MICROECONOMIE

C1
1. Mecanismul prin care resursele sunt organizate pentru a fi folosite în vederea satisfacerii nevoilor societăţii este cunoscut
sub numele de:
a) guvern;
b) societate comercială;
c) întreprindere publică;
d) administraţie privată;
e) economie.
2. Precizati care dintre actiunile enumerate mai jos, referitoare la somaj, se incadreaza in masurile ce
ii privesc pe someri?

a) nu pot fi folosite simultan pentru mai multe destinaţii;

b) societatea trebuie să aleagă între destinaţiile alternative de folosire a acestora;
c) modul cum societăţile aleg să le utilizeze se răsfrânge asupra performanţei macroeconomice;
d) au un caracter dinamic;
e) toate cele de mai sus.
3. Factorii de producţie reprezintă:
a) parte a capitalului tehnic;
b) parte a capitalului bănesc;
c) parte a resurselor economice atrase în procesul economic;
d) numai obiect al proprietăţii publice;
e) numai obiect al proprietăţii private.
4. Capitalul ca factor de producţie derivat reprezintă:
a) bunurile economice care fac obiectul tranzacţiilor pe piaţă;
b) bunurile produse şi destinate producerii altor bunuri şi servicii;
c) capitalul bănesc investit în cursul unei perioade pentru achiziţionarea de noi echipamente;
d) sumele împrumutate de la bănci pentru finanţarea proiectelor investiţionale;
e) echipamentele a căror valoare a fost recuperată de-a lungul timpului.
5. Care dintre următoarele resurse nu constituie factori de producţie ?:
a) capitalul tehnic;
b) populaţia aptă de muncă, dar neocupată;
c) materiile prime, materialele şi combustibilul;
d) populaţia ocupată;
e) construcţiile speciale ale societăţilor comerciale.
6. Care dintre următoarele bunuri aparţinând unei societăţi comerciale au caracter de capital fix:
a) materiile prime şi materialele;
b) combustibilii;
c) produsele finite;
d) calculatoarele;
e) semifabricatele achiziţionate de la furnizori.
7. Conceptul de raritate a resurselor semnifică faptul că:
a) resursele sunt disponibile în schimbul unui preţ;
b) oferta de resurse este finită;
c) alegerile individuale sunt inutile;
d) importul este inevitabil;
e) resursele sunt insuficiente în raport cu volumul şi structura nevoilor.
8. Forma curbei posibilităţilor de producţie reflectă:
a) legea cererii;
b) legea ofertei;
c) legea descreşterii randamentelor;
d) legea creşterii costului de oportunitate;
e) legea scăderii costului de oportunitate.
9. Costul de oportunitate reprezintă:
a) valoarea celei mai bune alternative sacrificate de alocare a resurselor;
b) costul suplimentar pe care-l suportă producătorul atunci când măreşte producţia cu o unitate;
c) valoarea resurselor folosite pentru implementarea unei decizii;
d) costul celui mai important factor de producţie;
e) cheltuielile efectuate pentru realizarea unei unităţi de produs.
11. Creşterea producţiei de bunuri realizate în cursul unei perioade de timp la nivelul unei economii naţionale ar putea fi
provocată de:
a) creşterea numărului şomerilor;
b) creşterea nivelului general al preţurilor;
c) schimbarea preferinţelor de consum ale populaţiei;
d) utilizarea unor tehnologii mai eficiente;
e) reducerea volumului de resurse disponibile.
12. Care dintre următoarele afirmaţii exprimă cel mai bine scopul economiei ca ştiinţă:
a) studiul utilizării resurselor în vederea obţinerii de bunuri şi servicii pentru propria folosinţă şi pentru schimb;
b) studiul utilizării banilor în cadrul unei economii;
c) distribuţia venitului între membrii societăţii;
d) studiul utilizării resurselor rare, cu întrebuinţări alternative, pentru satisfacerea nevoilor nelimitate;
e) studiul cererii de bunuri şi servicii din partea menajelor.
13. Microeconomia se ocupă cu studiul:
a) agregatelor macroeconomice;
b) populaţiilor;
c) acţiunilor agenţilor economici individuali;
d) politicilor de combatere a şomajului;
e) politicilor de combatere a inflaţiei.
14. Microeconomia se ocupă cu studiul:
a) politicilor de stabilire a preţurilor;
b) deciziilor întreprinzătorilor de optimizare a producţiei;
c) alocării optime a resurselor;
d) politicilor antitrust;
e) toate cele de mai sus.
15. Macroeconomia se ocupă cu studiul:
a) acţiunilor economice ale populaţiei unei regiuni;
b) deciziilor întreprinderilor de mari dimensiuni;
c) preţurilor şi producţiei întreprinderilor aparţinând unei ramuri industriale;
d) comportamentul economiei privită ca un întreg;
e) alocării resurselor economice la nivelul producătorului individual.

C2
1. Pentru a construi dreapta bugetului este necesar şi suficient să se cunoască:
a) preţul unui singur bun;
b) preţurile celor două bunuri;
c) preferinţele consumatorului faţă de aceste bunuri;
d) preţurile acestor bunuri şi venitul consumatorului;
e) venitul consumatorului.
2. Pentru a construi harta curbelor de indiferenţă ale unui consumator, care are de ales între cele două bunuri, este necesar şi
suficient să se cunoască:
a) preţurile celor două bunuri;
b) preferinţele consumatorului faţă de aceste bunuri;
c) preţurile acestor bunuri şi venitul consumatorului;
d) venitul consumatorului.
3. o creştere a venitului consumatorului, ar putea avea întotdeauna drept efect:
a) creşterea ansamblului posibilităţilor de consum;
b) scăderea raportului dintre preţurile bunurilor;
c) scăderea ansamblului posibilităţilor de consum;
d) creşterea raportului dintre preţurile bunurilor.
4. Pentru un consumator raţional a se situa pe o curbă de indiferenţă la un nivel mai ridicat decât altul, semnifică:
a) o diminuare a satisfacţiei nevoilor sale;
b) un nivel de satisfacţie identic precedentului, ca urmare a alegerii un nou coş de bunuri conţinând mai mult dintr-un bun şi
mai puţin din altul;
c) un nivel inferior al satisfacţiei ca urmare a alegerii unui coş de bunuri conţinând mai puţin din cele două bunuri;
d) creşterea nivelului său de satisfacţie.
5. Pentru a construi dreapta bugetului unui consumator care alege între 2 bunuri e necesar şi suficient să se cunoască:
a) preţurile acestor bunuri şi venitul consumatorului;
b) preferinţele consumatorului faţă de aceste bunuri;
c) preţurile acestor bunuri;
d) venitul consumatorului.
6. Dacă preţul unitar al bunului A este 200 unităţi monetare/unitatea de cantitate şi cel al bunului B este 400 um/unitatea de
cantitate, pentru orice nivel al venitului panta dreptei bugetului unui consumator care alege între aceste bunuri (cu B pe
ordonată, şi A pe abscisă) este:
a) mereu egală cu - 2;
b) mereu egală cu - 1 / 2;
c) mereu egală cu + 2;
d) imposibil de determinat.
pA(A+dA)+pb(B+dB)=m (1)
pA* A+pB*B=m (2)
din rel (1) - (2) => PA* dA +pB*dB=0 => -pA/pB=dB/dA=-200/400= -1/2
7. Un consumator îşi consacră venitul său pentru a cumpăra două bunuri A şi B. Preţul unitar al bunului B este 1500 lei.
Ştiind că venitul său îi permite să cumpere maxim 30 unităţi din bunul A sau 40 din bunulB, atunci:
a) venitul său este 45000 um şi preţul unitar al bunului A este 1000 um/unitatea de cantitate;
b) venitul său este 60000 um şi preţul unitar al bunului A este 2000 um/unitatea de cantitate;
c) venitul său este 45000 um şi preţul unitar al bunului A este 1500 um/unitatea de cantitate;
d) venitul său este 60000 um şi preţul unitar al bunului A este 1500 um/unitatea de cantitate.
V=40*1500 = 60000um PA = V/30 = 60000/30 = 2000 um/cantitate A
8. Echilibrul consumatorului raţional este corect definit astfel:
a) cantităţile bunurilor care costă mai ieftin;
b) cantităţile bunurilor care îi maximizează satisfacţia;
c) venitul care-i permite satisfacerea preferinţelor;
d) cantităţile bunurilor care-i maximizează satisfacţia ţinând cont de constrângerea bugetului său.
9. Un consumator alege între două bunuri A şi B şi dispune de un buget de 100000 um. Preţul unitar al bunului A este 5000
um/unitatea de cantitate, iar cel al bunului B este de 10000 um /unitatea de cantitate. În situaţia de echilibru al
consumatorului, rata marginală de substituire a bunului A prin bunul B este egală cu:
a) - 1000;
b) 2;
c) 1/2;
d) 150.
RMS= pA/pB = 5000/10000=1/2
10. Un consumator raţional a făcut o alegere între două bunuri de consum curent. Dacă preţurile acestor bunuri se dublează şi
se dublează şi venitul, atunci:
a) panta contrângerii bugetare se modifică;
b) preferinţele faţă de cele două bunuri se modifică;
c) ansamblul său de consum se modifică;
d) ansamblul său de consum nu se modifică.
11. Pentru a construi curba cererii unui consumator pentru fiecare bun, este necesar şi suficient să se cunoască:
a) preţurile bunurilor;
b) preferinţele sale pentru aceste bunuri;
c) venitul său;
d) preferinţele sale pentru aceste bunuri, preţurile bunurilor şi venitul său.
12. Dacă pentru un consumator, A şi B sunt bunuri substituibile şi dacă preţul lui A creşte, atunci:
a) cantitatea cerută din A va scade şi cea cerută din B va creşte;
b) cantităţile cerute din cele două bunuri vor creşte;
c) cantitatea cerută din A va creşte şi cantitatea cerută din B se va diminua;
d) preţul bunului B se va reduce.
13. Dacă pentru un consumator A şi B sunt bunuri complementare şi dacă preţul lui B va creşte atunci:
a) cantitatea cerută din A va creşte şi cantitatea cerută din B se va diminua;
b) preţul bunului A va creşte;
c) cantitatea cerută din A se va diminua şi cantitatea cerută din B va creşte;
d) cantităţile cerute din cele două bunuri vor scădea.
14. Cantitatea cerută dintr-un bun de către un consumator nu depinde de unul din factorii următori:
a) preţul bunului;
b) preţurile altor bunuri;
c) elasticitatea ofertei bunului;
d) gusturile consumatorului.

