DISCIPLINA: MACROECONOMIE

TIP I

1. Numerarul se transformă în bani scripturali prin:

a. depunerea numerarului într-un cont bancar;
b. ridicarea numerarului dintr-un cont bancar;
c. acordarea de către o bancă a unui credit în numerar;
d. schimbarea valutei în lei;
e. schimbarea leilor în valută.
2. Investiţia netă:
a. este o parte a investiţiei de înlocuire;
b. este egală cu formarea brută a capitalului;
c. sporeşte volumul capitalului fix şi creşte volumul stocurilor de capital circulant;
d. este mai mare decât investiţia brută;
e. are ca sursă amortizarea.
3. Oferta de monedă provine de la:
a. agenţii economici care cheltuiesc mai puţin decât lichidităţile proprii;
b. agenţi economici cu nevoi de finanţare;
c. banca centrală (de emisiune. şi agenţii economici cu disponibilităţi temporare;
d. deficitul trezoreriei;
e. populaţia care cheltuieşte mai mult decât lichidităţile proprii.
4. În cadrul pieţei monetare au loc tranzacţii privind:
a. emiterea de titluri de proprietate;
b. cumpărarea şi vânzarea de acţiuni;
c. cumpărarea şi vânzarea de obligaţiuni;
d. finanţarea şi refinanţarea;
e. cumpărarea şi vânzarea bunurilor în rate.
5. Sursa creditelor este:
a. amortizarea capitalului tehnic fix;
b. profiturile firmelor;
c. depunerile bancare ale agenţilor economici;
d. excedentele bugetare;
e. cheltuielile bugetare.
6. Între operaţiunile prin care are loc restrângerea masei monetare, se include:
a. restrângerea creditelor de către băncile comerciale;
b. refinanţarea băncilor comerciale de către banca centrală;
c. emisiunea monetară;
d. vânzarea de valută de către banca centrală;
e. reducerea vitezei de rotaţie a banilor.
7. Expansiunea este frânată de:
a. creşterea productivităţii;
b. creşterea ratei profitului;
c. diminuarea dezechilibrelor economice;
d. reducerea eficienţei factorilor de producţie;
e. reducerea semnificativă a stocurilor din economie.
8.În prezent, curentele de inspiraţie liberală atribuie dezechilibrele manifestate în economiile ţărilor
dezvoltate:
a. neintervenţiei statului în domeniul veniturilor, preţurilor, creditului, economisirii;
b. intervenţiei statului în domeniul veniturilor, preţurilor, creditului, economisirii;
c. existenţei unei egalităţi între cererea globală şi oferta globală;
d. datorită subordonării consumului de către producţie;
e. datorită subordonării producţiei de către consum.
9.În raport de mijloacele (instrumentele. utilizate pentru promovarea diferitelor politici există:
a. politici în care se folosesc acţiuni directe;
b. politici sociale;

