3;4;6)
C) (2,3,4,5)
D) (1;2;3)
E) (2;3;4)
736. Printre factorii care fac sa existe mai multe tipuri de concurenta se numara:
1) numarul si puterea economica a participantilor la tranzactii
2) raportul dintre cererea si oferta de bunuri;
3) conjunctura politica si internationala;
4) facilitatile acordate sau restrictiile puse in fata celor care dorec sa intre pe o anumita piata;
5) gradul de diferentiere al bunului care satisface o anumita nevoie umana
6) gradul de transparenta a pietei
A) (1;3;4;5)
B) (2;3;4;5)
C) (1;2;3;4;5;6)
D) (1;3;5;6)
E) (2;3;4)
737. In cazul cresterii volumului fizic al productiei, costul de productie ia forma:

A) flexibila
B) proportionala;
C) regresiva
D) constanta
738. Consumatorul receptioneaza functionarea normala a concurentei prin:

1) pret;
2) usurinta in utilizare
3) costul stocarii
4) diversitatea bunurilor
5) perioada de stocare
6) cantitatea bunurilor
A) (1;2;3;5;6)
B) (3;4;5;6);
C) (1;2;4;6);
D) (1;2)
E) (1;2;3)
739. Costul marginal se clasifica in:

A) cost marginal mediu
B) cost marginal complementar
C) cost marginal unitar
D) cost marginal additional
740. Rolul costurilor marginale consta in aceea ca:

1) inlatura productia suplimentara care reduce eficienta;
2) distribuie si redistribuie veniturile in societate
3) face posibila cea mai eficienta compunere a programului de productie;
4) are un rol important in formarea pretului de echilibru;
5) promoveaza productia suplimentara care imbunatateste eficienta
A) (1;3;5)
B) (1;2;5)
C) ( 2;3;4)
D) (2;3)
E) (1;5)
741. Zonele de cheltuieli sunt reprezentate de urma toarele nivele:

1) sectia de productie;
2) atelierul de productie
3) centrele de productie
4) aparatul administrativ si de conducere
5) activitatea de aprovizionare si de desfacere
A) (1;2;3;4;5)
B) (2;3;4)
C) (1;3;5)
D) (1;2;3)
E) (1;4;5)
742. Principalii factori care determina modificari ale costului unitar sunt:
1) preturile materilor prime, ale combustibilior
2) cotele cheltuielilor indirecte
3) cotele cheltuielilor directe
4) indicele productivitatii muncii;
5) salariile si alte drepturi de personal
A) (1;2;3;4;5)
B) (1;2;3)
C) (3;4;5)
D) (1;2;4;5)
E) (2;4;5)
743. In lupta impotriva inflatiei se pot folosi urmatoarele strategii:

1) blocajul preturilor
2) blocajul monedei
3) blocajul cheltuielilor publice
4) blocajul pietei
5) blocajul veniturilor si cheltuiellor
A) (1;3;4;5)
B) (1;2;3;5)
C) ( 1;3;4)
D) (1;2;4)
E) 1;2;3;4;5)
744. Nu se pot considera produse noi:

1) produsele asimilate si fabricate si de alte unitati;
2) produsele la care modificarile sunt minime, neesentiale
3) acelea la care la care modificarile sunt majore si aduc avantaje producatorilor si beneficiarilor
4) acelea care nu prezinta caracteristici diferite confirmate de beneficiari;
5) produsele etalon
A) (1;3;4;
B) (1;2;4)
C) (1;2;3;4)
D) (1;3;5)
E) (2;3;4;5)
745. Producatorul pentru a stabilii pretul noului produs trebuie sa parcurga urmatoarele etape:
1) estimarea ofertei pentru produsul nou;
2) estimarea cererii pt noul produs
3) precizarea strategiei de promovare a produsului
4) determinarea pretului extern al produsului
5) alegerea canelelor de distributie
A) (1;3;4)
B) (2;4;5)
C) (2;3;5)
D) (1;2;3)
E) (3;5)
746. Dupa obiectul tranzactilor se disting:

A) piata locala
B) piata ampla
C) piata restransa
D) piata valutara
E) piata cu concurenta perfecta
747. Principalele instrumente economice ale luptei de concurenta sunt:

1) reducerea costurilor bunurilor sub cele ale concurentilor;
2) ridicarea calitatii bunurilor
3) furnizarea de informatii generale pentru toti clientii
4) sponsorizarea unor actiuni sociale de interes local sau national
5) acordarea unor facilitati clientilor
A) (2;3;4)
B) (1;2;5)
C) (3;4;5)
D) (1;2)
E) (1;4)
748. Produsul etalon din productia interna trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:
1) sa fie solicitat pe piata
2) sa fie de fabricatie curenta;
3) sa aiba o pondere nesemnificativa in productia intreprinderii;
4) caracterul productiei produsului etalomn sa corespunda cu caracterul productiei noului produs
5) sa aiba o pondere apreciabila in productia intreprinderii
A) (1;2;3)
B) (2;4;5)
C) (1;2;4;5)
D) (1;3;4)
E) (1;2;3;4)
749. Pretul unui produs de export este influentat de:

1) cerere;
2) strategia firmei
3) pretul de cost al produsului;
4) concurenta si strategia sa de pret
5) reglementarile in materie de fixare a pretului si de protectie a concurentei;
A) (3;4;5)
B) (1;2;3;4;5)
C) (2;3;4;5)
D) (1;3;4;5)
E) (1;2;3;4)
750. Sunt intalnite mai multe tipuri de strategii de pret:

1) pe baza de costuri
2) pe baza de cerere
3) pe baza de oferta
4) in functie de concurenta
5) pe baza cheltuielilor fixe totale
A) (1;2;4)
B) (1;2;3)
C) (2;3;5)
D) (1;2;3;4)
E) (1;2;3;4;5)
751. De-a lungul timpului sistemele economice au fost grupate in:

1) deschise si inchise
2) de piata libere
3) de piata dirijiste
4) capitaliste
5) centralizate
A) (2;3)
B) (1;2;3;4;5)
C) (3;4;5)
D) (1;2;4)
E) (2;3;4)
752. Economia contemporana este constituita din mai multe componente:

1) bunurile economice
2) nevoile sociale;
2) agentii economici;
3) operatiuniile
4) serviciile
A) (1;3;5)
B) (2;3;4)
C) (1;3;4)
D) (1;3)
E) (1;2;3;4;5)
753. Preturile ce rezulta din confruntarea ofertei de pret din partea mai multor agenti economici
sunt :
A) preturi discriminatorii;
B) preturiale burse
C) preturidiferentiate;
D) preturi de licitatie
754. Nu reprezinta o functie a pretului:

A) un instrument de distribuire si redistribuire a veniturilor in societate
B) stimuleaza si incita intreprinzatorii sa se angajeze in afaceri;
C) decide eficienta sau neeficienta anumitor activitati
D) principala sursa de informatii pentru agentii economici asupra ofertei si a cererii, asupra comportamentului
vanzatorilor si cumparatorilor, asupra caracteristicilor si evolutiei pietei unui bun;
755. Concurenta perfecta se bazeaza pe:

1) atomicitatea participantiilor la tranzactii;
2) omogenitatea bunurilor;
3) transparenta perfecta a informatiilor pietei privitoare la cantitatiile oferite si cerute;
4) intrarea libera intr-o activitate,accesibilitatea noilor producatori intr-o anumita rmura
reciproca a firmelor
A) (1;3;5)
B) (1;3;4;5)
C) (2;3;4;5)
D) (1;2;3;4)
E) (2:3:4)

In anul 2005 se cunosc:
Q0 {productia) = 1000
CV0 (costuri variabile)= 3000
In anul 2006 avem:
Q1 = 3000
CV1= 6000
A) 2;
B) 1,5
C) 1
D) 3,5
E) 0,5
757. Pretul propus de producator pentru negociere cu cumparatorii este format din costul
___________ si marja beneficiului.
A) marginal ;
B) mediu
C) total;
D) unitar
E) aditional;
758. Elasticitatea incrucisata se calculeaza pentru bunurile substituibile sau intersanjabile si pentru
bunurile asociabile sau _____________.
A) diferentiate
B) nesubstituibile
C) complementare
D) marfare
E) aditionale
759. Atunci cand concurenta este ___________ intre cumparatori asistam pe piata la cresterea
preturilor.
A) scazuta;
B) puternica;
C) perfecta;
D) loiala;
E) neloiala
760. Vanzarea cu rabat este un procedeu normal de concurenta, daca pierderea ______ este
compensata de cresterea cantitatii vandute.
A) lichiditatii
B) calitatii
C) solvabilitatii
D) profitului
E) pretului
761. Oligopolul este o forma a concurentei __________ caracterizata prin existenta unui numar mic
de firme ce produc bunuri similare sau diferentiate, firme ce reusesc sa influenteze formarea
pretului in scopul maximizarii profitului datorita ponderii pe care o detin in ansamblul ofertei.
A) perfecte
B) loiale
C) neloiale
D) imperfecte
E) mixte
762. Factorul _____________ ofera omului, activitatii sale economice, suportul pe care sa
desfasoare activitatea precum si diferitele resurse materiale.
A) munca
B) capital
C) progres-stintific
D) material
E) pamant
763. Cheltuielile fixe sunt cheltuielile care au indicele de variabilitate _________.

A) zero
B) subunitar
C) supraunitar
D) constant
E) maxim
764. _________ reprezinta un instrument de distribuire si redistribuire a veniturilor in societate.

A) Piata
B) Profitul
C) Pretul
D) Costul
E) Concurenta
765. Concurenta __________ consta in acordarea unor stimulente deosebite clientilor, in utilizarea
A) perfecta
B) neloiala
C) loiala
D) imperfecta
E) mixta
766. Cheltuielile _________ se particularizeaza prin aceea ca marimea lor ramane ralativ
neschimbata sau se modifica in proportii neinsemnate in cazul cresterii sau scaderii productiei.
A) salariale
B) variabile
C) preliminarii
D) fixe
E) materiale
767. Produsele ________ sunt comparabile cu cele existente pe piata, atat din punct de vedere
tehnic cat si al preturilor.
A) vechi
B) noi
C) etalon
D) materiale
E) structurale
768. Preturile ________ sunt interzise, nefiind justificate de diferentele corespunzatoare ale
costului.
A) libere
B) impuse
C) diferentiate
D) discriminatorii
E) promotionale
769. Curba ofertei leaga punctele in care oferta depinde de pretul ________ la care aceasta
reactioneaza.
A) maxim
B) asteptat
C) minim
D) mediu
E) prognozat
770. Pragul rentabilitatii produsului unei intreprinderi reprezinta punctul marcat pe curba costului
mediu, in care pentru un anumit nivel al cifrei de afaceri, pretul este egal cu costul mediu si deci
profitul este ____ .
A) constant
B) minim
C) maxim
D) nul
E) variabil
771. Profitul este maxim pentru acel volum al productiei pentru care costul _____ al produsului
A) marginal
B) mediu
C) suplimentar
D) total
E) maxim
772. Bunurile _________ sunt bunurile al caror consum scade in marime relativa cand venitul
A) superioare
B) normale
C) inferioare
D) proprii
E) primare
773. Costurile marginale simple sunt formate din cheltuielile proportionale si sunt ocazionate de
productia aditionala in conditiile utilizarii unei capacitati de productie _____.
A) extinse
B) variabile
C) constante
D) minime
E) maxime
774. Costurile marginale promoveaza productia suplimentara care imbunatateste ______.

A) eficienta
B) eficacitatea
C) pretul
D) profitul
E) oferta
775. Piata cu concurenta monopsonista reprezinta o varianta a pietei cu concurenta _________.

A) imperfecta
B) perfecta
C) loiala
D) neloiala
E) oligopolista
776. Operatiunea de _________ economica are loc atunci cand doi sau mai multi agenti economici,
A) consolidare
B) corelare
C) conversiune
D) concentrare
E) capitalizare
777. Piata este o institutie ________, un rezultat al activitatii umane, al interactiunii dintre membrii
societatii care se supun unor reguli de comportament.
A) sociala
B) publica
C) economica
D) autonoma
E) moderna
778. Principalul rezultat al _____________ este beneficiul adus cumparatorilor prin producerea si
oferirea bunurilor cerute.
A) pietei
B) concurentei
C) concentrarii
D) cererii
E) ofertei
779. Operatiunile de recalculare au la baza metodele de ___________ a costului.

A) calculare
B) inlantuire
C) substituire
D) calculatie
E) extrapolare
780. Piata muncii si piata ___________ reprezinta o clasificare a pietii dupa obiectul tranzactiilor.
A) ampla
B) restransa
C) valutara
D) locala
E) mondiala
781. In concurenta ________, agentii economici nu pot influenta miscarea pretului , care este
pentru ei un factor exterior la care trebuie sa se adapteze.
A) perfecta
B) imperfecta
C) loiala
D) neloiala
E) monopolista
782. Oferta este ______ atunci cand unui anumit procent de modificare a pretului unitar ii
A) inelastica
B) constanta
C) elastica
D) maxima
E) minima
783. Operatiunile de concentrare economica se apreciaza in functie de urmatoarele criterii:

1) cota de piata detinuta de agentii in cauza;
2) contributia la progresul tehnic si economic;
3) masura in care sunt afectate interesele beneficiarilor sau ale consumatorilor;
4) organizarea si functionarea agentilor economici;
5) planul de masuri financiare pentru viitor al agentilor
A) (1,3,4);
B) (2,3,5);
C) (1,3,4);
D) (1,2,3);
E) (1,4,5)
784. Organele de conducere si decizie ale Consilului concurentei sunt:

1) ministrii;
2) plenul;
3) comisiile;
4) vicepresedintele;
5) presedintele
A) (1,4,5);
B) (2,3,4);
C) (2,3,5);
D) (1,2,3);
E) (3,4,5)
785. Sunt considerate practici anticoncurentiale in domeniul concurentei:

1) limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarilor tehnologice;
2) eliminarea de pe piata a altor concurenti;
3) impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare;
4) participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii;
5) necesitatea de a mentine si a dezvolta concurenta
A) (1,3,4,5);
B) (2,3,4,5);
C) (1,2,3,4,5);
D) (1,3,4);
E) (1,2,3,4)
786. Plenul Consilului Concurentei examineaza:

1) rapoartele de investigatie;
2) autorizarea concentrarilor economice;
3) raportul lunar asupra situatiei concurentei;
4) raportul luna asupra situatiei patrimoniale;
5) autorizarea asocierilor economice
A) (2,3,5);
B) (1,2,3);
C) (1,4,5);
D) (1,2,3,4,5);
E) (3,4,5)
787. Nu reprezinta o Directie de specialitate a Consilului Concurentei:

A) Directia Monitorizare Teritoriala;
B) Directia Ajutor de Stat;
C) Directia Cercetare-Sinteze;
D) Directia Buget-Resurse Umane;
E) Directia Relatii Externe si Integrare Europeana
788. Atunci cand concurenta este puternica intre cumparatori asistam pe piata la __________
preturilor.
A) scaderea
B) cresterea
C) descompunerea
D) mentinerea
E) liberalizarea
789. Preturile ___________ sunt cele formate prin negocieri si stabilite prin contractele incheiate
intre agentii economici sau afisate pentru marfurile expuse pentru vanzari sau pentru care se face
A) negociate
B) discriminatorii
C) promotionale
D) en gros
E) libere
790. Vanzarile cu prima insotite de cadouri si vanzarile pe credit fac parte din categoria
vanzarilor__________.
A) en gross
B) libere
C) promotionale
D) concurentiale
E) anticoncurentiale
791. Produsele ___________ sunt produse similare existente in productia indigena sau provenite
din import, cu care se pot compara noile produse in vederea fundamentarii si stabilirii preturilor
acestora.
A) promotionale
B) libere
C) rabat
D) etalon
E) concurentiale
cumparatori si ________ practicat de producatori.
A) adaosul
B) profitul
C) pretul
D) serviciul
E) discountul
793. Costul _________ este acel cost care apare din fabricarea ultimei unitati de produs luat in
considerare sau este expresia valorica a consumurilor ocazionate de o unitate aditionala de produs.
A) mediu
B) unitar
C) marginal
D) progresiv
E) fix
794. In materia protectiei concurentei economice, investigatia reprezinta:

Consiliul Concurentei trebuie sa acorde aviz sau sa certifice noninterventia.
B) procedura specifica de constatare a actelor si faptelor incriminate de Legea Concurentei.
C) act emis de Consiliul Concurentei ca hotarare in plen, in legatura cu un anumit act sau fapt privind concurenta.
interventiei autoritatii competente.
E) act sau fapte incriminate de Legea Concurentei datorita efectelor asupra concurentei si a mediului
concurential.

Consiliul Concurentei trebuie sa acorde aviz sau sa certifice noninterventia
B) procedura specifica de constatare a actelor si faptelor incriminate de Legea Concurentei
C) stabilirea unei valori minime a nivelului cifrei de afaceri pana la care concentrarile economice nu fac obiectul
interventiei autoritatii competente
D) acte sau fapte incriminate in Legea Concurentei datorita efectelor asupra concurentei si a mediului
concurential
E) act emis de Consiliul Concurentei ca hotarare in plen, in legatura cu un anumit act sau o fapta privind
concurenta
796. Politica unui stat de protejare a concurentei economice este:

A. o componenta a politicii industriale
B. o modalitate de corectare a dezechilibrelor economice
C. o modalitate de corectare a deficientelor pietei
D. materializata in reglementari care reprima practicile monopoliste
E. materializata in reglementari privind concurenta neloiala.
A) A+B+C+D+E
B) A+C+D+E
C) B+C+D
D) A+B+D
E) C+D+E

importate
tara de origine.
C. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta marja de dumping
similare
E. are rolul sa neutralizeze efectul subventiilor asupra pretului produselor importate
A) A+B+C
B) A+C
C) B+C
D) C+E
E) D+E
798. Consiliul Concurentei:

A. are statut de institutie de specialitate in materia protectiei concurentei, in subordinea
Guvernului.
B. are statut de institutie de specialitate in materia protectiei concurentei, in subordinea
Parlamentului
C. are statut de autoritate independenta in materia protectiei concurentei
D. are competenta contencioasa
E. adopta regulamente si instructiuni care sunt puse in aplicare prin Ordinul Presedintelui
Consiliului Concurentei
F. adopta regulamente si instructiuni care sunt puse in aplicare, in urma avizului Consiliului
Legislativ, prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei
A) A+D+E
B) C+D+F
C) B+D+F
D) C+D+E
E) B+F

A) folosirea in mod abuziv a pozitiei dominante pe o piata
B) constituirea pozitiei dominante pe o piata
C) existenta pozitiei dominante, indiferent daca se recurge sau nu la fapte anticoncurentiale
D) folosirea in mod abuziv a pozitiei dominante pe o piata daca agentul economic care detine aceasta pozitie cade
sub incidenta regulii de minus
800. Mandatul de membru al Consiliului Concurentei inceteaza:

A. la expirarea duratei
B. prin demisie
C. prin deces
D. prin revocare, pentru incalcarea grava a dispozitiilor Legii concurentei
A) A+B+C+D
B) A+B+C
C) B+C+D
D) A+B+D
801. Plenul Consiliului concurentei este un organ colegial format din:

A. un presedinte
B. doi presedinti
C. doi vicepresedinti
D. patru vicepresedinti
E. patru consilieri de concurenta
F. doi consilieri de concurenta
A) A+B+F
B) A+C+E
C) A+C+F
D) B+C+D
E) A+C+F
802. Scade oferta de benzina atunci cand:

A) cresc subsidiile
B) scade pretul autoturismelor
C) scad costurile de distributie
D) scade pretul benzinei
803. Piata joaca rolul de "mana invizibila" prin intermediul:

A) statului care reglementeaza disfunctionalitatile pietei
B) cererii si ofertei
C) concurentei
D) mecanismului preturilor si al concurentei
804. Pretul de echilibru poate sa creasca cand:

A) oferta scade mai putin decat creste cererea
B) cererea scade mai putin decat scade oferta
C) oferta creste si cererea scade cu aceeasi marime
D) oferta ramane constanta si cererea scade
805. Dupa locul de desfasurare a tranzactiilor avem:

A. piata locala
B. piata ampla
C. piata regionala
D. piata nationala
E. piata restransa
F. piata mondiala
A) A+B+D+F
B) A+C+E+F
C) A+C+D+F
D) B+D+E+F
E) A+D+E+F
806. In afara factorului pret, asupra ofertei mai actioneaza si alti factori:
A. nivelul si dinamica costului de productie
B. taxele si subsidiile
C. modificarile in marimile preturilor altor bunuri
D. evenimentele social- politice
E. numarul de cumparatori
F. numarul firmelor care aduc acelasi bun pe piata
G. previziunile privind evolutia preturilor
H. marimea veniturilor banesti ale consumatorilor
I. conditiile naturale
A) A+B+C+E+G+H+I
B) A+B+D+E+F+G+I
C) A+B+C+E+G+H+I
D) A+B+C+D+F+G+I
E) A+B+C+E+G+H+I
807. Cantitatea de bunuri pe care producatorii sunt dispusi si capabili sa o produca la un anumit
pret al pietei, intr-un anumit interval de timp, alti factori fiind constanti reprezinta definitia:
A) cantitatii oferite
B) cererii
C) vanzarilor totale
D) ofertei
808. Cantitatea de bunuri pe care cumparatorii sunt dispusi si capabili sa o procure la un anumit
pret al pietei, intr-un anumit interval de timp, alti factori fiind constanti, reprezinta definitia:
A) cantitatii cerute
B) ofertei
C) echilibrului
D) cererii
809. O modificare a cantitatii oferite poate fi cauzata de o modificare a:

A) pretului
B) venitului
C) tehnologiei
D) pretului resurselor
810. Daca doua produse sunt substituibile si pretul unui produs creste, cererea pentru celalalt
produs:
A) nu se schimba
B) creste
C) nu este corelata
D) scade
811. Pentru un bun normal, cresterea veniturilor consumatorilor va determina:

A) cresterea cantitatii cumparate
B) descresterea cererii
C) descresterea ofertei
D) cresterea cantitatii oferite
812. Cand elasticitatea cererii fata de pret este mai mare decat 1, cererea este:
A) unitar elastica
B) elastica
C) inelastica
D) referitoare la un bun normal
813. Cand pretul unui bun scade in mod substantial, variabilele pietei (cererea, oferta, pretul) vor
evolua (in ordine) astfel:
A) creste, creste, creste
B) scade, creste, scade
C) creste, scade, constant
D) creste, scade, creste
E) scade, scade, scade

- pretul cu ridicata fara TVA = 200 RON;
- adaosul comercial de gros = 50%;
- TVA = 19%.
Pretul de gros cu TVA in acest caz este de:
A) 200.69 RON
B) 238.5 RON
C) 357 RON
D) 386 RON
E) 338 RON

- pretul cu ridicata fara TVA = 100000 lei;
- TVA = 19%.
A) 178500 lei;
B) 166600 lei;
C) 160000 lei;
D) 150000 lei;
E) 159000 lei.

- pretul cu ridicata fara TVA = 500 RON;
- TVA = 19%.
A) 730
B) 595.2
C) 500.39
D) 695
E) 714
817. Piata reprezinta, spatiul economic in care se intalnesc si actioneaza cumparatorii si vanzatorii
(si diverse categorii de intermediari)
A) True
B) False
A) True
B) False
ofertanti, pentru a atrage de partea lor clientela
A) True
B) False
820. Concurenta se impune in procesul dezvoltarii numai pe cale stimulativa

A) True
B) False
care este cu atat mai mare, cu cat pretul este mai mare
A) True
B) False
822. Dupa obiectul tranzactiilor distingem urmatoarele forme de piete: a. piata monetara; b. piata
regionala; c. piata financiara (a capitalurilor); d. piata valutara; e. piata prodfactorilor.
A) a+b+e;
B) a+b+c+e;
C) a+b+c+d+e;
D) a+c+d+e.
823. Dupa locul de desfasurare a tranzactiilor, deosebim urmatoarele forme de piete: a. piata locala;
b. piata valutara; c. piata regionala; d. piata nationala; e. piata ampla.
A) a+b+e;
B) a+e;
C) a+c+d;
D) b+c+e.
824. Piata relevanta:

a. reuneste produsul fara a tine cont de produsele substituibile si aria geografica pe care acesta se
produce si se comercializeaza;
b. reuneste produsul, luand in considerare si produsele substituibile, precum si piata geografica a
acestuia;
c. permite identificarea produselor si agentilor economici aflati in concurenta directa;
d. definirea acesteia este facultati va in aplicarea prevederilor legale privind concurenta;
e. este o notiune folosita numai pentru a identifica efectele unei concentrari economice.
A) a+d;
B) b+e;
C) b+c;
D) c+d.
825. Piata geografica se defineste analizand:

a. caracteristicile produselor;
b. agentii economici implicati in producerea/comercializarea produsului;
c. posibilitatea pe care o au anumiti producatori, ca intr-o perioada rezonabila de timp, sa poata
oferi produse substituibile pentru produsul analizat;
d. pretul la care produsul este oferit;
e. teritoriul pe care sunt localizati agentii economici producatorii comercianti;
f. cat de acceptabil este producerea produsului analizat, din punct de vedere economic, pentru un
agent economic;
g. omogenitatea conditiilor de concurenta pe teritoriul identificat.
A) a+c+e;
B) b+d+g;
C) c+e+g;
D) c+d+e+g;
E) b+e+g.

B) pret;
C) cumparatori;
D) tranzactii;
E) vanzatori.
827. Din elementele enumerate, unul nu este esential pentru existenta pietei:
A) legaturi directe de vanzare-cumparare intre unitatile economice;
B) existenta unor unitati economice autonome;
C) manifestarea libera a concurentei economice curente si active;
D) existenta pretului liber;
E) legaturi mediate de vanzare-cumparare intre unitatile economice
828. Concurenta neloiala presupune utilizarea nediscriminatorie de catre agentii economici

ofertanti a unora dintre instrumentele amintite, in conditiile accesului liber pe piata si ale
respectarii legalitatii?
A) True
B) False
829. Consiliul Concurentei are statul de autoritate independenta in materia protectiei concurentei?
A) True
B) False
830. Consiliul Concurentei este un organism administrativ?

A) True
B) False
831. Consiliul Concurentei este condus de o structura colegiala, formata din 7 membrii: un
presedinte, 2 vicepresedinti si 4 consilieri de concurenta?
A) True
B) False
832. Consiliul Concurentei dispune de competenta consultativa si contencioasa?

A) True
B) False
833. In materia protectiei concurentei economice, investigatia reprezinta:

A) procedura prin care se aduce la cunostiinta autoritatii concurentei un comportament pe piata pentru care
C) act emis de Consiliul Concurentei ca hotarare In plen, In legatura cu un anumit act sau fapt privind
concurenta;
concurential.
834. In materia concurentei economice, decizia Consiliului Concurentei reprezinta:

C) act emis de Consiliul Concurentei ca hotarare in plen, in legatura cu un anumit act sau fapt privind concurenta;
concurential.
835. In materia concurentei economice, notificarea reprezinta:

C) act emis de Consiliul Concurentei ca hotarare in plen, in legatura cu un anumit act sau fapt privind concurenta;
concurential.