C3
1. Raportul dintre creşterea producţiei şi creşterea cu o unitate a unui factor de producţie, în condiţiile în care ceillalţi rămân
nemodificaţi reprezintă:
a) producţia totală;
b) productivitatea marginală;
c) productivitatea medie globală;
d) productivitatea medie factorială;
e) randamente de scară.
2. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte:
a) funcţia de producţie pune în evidenţă relaţiile dintre factorii de producţie;
b) funcţia de producţie descrie relaţia dintre cantitatea produsă dintr-un bun şi cantitatea dintr-un factor de
producţie folosit la producerea acestuia;
c) funcţia de producţie descrie relaţia dintre cantitatea maximă produsă dintr-un bun şi cantităţile utilizate din factori de
producţie diferiţi necesari fabricării sale;
d) funcţia de producţie este o expresie matematică a fenomenelor tehnice.
3. Caracteristicile de mai jos nu pot fi atribuite muncii in calitate de factor de productie
a) Factor activ si determinant
b) Activitate constienta
c) Resursa productiva conservabila si recuperabila
d) Consum concomitent de effort fizic si intelectual
4. Rata marginală de substituire între factorii de producţie exprimă:
a) modificarea volumului producţiei la creşterea cu o unitate a unui factor de producţie;
b) modificarea unui factor de producţie, atunci când un altul se diminuează cu o unitate, volumulproducţiei menţinându-se
constant;
c) productivitatea marginală a factorului substituit raportată la productivitatea marginală a factorului de substituire;
d) productivitatea marginală a factorului de substituire raportată la productivitatea marginală a factoruluisubstituit.
5 Dacă toţi factorii de producţie dintr-o combinaţie productivă sporesc cu 100%, iar producţia înregistrează o creştere cu
125%, atunci:
a) randamentele de scară sunt descrescătoare;
b) randamentele de scară sunt crescătoare;
c) randamentele de scară sunt constante;
d) productivităţile marginale cresc;
e) productivităţile marginale cresc.
6. Afirmatiile de mai jos referitoare la pamant nu sunt corecte:
a) Factor de productie limitat
b) Factor de productie primar
c) Principalul mijloc de productie in agricultura
d) Factor de productie neregenerabil
e) Factor de productie originar
7. Capitalul ca factor de productie se refera la:
a) Bunuri reproductibile in general
b) Bunuri produse si destinate producerii altor bunuri
c) Bunuri economice care fac obiectul tranzactiilor pe piata
d) Banii investiti in afacerile unei firme
8. Componentele capitalului productiv( tehnic, real) se clasifica în capitalul fix si capitalul circulant dupa:
a) modul cum participa la activitatea economica;
b) forma materiala a bunurilor capitalului;
c) durata de existenta fizica a acestor bunuri ;
d)mobilitatea lor în spatiu.
9. Combinarea factorilor de productie se prezinta grafic prin:
a) isocost
b) Curba posibilitatilor de productie
c) Curba de indiferenta
d) isocuanta (curbe de izoprodus)
10. In cazul unui randament crescator al utilizarii factorilor de productie, dublarea volumului productiei presupune:
a) O crestere proportionala a consumului de factori ZICE BAȘNOU
b) O reducere a cantitatii de factori
c) O crestere mai putin decat proportionala a consumului de factori
11. Productivitatea globala a factorilor d eproductie este definita ca:
a) Produsul total obtinut
b) Productia obtinuta ca urmare a folosirii unui factor de productie
c) Eficacitatea combinarii si consumarii ansamblului factorilor de productie
d) Performanta factorilor de productie
12. Productivitatea marginala a unui factor de productie exprima:
a) Suplimentul de productie obtinut cu ultima unitate utilizata dintr-un fcator de productie, ceilalti ramanand constanti
b) Raportul dintre productie si factorul de productie consumat
c) Cresterea productiei in conditiile utilizarii aceluiasi volum de factori de productie.
3. Rata marginală de substituire între factorii de producţie exprimă:
a) modificarea volumului producţiei la creşterea cu o unitate a unui factor de producţie;
b) modificarea unui factor de producţie, atunci când un altul se diminuează cu o unitate, volumul producţiei menţinându-se
constant;
c) productivitatea marginală a factorului substituit raportată la productivitatea marginală a factorului de substituire;
d) productivitatea marginală a factorului de substituire raportată la productivitatea marginală a factorului substituit.

C4
1. Dobânda plătită de un producător băncii în contul unui credit reprezintă:
a) cost explicit;
b) cost implicit;
c) cost variabil;
d) cost de oportunitate.
2. Selectaţi din lista următoare factorii ce influenţează oferta firmei:
a) randamentul capitalului;
b) preţul inputurilor variabili;
c) numărul de firme existente pe piaţă;
d) tehnologia;
e) productivitatea firmelor concurente
3. Costul..............este dependent de volumul producţiei realizate:
a) implicit;
b) marginal;
c) variabil;
d) fix.
4. Costul marginal reprezintă:
a) variaţia costului total;
b) modificarea costului variabil raportată la modificarea producţiei;
c) raportul dintre variaţia costului total şi cea a producţiei;
d) modificarea costului variabil ca urmare a creşterii producţiei cu o unitate;
e) sporul producţiei ca urmare a creşterii cheltuielilor.
5. Într-o economie de piaţă, sunt agenţi economici financiari:
a) societăţile comerciale industriale;
b) menajele;
c) partidele politice;
d) băncile;
e) fundaţiile
6. Sunt agenţi economici non-financiari:
a) băncile;
b) instituţiile financiare specializate;
c) menajele;
d) bursele de valori;
e) administraţiile publice.
7. În cadrul operaţiunilor asupra bunurilor şi servicilor sunt cuprinse:
a) producerea bunurilor şi serviciilor;
b) consumul de bunuri;
c) formarea de capital;
d) importurile şi exporturile;
e) toate cele de mai sus.
8. În cadrul operaţiunilor de repartiţie sunt incluse:
a) remunerarea salariaţilor;
b) impozitele legate de producţie şi de import;
c) subvenţiile de exploatare;
d) veniturile proprietăţii şi ale întreprinderii;
e) toate cele de mai sus.
9. Nu sunt operaţiuni financiare:
a) realizarea de profituri;
b) tranzacţiile la bursa de valori;
c) acordarea de credite;
d) consumul de bunuri şi servicii.
10. Instrumentele legate de operaţiunile financiare sunt:
a) instrumentele de plată;
b) instrumentele de plasament;
c) instrumentele de finanţare;
d) toate cele de mai sus.
11. În cadrul fluxului circular al venitului într-o economie, menajele furnizează..........şi primesc............care atunci când
sunt................devin...........pentru întreprinderi:
a) bunuri/bani/economisite/capital;
b) bunuri/obligaţiuni/folosite/încasări;
c) resurse de muncă/salarii/ cheltuite/încasări;
d) venituri monetare/bunuri/consumate/capial;
e) capital/dobânzi/cheltuite/încasări.
12. In situatia in care pretul de vanzare al unei marfi creste, profitul obtinut de producator se mareste atunci cand:
a) Costul de productie mediu ramane constant
b) Costul de productie mediu se micsoreaza
c) Costul de productie mediu se mareste in aceeasi proportie in care pretul creste
d) Sporeste exportul de marfuri
e) Au loc reglementari din partea statului, care interzic vanzarea sub costuri
13. In conditiile in care productia s-a dublat, iar costurile totale au crescut cu 200% :
a)Costul fix mediu ramane constant
b)Costul variabil mediu se reduce
c)Costul variabil mediu creste
d)Costul total mediu scade
e)Costul total mediu creste
14. Cand costul variabil creste mai repede decat volumul productiei, costul marginal
a) Scade
b) Nu se modifica
c) Creste cand sporurile absolute ale costului variabil global sunt crescatoare, iar sporul absolute al productiei este constant
sau se reduce
d) Scade daca atat costurile totale, cat si volumul productieicresc in progresie aritmetica
15. Costul de productie mediu creste atunci cand:
a) Creste consumul tehnologic, iar preturile de achizitionare a factorilor de productie nu se modifica
b) Se reduce consumul tehnologic, iar preturile de achizitionare a factorilor de productie se micsoreaza
c) Se reduce consumul tehnologic, iar preturile de achizitionare a factorilor de productie nu se modifica
d) Se incheie acorduri intre vanzatorii concurenti pentru mentinerea preturilor
e) Politicile guvernului sunt ajustate potrivit dorintei producatorului
16. Costul total este egal cu produsul dintre cantitatea bunului obtinut si costul marginal atunci cand :
a) Cantitatea de produse creste mai accentuat decat costurile variabile
b) Costul mediu este mai mic decat costul marginal
c) Costul marginal este egal cu costul mediu
d) Costul marginal este descrescator
e) Costul fix mediu este constant.
17. Decizia de sporire a volumului productiei este avantajoasa atunci cand:
a) Cresterea costului marginal este mai mare decat cresterea venitului marginal
b) Preturile de achizitionare a factorilor de productie materiali se maresc mai accentuat decat cresc consumurile tehnologice
c) Sporirea volumului productiei este insotita de o crestere mai accentuata a venitului suplimentar fata de cresterea costului
suplimentar
18. Care dintre caracteristicile de mai jos sunt specifice : Costurilor fixe A B; Costurilor variabile C E; Costului de productie
D ?
a) Participa la mai multe cicluri de productie, consumandu-se treptat
b) Reflecta consumurile de factori de productie care raman relativ neschimbate, indiferent de cresterea sau descresterea
volumului productiei
c) Se consuma integral in cadrul unui singur ciclu de productie
d) Constituie unul dintre termenii formulei de calcul al ratei profitului
e) Include consumurile de fatori de productie care se modifica in acelasi sens cu evolutia volumului productiei
19. Pragul de rentabilitate reflecta situatia in care :
a) Costurile de productie nu sunt acoperite integral de incasarile totale
b) Incasarile totale depasesc costurile de productie
c) Profitul este nul
d) Pretul este mai mic decat minimul costului total mediu
e) Pretul este mai mic decat minimul costului variabil mediu
20. Atunci cand volumul productiei se schimba, costul fix :
a) Afecteaza costul marginal
b) Nu afecteaza nivelul costului total
c) Nu afecteaza nivelul costului marginal
d) Afecteaza variati costului total
21. Pragul de rentabilitate al unei firme reprezinta :
a) Nivelul optim al productiei care genereaza profit
b) Nivelul minim de rata a rentabilitatii care permite reinvestirea unei parti din profit pentru dezvoltare
c) Volumul critic al productiei ce permite numai acoperirea integrala a costului total
d) Situatia in care costul meiu este inferior pretului de echilibru al pietei.