1
 c. politici care se bazează pe legislaţia economică;
d. politici de concentrare;
e. politici liberale.
10. Care din problemele enumerate mai jos se constituie în obiect al analizei macroeconomice?
a. asigurarea rentabilităţii activităţii economice a agenţilor;
b. stabilirea dimensiunilor activităţilor desfăşurate de fiecare agent economic;
c. precizarea funcţiilor pe care trebuie să le îndeplinească o întreprindere;
d. ocuparea deplină a forţei de muncă;
e. realizarea funcţiilor multiple bugetare şi fiscale de către stat.
11.Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate în ceea ce priveşte piaţa valutară?
a. cuprinde tranzacţiile internaţionale cu bunuri şi servicii;
b. cuprinde tranzacţiile de vânzare-cumpărare de diferiţi bani naţionali;
c. cuprinde vânzarea-cumpărarea de bunuri economice;
d. cuprinde vânzarea-cumpărarea de bunuri libere;
e. cuprinde instituţiile şi reglementările specifice pieţei schimburilor valutare.
12. Operaţiunile active desfăşurate de Banca Naţională sunt:
a. operaţiuni cambiale;
b. operaţiuni de achiziţionare a aurului;
c. constituirea capitalului propriu;
d. emisiunea de bancnote şi de monedă metalică;
e. crearea depozitelor celorlalte bănci şi ale statului.
13. Ce desemnează echilibrul economic?
a. abaterile (fluctuaţiile. semnificative ale cererii şi ofertei pe toate pieţele;
b. inexistenţa abaterilor (fluctuaţiilor. cererii şi ofertei pe orice piaţă;
c. concordanţa absolută între cerere şi ofertă pe piaţa bunurilor şi serviciilor;
d. starea de concordanţă relativă între structurile şi fluxurile economice naţionale;
e. starea de concordanţă relativă între cerere şi oferta pe pieţele bunurilor, monetară, a capitalului şi a
muncii.
14. În condiţiile crizei economice care indicatori ai vieţii economice au tendinţa de creştere?
a. rata dobânzii;
b. stocurile fără desfacere;
c. rata profiturilor;
d. activitatea bursieră;
e. investiţiile.
15. Convertibilitatea monedei într-o ţară cu economie de piaţă se bazează pe anumite elemente.
Precizaţi care sunt acestea:
a. nivelul şi dinamica productivităţii muncii;
b. asigurarea rezervelor valutare ale ţării;
c. dinamica şi mărimea PIB;
d. dinamica şi mărimea producţiei de bunuri şi servicii;
e. tipul de economie de piaţă adoptat.
16. În raport de fundamentarea teoretică a conţinutului şi naturii lor, factorii creşterii economice
sunt:
a. factori interni;
b. factori direcţi;
c. factori de vârf;
d. neofactori;
e. factori clasici.
17. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate?
a. printre emitenţii de obligaţiuni se află şi populaţia;
b. venitul acţionarului, dividendul, reprezintă o parte din valoarea acţiunilor;
c. obligaţiunea este un instrument (titlu. de credit pe termen scurt
d. acţiunile la purtător aparţin celor care le-au emis;
e. venitul acţionarului, dividendul, reprezintă o parte din profitul distribuit al societăţii comerciale.
18. Oferta de forţă de muncă:
a. cuprinde toate resursele de muncă;

2
 b. cuprinde acea parte a resurselor de muncă ce solicită un loc de muncă salarizat;
c. într-o economie, totdeauna, oferta şi cererea de forţă de muncă sunt egale;
d. totdeauna oferta de forţă de muncă este mai mică decât cererea de forţă de muncă;
e. oferta de forţă de muncă cuprinde toată populaţia unei ţări.
19. Dintre factorii enumeraţi mai jos, care exercită influenţe asupra cursului valutar, precizaţi pe cei
de natură internă:
a. factori monetari care privesc masa bănească, creditul, dobânda;
b. raportul dintre cererea şi oferta de bani pe piaţa externă;
c. caracteristicile economiei mondiale;
d. starea balanţei de plăţi externe a fiecărei ţări;
e. situaţia politică internaţională.
20. Căror economii le este caracteristic tipul intensiv al creşterii economice?
a. economiilor bazate pe o eficienţă economică ridicată;
b. economiilor bazate pe o rată foarte ridicată a acumulării;
c. economiilor bazate pe un consum sporit de resurse;
d. economiilor bazate pe randamente medii ale factorilor de producţie;
e. economiilor bazate pe un volum însemnat de investiţii.
21. Precizaţi care din factorii enumeraţi mai jos cu influenţă asupra consumului se încadrează în
grupa celor de natură obiectivă:
a. dorinţa oamenilor de a constitui rezerve băneşti pentru asigurarea bătrâneţii;
b. dorinţa oamenilor de a obţine dobânzi la economiile constituite la bănci;
c. dorinţa anumitor persoane de a lăsa avere moştenitorilor;
d. nivelul şi dinamica salariilor;
e. modificarea politicii fiscale.
22. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
a. starea de presiune reflectă acea situaţie de pe piaţă în care se înregistrează o ofertă excedentară pe
piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe piaţa muncii ce se soldează cu nerealizarea unei părţi a ofertei de
bunuri şi servicii şi apariţia şomajului;
b. starea de absorbţie reflectă acea situaţie de pe piaţă în care se înregistrează o cerere excedentară ce
se soldează cu o parte a nevoii sociale nesatisfăcută;
c. starea de presiune reflectă acea situaţie de pe piaţă în care se înregistrează o cerere excedentară pe
piaţa bunurilor, serviciilor şi forţei de muncă ce se concretizează în existenţa unor nevoi
nesatisfăcute;
d. starea de absorbţie reflectă acea situaţie de pe piaţă în care oferta este excedentară pe piaţa
bunurilor, serviciilor şi forţei de muncă;
e. pe piaţă, starea de presiune şi starea de ofertă există când cererea este egală cu oferta.
23. Care din următoarele relaţii este corectă?
a. PNB = PNN – Amortizarea;
b. PIB = PNB – Amortizarea;
c. PIN = PIB – Amortizarea;
d. PIN + Amortizarea = PGB;
e. PGB + Consumul intermediar = PNB.
24. Condiţia de echilibru pe piaţa bunurilor şi serviciilor, dacă se ia în considerare şi comerţul
exterior al ţării este:
a. Y < D;
b. S = I;
c. S - I = E - H;
d. C + S = C + I;
e. Ym = Cm.
25. Starea de absorbţie reflectă acea situaţie de pe piaţă în care:
a. cererea este excedentară pe piaţa bunurilor şi serviciilor;
b. oferta este excedentară pe piaţa bunurilor şi serviciilor;
c. concurenţa se desfăşoară între vânzătorii producători care nu pot să-şi vândă mărfurile;
d. concurenţa se desfăşoară între cumpărători care nu mai au posibilitatea de a alege, cumpără cee ce li se
oferă pe piaţă;
e. producătorii sunt interesaţi să perfecţioneze producţia, să facă investiţii şi să sporească eficienţa

