1.

Selectaţi premisele ce favorizează formarea şi funcţionarea unei economii naţionale:

a. existenţa doar a proprietăţii private;
b. statornicirea de relaţii economice între ţări;
c. naţiunea ca unitate structurală a existenţei unei societăţi;
d. funcţionarea şi dezvoltarea pieţei locale;
e. existenţa şi funcţionarea circuitului economic mondial.
2. Factorii de producţie reprezintă:
a. totalitatea bunurilor materiale şi spirituale de care dispune societatea la un moment dat;
b. o parte a resurselor disponibile în societate, atrase şi utilizate în procesele de producţie;
c. ansamblul condiiilor necesare şi suficiente pentru ca orice proces de consum să se poată desfăşura conform
scopului urmărit;
d. mijloacele materiale, financiare şi de muncă de care dispune o economie la un moment dat;
e. totalitatea mijloacelor disponibile şi posibil de a fi atrase şi valorificate în producţie.
3. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la cerere nu sunt corecte?
a. gradul de satisfacere a cererii este un indicator foarte important pentru aprecierea nivelului de trai;
b. cerere există atâta timp cât există nevoi (trebuinţe) nesatisfăcute;
c. cererea pentru bunuri economice diferite se poate exprima numai valoric;
d. realizarea cererii este raţiunea de a fi a oricărei activităţi economice;
e. cererea nu dispare odată cu satisfacerea trebuinţelor.
4. Care dfin afirmaţiile de mai jos cu privire la natura şi rolul ofertei nu sunt adevărate?
a. suma ofertei pentru mai multe bunuri economice de natură diferită se poate exprima în unităţi naturale, natural
convenţionale sau valorice;
b. oferta cu cea mai mare şansă de realizare este aceea care se adresează unei cereri nesatisfăcute şi la un preţ cât
mai mic;
c. oferta face din purtătorul său un vânzător;
d. oferta este expresia posibilităţilor de producţie pe care le are purtătorul său, în funcţie de cerere, preţ şi alte
condiţii ale pieţei;
e. oferta se adresează întotdeauna unor nevoi care se pot satisface prin intermediul pieţei.
5. În raport de spaţiul economic în care se desfăşoară relaţiile de vânzare cumpărare distingem:
a. piaţa regională;
b. piaţa en detail;
c. piaţa bunurilor şi serviciilor;
d. piaţa valutară;
e. piaţa forţei de muncă.
6. Pentru ca un individ să-şi poată vinde forţa sa de muncă şi să primească salariu este necesar:
a. să fie liber din punct de vedere juridic;
b. să posede libertatea de a pleca din ţară;
c. să fie liber în alegerea sistemului de pregătire profesională;
d. să fie liber în alegerea locului de muncă:
e. să fie liber din punct de vedere al locuintei.
7. Autonomia, independenţa producătorilor condiţie a existenţei economiei de schimb se fundamentează pe:
a. proprietatea particulară;
b. propietatea mixtă;
c. proprietatea publică;
d. înţelegerea între producători;
e. interesul colectiv.
8. Precizaţi care din bunurile mai jos enumerate pot fi încadrate în categoria bunurilor marfă:
a. toate bunurile economice;
b. toate bunurile apte să satisfacă o anumită nevoie a omului;
c. forţa de muncă a omului;
d. toate bunurile libere;
e. toate bunurile destinate consumului final.
9. Care din formele de organizare a activităţii enumerate mai jos fac parte din categoria “agenţi economici”?
a. asociaţiile sportive;
b. asociaţiile de locatari;
c. organizaţiile neguvernamentale;
d. fundaţiile nonprofit;
e. menajele.
1
 10. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos se constituie în caracteristici ale muncii ca factor de producţie:
a. este o activitate vitală;
b. este o activitate bazată doar pe efortul fizic;
c. este o activitate bazată doar pe efortul intelectual;
d. este un factor de producţie regenerabil;
e. este un factor de producţie originar.
11. Precizaţi cauzele care determină elasticitatea cererii:
a. preţurile la care se vând şi se cumpără bunurile economice şi serviciile;
b. modelul de consum şi de viaţă al vecinilor şi prietenilor;
c. schimbarea profesiei şi a locului de muncă a unuia sau altuia dintre agenţii economici;
d. modificarea convingerilor politice ale participanţilor la operaţiunile ce se derulează pe piaţă;
e. factori de natură extraeconomică.