C5
1. Care dintre următoarele afirmaţii corespund conceptului de cerere:
a) cantităţile dintr-un bun achiziţionate de un segment majoritar de clienţi;
b) cantităţile dintr-un bun solicitate de ansamblul cumpărătorilor;
c) cantităţile de bunuri oferite de firmele care acţionează pe piaţă;
d) cantităţile dintr-un bun pe care consumatorii pot şi sunt dispuşi să le achiziţioneze la niveluri diferite de preţ;
e) nici una dintre alternativele de mai sus.
2. Conform legii ofertei şi clauzei ceteris paribus:
a) între preţ şi încasările producătorilor există o relaţie inversă;
b) preţul şi cantitatea cerută sunt invers corelate;
c) relaţia dintre preţ şi cantitatea oferită este directă;
d) încasările vânzătorilor şi cheltuielile cumpărătorilor sunt în relaţie directă;
e) orice relaţie între preţ şi cantitatea oferită poate fi posibilă.
3. Curba ofertei unui produs este afectată în mod direct de:
a) preţurile factorilor de producţie;
b) tehnologia folosită;
c) numărul de ofertanţi;
d) impozitarea vânzărilor;
e) toate cele de mai sus.
4. Dacă preţul unui bun creşte:
a) cantitatea cerută se reduce;
b) cantitatea cerută creşte;
c) cererea se reduce;
d) cantitatea oferită se reduce;
e) oferta creşte.
5. Cererea unui bun X înregistrează o creştere:
a) oricând cresc veniturile consumatorilor;
b) când creşte numărul consumatorilor;
c) când scade preţul unui alt bun aflat în relaţie de substituţie cu bunul X;
d) când creşte preţul unui alt bun aflat în relaţie de complementaritate cu bunul X;
e) când scade preţul bunului X.
6. Elasticitatea cererii pentru un bun în raport cu preţul său este de -0,4. O reducere a preţului cu 20% conduce la:
a) reducererea cantităţii cerute cu 5%;
b) creşterea cantităţii cerute cu 5%;
c) creşterea cantităţii cerute cu 8%;
d) reducererea cantităţii cerute cu 8%;
e) menţinerea nivelului cantităţii cerute.
eCP=(dQ/Q)/(dp/p) => dQ/Q = eCP*dp/p = -0.4*0.2 = - 0.08
7. Cererea pentru bunuri alimentare este inelastică. Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată în
condiţiile reducerii preţului acestor bunuri:
a) determină creşterea încasărilor producătorilor de bunuri alimentare;
b) determină reducerea încasărilor producătorilor de bunuri alimentare;
c) determină creşterea cheltuielilor cumpărătorilor;
d) nu afectează puterea de cumpărare a consumatorilor;
e) nu are nici-un efect asupra încasărilor producătorilor de bunuri alimentare.
8. Presupunem că bunurile X şi Y sunt substituibile, iar preţul bunului X scade. În aceste condiţii:
a) cantitatea cerută din X scade, iar cererea bunului Y creşte;
b) cantitatea cerută din X şi cererea bunului Y scad;
c) cantitatea cerută din X creşte, iar cererea bunului Y scade;
d) cantitatea cerută din X şi cererea bunului Y cresc;
e) nu se poate preciza evoluţia cantităţii cerute din X sau a cererii bunului Y.
9. Dacă coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ este în valoare absolută superior lui 1 atunci cererea este:
a) inelastică;
b) elastică;
c) cu elasticitate unitară;
d) perfect inelastică;
e) perfect inelastică.
10. Se consideră un bun normal. Creşterea veniturilor consumatorilor are ca efect pe piaţa acestui bun:
a) creşterea preţului şi a cantităţii de echilibru;
b) creşterea preţului şi reducerea cantităţii de echilibru;
c) reducerea preţului şi a cantităţii de echilibru;
d) reducerea preţului şi creşterea cantităţii de echilibru;
e) nici-un efect.
11. Creşterea ofertei unui bun şi reducerea cererii aceluiaşi bun va determina…………….preţului şi………… cantităţii
tranzacţionate:
a) creşterea/reducerea;
b) reducerea/reducerea;
c) reducerea/efectul este nedeterminat;
d) creşterea/ creşterea;
e) menţinerea constantă/menţinerea constantă.
12. Creşterea semnificativă a preţului benzinei ar putea determina …………….preţului autoturismelor şi
………………….numărului de autoturisme vândute pe piaţă:
a) creşterea/reducerea;
b) reducerea/reducerea;
c) reducerea/efectul este nedeterminat;
d) creşterea/ creşterea;
e) menţinerea constantă/menţinerea constantă.
13. Care dintre consecinţele următoare este adevărată în condiţiile unui preţ mai mic decât cel de echilibru:
a) vânzătorii nu pot vinde cât doresc;
b) cumpărătorii pot achiziţiona cât doresc;
c) vânzătorii pot vinde atât cât doresc;
d) cumpărătorii vor cere guvernului să intervină pentru a creşte preţul;
e) atât vânzătorii cât şi cumpărătorii vor renunţa să vândă sau să cumpere cât timp preţul nu este la nivelul de echilibru.
14. Pe piaţa unui bun X, cererea şi oferta sunt date de următoarele relaţii : Q = 1000 - 150P, respectiv Q =100 + 75 P, unde Q
este cantitatea, iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ de 5 um, atunci pe piaţa bunului X apare:
a) un deficit de 150 unităţi de cantitate;
b) un deficit de 225 unităţi de cantitate;
c) un surplus de 75 unităţi de cantitate;
d) un surplus de 225 unităţi de cantitate;
e) o diferenţă de 2 unităţi monetare între preţul de echilibru şi preţul impus de guvern Qc=250 Qo=475 => Qs = Qo –
Qc = 475-250 = 225 uc
15. Dacă preţul grâului este de 2000 u.m./ unitatea de cantitate, atunci cantitatea oferită este mai mare decăt cantitatea cerută.
Dacă preţul grâului este 1400 u.m./unitatea de cantitate, atunci cantitatea cerută este mai mare decăt cantitatea oferită. În
aceste condiţii, preţul de echilibru este:
a) 1400 u.m/unitatea de cantitate;
b) 2000 u.m./unitatea de cantitate;
c) mai mic de 1400 u.m./unitatea de cantitate;
d) între 1400 şi 2000 u.m./ cantitatea de unitate;
e) mai mare decăt 2000 u.m./ unitatea de cantitate.
16. Dacă cererea şi oferta se reduc simultan în aceeaşi proporţie:
a) preţul creşte;
b) cantitatea tranzacţionată creşte;
c) preţul se reduce;
d) cantitatea tranzacţionată se reduce;
e) modificarea cantităţii tranzacţionate este nedeterminată.
17. Să se calculeze coeficientul de elasticitate a ofertei în raport cu preţul ştiind că preţul bunului a crescut de la 5000 lei la
10000 lei în cursul unei perioade, iar cantitatea oferită a crescut cu 300% în cursul aceleiaşi perioade faţă de un nivel iniţial
de 4000 unităţi de produs.
a) 0,5;
b) 2;
c) 4;
d) 1,5;
e) 3.
1. Care dintre următoarele afirmaţii corespund pieţei cu concurenţă perfectă ?:
a) numeroşi vânzători;
b) partea de piaţă care revine fiecărui vânzător este foarte mică;
c) absenţa oricăror bariere juridice sau instituţionale privind accesul pe piaţă a noilor producători;
d) informaţia circulă liber, fiind oricând şi oricui disponibilă;
e) toate cele de mai sus.
2. Arătaţi condiţia care nu este necesară pentru a defini o piaţă perfect concurenţială:
a) mulţi cumpărători;
b) mulţi vânzători;
c) multă publicitate;
d) omogenitatea produselor;
e) libera circulaţie a informaţiei.
3. Care dintre următoarele afirmaţii constituie o consecinţă a ipotezei atomicităţii ofertei pe piaţa cu concurenţă perfectă:
a) modificările la nivelul producţiei unei firme afectează încasările celorlalţi producători;
b) modificările la nivelul producţiei unei firme modifică oferta pieţei;
c) modificările în nivelul producţiei unei firme nu afectează semnificativ încasările acesteia;
d) firma nu poate vinde oricât doreşte chiar dacă respectă preţul pieţei;
e) schimbarea producţiei individuale nu are nici o influenţă asupra preţului pieţei.
4. Pentru o piaţă caracterizată prin concurenţă perfectă preţul unui bun X practicat de firmele care acţionează pe piaţă este la
un moment dat:
a) identic;
b) dependent de costurile individuale de producţie;
c) determinat prin acţiunea asociaţiilor patronale;
d) determinat prin acţiunea sindicatelor din ramura respectivă;
e) influenţat prin acţiunea guvernului.
5. Care dintre următoarele argumente justifică existenţa unui singur preţ pentru un singur produs pe piaţa cu concurenţă
perfectă ?:
a) omogenitatea produsului, raţionalitatea cumpărătorului şi atomicitatea cererii şi ofertei;
b) omogenitatea produsului, raţionalitatea cumpărătorului şi transparenţa perfectă a pieţei;
c) omogenitatea produsului, mobilitatea perfectă a factorilor de producţie şi transparenţa perfectă a pieţei;
d) omogenitatea produsului, mobilitatea perfectă a factorilor de producţie şi accesul liber pe piaţă;
e) atomicitatea cererii şi ofertei, accesul liber pe piaţă şi transparenţa perfectă a pieţei;
6. Într-o democraţie cu economie de piaţă, concurenţa:
a) este decisă de parlament;
b) provoacă falimente succesive;
c) este protejată prin legislaţie;
d) exclude orice măsură legislativă;
e) este eliminată.
7. Dacă piaţa unui bun este concurenţială şi în situaţie de echilibru, atunci:
a) toţi cumpărătorii vor face presiuni de scădere a preţului;
b) toţi cumpărătorii vor face presiuni de creştere a preţului;
c) ofertanţii vor face presiuni de scădere a preţului;
d) ofertanţii vor face presiuni de creştere a preţului;
e) nici un agent economic nu va face presiuni asupra preţului.
8. În care dintre situaţiile de mai jos un producător decide să nu mai continue producţia:
a) când obţine profit normal;
b) când obţine supraprofit;
c) când nu obţine profit normal;
d) în oricare dintre situaţiile de mai sus;
e) nu se poate preciza condiţia care determină o asemenea decizie.
9. În cazul în care preţul pieţei excede costul marginal şi costul variabil mediu, un producător al cărui obiectiv îl reprezintă
maximizarea profitului, va decide:
a) să-şi reducă producţia;
b) să-şi sporească producţia;
c) să menţină constant nivelul producţiei, însă să modifice preţul de vânzare;
d) să crească concomitent preţul şi producţia.
10. Atunci când preţul pieţei, egal cu costul marginal al firmei, se situează între costul său variabil mediu şi total mediu, cea
mai bună decizie pentru producător este:
a) să înceteze să mai producă şi să părăsească piaţa;
b) să crească producţia şi preţul;
c) să-şi reducă producţia;
d) să menţină producţia.
11. Producţia oferită de o firmă, va ...... dacă factori precum preţul inputurilor variabile vor ......... :
a) creşte/creşte;
b) creşte/scade;
c) scade/scade;
d) scade/creşte.
12. Într-o ramură perfect concurenţială, curba ofertei unei firme este dată de:
a) curba costului marginal;
b) segmentul curbei costului marginal aflat desupra minimului costului variabil mediu;
c) curba ofertei pieţei;
d) curba costului mediu total;
e) curba costului fix.
13. Identificaţi răspunsul corect:
a) pe termen scurt în cazul concurenţei perfecte pot exista supraprofituri;
b) pe termen lung în cazul concurenţei perfecte nu pot exista supraprofituri;
c) pe termen lung în cazul concurenţei perfecte singurele profituri obţinute sunt cele normale;
d) pe termen scurt în cazul concurenţei perfecte o firmă nu poate nici intra şi nici ieşi pe/de pe piaţă;
e) toate cele de mai sus.
14. Pierderea înregistrată de o firmă, aflată în funcţiune, atunci când producţia este nulă este egală cu:
a) costurile marginale;
b) costurile variabile;
c) costurile fixe;
d) costurile medii;
e) zero.
15. Existenţa profiturilor economice, în cazul unei ramuri perfect concurenţiale determină:
a) intrarea de noi firme în ramură, creşterea ofertei şi reducerea preţului pieţei;
b) ieşirea unor firme din ramură, reducerea ofertei şi creşterea preţului;
c) intrarea unor firme noi în ramură, creşterea ofertei şi a preţului pieţei;
d) numărul firmelor în ramură rămâne constant ca, de altfel, şi oferta şi preţul pieţei.
16. Condiţia de echilibru pe termen scurt pentru un producător aflat în condiţii de concurenţă perfectă este:
a) încasarea medie superioară celei marginale;
b) preţul este egal cu costul marginal;
c) preţul este egal cu costul mediu;
d) preţul este egal cu costul fix;
e) oricare dintre variantele de mai sus.
1. Pe o piaţă de monopol:
a) nu există concurenţă;
b) concurenţa poate exista doar prin intermediul produselor substituibile;
c) gradul de satisfacere al nevoilor consumatorilor este mai redus comparativ cu situaţiile de concurenţă monopolistică sau
oligopol;
d) unicitatea producătorului nu conduce la dominaţia absolută asupra pieţei;
e) toate cele de mai sus.
2. Care dintre următoarele caracteristici poate fi asociată pieţei de monopol:
a) deschiderea la comerţul internaţional poate altera situaţia de monopol;
b) se poate practica discriminarea;
c) accesul pe o astfel de piaţă este foarte greu, uneori chiar imposibil;
d) profiturile producătorului sunt cele mai ridicate comparativ cu cazul altor pieţe;
e) toate cele de mai sus.
3. Când cererea pieţei este inelastică, încasarea totală a monopolistului are următoarea evoluţie:
a) creşte odată cu creşterea producţiei;
b) scade pe măsură ce producţia creşte;
c) rămâne neschimbată, indiferent de evoluţia producţiei;
d) informaţia furnizată este insuficientă pentru a oferi un răspuns precis.
4. Când cererea pieţei este......., încasarea totală scade, iar cea marginală devine negativă, în timp ce atunci
când cererea este ........, încasarea totală creşte, iar cea marginală este pozitivă, însă în scădere:
a) elastică, inelastică;
b) inelastică, elastică;
c) elastică, cu elasticitate unitară;
d) cu elasticitate unitară inelastică.
5. Încasarea marginală este egală cu preţul în cazul........ şi mai mică decât preţul atunci când firma se află
în situaţie de........:
a) monopol, concurenţă perfectă;
b) monopol, oligopol;
c) oligopol, concurenţă perfectă;
d) concurenţă perfectă, monopol.
6. Condiţia maximizării profitului în cazul monopolistului este:
a) preţul egal cu costul marginal;
b) încasarea marginală egală cu preţul;
c) costul marginal egal cu încasarea marginală;
d) costul mediu egal cu preţul.
1. Selectaţi din următoarea listă, trăsăturile concurenţei monopolistice:
a) diferenţierea produselor;
b) număr mare de firme;
c) acces relativ uşor la intrarea în ramură;
d) concurenţa prin produse;
e) deciziile unei firme nu afectează situaţia celorlalte firme.
2. Identificaţi din lista următoare o caracteristică care nu poate fi asociată concurenţei monopolistice:
a) număr mare de vânzători şi cumpărători;
b) fiecărui vânzător îi revine un segment de piaţă de dimensiuni reduse;
c) bunurile sunt substituibile, nu însă perfect;
d) nu se recurge la înţelegeri secrete între vânzători cu privire la preţ şi cantitatea individual produsă;
e) accesul pe piaţă pentru noii producători este imposibil.
3. Concurenţa monopolistică reprezintă o variantă intermediară între concurenţa perfectă şi monopol. Prin trăsăturile sale ea
se situează mai aproape de ........ decât de.......... :
a) monopol, concurenţa perfectă;
b) concurenţa perfectă, monopol;
c) este asemănătoare şi diferită în aceeaşi măsura de ambele variante extreme.
4. Oligopolul se deosebeşte de alte forme de piaţă prin:
a) dimensiunea pieţei;
b) dimensiunea medie a ofertanţilor;
c) caracteristici speciale ale produselor oferite;
d) numărul ofertanţilor;
e) natura produsului;
5. Piaţa cu structură de oligopol diferă de cea cu concurenţă perfectă prin cel puţin următoarele caracteristici:
a) numărul firmelor pe piaţă;
b) accesul la informaţie;
c) posibilitatea înţelegerii între firme;
d) nivelul ridicat de independenţă în luarea deciziilor privind cantitatea oferită şi alegerea preţurilor de vânzare.
e) bariere de intrare în ramură.
6. Presupunem două întreprinderi care produc bunuri perfect substituibile şi furnizează întreaga producţie pe piaţă.
Declanşarea unui război al preţurilor presupune:
a) competiţia prin preţuri şi diferenţierea produselor;
b) anticiparea cu certitudine a câştigătorului;
c) pierderi pe termen lung pentru ambele întreprinderi;
d) intervenţia statului ca arbitru al unei asemenea situaţii;
e) reducerea succesivă a preţurilor de către cei doi rivali în vederea câştigării supremaţiei pe piaţă.
7. Riscurile ce decurg dintr-un eventual război al preţurilor determină firmele dintr-o ramură cu structur oligopolistă
să prefere varianta înţelegerii. Acel acord prin care outputul este restricţionat, piaţa împarţită, iar preţul practicat de
firme acelaşi, reprezintă:
a) monopol pur;
b) firma barometru;
c) cartel.
9. Preţul pieţei în cazul oligopolului este comparativ cu cel al pieţei cu concurenţă perfectă sau cel de pe o piaţa
monopolistică:
a) mai mare;
b) mai mic;
c) egal;
d) nu se poate realiza o astfel de comparaţie.
10. Principalele diferenţe între oligopol şi concurenţa monopolistică constau în:
a) intrarea de noi firme în ramură;
b) natura produsului;
c) dimensiunea firmelor;
d) numărul firmelor;
e) efectul acţiunilor unei firme asupra concurenţilor.