C) act emis de Consiliul Concurentei ca hotarare in plen, in legatura cu un anumit act sau o fapta privind
concurenta;
concurential.
837. Consiliul Concurentei:

a. are statut de institutie de specialitate in materia protectiei concurentei, in subordinea
Guvernului;
b. are statut de institutie de specialitate in materia protectei concurentei, in subordinea
Parlamentului;
c. are statut de autoritate independenta in materia protectiei concurentei;
d. are competenta contencioasa;
e.adopta regulamente si instructiuni care sunt puse in aplicare prin Ordinul Presedintelui Consiliului
Concurentei;
f. adopta regulamente si instructiuni care sunt puse in aplicare, in urma avizului Consiliului
Legislativ, prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei.
A) a+d+e;
B) c+d+f;
C) b+d+f;
D) c+d+e;
E) b+f.
838. Politica unui stat de protejare a concurentei economice este:

a.o componenta a politicii industriale;
b.o modalitate de corectare a dezechilibrelor economice;
c.o modalitate de corectare a deficientelor pietei;
d.materializata in reglementari care reprima practicile monopoliste;
e.materializata in reglementari privind concurenta neloiala.
A) a+b+c+d+e;
B) a+c+d+e;
C) b+c+d+e;
D) a+d+e;
E) c+d+e.
839. Concurenta eficienta sau practicabila:

a. corespunde unei abordari teoretice in care concurenta este un scop in sine;
b. reprezinta orice act sau fapt care corespunde uzantelor cinstite in activitatea comerciala sau
industriala;
c. presupune ca accesul agentilor economici pe piata sa fie liber;
d. defineste un concept care nu are relevanta pentru prevederile Tratatului de la Roma;
e. presupune ca preturile sa fie rezultatul, in principal, al unor masuri cu caracter administrativ;
f. presupune ca utilizatorii si consumatorii sa beneficieze de un grad satisfacator de libertate in
alegerea furnizorului si a marfurilor.
A) a+c+e;
B) b+d+e+f;
C) a+b+d+e;
D) c+f;
E) a+c+e+f.

a. reprezinta o masura de protejare a producatorilor nationali de concurenta neloiala a produselor
importate;
b. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta valoarea subventiei acordate in
tara de origine;
c. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta marja de dumping;
d. se instituie pentru a impiedica importul unor produse in cantitati sau in conditii de natura sa
similare;
e. are rolul sa neutralizeze efectul subventiilor asupra pretului produselor importate.
A) a+b+d;
B) a+c;
C) a+c+d;
D) b+d+e;
E) c+d+e.
841. Taxa compensatorie:

a. reprezinta o masura de protejare a producatorilor nationali de concurenta neloiala a produselor
importate;
b. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta valoarea subventiei acordate in
tara de origine;
c. nivelul acesteia are ca limita maxima suma estimata a reprezenta marja de dumping;
d. se instituie pentru a impiedica importul unor produse in cantitati sau in conditii de natura sa
similare;
e. are ca rol sa neutralizeze efectul subventiilor asupra pretului produselor importate
A) a+b+e;
B) a+c+d;
C) b+c+e;
D) b+d+e;
E) a+c+e.
842. "Din punct de vedere al continutului economic, categoria ... de pret semnifica expresia ... a
valorii bunurilor si serviciilor care fac obiectul schimbului pe piata"
A) ECONOMICA... BANEASCA
843. Pretul nu se limiteaza doar la valoarea bunurilor si serviciilor care fac obiectul schimbului, ci
cuprinde in sfera sa si alte acte si fapte, adica:
a) pretul actiunilor;
b) pretul obligatiunilor si al altor titluri de valoare;
c) pretul capitalului imprumutat;
d) pretul locatiilor de gestiune;
e) pretul de livrare.
A) a+b+c+d;
B) b+c+d+e;
C) a+c+e;
D) b+d+e.
844. Referitor la factorii de formare a valorii preturilor, au existat mai multe curente de gandire,
astfel:
a) Teoria nonvalorii munca;
b) Teoria utilitatii marginale;
c) Teoria valorii munca;
d) Teoria valorii munca sustinuta de Marx.
A) a+b+c+d;
B) b+c+d;
C) a+c+d;
D) c+d.
845. Teoria valorii munca a fost elaborata si sustinuta de reprezentantii economiei politice engleze:
a) William Petty;
b) Adam Smith;
c) Karl Marx;
d) David Ricardo.
A) a+b+c;
B) b+c+d;
C) a+b+d;
D) b+d.
846. Principalele functii indeplinite de pret intr-o economie de piata sunt urmatoarele:
A) Functia de formare a pretului cu amanuntul;
B) Functia de formare a pretului cu ridicata;
C) Functia de calcul si masurare a cheltuielilor si rezultatelor.
847. Principalele functii indeplinite de pret intr-o economie de piata sunt urmatoarele:
a) Functia de informare a agentilor economici;
b) Functia de stimulare a agentilor economici producatori;
c) Functia de parghie economica;
d) Functia de distribuire a veniturilor statului.
A) a+b+c;
B) b+c+d;
C) a+b+c+d;
D) a+c+d.
848. In practica economica se folosesc mai multe categorii de preturi astfel:

A) tarife;
B) preturi cu ridicata;
C) preturi cu amanuntul;
D) Pretul muncii sociale.
849. "Preturile ... sunt preturile care se negociaza si la care circula produsele, in general, intre
agentii economici."
A) CU RIDICATA
850. "Preturile ... sunt preturile la care se desfac sau se revand populatiei diferite produse ..."
A) CU AMANUNTUL
851. "Tarifele reprezinta ... de preturi care se practica intr-un anumit domeniu specific de activitate,
in domeniul prestarilor ...."
A) CATEGORIA ... DE SERVICII
852. Preturile cu ridicata ale produselor provenite din import (PPI), sunt formate din:
a) valoarea in vama;
b) taxa vamala;
c) accize (dupa caz);
d) alte taxe si impozit pe profit.
A) a+b+c;
B) a+b+c+d;
C) b+c+d;
D) a+c+d.
853. Intre diferitele preturi exista o diversitate de raporturi grupate in:

a) legaturi;
b) divergente;
c) corelatii;
d) interdependente.
A) a+b+c;
B) b+c+d;
C) a+b+d;
D) a+c+d.
854. Corelatiile dintre preturi pot fi:

A) cu caracter analitic si sintetic;
B) cu caracter general si special;
C) de succesiune sau reciproce.
855. Interdependentele dintre preturi pot fi:

A) cu caracter general;
B) cu caracter special;
C) de succesiune si reciproce.
856. "Taxa pe valoarea adaugata este un impozit ... care cuprinde toate fazele circuitului economic,
respectiv productia, serviciile si distributia pana la vanzarile catre consumatorii ...."
A) INDIRECT ... FINALI
857. In Romania se afla urmatoarele cote TVA:

A) zero, 9% si 25%;
B) 9%, 16% si 25%;
C) 16% si 25%;
D) operatiuni scutite cu sau fara drept de deducere, 9% si 25%.
858. Fixarea preturilor se face astfel:

a) Fixarea pretului pornind de la cost;
b) Fixarea pretului pe baza cererii;
c) Fixarea pretului pe baza competitiei;
d) Fixarea pretului pe baza ofertei.
A) a+b+c+d;
B) a+b+c;
C) b+c+d;
D) a+b+d.
859. Ca strategii psihologice de pret amintim:

a) Pretul incomplet;
b) Un singur pret pentru doua sau mai multe unitati de produs;
c) Pretul de prestigiu;
d) Aplicarea discountului;
e) Realizarea unei reclame agresive.
A) a+b+c;
B) a+b+c+d;
C) b+c+d;
D) a+c+d.
860. Mecanismul economic, in functie de preponderenta elementelor ce-l alcatuiesc si de natura lor,
poate fi:
a) administrativ;
b) spontan;
c) de piata;
d) strict influentat de strategie si conducere.
A) a+b+c+d;
B) a+c+d;
C) a+b+c;
D) b+c+d.
861. Formarea preturilor in economia concurentiala este guvernata de urmatoarele legitati:

a) influenta cererii si ofertei, asupra pretului;
b) influenta preturilor asupra cererii si ofertei;
c) schimbul vanzare-cumparare are loc cand cererea si oferta la un anumit bun coincid, ca marime si
tind spre echilibru;
d) interdependenta preturilor diferitelor bunuri.
A) a+b+c;
B) b+c+d;
C) a+c+d;
D) a+b+c+d.
862. Ca masuri de natura administrativa de interventie statala in formarea preturilor, amintim:

a) stabilirea unor marje de variatie a preturilor;
b) fixarea de limite minime de pret;
c) fixarea de limite maxime de pret;
d) inghetarea preturilor pe timp nelimitat.
A) a+b+c;
B) a+b+c+d;
C) b+c+d;
D) a+c+d.
863. Care din enunturile urmatoare definesc costul de productie?