3
economică.
26. După natura contribuţiei factorilor la obţinerea PIB real, deosebim:
a. o creştere extensivă, bazată pe preponderenţa influenţei productivităţii factorilor;
b. o creştere economică pozitivă, când sporeşte volumul factorilor de producţie utilizaţi;
c. o creştere intensivă, rezultat al sporirii eficienţei folosirii factorilor de producţie;
d. o creştere extensivă, când PIB în termeni nominali este mai mic decât PIB în termeni reali;
e. o creştere extensivă şi o creştere negativă.
27. Criza economică marchează:
a. trecerea de la expansiunea economică la recesiune;
b. începutul fazei de expansiune economică;
c. procesul ireversibil de declin al producţiei;
d. procesul de progres reversibil al producţiei;
e. amplificarea potenţialului de eficienţă a factorilor de producţie.
28. Dacă o societate comercială emite obligaţiuni noi, atunci:
a. datoriile societăţii comerciale cresc;
b. datoriile societăţii comerciale se reduc;
c. capitalul social creşte;
d. capitalul social se reduce;
e. disponibilităţile băneşti ale societăţii comerciale cresc.
29. Dobândirea pachetului acţiunilor de control la o societate comercială are loc prin:
a. ofertă publică de cumpărare;
b. ofertă publică de vânzare;
c. ofertă publică de negociere;
d. constituirea unui depozit bancar;
e. obţinerea unui împrumut bancar.
30. Deţinătorul unei acţiuni încasează la sfârşitul anului dividende, reprezentând de fapt:
a. salariul social;
b. salariul colectiv;
c. un procent din profitul admis;
d. un procent din profitul brut;
e. un procent din impozitul pe profit
31. Dacă rata dobânzii se reduce, atunci:
a. cursul titlurilor creşte, iar vânzătorii de titluri câştigă;
b. cursul titlurilor creşte, iar cumpărătorii de titluri câştigă;
c. cursul titlurilor scade, iar vânzătorii de titluri câştigă;
d. cursul titlurilor scade, iar cumpărătorii de titluri câştigă;
e. atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de titluri câştigă.
32. Echilibrul economic dinamic constă în:
a. modificarea raportului dintre resurse şi nevoi, dintre cererea globală şi oferta globală, dintre subsistemele
economiei;
b. existenţa în permanenţă a unor abateri considerabile ale economiei de la trendul dezvoltării, care nu pot
să fie soluţionate;
c. toate subsistemele economiei evoluează în aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi intensitate;
d. starea neschimbată a economiei naţionale de la o perioadă la alta;
e. modificarea stării economiei sub acţiunea contradictorie a factorilor creşterii şi dezvoltării economice.
33. Dacă cererea agregată este mai mare decât oferta agregată, atunci:
a. în economie se manifestă o stare de presiune;
b. stocurile cresc;
c. preţurile se reduc;
d. firmele îşi sporesc producţia;
e. veniturile factorilor de producţie au acoperire fizică, reală.
34. Şomajul apare atunci când:
a. cererea este mai mare decât oferta pe piaţa muncii;
b. cererea este mai mică decât oferta pe piaţa muncii;
c. cererea este egală cu oferta pe piaţa muncii;
d. există exces de cerere pe piaţa muncii;

