TEST AUTOEVALUARE 2

TEMELE 5-8

1. Care sunt premisele ce favorizează formarea şi funcţionarea unei economii naţionale?

a. naţiunea ca unitate structurală a existenei unei societăţi;
b. statornicirea de relaţii economice între ţări;
c. existenţa şi funcţionarea circuitului economic mondial;
d. existenţa doar a proprietăţii private;
e. funcţionarea şi dezvoltarea pieţei naţionale.
2. Ce indicatori se utilizează pentru exprimarea activităţii economice a întreprinderilor?
a. numărul personalului;
b. volumul capitalului fix;
c. cifra de afaceri;
d. valoarea adăugată;
e. gradul de îndatorare a întreprinderii.
3. Care din următoarele elemente se constituie în fluxuri de intrări pentru firme
a.cumpărări de factori de producţie de la menaje;
b. venituri provenite de la menaje;
c. vânzări de factori de producţie către alte firme;
d. obţinerea de venituri sub forma impozitelor directe şi indirecte;
e. plata dobânzilor aferente sumelor împrumutate.
4. Care din următoarele elemente se constituie în fluxuri de ieşiri pentru guvern? a. cumpărarea de
factori de producţie de la firme şi menaje;
b. obţinerea de venituri sub forma impozitelor directe şi indirecte de la firme; c. obţinerea de venituri
sub forma pensiilor, alocaţiilor de stat pentru copii, ajutor de şomaj;
d. bunurile puse la dispoziţia celorlalţi agenţi economici fără contraservicii; e. cheltuieli pentru
cumpărarea de factori de producţie, bunuri materiale şi servicii de la menaje.
5. Firma personală (familială) este caracterizată de următoarele elemente: a. este deţinută de
doi sau mai mulţi proprietari;
b. în viaţa economică a lumii reprezintă cca 10% din totalul firmelor; c. capitalul firmei este deţinut
de mai multe persoane care au faţă de creditori răspundere limitată la suma investită;
d. este deţinută de un individ care are răspundere nelimitată;
e. este cea mai răspândită formă de organizare a afacerilor în toate ţările lumii (cca 70% din totalul
firmelor).
6. Incertitudinea în activitatea producătorului este generată în principal de următorii factori:
a. necunoaşterea stării naturii pentru un element;
b. existenţa unor informaţi corecte, complete şi fără erori;
c. comportamentul agentului economic este puternic influenţat de aversiunea acestuia faţă de risc;
d. introducerea variabilei timp în cadrul modelelor economice generează obţinerea de date exacte;
e. nici una din afirmaţiile de mai sus nu este corectă.
7. Care dintre criteriile următoare permit împărţirea capitalului în fix şi circulant? a. forma materială
de existenţă;
b. după cum se regăsesc în componenţa bunurilor la producerea
cărora participă;
c. modul în care participă la activitatea economică;
d. modul cum se consumă şi se înlocuiesc diferitele componente; a. aportul pe care
diferitele componente ale capitalului îl au la
obţinerea producţiei.
8. Pot fi consideraţi neofactori de producţie:

117
a. informaţia;
b. tehnologiile;
 c. întreprinzătorul individual;
d. monopolul;
e. corporaţia.
9. Care din relaţiile de mai jos sunt adevărate?
a. Profitul contabil = Venitul total - Costul implicit;
b. Profitul normal = Profitul economic;
c. Costul de producţie = Venitul total - Profitul economic;
d. Costul explicit + Costul implicit = Venitul total;
e. Venitul total = Costul de producţie + Profitul contabil.
10. Care din enunţurile următoare definesc productivitatea?
a. consumul factorilor de producţie necesar pentru obţinerea bunurilor economice;
b. volumul resurselor de care dispune o economie;
c. rentabilitatea firmei;
d. expresia sintetică a eficienţei utilizării factorilor de producţie
în activităţile din care rezultă bunuri economice;
e. rodnicia, randamentul factorilor de producţie utilizaţi pentru
producerea bunurilor economice.
11. Productivitatea globală a factorilor de producţie exprimă:
a. producţia totală obţinută de o firmă;
b. bunurile produse de firmă şi destinate schimbului pe piaţă;
c. producţia obţinută prin consumarea unui factor de producţie;
d. volumul total al cheltuielilor efectuate pentru obţinerea unei unităţi de produs;
e. eficienţa agregată a tuturor factorilor de producţie consumaţi pentru obţinerea rezultatelor
economice.
12. Productivitatea marginală a unui factor de producţie exprimă: a. cantitatea de factori de producţie
consumaţi pentru obţinerea unei unităţi de produs;
b. sporul de producţie obţinut prin creşterea cu o unitate a unui factor de producţie, ceilalţi
rămânând neschimbaţi;
c. sporul de rezultate care se obţine ca urmare a perfecţionării tehnologiei; d. sporul de cheltuieli
pentru obţinerea unei unităţi suplimentare de produs; e. raportul dintre producţia obţinută şi factorul de
producţie consumat. 13. Producţia totală creşte când:
a. productivitatea marginală a muncii creşte;
b. productivitatea marginală a muncii este maximă;
c. productivitatea marginală a muncii scade;
d. productivitatea medie a muncii scade;
e. productivitatea medie a muncii creşte.
14. Coeficientul marginal al capitalului se determină prin formula de calcul: a. f(K,L);
b. K/L; unde: K - capitalul
c. ΔK/ΔQ; L - munca
d. ΔQ/ΔL; Q - producţia
e. ΔQ/ΔK.
15. Care din enunţurile următoare exprimă rata marginală de substituire a factorilor de producţie?
a. creşterea volumului producţiei raportată la creşterea volumului factorilor de producţie;
b. productivitatea marginală a factorului ce se substituie raportată la costul marginal al producţiei;
c. cantitatea din factorul substituitor ce revine la o unitate din factorul substituit;

118
d. productivitatea marginală a factorului substituit raportată la productivitatea marginală a factorului
substituitor;
e. nici una din afirmaţiile anterioare nu este valabilă.
16. Costurile variabile includ în întregime:
a. consumul de capital;
 b. costurile salariale;
c. cheltuielile cu materii prime;
d. combustibilul pentru fabricaţie;
e. combustibilul pentru încălzit.
17. Consumul factorului muncă se exprimă prin:
a. costurile salariale;
b. costurile fixe;
c. costurile variabile;
d. costurile marginale;
e. costul total.
18. Dacă productivitatea marginală a muncii este mai mare decât productivitatea medie, care este evoluţia
costului total mediu:
a. scade;
b. nu se modifică;
c. creşte;
d. evoluţie înceată;
e. evoluţie necunoscută.
19. Când costul variabil global creşte mai repede decât volumul producţiei, costul marginal:
a. scade;
b. nu se modifică;
c. creşte;
d. scade dacă atât costurile totale cât şi volumul producţiei cresc
în progresie aritmetică;
e. nici una din situaţiile anterioare nu este valabilă.
20. Indicaţi care dintre următoarele afirmaţii nu sunt corecte:
a. cererea există atâta timp cât există trebuinţe nesatisfăcute;
b. cererea nu dispare odată cu satisfacerea trebuinţelor;
c. realizarea cererii este raţiunea de a fi a oricărei activităţi
economice;
d. cererea pentru bunurile economice diferite se poate
exprima numai valoric;
e. gradul de satisfacere a cererii este un indicator foarte important
pentru aprecierea nivelului de trai.
21. Care din expresiile de mai jos constituie cauze ce determină elasticitatea cererii? a. factori de natură
extraeconomică;
b. modificarea convingerilor politice ale participanţilor la
operaţiunile ce se derulează pe piaţă;
c. schimbarea profesiei şi a locului de muncă a unuia sau
altuia dintre agenţii economici;
d. modelul de consum şi de viaţă al vecinilor sau prietenilor;
e. preţurile la care se vând şi se cumpără bunurile economice şi serviciie; 22. Atunci când preţul
unei mărfi creşte de la 8000 lei la 10000 lei, iar cererea zilnică se reduce de la 800 la 600 unităţi, există o
cerere:
a. elastică;
b. cu elasticitate unitară;
c. inelastică;
d. perfect inelastică;
e. perfect elastică.
23. Ştiind că pentru marfa x, la un nivel al preţului de 50000 lei/unitate, cererea este de 400 unităţi,
calculaţi care va fi cererea în condiţiile unei creşteri de preţ la