12. Costul unitar al bunului influenţează elasticitatea ofertei astfel:
a. dacă sporeşte cererea la un anumit bun, celelalte condiţii ale pieţei rămânând neschimbate, creşterea ofertei este
independentă de nivelul costului de producţie unitar;
b. dacă sporeşte cererea la un anumit bun, celelalte condiţii rămânând neschimbate, creşterea ofertei este
independentă de nivelul costului de producţie unitar;
c. creşterea costului mediu unitar determină reducerea ofertei:
d. creşterea costului mediu unitar determină creşterea ofertei;
e. nici una din afirmaţiile de mai sus nu este adevărată.
13. Instrumentele economice folosite în lupta de concurenţă sunt:
a. puterea economică a fiecărui participant;
b. incapacitatea agentului economic de a acorda avantaje suplimentare cumpărătorului;
c. furtul de informaţii;
d. diversiunea şi sabotajul;
e. crearea de situaţii artificiale pe piaţă.
14. Selectaţi din enumerarea de mai jos formele profitului:
a. profitul explicit;
b. profitul implicit;
c. valoarea adaugata;
d. profitul conjunctural;
e. profitul normal.
15. Amplificarea şi diversificarea nevoilor în timp pune în evidenţă:
a. caracterul natural al acestora;
b. caracterul social al acestora;
c. caracterul individual al acestora;
d. caracterul creator al acestora;
e. caracterul dinamic al acestora.
16. Anumite caracteristici, mai jos enumerate nu sunt specifice banilor de hârtie:
a. pot fi, oricând convertiţi în aur;
b. valoarea banilor de hârtie rezultă din semnul valoric înscris pe ei;
c. sunt investiţi de stat cu un curs obligatoriu;
d. existenţa lor este garantată prin lege;
e. sunt lipsiţi de valoare, reprezentând semne ale valorii.
17. Gândirea economică neoclasică apreciază că:
a. utilitatea este aceeaşi pentru fiecare unitate de bunuri identice ale unei mulţimi omogene;
b. utilitatea este dată de cantitatea în care este oferit bunul respectiv;
c. utilitatea este dată de preţul la care poate fi cumpărat bunul respectiv;
d. utilitatea rezultă din reacţia psihologică, subiectivă a indivizilor în raport cu bunurile;
e. utilitatea nu presupune stabilirea unei relaţii între caracteristicile bunului şi nevoile consumatorului.
18. În cadrul economiei de piaţă întreprinzătorul este persoana care:
a. creează o întreprindere;
b. conduce o regie autonomă;
c. este proprietar;
d. nu îşi asumă riscuri de nici un fel;
e. nu doreşte să aibă iniţiative personale.
19. Precizaţi care din relaţiile de mai jos sunt corecte:
a. Costul de producţie = Venitul total – Profitul economic;
b. Venitul total = Costul de producţie + Profitul contabil;
2
c. Costul explicit + Costul implicit = Venitul total;
d. Profitul normal = Profitul economic;
e. Profitul contabil = Venitul total – Costul implicit.
20. În raport de elasticitatea cererii în funcţie de venit, bunurile economice se împart:
a. bunuri cu cerere medie;
b. bunuri fără cerere;
c. bunuri superioare;
d. bunuri naturale;
e. bunuri cu cerere mica.
21. Precizaţi factorii care contribuie la scăderea ratei dobânzii pe termen lung:
a. sporirea gradului de autofinanţare a întreprinderilor;
b. creşterea importanţei descoperirilor tehnico-ştiinţifice;
c. scăderea volumului şi importanţei economiilor băneşti ale populaţiei;
d. scăderea inflaţiei;
e. sporirea costurilor serviciilor bancare.
22. Mărimea rentei depinde de:
a. rata dobânzii;
b. cererea de pământ pentru arendare;
c. preţul de vânzare al produselor industriale;
d. cererea de produse agricole;
e. profitul estimat de către arendaş.