MACROECONOMIE
SEM1
1. Produc bunuri şi servicii destinate pieţei:
a) administraţiile private;
b) administraţiile publice;
c) menajele;
d) intreprinderile;
e) toate cele de mai sus.
2. Achiziţiile de bunuri finale şi servicii de către populaţie sunt cunoscute sub numele de:
a) investiţii;
b) consum public;
c) consum privat;
d) export net ;
e) nici una dintre cele de mai sus.
3. Instituţiile financiare şi de credit au ca funcţie principală:
a) consumul de bunuri şi servicii;
b) finanţarea activităţilor economice;
c) tranzacţionarea bunurilor şi serviciilor;
d) emisiunea de monedă;
e) producţia de bunuri şi servicii destinate pieţei.
4. Conceptul de cerere agregată utilizat in analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat in
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.
5. Prin cererea agregată se inţeleg cheltuielile:
a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.
6. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:
a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează in special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.
7. Component al cererii agregate nu sunt:
a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.
8. Care din următorii factori va provoca, in perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate
spre dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) creştere a cheltuielilor publice.
9. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:
a) in stanga;-jos—adica va scadea
b) in dreapta.
10. Dacă in economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:
a) apare investiţia nedorită in stocuri;-- stocurile se maresc
b) dispare investiţia in stocuri;
c) investiţia in stocuri rămane constantă.
11. Totalitatea cheltuielilor statului pentru realizarea serviciilor şi produselor finale reprezintă
cheltuieli guvernamentale_-cheltuieli publice
12. Factorii ce duc la deplasarea curbei cererii aggregate
a)cresterea cantitatii de moneda in circulatie
b)majorarea cheltuielilor guvernamentale
c)majorarea deficitului bugetar
d)cresterea exportului net
13. Factorii ce duc la deplasarea curbei ofertei agregate
a)cresterea salariului nominal care nu e insotita de cresterea productivitatii muncii
b)majorarea preturilor de la materiile prime
c)majorarea impozitelor
14. Plăţile din partea statului, care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii sunt cheltuieli
publice
15. Exportul de bunuri şi servicii minus importul de bunuri şi servicii este Xn-exportul net
16. În cadrul macroeconomiei este studiat comportamentul:
a) a doi agenţi macroeconomici;
b) a trei agenţi macroeconomici;
c) a patru agenţi macroeconomici;
d) a cinci agenţi macroeconomici
17. Economia care interacţionează cu economiile altor state se numeşte:
a) economie cu balanţă comercială echilibrată;
b) economie bazată pe export;
c) economie bazată pe import;
d) economie închisă;
e) economie deschisă.
18. Creşterea cheltuielilor guvernamentale are ca efect direct:
a) reducerea consumului;
b) creşterea economiilor;
c) creşterea inclinaţiei marginale spre consum;
d) reducerea cererii agregate;
e) creşterea cererii agregate.
19. Primăria unui oraş reprezintă un exemplu de sector instituţional de tipul:
a) administraţiei private;
b) administraţiei publice;
c) gospodăriei;
d) intreprinderii de asigurări;
e) instituţiei de credit.
20. Ca parte a stiintei economice,macroeconomia studiaza:
a. intreaga economie nationala ,modul in care poate fi marit venitul national si repartizat cat mai
bine;
b. modul cum se comporta economia in ansamblul sau ,fara a se opri asupra nenumaratelor sale
detalii;
c. comportamentul firmelor individuale;
d. comportamentul consumatorilor;
e. influenta activitatilor productive asupra celor neproductive.
21. In functie de obiectivele finale sau domeniile de aplicare ,politicile economice ale statului pot fi:
a. conjuncturale;
b. care se bazeaza pe legislatia economica;
c. de crestere si dezvoltare;
d. de ocupare a fortei de munca;
e. de incitare a subiectilor economici.
22. Oferta globala consta din:
a. totalitatea bunurilor economice obtinute intr-o economie;
b. productia anumitor agenti economici supusa schimbului pe piata;
c. productia agentilor economici nationali din industrie si agricultura;
d. productia agentilor economici straini adusa pe piata;
e. productia marfara oferita de toti agentii economici dintr-o tara.
23. Preveziunile optimiste privind evoluţia venitului determină indivizii:
a. să sporească economiile;
b. să crească valoarea imprumuturilor destinate consumului;
c. să sporească consumul;
d. să scadă consumul;
e. să scadă economiile.
24. Nu reprezintă un mobil ce determină indivizii să reducă cheltuielile curente pentru consum?
a) reducerea veniturilor;
b) creşterea preţurilor;
c) spiritul de prevedere, generat de incertitudinea veniturilor viitoare;
d) preferinţa pentru lichiditate;
e)dorinţa de a economisi pentru generaţiile viitoare.
25 Orice creştere a ratei impozitelor duce la o scădere a posibilităţilor de consum.A
26 Modificările cheltuielilor guvernamentale (G) nu pot afecta nici cum starea bugetului public.F
27. Macroeconomia se deosebeşte de microeconomie prin faptul că ea:
a) utilizează principiul „ceteris paribus”; (unele elemente sunt stabile în timp ce altele sunt variabile
(de exemplu: resursele sunt stabile cantitativ, resursele umane sunt variabile)
b) operează cu noţiuni agregate;
c) operează cu noţiuni de echilibru;
d) utilizează ipoteza comportamentului raţional al agenţilor economici.

SEM2
1.Produsul intern brut se calculeaza:
a. prin insumarea consumului final, formarii brute a capitalului fix si variatiei stocurilor;
b. ca diferenta intre produsul global si consumul intermediar;
c. ca suma intre produsul global si consumul intermediar;
d. ca diferenta intre produsul intern net si amortizare;
e. ca diferenta intre exporturi si importuri.
2.Venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) reprezinta:
a. produsul intern brut (PIB);
b. produsul intern net (PIN);
c. produsul global brut (PGB);
d. produsul national net (PNN);
e. produsul national brut (PNB).
3.Venitul national exprimat in preturile factorilor de productie (VNfp) exprima:
a. produsul intern net evaluat in preturile factorilor de productie (PINfp);
b. produsul national brut evaluat in preturile factorilor de productie (PNBfp);
c. produsul intern brut evaluat in preturile factorilor de productie (PIBfp);
d. produsul national net evaluat in preturile factorilor de productie (PNNfp);
e. produsul global brut evaluat in preturile factorilor de productie (PGBfp);
4.Produsul national brut real (PNBreal) se exprima:
a. ca suma intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national brut nominal
(PNBnominal);
b. ca raport intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national brut nominal
(PNBnominal);
c. ca diferenta intre indicele general al preturilor (IGP) si produsul national brut nominal
(PNBnominal);
d. ca raport intre produsul national brut nominal (PNBnominal) si indicele general al preturilor
(IGP);
e. ca diferenta intre produsul national brut nominal (PNBnominal) si indicele general al preturilor
(IGP).
5.Produsul global brut (PGB) se poate calcula:
A. ca diferenta intre consumul intermediar si valoarea productiei finale;
B. prin insumarea consumului intermediar cu elemente ce reprezinta remunerarea factorilor de
productie,
amortizarea capitalului fix si impozitele indirecte;
C. ca diferenta intre consumul intermediar si valoarea consumului final exprimat prin cheltuielile
facute detoti agentii economici pentru consumul final si pentru formarea bruta a capitalului;
D. prin insumarea consumului intermediar cu valoarea productiei finale;
E. prin insumarea consumului intermediar cu valoarea consumului final si pentru formarea bruta a
capitalului.
a. A+B+D;
b. B+C+D;
c. A+D+E;
d. B+D+E;
e. B+C+E.
6.Venitul national exprimat in preturile factorilor de productie:
A. reprezinta produsul national net evaluat in preturile factorilor de productie (PNNfp);
B. reprezinta produsul national brut evaluat in preturile factorilor de productie (PNBfp);
C. este egal cu diferenta dintre venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) si impozitele
indirecte nete (Iin) (fara subventii de exploatare);
D. este egal cu diferenta dintre produsul national brut (PNB) si amortizare (A);
E. este egal cu diferenta dintre venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) si impozitele
indirecte nete (Iin). Care este combinatia incorecta?
a. A+B+C;
b. E;
c. A+E;
d. B+C;
e. B+E.
7.In produsul intern brut (PIB) nu intra:
a. investitiile brute (Ib);
b. produsul global (PG);
c. consumul intermediar (Ci);
d. amortizarea capitalului fix (A);
e. variatia stocurilor (VS).
8.Deflatorul PNB se exprima:
a. ca diferenta intre PNBreal si PNBnominal;
b. ca diferenta intre PNB nominal si PNBreal;
c. ca suma intre PNBreal si PNBnominal;
d. ca raport intre PNBnominal si PNBreal;
e. ca raport intre PNBreal si PNBnominal;
9.Venitul national brut (VNB) se calculeaza:
a. ca suma intre produsul intern brut (PIB) si amortizarea capitalului fix (A);
b. ca diferenta intre produsul global brut (PGB) si amortizarea capitalului fix (A);
c. ca diferenta intre produsul national brut (PNB) si amortizarea capitalului fix (A);
d. ca diferenta intre venitul national exprimat in preturile pietei (VNpp) si impozitele indirecte
nete (In) (fara subventii de exploatare);
e. ca diferenta intre venitul national exprimat in preturile factorilor de productie (VNfp) si
impozitele indirecte nete (In).
10. Daca PGB este 6.000 um si este de 1,2 ori mai mare decat PIB, iar consumul de capital fix este
egal cu valoarea investitiilor nete, consumul intermediar (Ci) este de:
a. 5.000 um;
b. 500 um;
c. 12.000 um;
d. 1.000 um;
e. 1.200 um.
PGB=PIB+Ci=> Ci=PGB-PIB (1)
PIB = 6 000/1.2 = 5 000 (2)
din rel. 1 si 2 => Ci = 6 000 – 5 000 = 1 000 um

11.In situatia in care PGB este 20.000.000 um, consumul intermediar (Ci) reprezinta 25% din PGB,
iar consumul de capital fix este cu 50% mai mare decat consumul intermediar, valoarea PIN este de:
a. 5.000.000 um;
b. 15.000.000 um;
c. 500.000 um;
d. 75.000.000 um;
e. 7.500.000 um.
Ci = 20 000 000 *0.25 = 5 000 000 um, PIN = PIB – A (amortizare = consum capital fix) , A = Ci
+Ci*0.5 => A = 5 000 000 + 2 500 000 = 7 500 000 ; PIB = PGB – Ci => PIB = 20 000 000 – 5 000
000 = 15 000 000 => PIN = PIB – A = 15 000 000 – 7 500 000 = 7 500 000 um

12. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB
13. Venitul national:
a. reprezinta venitul national exprimat in preturile pietei;
b. este egal cu produsul national net (PNN);
c. este produsul national brut (PNB) evaluat in preturile factorilor de productie;
d. se determina prin scaderea din produsul national brut (PNB) a amortizarii capitalului fix (A).
e. se determina ca raport intre produsul national brut nominal (PNBnominal) si indicele general
al preturilor (IGP)
14.La calcularea produsului national brut (PNB):
A. trebuie sa se aiba in vedere ca bunurile sa fie produse in acelasi an si sa fie calculate o singura
data;
B. se iau in calcul operatiunile intermediare;
C. se ia in calcul valoarea de piata (pretul) doar a produselor finale, adaugandu-se operatiunile
intermediare;
D. se ia in calcul valoarea de piata (pretul) doar a produselor finale, eliminandu-se operatiunile
intermediare;
E. se exclud bunurile cumparate pentru a fi revandute sau refacute.
a. A+B+C;
b. C+D+E;
c. A+B+E;
d. A+D+E;
e. A+C+E.
15.Dupa stadiile miscarii produsului national net (PNN) – productie, repartitie si consum – se
utilizeaza urmatoarele modalitati de calcul:
A. insumarea valorii nete a bunurilor si serviciilor produse intr-un an;
B. metoda valorii adaugate;
C. insumarea veniturilor obtinute de proprietarii factorilor de productie;
D. metoda de productie;
E. insumarea cheltuielilor facute pentru consum, investitii si cresterea stocurilor.
a. B+D;
b. A+C+D;
c. C+D+E;
d. A+C+E.
e. B+D+E.
18. Care dintre relatiile urmatoare sunt adevarate?
a. PIB = PGB +A;
b. PIN = PIB + A;
c. PNN = PNB – A;
d. PGB = PNN – A;
e. PIB = PNB + A.
19.Care dintre relatiile urmatoare sunt adevarate?
a. PIB = PGB – Ci;
b. PIB = PIN – A;
c. PNB = PNN – A;
d. PIN = PNB + A;
e. PGB = PIN + Ci.
20. Care dintre elementele de mai jos nu constituie o destinaţie a bunurilor şi serviciilor luate în
calculul PIN?
a) consumul privat;
b) exportul net;
c) investiţiile brute;
d) consumul guvernamental;
e) investiţiile nete.
21. PIB-ul reprezintă:
a) o parte din valoarea totală a bunurilor şi serviciilor produse într-o anumită perioadă;
b) o parte din venitul naţional;
c) valoarea producţiei vândute şi încasate pe o perioadă;
d) o parte din consumul intermediar;
e) valoarea producţiei pe un an la preţurile pieţei.
23. Când consumul intermediar creşte mai repede decât produsul intern brut, eficienţa economiei
respective:
a) creşte;
b) scade;
c) creşte şi apoi scade;
d) evoluează în spirală;
e) este constant.
24. În calculul indicatorilor macroeconomici, preţurile pieţei sunt superioare preţurilor factorilor de
producţie deoarece:
a) includ accizele şi alte sume ce revin bugetului de stat, dar nu şi celelalte forme de impozit
indirect;
b) includ consumul intermediar;
c) includ numai anumite componente ale consumului intermediar;
d) includ toate formele de impozit indirect;
e) nu include impozitele indirecte.
25. Care dintre relaţiile de mai jos este adevărată?
a) PIB=PIN-CCF
b) PNB=PNN-CCF
c) PIN=PGB-CI
d) PNN=PIN+CCF
e) PIN=PIB-CCF.
26. Care dintre următoarele relaţii este greşită:
a) PNB=PIB±producţia finală brută a agenţilor naţionali ce îşi desfăşoară activitatea în străinătate;
b) PIN=PIB-CCF
c) PNN=PNB-CCF
d) PNB=PNN+CCF
e) VN=PNN în preţurile factorilor
27. Indicatorii macroeconomici de rezultate se calculează:
a) numai în expresie valorică;
b) nu se calculează;
c) numai în expresie fizică;
d) în expresie fizică şi valorică;
e) numai în formă brută.
28. Veniturile realizate de către cei peste 50.000 de români care lucrează în Israel sunt incluse în:
a) PNB al României şi PIB al Israelului;
b) PIN al României şi PNN al Israelului;
c) numai în PIB al României;
d) PIB al României şi PNB al Israelului;
e) toţi indicatorii de mai sus.
30. Produsul intern brut reprezintă:
a) valoarea de piaţă a tuturor bunurilor finale şi serviciilor produse in interiorul unei ţări intr-o
anumită perioadă de timp;
b) venitul de care dispune populaţia după plata impozitelor pe venit şi care poate fi utilizat pentru
consum şi economii;
c) valoarea bunurilor şi serviciilor cumpărate de administraţiile publice centrale şi locale intr-un an;
d) valoarea de piaţă a bunurilor finale şi serviciilor produse de cetăţenii unei ţări intr-o anumită
perioadă, indiferent de locul unde işi desfăşoară activitatea;
e) valoarea de piaţă a bunurilor produse in exterior şi consumate de menaje.
31. Produsul naţional net reprezintă Produsul naţional brut minus:
a) impozite;
b)transferuri la bugetul statului;
c) deprecierea capitalului;
d) profitul nedistribuit;
e) investiţii.
32 Produsul naţional brut nu include:
a) valoarea producţiei finale a agenţilor naţionali care işi desfăşoară activitatea in străinătate;
b) amortizarea;
c) valoarea producţiei finale a agenţilor străini care işi desfăşoară activitatea in ţara de referinţă;
d) valoarea producţiei finale a agenţilor naţionali ce işi desfăşoară activitatea in interiorul ţării de
referinţă;
e) a + c.
33.Achiziţiile de bunuri finale şi servicii de către populaţie sunt cunoscute sub numele de:
a) investiţii;
b) consum public;
c) consum privat;
d) export net ;
e) nici una dintrecele de mai sus.
34. In formarea brută de capital fix (FBCF) nu se include:
a) amortizarea;
b) investiţia de inlocuire a capitalului fix;
c) formarea netă de capital fix;
d) variaţia stocurilor;
e) a şi d.
35. In măsurarea PIB sunt ignorate aspecte precum:
a) timpul liber;
b) gradul de poluare a mediului inconjurător;
c) inegalitatea veniturilor gospodăriilor ;
d) toate cele de mai sus;
e) a şi c.
36. Pentru a observa dacă o economie inregistrează creştere economică, vom apela la PIB
real şi nu la PIB nominal, deoarece:
a) exporturile sunt scăzute din PIB real, acesta din urmă fiind mai puţin complicat decat PIB
nominal;
b) PIB real include şi importul, fiind deci mai reprezentativ decat PIB nominal;
c) PIB nominal nu include plăţile de transfer, in timp ce PIB real le include;
d) PIB nominal reflectă modificări atat in nivelul preţurilor cat şi in nivelul producţiei, in timp ce
PIB real are in vedere doar schimbări in nivelul producţiei;
e) PIB nominal reflectă doar modificări in nivelul preţurilor.
37.Dacă are loc o creştere a PIB nominal, atunci putem considera că:
a) au crescut preţurile bunurilor şi serviciilor produse in economie;
b) a crescut cantitatea de bunuri şi servicii produsă in interiorul economiei respective;
c) sunt posibile ambele variante de mai sus;
d) economia inregistrează in mod cert creştere economică;
e)retragerile din fluxul circular al venitului sunt superioare injecţiilor.
38. Bunurile şi serviciile care servesc la calculul indicatorilor macroeconomici sunt evaluate in:
a) preţurile factorilor care includ impozitele indirecte şi preţurile pieţei care nu includ impozitele
indirecte;
b) preţurile factorilor care nu includ impozitele indirecte şi preţurile pieţei care includ impozitele
indirecte.
c) preţurile factorilor şi preţurile pieţei care sunt identice.
39. PIB se deosebeşte de PIN prin faptul că:
a) PIN poate fi determinat prin corectarea PIB cu veniturile naţionale primite de la restul lumii;
b) primul include amortizarea capitalului fix, iar al doilea nu;
c) primul este intotdeauna mai mare decit al doilea;
d) primul se calculează pe baza tuturor bunurilor produse intr-o ţară, iar al doilea se referă doar la
bunurile finale.
40. Dacă PNB nominal este de 1500 u.m. iar PNB real este de 1250 u.m., atunci indicele general al
preţurilor:
a) creşte cu 25%;
b) creşte cu 20%;
c) scade cu 20%.
Argumentaţi răspunsul Ir=In/Ip
41. Instituţiile financiare şi de credit au ca funcţie principală:
a) consumul de bunuri şi servicii;
b) finanţarea activităţilor economice;
c) tranzacţionarea bunurilor şi serviciilor;
d) emisiunea de monedă;
e) producţia de bunuri şi servicii destinate pieţei.
42. Produsul naţional brut reprezintă:
d) ansamblul bunurilor şi serviciilor produse in decursul unui an de agenţii economici autohtoni şi
străini;
e) diferenţa intre produsul global brut şi consumul intermediar;
f)ansamblul bunurilor materiale produse pe teritoriul ţării in decurs de un an şi destinate exportului;
g) ansamblul bunurilor şi serviciilor finale produse de agenţii economici naţionali atat in interiorul
cat şi in exteriorul unui stat timp de un an.
43.Dacă un cetăţean roman este angajat la o firmă din Italia, atunci venitul pe care acesta il caştigă
este inclus in:
a) P.N.N. Romania şi P.I.N. Italia;
b) P.I.B. Romania şi P.I.B. Italia;
c) P.N.B. Romania şi P.N.B. Italia;
d) P.I.B. Romania şi P.N.B. Italia;
e)oricare din cei doi indicatori.
44. Produsul Intern Brut constituie:
a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse intro ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse intr-o ţară timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute in economie.
45. Ce nu se include in PIB-ul pe anul 0:
a) munca efectuata in gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor in anul 0;
c) cheltuielile intreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix in schimbul celui pierdut.
46. Care din următoarele nu se includ in PIB:
a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută in gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.
47. Transferurile sunt:
a) incluse in PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse in PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse in PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse in PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vindute sau servicii efectuate.
48. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:
a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.
49. Venitul Naţional Brut constituie:
a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali in interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.
50. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată in felul următor:
a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.
51. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată in felul următor:
a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi in producerea bunurilor şi serviciilor.
52. Venitul naţional nu poate depăşi:
a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.
53. Cunoscind că PIN = 750 u.m., amortizarea = 150 u.m., venitul naţional din străinătate = -200
u.m., atunci valoarea PNB este de:
a) 700 u.m
b) 765 u.m.;
c) 785 u.m..
Argumentaţi răspunsul. (se aduna toate valorile)
PNB=PIB+SVS => PNB = 900+(-200) = 700 um
PIN+A = PIB => PIB= 750+150 = 900 um

54. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.
55. Venitul personal include:
a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobanzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
d) transferuri de la Guvern şi de la intreprinderi.
56. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:
a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
b) suma salariilor, rentei şi a dobanzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.
57. VPD include:
a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobanzii.
58. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este
a) negativă;
b) egală cu zero
c) pozitivă.
59. Care din mărimile de mai jos nu se includ in PNB calculat după metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.
60. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :
a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.
61. PIB real se va calcula ca:
a) raportul dintre PIB nominal şi deflator; PNBr=PNBn/Ipnb
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.
62. Deflatorul reprezintă raportul dintre:
a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.
63. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut de
la125 la 150. In aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămane neschimbat
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.
PNBr1 = PNBn1/DeflatorPNB = 500/125 = 4 |=> PNBr1 = PNBr2
PNBr2 = PNBn2/DeflatorPNB2 = 600/150 = 4

64. P.I.B. potenţial este definit prin:

a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite in cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.
65. Produsul global brut exprimă:
a) valoarea brută de piaţă a bunurilor economice finale;
b) valoarea adăugată brută de piaţă a bunurilor economice create de agenţii economici naţionali;
c) valoarea totală a bunurilor economice obţinute intr-o anumită perioadă;
d) valoarea brută de piaţă a bunurilor economice finale obţinute de agentii economici in interiorul
unei ţări
66. Produsul intern brut exprimă
a) valoarea adăugată brută de piaţă a bunurilor economice finale produse in interiorul unei ţări intr-o
anumită perioadă de agenţii economici naţionali şi străini;
b) valoarea brută de piaţă a bunurilor economice obţinute intr-o anumită perioadă;
c) valoarea adăugată brută a bunurilor economice finale obţinute de agenţii economici naţionali;
67. Bunurile şi serviciile finale exprimate valoric prin produsul intern brut pot fi destinate:
a) consumului personal;
b) consumului intermediar;
c) formării brute a capitalului;
d) numai consumului public
68. Produsul naţional brut se determină :
a) ca sumă intre produsul naţional net şi amortizare;
b) ca sumă intre produsul naţional net şi consumul final;
c) ca sumă intre produsul naţional net şi consumul de capital fix;
d) ca diferenţă dintre produsul global brut şi consumul intermediar
PNB = PIB+SVS , PNN = PNB -A, PNB = PNN+A
69. Consumul privat de bunuri şi servicii finale este egal cu 8000 unităţi monetare (u.m.), consumul
public este egal cu 1000, formarea brută a capitalului este de 2000, exportul este egal cu 3000,
produsul global brut este de 30000, consumul intermediar reprezintă 60 % din PGB, veniturile
vărsate restului lumii sunt in sumă de 7000,iar cele primite din restul lumii sunt egale cu 5000. In
aceste condiţii:
a) importul este egal cu 2000;
b) produsul naţional brut este egal cu 14000;
c) cosumul intermediar este egal cu 18000;
d) produsul naţional brut este egal cu 10000.
PGB = PIB+Ci , Ci = 30000*0.6 = 18000
PIB = PGB -Ci = 30000-18000 = 12000
SVS+PIB = PNB , SVS = Vprimit – Vvarsate = 5000-7000 = -2000
PNB = 12000+(-2000) = 10000