119
 60000 lei /unitate, coeficientul de elasticitate al mărfii respective la preţ fiind egal cu 2.
a. 400 unităţi;
b. 200 unităţi;
c. 240 unităţi;
d. 1000 unităţi;
e. 500 unităţi.
24. Esenţa alegerii consumatorului raţional constă în:
a. măsurarea exactă a utilităţii;
b. găsirea şi achiziţionarea bunurilor care au calitatea cea mai ridicată; c. găsirea şi
achiziţionarea bunurilor care au preţurile cele mai mici;
d. găsirea acelei alternative de achiziţie care îi asigură maximum de satisfacţie în condiţiile date de
venit şi preţ.
e. maximizarea gradului de satisfacere a trebuinţelor.
25. Creşterea sau reducerea cererii pe piaţa unui bun nu pot fi determinate de: a. creşterea
numărului de emigranţi;
b. modificarea veniturilor băneşti ale consumatorilor;
c. modificarea preţurilor altor mărfuri;
d. numărul de cumpărători;
e. previziunile privind evoluţia preţului şi venitului.
26. Precizaţi ce tip de cerere nu corespunde coeficientului de elasticitate directă a cererii în raport cu preţul
bunului în afirmaţiile următoare:
a. cerere perfect elastică, (e / p →∞) 0;
b. cerere perfect inelastică, ec/p =0
c. cerere elastică sau cu elasticitate ridicată , ec/p > ∞
d. cerere anormală, ec/p > 0;
e. cerere semirigidă,-1< ec/p < 1.
27. Într-un anumit interval de timp, cererea pentru bunul X ′ a fost de 100.000 buc., când preţul unitar
practicat pe piaţă era de 10.000 lei/buc. Scăderea preţului la 9.000 lei/buc. Atrage după sine o creştere
a cererii la 108.000 buc., pentru intervalul de timp următor (egal ca durată). Ce fel de elasticitate are
cererea pentru bunul economic respectiv?
a. cerere perfect elastică;
b. cerere perfect inelastică;
c. cerere cu elasticitate unitară;
d. cerere inelastică;
e. cerere cu elasticitate ridicată;
f. cerere anormală.
28. Echilibrul (optimul) consumatorului este dinamic datorită mobilităţii mai multor factori. Din
enumerarea de mai jos precizaţi care sunt aceştia:
a. creşterea numărului de consumatori;
b. modificarea nivelului resurselor (veniturilor);
c. scăderea numărului de consumatori;
d. modificarea nivelului preţurilor bunurilor;
e. creşterea cantităţii de bunuri oferite.
29. Între nevoia de consum şi cerere există următoarele corelaţii:
a. cererea de bunuri şi servicii are o arie de cuprindere mai largă decât nevoia de consum;
b. cererea reprezintă partea principală a nevoii de consum;
c. cererea de bunuri de consum şi servicii cuprinde şi acea parte a nevoii de consum care se acoperă
prin autoconsum;
d. cererea de bunuri şi servicii de consum nu cuprinde acea parte a nevoii de consum care rămâne
nesatisfăcută;
e. cererea de bunuri şi servicii se acoperă prin autoconsum.
30. Din enumerarea de mai jos precizaţi care sunt factorii ce nu stau la baza explicării legii generale a
cererii:
 a. evoluţia preţului unitar al bunului;