23. Din punctul de vedere al purtătorilor intereselor se disting:
a. interesele imediate, pe termen mijlociu şi pe termen lung;
b. interese locale, regionale, naţionale, internaţionale, mondiale;
c. interese neeconomice;
d. interese economice internaţionale, mondiale sau planetare;
e. interese fundamentale şi interese nefundamentale.
24. La care din bunurile enumerate mai jos se referă valoarea economică?:
a. la bunurile libere;
b. la bunurile economice;
c. la bunurile literar-artistice;
d. la bunurile din natură;
e. la bunurile folosite în autoconsum.
25. Selectaţi factorii generatori de incertitudine în activitatea producătorului:
a. existenţa unor informaţii corecte, complete şi fără erori;
b. cunoaşterea stării naturii pentru un element;
c. introducerea variabilei timp în cadrul modelelor economice generează obţinerea de date exacte;
d. comportamentul agentului economic este puternic influenţat de aversiunea acestuia faţă de risc;
e. teoria economică ce stă la baza comportamerntului agentului economic să fie completă şi bine fundamentată.
26. Precizaţi care este formula de calcul a coeficientului capitalului:
a. Q/K;
b. Q/L;
c. K/L;
d. K/Q;
e. f(K,L).
unde: K – capitalul; L – Munca; Q – producţia;
27. Echilibrul (optimul) consumatorului este dinamic datorită mobilităţii mai multor factori. Din enumerarea
de mai jos precizaţi care sunt aceştia:
a. creşterea cantităţii de bunuri oferite;
b. creşterea numărului de consumatori;
c. modificarea nivelului preţurilor bunurilor;
d. modificarea nivelului resurselor (veniturilor);
e. modificarea extinderii pietei.
28. Care din factorii de mai jos nu se încadrează în condiţiile ofertei?
a. costul producţiei;
b. preţul altor bunuri;
c. taxele şi subsidiile;
d. corelaţia dintre producţie şi consum;
e. pretul materialelor utilizate in productie.
3
 29. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate?
a. activitatea economică este o activitate culturală;
b. activitatea economică este o activitate umană;
c. activitatea economică este o activitate pentru binele cetatenilor;
d. activitatea economică este o activitate fără finalitate;
e. activitatea economică este o activitate sportivă.
30. Precizaţi care sunt caracteristicile economiei naturale:
a. randamente economice scăzute în utilizarea factorilor de producţie;
b. nevoile oamenilor sunt satisfăcute pe calea schimbului;
c. consumul oamenilor atinge un nivel maxim;
d. trebuinţele fiecăruia şi ale întregii societăţi sunt satisfăcute prin consumul de bunuri asigurate prin schimb;
e. scopul producţiei îl reprezintă consumul.
31. Ce este marfa?
a. un bun preluat din natură şi destinat consumului;
b. un bun produs şi consumat de către producători;
c. un bun produs şi care ajunge în consum în urma schimbului pe piaţă;
d. un bun fără valoare de schimb;
e. un bun produs doar de activităţile din agricultură.
32. Punctul de saturaţie se realizează:
a. la cel mai înalt consum dintr-un produs, după care utilitatea marginală devine nulă;
b. când utilitatea marginală devine mai mica;
c. când utilitatea marginală devine negativă;
d. când utilitatea marginală este mai mare decât zero;
e. nici una din afirmaţiile de mai sus nu este corectă.
33. Care dintre criteriile următoare permit împărţirea capitalului în fix şi circulant?
a. forma materială de existenţă;
b. după cum se regăsesc în componenţa bunurilor la producerea cărora participă;
c. modul în care participă la activitatea economică;
d. modul cum se platesc diferitele componente;
e. aportul pe care diferitele componente ale capitalului îl au la obţinerea producţiei.
34. Care din enunţurile următoare definesc productivitatea?
a. consumul factorilor de producţie necesar pentru obţinerea bunurilor economice;
b. volumul resurselor de care dispune o economie;
c. rentabilitatea firmei;
d. volumul activităţilor din care rezultă bunuri economice;
e. rodnicia, randamentul factorilor de producţie utilizaţi pentru producerea bunurilor economice.