A) cantitatea totala de factori de productie de care dispune firma;
B) capitalul fix si circulant al intreprinderii;
C) totalitatea cheltuielilor ocazionate de consumul de factori de productie pentru producerea si desfacerea unor
bunuri materiale si servicii;
D) consumul fizic de factori de productie.
864. Criteriile care stau la baza impartirii costurilor de productie in fixe si variabile se refera la:
A) natura activitatii economice;
B) relatia dintre consumul factorului (factorilor) de productie si volumul productiei;
C) dimensiunile activitatii economice;
D) gradul de eficienta si rentabilitate a activitatii respective.
865. Din enumerarea de mai jos marcati care sunt elementele ce nu intra in categoria costurilor
fixe:
A) salariile lucratorilor din productie;
B) amortizarea capitalului fix;
C) chiria, iluminatul si incalzitul general;
D) salariile personalului din activitatile administrative.
866. La formarea costurilor variabile nu participa:

A) cheltuielile cu materia prima;
B) cheltuielile cu combustibil, apa, energie pentru fabricatie;
C) cheltuielile cu chiria unitatii economice;
D) cheltuielile cu salariile personalului direct productiv.
867. Costurile fixe sunt acelea care:

A) nu se modifica deloc in timp;
B) sunt independente de evolutia preturilor cu care sunt cumparati factorii de productie;
C) pe termen scurt sunt independente de volumul productiei;
D) sunt subventionate de la buget si de aceea ele nu se modifica (sunt fixe).
868. Costurile variabile sunt acelea care:

A) se modifica atunci cand se modifica preturile de achizitie ale factorilor de productie;
B) se modifica in raport cu variatia volumului productiei;
C) difera de la o societate la alta;
D) se modifica in timp, de la o luna la alta.
869. Costul total mediu reprezinta:

A) pretul mediu achitat pentru achizitionarea de factori de productie;
B) consumurile de factori de productie pe unitatea de produs;
C) media aritmetica a costurilor fixe si variabile;
D) cheltuielile pentru protectia mediului.
870. Costul marginal reprezinta:

A) cheltuielile pe care le face intreprinzatorul pentru a obtine o unitate de produs;
B) sporul de cost total necesar pentru obtinerea unei unitati de produs suplimentare;
C) cheltuielile suplimentare ocazionate de cresterea cu o unitate a utilitatii marginale;
D) cheltuielile variabile suplimentare ocazionate de cresterea cu o unitate a volumului productiei
871. Sistemul informational al preturilor si tarifelor trebuie sa asigure realizarea urmatoarelor

obiective mai importante:
a) asigurarea necesarului de informatii privind preturile pe diferite trepte organizatorice;
b) cunoasterea nivelului, structurii, evolutiei si tendintelor tuturor categoriilor de preturi;
c)influentarea preturilor de catre conducerea manageriala a firmei;
d) organizarea unei evidente unitare a evolutiei preturilor, care sa permita prelucrarea manuala a
datelor.
A) a+b+c+d;
B) b+c+d;
C) a+b+c;
D) a+b.
872. In practica statistica a PIB si PIN se calculeaza in:

a) preturi curente ale fiecarui an pentru exprimarea volumului valoric;
b) preturi comparabile ca preturi practicate la stabilirea indicatorilor valorici pe o perioada mai
mare si in care s-au practicat mai multe preturi constante;
c) preturi constante intr-un viitor apropiat;
d) preturi constante, pentru exprimarea volumului fizic, inteles ca masa de valori de intrebuintare.
A) a+b+d;
B) b+c+d;
C) a+b+c+d;
D) a+c+d.
873. "Preturile ... sunt preturi practicate la stabilirea indicatorilor ... pe o perioada mai mare si in
care s-au practicat mai multe preturi ... ."
A) COMPARABILE ... VALORICI ... CONSTANTE
874. "Exprimarea in preturi ... , prin recalcularea preturilor ... in preturi ... , este necesara in vederea
asigurarii comparabilitatii acestor indicatori."
A) CONSTANTE ... CURENTE ... CONSTANTE
875. Piata reprezinta, spatiul economic in care se intalnesc si actioneaza cumparatorii si vanzatorii
(si diverse categorii de intermediari).
A) True
B) False
A) True
B) False
ofertanti, pentru a atrage de partea lor clientela.
A) True
B) False
878. Concurenta se impune in procesul dezvoltarii numai pe cale stimulativa.

A) True
B) False
879. Cererea reprezinta relatia dintre diferitele preturi posibile ale produsului si cantitatile care ar fi
cumparate pentru fiecare pret.
A) True
B) False
880. Elasticitatea cererii masoara numai variatia cererii rezultata la variatia veniturilor.
A) True
B) False
881. Elasticitatea incrucisata se calculeaza numai pentru bunurile substituibile sau intersanjabile.
A) True
B) False
882. Profitul este maxim pentru acel volum al productiei pentru care costul marginal al produsului
A) True
B) False
883. Dobanda, salariul si pretul pamantului reprezinta preturi speciale, care implica sectoare
specifice de activitate.
A) True
B) False
agentii economici sau afisate pentru marfurile expuse pentru vanzare sau pentru care se face
A) True
B) False
care este cu atat mai mare, cu cat pretul este mai mare.
A) True
B) False
A) True
B) False
887. Preturile servesc la reglarea si restabilirea echilibrului economic al intreprinderii, al economiei

in ansamblul ei.
A) True
B) False
888. Preturile sunt parghii economico-financiare numai pentru intreprinderi.