120
b. modificarea veniturilor băneşti ale cumpărătorilor;
c. modificarea preţurilor altor mărfuri;
d. evoluţia numărului de vânzători;
e. evoluţia elasticităţii cererii.
31. Care din factorii enumeraţi mai jos nu exercită influenţă asupra ofertei?: a. costul unitar al
bunului;
b. posibilităţile de stocare a bunurilor;
c. durata procesului de producţie;
d. durata perioadei de la modificarea preţului;
e. modificarea preţurilor factorilor de producţie.
32. Elasticitatea ofertei se referă la:
a. reacţia de adaptare a volumului ofertei la schimbarea condiţiilor existente pe piaţa bunului
respectiv;
b. schimbarea volumului ofertei sub incidenţa unor factori
de care depinde, şi, în primul rând, schimbarea preţului;
c. schimbarea volumului ofertei în funcţie de costul bunurilor;
d. schimbarea volumului ofertei în funcţie de preţul factorilor de producţie; e. nici una din
afirmaţiile de mai sus nu este corectă.
33. O firmă vinde într-o anumită perioadă de timp 10000 unităţi dintr-o marfă la preţul de 2000 lei/unitate,
şi 12000 unităţi din aceeaşi marfă la preţul de 2400 lei/unitate. Oferta în funcţie de preţ este în acest
caz:
a. elastică;
b. perfect elastică;
c. inelastică;
d. perfect inelastică;
e. cu elasticitate unitară.
34. Care este mărimea coeficientului elasticităţii ofertei în funcţie de preţ atunci când preţul unitar al unei
mărfi creşte de la 2000 lei/unitate la 3000 lei/unitate, iar oferta creşte de la 300 unităţi la 450 unităţi?
În ce categorie de elasticitate poate fi inclusă?
a.0; e0/ p=
b. ; e0/ p → ∞
c. 1; e0/ p=
d. 0 1;
〈 〈p
e
0/

e. 0 .
〈e p〈∞
0/
35. Incertitudinea în activitatea producătorului este generată în principal de următorii factori:
a. necunoaşterea stărilor naturii pentru un element;
b. existenţa unor informaţii economice complete, fără erori;
c. comportamentul agentului economic este puternic influenţat de
aversiunea acestuia faţă de risc;
d. cunoaşterea cerinţelor prezente şi viitoare ale pieţei;
e. nici una din afirmaţiile de mai sus nu este corectă.
36. Dacă oferta unei mărfi x este relativ inelastică la modificarea preţului, nivelul coeficientului de
elasticitate este:
 a. mai mare decât 1;
b. mai mic decât 1;
c. egal cu 1;
d. mai mare decât 0;
e. egal cu 0.
37. Care din criteriile enumerate mai jos nu pot fi folosite pentru clasificarea ofertei? a. în raport de cine
exprimă oferta;
b. în funcţie de caracteristicile bunurilor oferite;

121
c. în raport de influenţa factorilor de producţie asupra dimensiunilor ofertei; d. în raport de
factorul timp;
e. în raport de numărul de solicitanţi;
38. Precizaţi care din enumerările de mai jos constituie factori ce influenţează mărimea ofertei:
a. preţul bunurilor oferite pe piaţă;
b. durata procesului de producţie;
c. nivelul venitului disponibil al cumpărătorilor;
d. numărul de cumpărători existenţi pe piaţă;
e. timpul în care se exprimă oferta.
39. Abaterile ofertei de la relaţia directă preţ-ofertă se manifestă în următoarele situaţii:
a. când creşte numărul de cumpărători;
b. când creşte numărul de ofertanţi;
c. când o întreprindere este în situaţia de a onora o serie de plăţi scadente fiind obligaţi să vândă
cantităţi mai mari la preţuri în scădere;
d. în situaţia când multe ţări în curs de dezvoltare, cu mari datorii externe sunt forţate să vândă la
preţuri mai mici faţă de perioadele anterioare;
e. în perioadele de avânt economic are loc o creştere a preţurilor la materiile prime şi petrol.
40. Care din enumerările de mai jos sunt forme ale elasticităţii ofertei? a. oferta perfect
inelastică;
b. oferta cu elasticitate negativă;
c. oferta al cărei coeficient: e0/p < 0;
d. oferta cu elasticitate ce tinde către -∞;
e. ofertă cu elasticitate ce tinde către +∞.
41. Elasticitatea ofertei este dependentă de următorii factori:
a. costul unitar al bunului;
b. costul stocării bunurilor ce vor fi oferite;
c. durata perioadei de fabricaţie;
d. numărul de agenţi economici ce au calitatea de ofertanţi;
e. nici una din afirmaţiile de mai sus nu este adevărată.
122