35. Productivitatea globală a factorilor de producţie exprimă:
a. producţia totală obţinută de o firmă;
b. bunurile produse de firmă şi destinate schimbului pe piaţă;
c. producţia obţinută prin consumarea unui factor de producţie;
d. volumul total al cheltuielilor efectuate pentru obţinerea unei unităţi de produs;
e. eficienţa agregată a tuturor factorilor de producţie consumaţi pentru obţinerea rezultatelor economice.
36. Costurile variabile includ în întregime:
a. consumul de capital;
b. costurile salariale;
c. cheltuielile cu materii prime;
d. cheltuielile cu amortizarea;
e. combustibilul pentru încălzit.
37. Incertitudinea în activitatea producătorului este generată în principal de următorii factori:
a. necunoaşterea stărilor naturii pentru un element;
b. existenţa unor informaţii economice complete, fără erori;
c. comportamentul agentului economic este puternic influenţat de aversiunea acestuia faţă de risc;
d. cunoaşterea cerinţelor prezente şi viitoare ale pieţei;
e. nici una din afirmaţiile de mai sus nu este corectă.
38. Care din enumerările de mai jos reprezintă funcţii ale pieţei?
a. realizează compatibilitatea între cererea şi oferta globală;
b. mijloceşte efectuarea de tranzactii internationale;
c. mijloceşte lărgirea relaţiilor ştiinţifice şi culturale dintre ţări;
d. favorizează procesul de integrare economică;
4
 e. permite luarea de măsuri pentru combaterea şomajului.
39. Precizaţi care sunt caracteristicile pieţei cu concurenţă pură şi perfectă:
a. caracterul de atomicitate al ofertei;
b. unicitatea cererii;
c. preţul este determinat de producător;
d. preţul este stabilit de cumpărător;
e. opacitatea pieţei.
40. Care din următoarele formulări corespunde definirii salariului ca venit?
a. venitul unui patron care îşi conduce singur afacerile de producţie, desfăşurând şi activităţi de conducere;
b. venitul unui factor de producţie-muncă;
c. venitul oricărui om care îşi asigură existenţa prin muncă;
d. venitul unui agricultor obţinut prin munca în gospodăria proprie;
e. venitul obţinut prin speculaţii bursiere.
41. Mărimea salariului real este influenţată de:
a. mărimea salariului nominal şi cursul de schimb al monedei naţionale în raport cu alte monede;
b. mărimea salariului nominal şi dinamica productivităţii muncii;
c. mărimea salariului nominal şi nivelul preţurilor bunurilor de consum şi tarifelor la servicii;
d. mărimea profitului;
e. mărimea ratei dobânzii practicate pe piaţa monetară.
42. Care din aprecierile de mai jos sunt corecte?
a. efectul de venit imprimă salariului o tendinţă de stagnare sau limitare;
b. efectul de substituire imprimă salariului o tendinţă de stagnare sau limitare;
c. efectul de venit imprimă salariului o tendinţă de creştere;
d. efectul de substituire imprimă salariului o tendinţă de reducere;
e. efectul de venit conduce la creşterea salariului, efectul de substituire conduce la reducerea salariului.
43. Profitul se diferenţiază de celelalte forme de venit prin caracteristicile:
a. profitul este un venit sigur;
b. profitul nu are o bază contractuală;
c. profitul îmbracă mai multe forme;
d. profitul este mai mare decât salariul, dobânda şi renta;
e. profitul este egal cu suma salariului, dobânzii şi rentei.
44. Precizaţi care din afirmaţiile de mai jos reprezintă funcţii ale profitului:
a. funcţia de măsură a cheltuielilor şi rezultatelor;
b. funcţia de distribuire a venitului;
c. funcţia de remunerare a factorilor de producţie;
d. funcţia de creştere economică.
e. funcţia de asigurare a recuperarii cheltuielilor;
45. Întreprinzătorul calculează rata profitului pentru:
a. a determina cum trebuie împărţit profitul între posesorii factorilor de producţie;
b. a determina gradul de profitabilitate a activităţii desfăşurate;
c. a determina modul cum trebuie împărţit profitul pentru producţie şi pentru consum;
d. a determina ponderea profitului economic în totalul profitului;
e. pentru a orienta structura producţiei pe produse, ramuri şi subramuri.