4
e. piaţa muncii este în echilibru.
35. Dacă piaţa muncii este în echilibru, atunci:
a. nu există şomaj;
b. nu există şomaj involuntar;
c. nu există şomaj voluntar;
d. populaţia ocupată este egală cu populaţia activă;
e. populaţia ocupată este mai mare decât populaţia activă.
36. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 1000 u.m. Care este modificarea procentuală şi
absolută a cursului obligaţiunii, dacă rata dobânzii se reduce de la 25% la 20%:
a. creşte cu 20%, respectiv cu 4000 u.m.;
b. creşte cu 25%, respectiv cu 4000 u.m.;
c. scade cu 20%, respectiv cu 8000 u.m.;
d. creşte cu 25%, respectiv cu 1000 u.m.;
e. creşte cu 20%, respectiv cu 1000 u.m.
37. În intervalul t0-t1, înclinaţia marginală spre consum a fost de 0,8, iar sporul economiilor a fost de
400 miliarde u.m. Cunoscând că venitul în t1 este cu 100% mai mare decât în t0, venitul din t0 a fost
de:
a. 4000 miliarde u.m.;
b. 2000 miliarde u.m.;
c. 6000 miliarde u.m.;
d. 5000 miliarde u.m.;
e. 3000 miliarde u.m.
38 Dacă înclinaţia marginală spre consum este 0,75, atunci multiplicatorul investiţiilor este:
a. 1;
b. 4;
c. 0,33;
d. 0,25;
e. 0,75.
39. În t1 faţă de t0, masa monetară în circulaţie creşte cu 200%. Dacă în acelaşi interval valoarea
tranzacţiilor pe piaţă sporeşte cu 50%, viteza de rotaţie a monedei:
a. creşte cu 50%;
b. scade cu 150%;
c. creşte cu 100%;
d. scade cu 100%;
e. scade cu 50%.
40.Între agenţii economici A şi B se încheie un contract de vânzare – cumpărare la termen a 100
acţiuni X, la un curs de 5000 u.m./acţiune. La scadenţă, cursul acţiunii X este 10000 u.m. Atunci:
a. cumpărătorul câştigă 500.000 u.m.;
b. vânzătorul câştigă 1.500.000 u.m.;
c. cumpărătorul câştigă 1.500.000 u.m.;
d. cumpărătorul pierde 100.000 u.m.;
e. cumpărătorul câştigă 100.000 u.m.

DISCIPLINA: MACROECONOMIE
TIP II

1.Când se micşorează rezervele obligatorii ale băncilor comerciale, se produce:

a. scumpirea creditului;
b. reducerea ratei dobânzii;
c. reducerea investiţiilor;
d. creşterea numărului şomerilor;
e. ieftinirea creditului.
2. În perioada contemporană, masa monetară este formată, în cea mai mare parte, din:
a. monezi metalice;

5
 b. bancnote;
c. bani scripturali;
d. numerar;
e. alte instrumente recunoscute ca monedă.
3. Dezechilibrul inflaţionist se caracterizează prin evoluţia divergentă a masei monetare şi a:
a. preţurilor;
b. vitezei de rotaţie a banilor;
c. cantităţii bunurilor supuse tranzacţiilor;
d. salariului nominal;
e. dobânzilor.
4. Rata dobânzii creşte dacă:
a. disponibilităţile temporare din economie cresc;
b. oferta de monedă se reduce, iar cererea de monedă creşte;
c. oferta de monedă creşte, iar cererea de monedă rămâne constantă;
d. excedentul trezoreriei creşte;
e. banca centrală emite mai multă monedă.
5. Dobânzile încasate nu depind de:
a. preţul factorilor de producţie;
b. resursele băneşti plasate;
c. durata plasamentelor;
d. preţul obligaţiunilor;
e. rata de piaţă a dobânzii.
6. Între împrejurările care duc la restrângerea masei monetare se include:
a. scăderea preţurilor interne;
b. creşterea cantităţii bunurilor economice marfare;
c. acoperirea deficitului bugetar;
d. creşterea vitezei de rotaţie a banilor;
e. cumpărarea de valută de către banca centrală.
7. Când consumul este superior venitului disponibil, apare fenomenul de:
a. economisire pozitivă;
b. dezeconomisire;
c. consum amânat;
d. investiţii nete;
e. amortizare.
8. Obiectivele fundamentale ale analizei macroeconomice sunt:
a. cercetarea comportamentului agentului
economic individual;
b. cercetarea relaţiilor economice ale
întreprinderii;
c. elaborarea de studii de piaţă pentru o firmă;
d. cercetarea nivelului şi performanţelor globale ale activităţii economice;
e. cercetarea legăturilor economiei naţionale cu celelalte ţări.
9. Având în vedere amploarea domeniului afectat, politica economică a unui stat poate fi:
a. politica în care se folosesc acţiuni directe;
b. politica de orientare liberală;
c. politica globală;
d. politica de concentrare;
e. politica selectivă.
10. Aprecierea conform căreia “dezechilibrul în evoluţia vieţii economice reprezintă regula, iar
situaţiile de echilibru, excepţia”, aparţine lui:
a. François Quesnay;
b. François Perroux;
c. Henri Guiton;
d. J.M.Keynes;
e. Leon Walras.
11. De ce preţurile pieţei sunt mai mari decât preţurile factorilor?