A) True
B) False
889. Preturile diferentiate sunt incriminate de cadrul legal, deoarece genereaza conditii de vanzare
diferite pentru aceleasi produse sau servicii si, mai ales, pentru avantaje acordate dupa facturare.
A) True
B) False
890. Vanzarea cu rabat este considerata un procedeu anormal de concurenta, daca pierderea
profitului este compensata cu cresterea cantitatii vandute.
A) True
B) False
891. Unul din obiectivele urmarite in procesul de corelare a preturilor produselor noi este acela de
incadrare a lor in scara preturilor produselor similare existente, in nivelul general al preturilor din
economie.
A) True
B) False
892. Sistemul de preturi reprezinta ansamblul preturilor si tarifelor care se utilizeaza in tranzactiile
dintre operatorii economici sau dintre acestia si populatie, efectuate in interiorul pietei nationale
sau in relatiile comerciale externe.
A) True
B) False
893. Preturile de deviz sunt folosite pentru determinarea pretului lucrarilor de constructie montaj si
a celor pentru reparatii capitale in constructii.
A) True
B) False
894. Cheltuielile variabile se particularizeaza prin aceea ca sunt cele a caror marime ramane relativ
neschimbata sau se modifica in proportii neinsemnate in cazul cresterii sau micsorarii volumului
productiei
A) True
B) False
895. Dupa aparitia lor si efectul pe care-l au asupra costurilor, cheltuielile se pot grupa in: cheltuieli
variabile si cheltuieli fixe.
A) True
B) False
896. Dupa raportul dintre volumul lor si volumul fizic si valoric al productiei distingem: a) cheltuieli
preliminare; b) cheltuieli aditionale; c) cheltuieli neeconomicoase
A) True
B) False
897. Indicatorul care reflecta cat de puternic se modifica costurile cu productia este indicele de
variabilitate (Iv), definit ca raportul dintre modificarea procentuala a costurilor la modificarea cu un
procent a productiei fizice.
A) True
B) False
898. Pragul de rentabilitate exprima acel nivel de activitate (volum si valoare a productiei) pentru
care firma nu obtine nici profit nici pierdere (punctul in care incasarile firmei sunt egale cu costurile
totale de productie - fixe si variabile)
A) True
B) False
899. Dupa caracterul concurentei distingem piete cu concurenta perfecta si imperfecta.

A) True
B) False
900. Principalul beneficiar al liberei concurente este producatorul bunurilor finale si bunurilor
productive
A) True
B) False
901. Atunci cand concurenta este puternica intre cumparatori asistam pe piata la reducerea
preturilor.
A) True
B) False
902. Atunci cand concurenta este puternica intre cumparatori asistam pe piata la cresterea
preturilor.
A) True
B) False
903. Formarea pretului de echilibru este influentata de acea cantitate de marfuri (ceruta si
respectiv oferita), pentru care exista compatibilitatea cumparatorilor si a vanzatorilor in raport cu
nivelul pretului fixat.
A) True
B) False
904. Vanzarile cu prime insotite de cadouri si vanzarile pe credit fac parte din categoria vanzarilor
promotionale.
A) True
B) False
905. Sustinatorii teoriei subiective a valorii se situeaza pe pozitia vanzatorului.

A) True
B) False
906. Sustinatorii teoriei obiective a valorii se situeaza pe pozitia vanzatorilor.

A) True
B) False
907. Concurenta loiala reprezinta orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea
comerciala sau industriala.
A) True
B) False
908. Practicile anticoncurentiale reprezinta acte sau fapte incriminate de Legea concurentei
datorita efectelor negative asupra concurentei si a mediului concurential.
A) True
B) False
909. Costul predeterminat pe baza unor conditii normale de eficienta si volum al productiei se
numeste cost efectiv.
A) True
B) False
910. Suplimentul de cost determinat de cresterea cu o unitate a volumului productiei se numeste

cost standard.
A) True
B) False
911. Oferta reprezinta cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care cumparatorii sunt capabili si
dispusi s-o achizitioneze la diferite preturi intr-o perioada de timp determinata
A) True
B) False
912. Cererea reprezinta cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care producatorul este capabil si
dispus s-o vanda la diferite preturi intr-o perioada de timp determinata.
A) True
B) False
913. Situatia in care pe o piata pentru un anumit bun sau serviciu exista un singur producator care
poate impune simultan cantitatea si pretul se numeste monopol.
A) True
B) False
914. Situatia in care pe o piata pentru un anumit bun sau serviciu exista un numar mic de
producatori care, desi nu pot impune cantitatile si preturile, prin actiunile lor pot perturba echilibrul
pietei se numeste oligopol.
A) True
B) False
915. Rabaturile cantitative reprezinta forme ale vanzarilor promotionale.

A) True
B) False
916. Preturi fixe - se stabilesc de catre Guvern sau organe imputernicite de acesta. Ele se aplica la
nivelul respectiv pe intreg teritoriul tarii de catre regiile autonome si societatile comerciale cu
capital de stat;
A) True
B) False
917. Preturi fixe sunt formate prin negociere si stabilite prin contracte incheiate intre agentii
economici sau afisate pentru marfurile expuse pentru vanzare sau pentru care se fac publicitate in
scopul vanzarii
A) True
B) False
918. Impunerea, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare, a tarifelor ori
a altor clauze contractuale inechitabile si refuzul de a trata cu anumiti furnizori sau beneficiari sunt
fapte sanctionate de Legea Concurentei.
A) True
B) False
919. Cand in economie un bun este fabricat de mai multi producatori, nici unul dintre ei nu poate sa
influenteze in mod izolat piata. Toti influenteaza piata aflandu-se in competitie.
A) True
B) False
920. Dupa obiectul tranzactiilor distingem: piata locala; piata regionala; piata nationala; si piata
mondiala.
A) True
B) False
921. Dupa numarul de participanti la tranzactii, intalnim: piata ampla; si piata restransa.
A) True
B) False
922. Consiliul Concurentei are statul de autoritate independenta in materia protectiei Concurentei
A) True
B) False
923. Concurenta neloiala reprezinta orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea
comerciala sau industriala.
A) True
B) False

CV0 (costurile variabile) = 500 lei
Q1 = 1100 b.
CV1 = 600 Lei
Care este valoarea indicelui de variabilitate?
- pretul producatorului fara TVA = 50000 lei;
- accizele = 10000 lei;
- TVA = 19%.
Pretul cu ridicata facturat al acestui produs este de:
A) 71400

CV0 (costurile variabile) = 1250 mil. lei
Q1 = 2750 b.
CV1 = 1500 mil. lei
A) 2
927. Se cunosc urmatoarele date ( in EURO):

Pret Unitar Cost variabil unitar Cost fix total
0; 1; 2
1000; 800; 12000
Cat va fi productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate?
A) 60

0; 1 ; 2
80; 60; 3000
Care este productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate?
A) 150

0; 1; 2
1200; 1000; 15000
Care este productia fizica la nivelul pragului de rentabilitate?
A) 75
930. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile
unitare 10 u.m./buc., pretul unitar de vanzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m.
Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 6 u.m.?
A) 15
931. La nivelul unei intreprinderi se cunosc urmatoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul
complet 250 u.m.; costurile variabile (totale) 50 u.m.. Care este cifra de afaceri in punctul de
echilibru?
A) 300
932. Cunoscand ca pretul total al unui bun este de 35.700 u.m., din care TVA=19%, determinati
valoarea TVA.
A) 5700
933. Sa se determine costul fix mediu stiind ca productia obtinuta (Q) este de 100 de bucati iar
costul fix global (CF) este de 10 000 u.m.
A) 100
934. Sa se determine costul variabil mediu stiind ca productia obtinuta (Q) este de 100 de bucati iar
costul variabil global (CV) este de 20 000 u.m.
A) 200
935. La o firma pretul de vanzare al produselor este de 5.000 lei/bucata, costul fix global este de
20.000 lei si costul variabil mediu este 4000 lei. Care este nivelul productiei la pragul de
rentabilitate ?
A) 20
936. Referitor la activitatea unei intreprinderi se dau urmatoarele date:

Productie (buc.); 0; 7; 10
Cost Total (u.m.); 200 ; 1100; 1500
In cazul productiei de 10 buc., determinati costul variabil mediu
A) 130
937. Costurile fixe ale unei firme sunt CF=150 u.m., iar cele variabile medii sunt CVM=30 u.m.
Stiind ca firma vinde o unitate de produs cu pretul de 45 u.m. care este nivelul productiei de la care
firma incepe sa obtina profit?
A) 10
938. Daca profitul creste cu 20% iar costurile scad cu 20%, cu cate procente creste rata profitului
raportata la cost?
A) 50
939. O firma realizeaza o cifra de afaceri anuala de 10.000 cu o pondere a cheltuielilor variabile de
60% si cheltuieli cu amortizarea de 1.200. Intreprinderea isi propune cresterea cifrei de afaceri cu
20%. Pentru aceasta este necesara o investitie suplimentara, finantata din imprumuturi, care va
determina cresterea cheltuielilor cu amortizarile cu 100 si plati anuale de dobanzi de 300. Cat va fi
pragul de rentabilitate dupa realizarea investitiei?
A) 4000
60% si cheltuieli cu amortizarea de 1.200. Intreprinderea isi propune cresterea cifrei de afaceri cu
determina cresterea cheltuielilor cu amortizarile cu 100 si plati anuale de dobanzi de 300. Avand in
vedere aceste informatii, sa se determine profitul realizat in situatia in care, in urma realizarii
investitiei, activitatea firmei se eficientizeaza (se elimina pierderile de materii prime), astfel incat
ponderea cheltuielilor variabile se reduce la 50%.
A) 4400
60% si cheltuieli cu amortizarea de 1.200. intreprinderea isi propune cresterea cifrei de afaceri cu
determina cresterea cheltuielilor cu amortizarile cu 100 si plati anuale de dobanzi de 300. Avand in
vedere aceste informatii, sa se determine cifra de afaceri necesara (in conditiile realizarii investitiei
si a unei ponderi a cheltuielilor variabile de 60%), daca se doreste obtinerea unui profit de 5.000.
A) 16500
942. Costurile fixe ale unei firme sunt CF=300 u.m., iar cele variabile medii sunt CVM=60 u.m.
Stiind ca firma vinde o unitate de produs cu pretul de 90 u.m. care este nivelul productiei de la care
firma incepe sa obtina profit? 20. La o firma pretul de vanzare al produselor este de 10.000
lei/bucata, costul fix global este de 20.000 lei si costul variabil mediu este 5000 lei. Care este
nivelul productiei la pragul de rentabilitate ?
A) 10
943. Sa se determine costul fix mediu stiind ca productia obtinuta (Q) este de 200 de bucati iar
costul fix global (CF) este de 10 000 u.m.
A) 50
944. O intreprindere produce si vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile
unitare 20 u.m./buc., pretul unitar de vanzare 24 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 48 u.m.
Ce cantitate de produse trebuie fabricata si vanduta pentru a realiza un profit de 12 u.m.?
A) 15

Q1 = 1100 b.
CV1 = 1200 lei
A) 2

Q1 = 1875 b.
CV1 = 1500 lei
A) 2

Preturi Si Concurenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Preturi Si Concurenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

În general, preţul se defineşte ca fiind:

2. Care dintre curentele de gândire teoretică enumerate în continuare nu conţine elemente

5. Ce înţelegeţi prin preţ cu ridicata?

10. Care dintre categoriile următoare de bunuri şi servicii nu suportă TVA?

11. Cum se determină în mărime absolută acciza (A) conţinută în preţ?

13. În raport cu instrumentele folosite pentru devansarea competitorilor, concurenţa poate fi

18. Preţurile libere:

20. Condiţia maximizării profitului în cazul monopolistului este:

21. Principala trăsătură a pieţei cu concurenţă perfectă de tip oligopol este:

22. Oligopolul se caracterizează prin aceea că:

23. Între oligopol şi concurenţa monopolistică există diferenţe privind:

25. Forma cea mai complexă de înţelegere oligopolistă este:

27. Piaţa de monopol se caracterizează prin:

28. Care din elementele de mai jos nu caracterizează piaţa de monopol?

30. În condiţiile monopolului:

31. Pe piaţa cu concurenţă de monopol:

32. Piaţa cu concurenţă de monopson se caracterizează în principal prin:

34. În cadrul pieţei cu concurenţă monopsonică se realizează:

36. Oligopolul bilateral vizează situaţia în care are loc:

37. Vânzarea de mărfuri diferenţiate sortimental de către un număr mare de producători

44. În care dintre situaţiile de mai jos se formează preţul de echilibru:

46. După mecanismul formării lor, preţurile pot fi:

47. În condiţiile economiei cu piaţă concurenţială, preţurile:

48. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:

49. Discriminarea prin preţ:

50. Care din enunţurile următoare definesc costul de producţie?

53. La formarea costurilor variabile nu participă:

54. Costurile fixe sunt acelea care:

55. Costurile variabile sunt acelea care:

57. Costul marginal reprezintă:

58. Costul marginal depinde, în principal, de:

64. Costurile variabile cresc odată cu:

70. Nivelul costului de producţie constituie un element:

73. Două firme A şi B produc şi comercializează bunul X în următoarele condiţii:

74. Ce sunt economiile de scară?

75. Ce sunt deseconomiile de scară?

76. Prin concurenţă înţelegem:

77. Mijloacele concurenţei reprezintă:

78. Identificaţi care dintre următoarele variante reprezintă o funcţie a preţurilor:

84. Pe piaţa cu concurenţă monopolistă, condiţia maximizării profitului este:

85. Oligopolul necooperant se caracterizează prin:

88. Concurenţa monopolistică şi cea perfectă sunt asemănătoare în ceea ce priveşte:

90. Piaţa cu concurenţă oligopol se caracterizează prin:

92. Piaţa de monopol se caracterizează prin:

93. Prin prag de rentabilitate se înţelege:

100. Consiliul de administraţie al unui cinematograf decide să modifice tariful de intrare de la 10 la

102. Care dintre următoarele relaţii sunt corecte:

103. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

104. Printre factorii care contribuie la diferenţierea tipurilor de concurenţă se regăsesc:

106. Care este funcţia-obiectv a întreprinzătorului raţional?

108. Pe o piaţă cu concurenţă perfectă, preţul de echilibru este determinat:

109. Politica unui stat de protejare a concurenţei economice este:

112. În condiţiile în care producţia creşte cu 60%, costul fix mediu:

113. Un produs comercializat de un magazin en-detail are un preţ cu amănuntul de 5 lei/bucată.

116. Concurenţa este, în primul rând posibilă atunci când:

119. Punctul de echilibru al rentabilităţii este dat de:

121. Când cererea şi oferta cresc, cantitatea ce corespunde preţului de echilibru:

122. Profitul reprezintă:

130. Preţul de echilibru de pe piaţa unui bun scade atunci când:

133. Venitul total al vânzătorului este egal cu:

134. În care dintre situaţiile următoare întreprinzătorul înregistrează profit?

138. Ce sunt indicii de preţ?