70. PIB faţă de PIN include în plus :

a) Soldul veniturilor din străinătate;
b) Bunurile finale;
c) Amortizarea.
82. Repartiţia secundară se realizează printr-o gamă întreagă de pârghii în cadrul cărora un rol major îl au
- sistemul preţurilor

SEM3

4.Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor in perioada
curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor in perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
5. Consumul este condiţionat de creşterea:
a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) inclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.
6. Inclinaţia marginală spre consum semnifică:
a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.
7. La o creştere a venitului disponibil, in abordare keynesistă:
a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte intr-o proporţie mai mică, iar economiile intr-o proporţie mai mare in raport
cu venitul disponibil.
8. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca
rezultat a avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.
9. Consumul autonom este cel care:
a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri;
c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.
10. Economiile, in sens macroeconomic, semnifică:
a) depozitele populaţiei in băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum intr-o perioadă determinată de timp;
11. Micşorarea economiilor ne arată că scade:
a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.
12. Inclinaţia marginală spre economisire este:MPS—este de obicei o marime pozitiva si subunitara si
de obicei este mai mica ca inclinatia marginala spre consum, suma lor fiind intotdeauna egal cu 1
a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.
14. Investiţiile globale brute sunt:
a) cheltuielile legate de inlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de inlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.
15. Investiţiile nete includ:
a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil in gospodăria particulară;
c) inlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pămant de către o firmă.
16. Micşorarea ratei dobanzii duce la:
a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.
17. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte rata
dobanzii. Ce se intamplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora;
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.
18. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor:
a) o scădere in rata dobinzii;
b) o creştere in cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.
19. O creştere a impozitelor presupune:
a) o deplasare in jos a funcţiei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.
20. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:
a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.
21. In perioada lungă o descreştere in taxe duce la:
a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, insă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, insă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.
23. O schimbare in cheltuielile publice:
a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă inclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.
25.La o inclinatie marginala spre consum (c’) de 0,6:
A. inclinatia marginala spre economii (s) este 0,4;
B. inclinatia marginala spre economii (s) este 4/10;
C. multiplicatorul investitiilor (K) este 4;
D. multiplicatorul investitiilor (K) este 2,5;
E. multiplicatorul investitiilor (K) este 0,25.
a. A+B+C;
b. A+B+D;
c. A+C;
d. B+E;
e. C+E.
26.La o inclinatie marginala spre consum (c’) de 0,4:
A. inclinatia marginala spre economii (s) este 0,6;
B. inclinatia marginala spre economii (s) este 6/10;
C. multiplicatorul investitiilor (K) este 1;
D. multiplicatorul investitiilor (K) este 1,66;
E. multiplicatorul investitiilor (K) este 0,16.
a. A+B+C;
b. A+B+D;
c. A+C;
d. B+E;
e. A+E.
27.O dublare a venitului, de la 1.000 u.m. la 2.000 u.m., corelata cu crestere a ratei consumului de la
70% la 80%, va face ca economiile:
A. sa creasca cu 200 u.m.;
B. sa scada cu 100 u.m.;
C. sa creasca la 100 u.m.;
D. sa creasca cu 100 u.m.;
E. sa creasca la 400 u.m.
a. A+C;
b. B;
c. B+E;
d. D+E;
e. A+E.
28.Daca inclinatia marginala spre economii (s) este 0,4, iar sporul consumului (ΔC) este 1.200 u.m.,
sporul economiilor (ΔS) este:
a. 400 u.m.;
b. 600 u.m.;
c. 800 u.m.;
d. 1.200 u.m.;
e. 2.000 u.m.
29.Daca inclinatia marginala spre economii (s) este 0,4, iar sporul consumului (ΔC) este 1.200 u.m.,
sporul venitului (ΔY) este:
a. 400 u.m.;
b. 600 u.m.;
c. 800 u.m.;
d. 1.200 u.m.;
e. 2.000 u.m.
30Se cunosc urmatoarele date: V0 = 4.000 u.m.; ΔC = 4.000 u.m., s = 0,2. Atunci V1 va fi:
a. 800 u.m.;
b. 5.000 u.m.;
c. 9.000 u.m.;
d. 1.000 u.m.;
e. 8.000 u.m.
32Intre multiplicatorul investitiilor (K) si inclinatia marginala spre consum (c’):
A. exista o relatie direct proportionala;
B. exista o relatie invers proportionala;
C. exista o relatie de egalitate;
D. nu exista nici o relatie;
E. exista o relatie prin care se pune in evidenta impulsul stimulativ al consumului asupra relatiei dintre
venit si investitii.
a. B+E;
b. D;
c. A+E;
d. C+E;
e. D+E.
33.Marimea venitului national se poate determina in mai multe moduri, astfel:
A. in procesul de creare, valoare adaugata neta se evidentiaza in preturile bunurilor si serviciilor;
B. scazand consumul de capital fix (amortizarea) din PIB evidentiat in preturile factorilor de productie;
C. prin insumarea veniturilor realizate de posesorii factorilor de productie participanti la activitatea
economica;
D. adaugand consumul de capital fix (amortizarea) la PNB evidentiat in preturile factorilor de
productie;
E. scazand consumul de capital fix (amortizarea) din PNB evidentiat in preturile factorilor de
productie.
a. A+C;
b. C+D;
c. B+C;
d. A+E;
e. C+E.
34.Inclinatia marginala spre consum (c’) exprima legatura functionala dintre:
a. cheltuielile efectuate pentru consum (C) si un anumit venit (Y);
b. un anumit venit (Y) si cheltuielile efectuate pentru consum (C);
c. sporul de cheltuieli (ΔC) si sporul de economii (ΔS);
d. sporul de venit (ΔY) si sporul de cheltuieli (ΔC);
e. sporul de cheltuieli (ΔC) si sporul de venit (ΔY).
35Printre factorii subiectivi care determina marimea cheltuielilor de consum se inscriu:
A.modificarea marimii salariului si a venitului;
B.modificarea marimii profitului si a dobanzii;
C.sentimentul de siguranta si senzatia de independenta pe care o genereaza economiile banesti;
D.modificarea marimii capitalului si a acumularii;
E. dorinta de a beneficia de dobanzi sau alte avantaje in viitor pentru munca economisita.
a. A+B;
b. A+B+D;
c. C+D;
d. D+E;
e. C+E.
36.Potrivit legii psihologice fundamentale formulate de J. M. Keynes, o data cu cresterea venitului,
oamenii tind:
a. sa mareasca consumul, dar intr-o proportie mai mare;
b. sa reduca consumul;
c. sa aiba acelasi consum;
d. sa mareasca consumul, dar intr-o proportie mai mica;
e. sa fie insensibili la modificarea acestuia.
37.Inclinatia marginala spre economii (s) reprezinta:
a. raportul procentual dintre economii si consum;
b. raportul procentual dintre economii si investitii;
c. raportul dintre venit si economii;
d. raportul dintre economii si venit;
e. raportul dintre cresterea economiilor si cresterea venitului.
38.Principiul multiplicatorului releva influenta:
a. investitiilor asupra consumului;
b. economiilor asupra venitului;
c. investitiilor asupra venitului;
d. venitului asupra consumului;
e. venitului asupra investitiilor.
39.Multiplicatorul investitiilor (K) se gaseste in raport:
A.invers proportional cu inclinatia marginala spre consum (c’);
B. direct proportional cu inclinatia marginala spre consum (c’);
C.invers proportional cu inclinatia marginala spre economii (s);
D.direct proportional cu inclinatia marginala spre economii (s);
E. invers proportional cu inclinatia spre consum.
a. A+D;
b. A+C;
c. B+C;
d. B+E;
e. C+E.
40.Preturile pietei sunt mai mari decat preturile factorilor pentru ca includ si:
a. impozitul pe profit;
b. cheltuielile salariale datorate personalului muncitor;
c. consumul de capital fix;
d. obligatiile fiscale platite de cumparatori sub forma impozitelor indirecte incluse in preturile pietei;
e. consumul de capital tehnic.
41.Daca inclinatia marginala spre consum (c’) este 0,8 atunci sporul de venit national la un spor al
investitiilor (ΔI) de 200 mil. u.m., va fi:
a. 400 mil. u.m.;
b. 700 mil. u.m.;
c. 1.000 mil. u.m.;
d. 1.200 mil. u.m.;
e. 1.500 mil. u.m.
42.Care dintre urmatorii factori nu influenteaza in mod subiectiv inclinatia spre consum?
a. obiceiurile indivizilor si inclinatiile psihologice ale acestora privind prevederea de a avea o rezerva
baneasca;
b. sentimentul de siguranta si senzatia de independenta pe care o genereaza economiile banesti;
c. dorinta de a putea beneficia de dobanzi sau alte avantaje in viitor pentru munca economisita;
d. dorinta de ridicare a standardului de viata;
e. modificarea marimii salariului si a venitului, in general.
43.Care dintre urmatorii factori nu influenteaza in mod obiectiv inclinatia spre consum?
a. modificarea politicii fiscale;
b. modificarea marimii salariului si a venitului, in general;
c. dorinta de ridicare a standardului de viata;
d. modificarea marimii profitului si a dobanzii;
e. modificarea marimii capitalului si a acumularii.
44.Principiul acceleratorului:
A.exprima si masoara efectul scaderii venitului asupra economiilor;
B. exprima si masoara efectul cresterii venitului asupra investitiilor sub impulsul efectului stimulativ al
cererii de consum;
C.actioneaza in faza de expansiune economica;
D.actioneaza in faza de recesiune economica;
a. A+C;
b. B+C;
c. B+D;
45.Inclinatia marginala spre consum (c’):
A. este o marime negativa;
B. este o marime pozitiva, dar subunitara;
C. exprima cresterea consumului la o crestere unitara a venitului;
D. se calculeaza ca raport intre cresterea consumului (ΔC) si cresterea venitului (ΔY);
E. se calculeaza ca raport intre marimea venitului (Y) si marimea consumului (C).
a. A+C;
b. A+D;
c. B+E;
d. A+C+E;
e. B+C+D.
46.Inclinatia marginala spre economii (s):
A. arata cu cat sporesc economiile (S) la o crestere cu o unitate a venitului (Y);
B. este in relatie invers proportionala cu multiplicatorul investitiilor (K);
C. este in relatie direct proportionala cu multiplicatorul investitiilor (K);
D. se calculeaza ca raport intre cresterea venitului (ΔY) si cresterea economiilor (ΔS);
E. se calculeaza ca raport intre cresterea economiilor (ΔS) si cresterea venitului (ΔY).
a. A+C;
b. A+D;
c. A+B+E;
d. A+C+E;
e. C+D.
47.Care dintre urmatoarele formule sunt adevarate?
A.K = 1/c’;
B.K = 1/s;
C.a = It /(C + I);
D.K = ΔY/ΔI;
E.ΔC/ΔY + ΔS/ΔY = 1.
Unde: K – multiplicatorul investitiilor; c’ – inclinatia marginala spre consum; s – inclinatia marginala
spre economii; a – acceleratorul investitiilor; ΔY – sporul venitului; ΔI – sporul investitiilor; ΔS –
sporul economiilor.
a. A+C;
b. B+C+D;
c. A+D+E;
d. B+D+E;
e. C+E.
48.Care dintre urmatoarele formule sunt adevarate?
A. K = 1/(1-c’);
B. K = 1/(1-s);
C. a = It /(ΔC + ΔI);
D. K = ΔI /ΔY;
E. ΔC/ΔY + ΔS/ΔY = 1.
Unde: K – multiplicatorul investitiilor; c’ – inclinatia marginala spre consum; s – inclinatia marginala
spre economii; a – acceleratorul investitiilor; ΔY – sporul venitului; ΔI – sporul investitiilor; ΔS –
sporul economiilor.
a. B+C+E;
b. A+C+E;
c. B+D;
d. A+C+D;
e. B+D.
57) In anul t0, venitul disponibil este de 100 u.m., iar economiile sunt de 40 u.m. Dacă, in anul
următor, venitul disponibil creşte cu 50%, iar inclinaţia marginală spre consum este de 0,8, atunci
economiile şi multiplicatorul investiţiilor vor fi, respectiv, de:
a)100 u.m. şi 4;
b) 40 u.m. şi 5;
c) 100 mld u.m. şi 5;
d) 40.u.m. şi 4;
e) 50 u.m. şi 5.
58) Fie funcţia consumului C = 150 + c’Vd (unde Vd = venitul disponibil). Venitul
personal este 1000 u.m., taxele sunt 100 u.m. iar consumul personal este 600 u.m. In
aceste condiţii multiplicatorul investiţiilor este:
a) K = 0,5;
b) K = 5;
c) K = 0,2;
d) K= 2;
e) K = 1,9.
59) Creşterea venitului disponibil cu 200 u.m. este insoţită de o creştere a consumului cu
50 u.m. Inclinaţia marginală spre economii este:
a) 0,25;
b) 0,5;
c) 0,75;
d) 0,8;
e) 1.
60) Inclinaţia marginală spre consum este 0,75. Care va fi creşterea veniturilor determinată de sporul
investiţiilor cu 100 mld. u.m.?
a) ΔV = 2500 mld. u.m.;
b) ΔV= 250 mld. u.m.;
c) ΔV = 400 mld. u.m.;
d) ΔV = 100 mld. u.m.;
e) ΔV = 125 mld.u.m.
61) Principiul acceleratorului scoate in evidenţă relaţia dintre:
a) creşterea venitului şi investiţiile nete;
b) creşterea investiţiilor şi creşterea venitului;
c) creşterea venitului şi creşterea consumului;
d) creşterea economiilor şi creşterea investiţiilor.
62) Inclinaţia marginală spre consum este c’ = 0,6, acceleratorul are valoarea a = 0,7 iar veniturile au
sporit cu 100 u.m. Pe baza acestor date valoarea investiţiilor este:
a) 60 u.m.;
b) 50 u.m.;
c) 0,7 u.m.;
d) 70 u.m.;
e) 0,6 u.m.
63 Intr-o economie, capitalul fix este la inceputul unui an de 120 miliarde unităţi monetare, urmand ca
la sfarşitul aceluiaşi an să crească cu 25%. Consumul de capital fix este de 20 miliarde unităţi
monetare. In aceste condiţii, investiţia brută şi netă sunt (in miliarde unităţi monetare):
a) 20; 30;
b) 30; 20;
c) 30; 50;
c) 50; 20;
d) 50; 30.
64)Dacă funcţia consumului este: C = 30 + 0,7VD, atunci funcţia economiilor este:
a) E= 30 + 0,7VD;
b) E = 30 + 0,3VD;
c) E = -30 + 0,7VD;
d) E = 30 - 0,7VD
e) E =-30 + 0,3VD
65) In perioada t0 – t1, venitul creşte cu 500 u.m.. Dacă inclinaţia marginală spre consum
este de 0,8, atunci economiile:
a) vor creşte cu 400 u.m.;
b) vor scădea cu 400 u.m.;
c) vor creşte cu 100 u.m
d) vor scădea cu 100 u.m.;
e) vor creşte cu 500 u.m.
66)Dacă investiţiile de inlocuire sunt in valoare de 50 u.m., iar investiţiile brute de 200
u.m., atunci investiţiile nete sunt:
a) 50 u.m.;
b) 150 u.m.;
c) 200 u.m.;
d) 250 u.m.;
e)0 u.m.
67) Intr-o economie in care inclinaţia marginală spre consum este de 0,6 cu cat trebuie să
crească investiţiile pentru ca veniturile să sporească cu 500 u.m?
a) cu 500 u.m.;
b) 300 u.m.;
c) 200 u.m.;
d) 1250 u.m.
e) 833,3.
69) Care va fi creşterea venitului rezultată dintr-un spor investiţional de 5.250 mld. u.m.,
ştiind că inclinaţia marginală spre consum a fost de 0.80?:
a) 10.500 mld. u.m.;
b) 15.750 mld. u.m.;
c) 21.000 mld. u.m.;
d) 26.250 mld. u.m.;
e) 23.520 mld. u.m.
71) Pentru ca principiul acceleratorului să funcţioneze la nivelul unei economii este necesar ca:
a) c' = 1;
b) toate capacităţile de producţie existente să fie utilizate integral;
c) investiţia netă să fie mai mare decat investiţia brută;
d) multiplicatorul investiţiilor să fie constant;
e) intre investiţie şi rata reală a dobanzii să fie o relaţie pozitivă.
72) Potrivit legii psihologice fundamentale a lui Keynes, atunci cand venitul creşte:
a) inclinaţia marginală spre consum este constantă;
b) consumul creşte, dar mai incet;
c) inclinaţia marginală spre economisire este un număr pozitiv şi supraunitar;
d) suma dintre inclinaţia marginală spre consum şi inclinaţia marginală spre economisire este
mai mare decat 1;
e) oamenii inclină să economisească tot sporul de venit.
75) Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
a) in virtutea acceleratorului, in perioadele de recesiune poate să apară dezinvestirea netă;
b) cand inclinaţia marginală spre consum scade, multiplicatorul investiţiei scade;
c) potrivit lui Keynes, inclinaţia marginală spre consum este constantă, pe parcursul intregii vieţi;
d) investiţia de dezvoltare are ca sursă venitul net economisit;
e) cand venitul disponibil este zero, consumul de bază poate antrena dezeconomisirea.
76. Dacă venitul disponibil creşte cu 80000 lei, din care creşterea consumului reprezintă 80%, atunci
înclinaţia marginală spre economisire este:
a) unitară;
b) 0,8;
c) 0,4;
d) 0,2
 e) nulă.
77. La o înclinaţie marginală spre consum de 0,8:
a) multiplicatorul investiţiilor este 5;
b) înclinaţia marginală spre economii este 5;
c) multiplicatorul banilor de cont este 0,2;
d) creşterea venitului naţional generează o creştere cu 0,8% a consumului;
e) consumul reprezintă 80% din venitul naţional.
78. Funcţia de consum într-o economie este descrisă prin următoarea ecuaţie C=100+0,5Y. Dacă
investiţiile sunt I=50, nivelul de echilibru al venitului este:
a) 300;
b) 100;
c) 133,33;
d) 75;
e) 50.
79. Dacă consumul excede venitul personal disponibil, atunci:
a) economisirea personală este pozitivă;
b) economisirea personală este zero;
c) economisirea personală este negativă;
d) economisirea personală scade;
e) economisirea personală creşte.
83) Pragul de ruptură reprezintă:
a)acel nivel al venitului pentru care consumul este nul;
b)acel nivel al venitului la care consumul se realizează pe baza sumelor economisite anterior;
c)acel nivel al consumului necesar asigurării unui trai decent;
d)acel nivel al consumului pentru care se manifestă procesul de dezeconomisire;
e) acel nivel al venitului la care economiile sunt 0;
85) Cunoaştem că venitul naţional este de 600 mld. u.m. soldul transferurilor curente in raport cu
străinătatea este de 15 mld. u.m., transferurile sunt 50 mld.u.m. iar, impozitele şi taxele plătite de
populaţie sunt 40 mld. u.m. Venitul naţional disponibil (VND) , venitul personal al menajelor (VPM)
şi venitul disponibil al menajelor (VDM) sunt, in ordine:
a) 485; 535; 495;
b) 615; 665; 625;
c)485; 435; 395;
d) 485; 535; 575;
e) nici un răspuns corect.
87) Cunoaştem că VDM este de 500 mld. u.m., impozite şi taxe plătite de populaţie50 mld. u.m.,
transferurile sunt 65 mld. u.m., iar soldul transferurilor curente cu străinătatea este -25 mld. u.m. VPP,
VND, VN sunt, in ordine:
a)550; 485; 510;
b) 450; 500; 475;
c) 450; 400; 375; d) 550; 600; 575;
e) nici un răspuns corect.
89) Funcţia de consum intr-o economie ar putea fi descrisă prin următoarea ecuaţie
C=100+0.7Y şi investiţiile I=50. Nivelul de echilibru al venitului este:
a) 100;
b) 50;
c) 500;
d) 150;
e) 0.
90)Dacă venitul creşte, atunci:
a) ponderea consumului in venit creşte;
b) ponderea consumului in venit se reduce;
c) creşterea absolută a economiilor este mai mare decat creşterea absolută a venitului;
d) creşterea absolută a consumului este mai mare decat creşterea absolută a venitului;
e) consumul absoarbe integral creşterea venitului.
91) In perioada T0 – T1 venitul creşte cu 4000 miliarde u.m. Dacă inclinaţia marginală
spre consum este 0,8, atunci economiile:
a) se reduc cu 3200 miliarde u.m.;
b) se reduc cu 800 miliarde u.m.;
c) cresc cu 3200 miliarde u.m.;
d) cresc cu 800 miliarde u.m.;
e) nu se modifică.
92) Investiţiile scad atunci cand:
a) se reduce rata dobanzii;
b) se reduc impozitele;
c) se accelerează amortizarea capitalului tehnic fix;
d) se anticipează reducerea profiturilor viitoare;
e) creşte cererea de consum.
93) Dacă multiplicatorul investiţiilor este 10, iar sporul venitului viitor de 100 unităţi
monetare, atunci sporul investiţiilor şi inclinaţia marginală spre economii sunt:
a)90; 0,9;
b)90; 0,1;
c)10; 0,9;
d) 10; 0,1;
e) imposibil de determinat.
94) Multiplicatorul investiţiilor este egal cu 2. Care este modificarea investiţiilor ce a
determinat o creştere a venitului cu 100 miliarde unităţi monetare?
a)50 miliarde unităţi monetare
b) 100 miliarde unităţi monetare;
c) 200 miliarde unităţi monetare;
d) 150 miliarde unităţi monetare;
e) nu se poate determina pe baza datelor oferite.
95) Fie modelul macroeconomic: Y = C + I + G, unde C = 100 + 0,8 VD, TBS = 50, T =
250, I = 200, G = 150 (Y = venitul naţional, C = consumul, VD = venitul disponibil,
I = investiţii, G = cheltuieli guvernamentale, TBS = transferuri de la bugetul statului,
T = taxe şi impozite). Venitul naţional de echilibru este:
a) 1450;
b) 2250;
c) 1500,
d) 1200;
e) nu poate fi calculat.
96) consumul scade cu 90 milioane unităţi monetare cand venitul disponibil inregistrează o scădere cu
100 milioane unităţi monetare, atunci inclinaţia marginală spre consum este:
a) 1,1;
b) 0,9;
c) 0,1;
d) –0,9;
e) –0,1.
97) Inclinaţia marginală spre consum corespunde:
a) intersecţiei funcţiei de consum cu axa OY;
b) pantei funcţiei de consum;
c) raportului dintre nivelul consumului şi cel al venitului;
d) raportului dintre nivelul venitului şi cel al consumului;
e) raportului dintre variaţia venitului şi cea a consumului.
98) Dacă inclinaţia marginală spre economii este 0,25, atunci multiplicatorul investiţiilor este:
a) 1/4;
b) 2;
c) 4/3;
d) 3;
e) 4.
99) Dacă pentru 100 milioane unităţi monetare venit disponibil suplimentar cheltuielile de consum
cresc cu 65 milioane unităţi monetare, atunci inclinaţiile marginale spre consum şi spre economisire
sunt:
a) 35; 0,65;
b) 0,65; 0,35;
c) 0,65; 0,65;
d) 0,35; 0,35;
e) imposibil de determinat pe baza datelor oferite.
100) Dacă consumul excede venitul personal disponibil, atunci:
a) economisirea personală este pozitivă;
b) economisirea personală este zero;
c) economisirea personală este negativă;
d) economisirea personală scade;
e) economisirea personală creşte.

SEM5
33. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.
34. Şomajul este rezultatul:
a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.
35. Rata şomajului efectiv reprezintă:
a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă
36. Şomajul fricţional are loc in cazul cand:
a) in economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii in condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.
37. Modificările in cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:
a) şomajul fricţional;
b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.
38. Cei care au pierdut locul de muncă in urma recesiunii economice se includ in categoria
şomerilor:
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.
39. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:
a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.
40. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia cand:
a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant; somajul structuratl si frictional caracterizeaza somajul natural si
determina rata naturata a somajului care nu este constanta
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.
41. Somajul tranzitoriu sau frictional:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un
salariu real mai mic, nu gasesc locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o
activitate remunerata, de obicei, in domeniul serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o retributie
corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea
locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei
conjuncturi.
42. Somajul intermitent:
A. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de
centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun restrangerea locurilor de munca;
B. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale
sau de maternitate;
C. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii
afacerilor;
D. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, etc. care au loc in
diferite tari, mai ales, sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice;
E. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi
angajari la o alta unitate.
a. A+C;
b. B+C;
c. C+D;
d. A+D;
e. C+E.
43 Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural:
a) imbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.
44. In situaţia in care, intr-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate
adopta una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobanzii.
45. In care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?
a) cand sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) cand cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) cand cresc preţurile la resursele energetice;
d) cand are loc o creştere generalizată a preţurilor.
46. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:
a)nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului
precedent;
c)diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la
nivelul general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la
nivelul general al preţurilor anului curent.
50. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi incasează 30%. Cu ce va fi egală
rata
reală a dobanzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .
51. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă
i-ar
depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual.
Ce sfat ii veţi da studentului?
a)să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să facă economii.
52. Ce sfat ii veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o
dobindă in mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va răminea neschimbată?
a)să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă.
53. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează in mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează in mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează in mod negativ sectorul public, ducand la creşterea datoriei publice;
d) afectează in mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.
54. Gradul de indatorare a unei tari se evidentiaza prin:
a. soldul anual al balantei de plati;
b. raportul dintre marimea datoriei publice si PIB;
c. raportul dintre PIB si marimea datoriei publice;
d. ponderea imprumuturilor externe in acoperirea deficitului bugetar;
e. serviciul datoriei publice.
55.Impozitele indirecte:
A. sunt insusite de catre producatori;
B. contin elemente de inechitate sociala;
C. sunt suportate de catre consumatori;
D. sunt suportate de catre producatori;
E. nu sunt suportate de catre consumatori.
a. A+E;
b. B+C;
c. D+E;
d. B+E;
e. A+C.
56. Rata optima de presiune fiscala este:
a. acel prag de impunere fiscala ce multumeste pe toti agentii economici;
b. o constructie teoretica, imposibil de atins in practica;
c. stabilita de catre guvern;
d. acel prag de impunere care asigura maximul incasarilor fiscale;
e. acel prag de impunere care asigura minimul incasarilor fiscale.
57. Deficitul bugetului de stat se formează in cazul cand:
a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
58. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:
a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.
59. Scaderea nivelului de impunere fiscala are efecte pozitive atunci cand:
a. asigura cresterea accentuata a veniturilor impozabile;
b. conduce la deficite bugetare;
c. stimuleaza disponibilizarile;
d. duce la o scadere a cheltuielilor publice pentru obiective sociale;
e. asigura scaderea veniturilor impozabile.
60. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:
a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobanzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.
61. Politica fiscală stimulatoare presupune:
a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
62. Politica fiscală stimulativă este indreptată spre:
a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării in economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.
64. Politica fiscală restrictivă presupune:
a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
65. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:
a) in condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
66. Moneda reprezintă:
a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat in ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
67. Prin cerere monetară se inţelege:
a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.
68. In condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:
a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.
69. Cererea monetară creşte cand:
a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobanzii creşte;
d) rata nominală a dobanzii scade.
70. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:
a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
C) Instituţiile publice.
71. Oferta monetară depinde de:
a) rata dobanzii la credite bancare;
b) emiterea banilor in numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.
97. Impozitul este o prelevare:
A. obligatorie;
B. fara contrapartida;
C. presupune o contraprestatie;
D. nu este obligatoriu;
E. nu presupune o contraprestatie.
a. A+C;
b. B+D+E;
c. C+D;
d. A+B+E;
e. B+D.
98. Care dintre afirmatiile urmatoare reprezinta functii importante ale impozitelor?
A. fiscala;
B. sociala si regulatorie;
C. monetara;
D. de realizare a echilibrului economic;
E. de stimulare a progresului tehnic.
a. A+B;
b. A+C;
c. C+D+E;
d. A+C+D;
e. B+D.
103.Imprumuturile facute pentru acoperirea deficitului bugetar reprezinta:
a. datoria interna;
b. datoria externa;
c. datoria publica;
d. serviciul datoriei externe;
e. emisiune de obligatiuni de stat.
116.Somajul tehnologic:
a. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de
centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun restrangerea locurilor de munca;
b. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale
sau de maternitate;
c. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii
afacerilor;
d. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, etc. care au loc in
diferite tari, mai ales, sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice;
e. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi
angajari la o alta unitate.
117. Somajul de discontinuitate:
a. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de
centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun restrangerea locurilor de munca;
b. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale
sau de maternitate;
c. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii
afacerilor;
d. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, etc. care au loc in
diferite tari, mai ales, sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice;
e. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi
angajari la o alta unitate.
118. Somajul structural:
a. este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de
centralizarea unor capitaluri si unitati economice care impun restrangerea locurilor de munca;
b. afecteaza in mod deosebit femeile si este cauzat de intreruperea activitatii din motive familiale
sau de maternitate;
c. apare ca rezultat al practicarii contractelor de angajare pe durate scurte din cauza incertitudinii
afacerilor;
d. este determinat de tendintele de restructurare economica, geografica, sociala, etc. care au loc in
diferite tari, mai ales, sub incidenta revolutiei tehnico-stiintifice;
e. incepe la expirarea angajarii si se incheie la reinnoirea contractului sau realizarea unei noi
angajari la o alta unitate.
119. Somajul involuntar:
a. persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un salariu real mai mic, nu gasesc
locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o
activitate remunerata, de obicei, in domeniul serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o retributie
corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea
locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei
conjuncturi.
120.Somajul “la negru”:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un salariu
real mai mic, nu gasesc locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o
activitate remunerata, de obicei, in domeniul serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o retributie
corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea
locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei
conjuncturi.
121.Somajul voluntar:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un salariu
real mai mic, nu gasesc locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o
activitate remunerata, de obicei, in domeniul serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o retributie
corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea
locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei
conjuncturi.
122.Somajul ciclic sau conjunctural:
a. desemneaza starea specifica persoanelor neocupate care, desi dispuse sa lucreze pentru un salariu
real mai mic, nu gasesc locuri de munca disponibile;
b. cuprinde pe aceia care beneficiaza de indemnizatia de somaj, dar care presteaza concomitent o
activitate remunerata, de obicei, in domeniul serviciilor de consum sau al comertului;
c. este datorat refuzului sau imposibilitatii pentru purtatorul fortei de munca de a accepta o retributie
corespunzatoare salariului de echilibru;
d. specific acelor economii in care forta de munca manifesta o mare inclinatie spre schimbarea
locului de munca in vederea ameliorarii conditiilor de viata;
e. este cauzat de crizele economice care au loc, de crizele partiale sau de alte crize specifice unei
conjuncturi.
123.Care dintre urmatoarele procese contribuie direct la aparitia sau extinderea somajului?
A. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate;
B. inflatia;
C. emigrarea populatiei autohtone;
D. cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru a se
putea angaja;
E. scaderea ofertei de munca.
a. A+C;
b. B+E;
c. B+D;
d. A+E;
e. A+D.
124.Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la indemnizatia sau ajutorul de somaj sunt corecte?
A. este primita de catre orice persoana care nu lucreaza;
B. se plateste numai celor care indeplinesc toate conditiile pentru a fi somer si realizarea unui
anumit venit sub un anumit nivel;
C. este acordata pe perioade stabilite prin acord intre someri si intreprinderi;
D. se acorda pe o perioada limitata;
E. este primita de catre orice persoana care nu lucreaza ca salariat.
a. A+B+C;
b. B+D;
c. C+E;
d. A+B+E;
e. C+D.
125.Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor de munca sunt:
A. varsta de munca stabilita prin legislatia muncii;
B. gradul de pregatire a populatiei;
C. gradul de disponibilitate a persoanelor pentru activitati economico-sociale;
D. cresterea ofertei de munca;
E. diminuarea cererii de munca.
a. A+B+C;
b. C+D;
c. A+C+E;
d. A+C;
e. A+B+C+D.
126.Precizati care dintre actiunile enumerate mai jos, referitoare la somaj, se incadreaza in masurile
ce privesc populatia ocupata:
A. crearea de noi locuri de munca;
B. masuri intreprinse pentru indepartarea imigrantilor si repatrierea lor la tarile de origine;
C. angajarea somerilor cu contracte pe durata scurta;
D. acordarea echitabila a ajutorului de somaj;
E. indemnizatia de somaj sa acopere in intregime salariul avut.
a. A+C+D;
b. A+B;
c. C+D+E;
d. A+B+D;
e. B+C.
127.Precizati care dintre actiunile enumerate mai jos, referitoare la somaj, se incadreaza in masurile
ce ii privesc pe someri?
A. prevenirea cresterii somajului prin pregatirea si calificarea la locul de munca a persoanelor care
lucreaza efectiv;
B. garantarea locurilor de munca pentru cei care lucreaza;
C. angajarea pe timp partial sau cu orar redus, anagajarea provizorie cu contract de munca pe
perioada
determinata;
D. facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi intreprinderi;
E. reducerea impozitelor si taxelor.
a. A+B;
b. C+D;
c. A+B+E;
d. B+C+D;
e. A+B+C+D.
128.Gradul de ocupare se determina astfel:
a. prin raportarea procentuala a populatiei ocupate la populatia activa disponibila;
b. ponderea somerilor in total populatie activa;
c. ponderea emigrantilor in total populatie activa;
d. prin rate brute de ocupare a populatiei;
e. ponderea somerilor in populatia totala.
129.In care dintre situatiile de mai jos o persoana poate fi considerata somer?
A. nu are loc de munca si vrea sa lucreze ca salariat;
B. a primit preaviz;
C. intrerupe lucrul, din motive de sanatate;
D. lucreaza la o unitate cu activitate sezoniera;
E. persoanele ce nu au loc de munca, cauta un loc de munca, si pot incepe lucrul imediat.
a. A+B+E;
b. A+B+C;
c. A+E;
d. B+C;
e. B+C+D.
130.In ansamblul masurilor de diminuare a somajului un rol deosebit il au:
A. cresterea volumului investitiilor;
B. recalificarea somerilor;
C. sporirea ajutorului de somaj;
D. cresterea duratei de acordare a ajutorului de somaj;
E. intensificarea actiunilor greviste si revendicative.
a. C+D;
b. C+D+E;
c. A+B;
d. A+B+C;
e. B+C+D.
131.In ce faza a ciclului economic somajul atinge cote ridicate?
a. expansiune;
b. punctul de relansare;
c. criza;
d. boom;
e. crestere economica.
132.Somajul se poate reduce, dar nu elimina, in conditii de:
a. boom;
b. recesiune;
c. criza;
d. conjunctura economica interna si internationala nefavorabila;
e. nici unul dintre raspunsuri nu este corect.
133.Rata somajului se determina ca raport intre:
a. populatia totala si populatia ocupata;
b. numarul somerilor si populatia totala;
c. numarul somerilor si populatia activa disponibila;
d. numarul somerilor si populatia ocupata;
e. populatia activa disponibila si numarul somerilor.
134.Diminuarea somajului este consecinta:
A. calificarii, recalificarii fortei de munca;
B. cresterii investitiilor la nivel de economie nationala;
C. sporirii numarului de falimente;
D. cresterii numarului celor care emigreaza in scopul de a gasi un loc de munca;
E. boom-ului economic.
a. A+B+C;
b. B+C+D;
c. C+D+E;
d. A+B+D+E;
e. B+C+D+E.
139.Populatia apta de munca este de 60 milioane, iar populatia ocupata este de 25 milioane.
Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca sunt in numar de 3 milioane. Gradul de ocupare al
populatiei apte de munca este de:
a. 4,16 milioane;
b. 41,6%;
c. 4,16%;
d. 9,6%;
e. 9,6 milioane.
140.Populatia apta de munca este de 60 milioane, iar populatia ocupata este de 25 milioane.
Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca sunt in numar de 3 milioane. Rata somajului este
de:
a. 4,16 milioane;
b. 41,6%;
c. 4,16%;
d. 9,4%;
e. 9,4 milioane.