6
 a. deoarece includ şi consumul de capital tehnic;
b. deoarece includ şi obligaţiunile fiscale plătite de consumatori sub forma impozitelor indirecte;
c. deoarece includ impozitul pe profit;
d. deoarece includ şi consumul de capital fix;
e. deoarece includ şi cheltuielile salariale datorate personalului muncitor.
12. Prin ce se deosebesc fluctuaţiile economice ciclice de celelalte tipuri de fluctuaţii:
a. nu au caracter de regularitate;
b. se derulează, de regulă, pe parcursul unui an;
c. se reproduc cu o anumită regularitate deşi nu pot fi încadrate în termene riguroase, exacte;
d. sunt determinate de factori aleatori, sau de evenimente neaşteptate;
e. au caracter accidental.
13. Creşterea rolului statului în viaţa economică la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI
este un proces normal având multiple cauze printre care se enumeră:
a. cunoaşterea activităţii desfăşurate de fiecare agent economic;
b. orientarea activităţii agenţilor economici către cerinţele pieţei Uniunii Europene;
c. garantarea marjei de profit pentru toţi agenţii economici;
d. insuficienţa iniţiativei private într-o serie de domenii de interes general;
e. corijarea neajunsurilor economiei de piaţă.
14. După locul unde se desfăşoară relaţiile de vânzare-cumpărare a forţei de muncă, piaţa muncii
poate fi:
a. piaţa reală (efectivă.;
b. piaţa internă;
c. piaţa potenţială;
d. piaţa externă (internaţională.;
e. piaţa ideală (teoretică..
15. Înclinaţia marginală spre consum se determină:
a. ca raport între consum şi creşterea absolută a venitului: C/VN;
b. ca raport între creşterea consumului şi creşterea cu o unitate a venitului disponibil: C/VNd;
c. ca raport între creşterea consumului şi creşterea cu o unitate a investiţiilor: C/I;
d. ca raport între venit şi consum: VN/C;
e. ca raport între consum şi venitul disponibil: C/VNd
16. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
a. câştigă de pe urma inflaţiei creditorul;
b. pierde de pe urma inflaţiei debitorul;
c. câştigă de pe urma inflaţiei debitorul;
d. deţinătorii de acţiuni câştigă de pe urma inflaţiei;
e. obligaţiile statului pentru plata datoriei publice se majorează.
17. Care din relaţiile de mai jos este adevărată?
a. K=1/s`;
b. s`-c`=1;
c. c=sVD;
d. s=cVD;
e. K=1/1-s`.
18. Potrivit lui J. M. Keynes, când venitul se modifică, de regulă şi în medie, consumul:
a. se modifică, în sens contrar;
b. nu se modifică;
c. se modifică în acelaşi sens, dar cu o mărime mai mare;
d. scade;
e. se modifică în acelaşi sens, dar cu o mărime mai mică.
19. Dacă PIN = PIB – 2000 atunci:
a. consumul intermediar este de 2000;
b. consumul de capital fix este de 2000;
c. exportul net este de 2000;
d. investiţiile nete sunt de 2000;
e. consumul personal de bunuri şi servicii este de 2000.
20. În cazul unei creşteri economice dominant extensive:

7
 a. factorii cantitativi sunt preponderenţi în susţinerea PIB pe locuitor;
b. factorii de eficienţă pot să lipsească în determinarea evoluţiei PIB;
c. PIB pe locuitor nu creşte;
d. nu are loc extinderea câmpului de producţie;
e. relevanţa este asigurată de creşterea productivităţii factorilor de producţie.
21. Ciclurile economice:
a. se succed conform unui model general unic;
b. au durate şi amplitudini neregulate;
c. reprezintă o formă anormală a activităţii economice;
d. nu pot fi atenuate prin măsuri de politică economică;
e. se manifestă în jurul unui trend descrescător al producţiei.
22. Politica fiscală adecvată în cazul expansiunii prelungite constă în:
a. majorarea impozitelor;
b. creşterea cheltuielilor bugetare;
c. mărirea deficitului bugetar;
d. emisiune monetară suplimentară;
e. creşterea ratelor dobânzii.
23. Cererea agregată din economie nu cuprinde:
a. cheltuielile pentru consum;
b. cheltuielile pentru investiţii;
c. cheltuielile guvernamentale;
d. exportul;
e. importul.
24. Pentru o societate comercială, posesorul unei obligaţiuni emise de către aceasta este:
a. debitor;
b. creditor;
c. proprietar;
d. acţionar;
e. asociat.
25. Bursa de valori este:
a. piaţă de monopol;
b. un barometru extrem de sensibil al stării economiei;
c. piaţă financiară secundară;
d. piaţă pe care se tranzacţionează titluri de valoare şi bunuri;
e. piaţă pe care au loc operaţii de finanţare şi refinanţare.
26. Între drepturile pe care le conferă acţiunea posesorului acesteia nu se include:
a. dreptul de a participa la adunarea generală a acţionarilor;
b. dreptul de vot în adunarea generală;
c. dreptul de a primi dividende;
d. dreptul de a încasa dobânzi;
e. dreptul de a vinde produsele întreprinderii
27. Ciclurile economice reprezintă:
a. trendul ascendent al producţiei;
b. fluctuaţiile producţiei în jurul unui trend ascendent;
c. un fenomen întâmplător;
d. formă normală de evoluţie a activităţii economice;
e. evoluţia producţiei în ritm constant.
28. Principalele caracteristici ale recesiunii sunt:
a. puterea de cumpărare scade semnificativ;
b. inflaţia descreşte ascendent;
c. firmele măresc volumul activităţii economice;
d. cererea de forţă de muncă sporeşte;
e. cursul acţiunilor creşte pe termen lung.
29. În situaţia unei oferte agregate mai mică decât cererea agregată, cunoscută şi ca absorbţie:
a. sunt avantajaţi cumpărătorii;
b. firmele sunt încurajate să îşi mărească producţia;

8
c. concurenţa devine puternică între firme;
d. echilibrul se poate realiza numai prin reducerea cererii;
e. dispare concurenţa dintre producători.
30. Inflaţia are efecte negative asupra:
a. agenţilor economici care-şi convertesc disponibilităţile băneşti în valute stabile;
b. creditorilor;
c. agenţilor economici cu venituri indexate la inflaţie;
d. agenţilor economici care iau măsuri pentru a contracara instabilitatea preţurilor;
e. agenţilor economici care au venituri mici şi fixe.
31. Intensitatea şomajului se referă la:
a. distincţia dintre şomaj total şi şomaj parţial;
b. durata şomajului;
c. structura şomajului pe vârste, calificări şi domenii de activitate;
d. distincţia şomaj ciclic – şomaj structural – şomaj tehnologic;
e. migraţia internaţională a populaţiei.
32. Nu este o politică de diminuare a efectelor şomajului:
a. venitul minim garantat;
b. reducerea duratei de pregătire şi calificare a forţei de muncă;
c. stimularea dezvoltării economico-sociale;
d. devansarea creşterii productivităţii muncii de creşterea salariului real;
e. adoptarea unor programe cu timp redus de muncă şi atipice.
33. Noul sistem de indicatori ai dezvoltării umane durabile cuprinde:
a. indicatori ai durabilităţii economice;
b. indicatori ai durabilităţii mediului;
c. indicatori ai volumului comerţului exterior;
d. indicatori ai durabilităţii relaţiilor economice internaţionale;
e. indicatori macroeconomici.
34. Care din relaţiile de mai jos definesc echilibrul pe piaţa muncii?
a. YL < DL;
b. YL > DL;
c. YL = DL;
d. YL < > DL;
e. Ym + YL > Dm + DL.
35. Precizaţi care din caracteristicile enumerate mai jos corespund dezechilibrului manifestat sub
forma "excesul de ofertă pe piaţa bunurilor:
a. scăderea volumului investiţiilor din economia naţională şi
apariţia unui deficit de capacităţi de producţie;
b. creşterea volumului investiţiilor din economia naţională şi formarea unui surplus de capacităţi de
producţie;
c. creşterea concomitentă a salariilor şi a preţurilor care alimentează procesul inflaţionist;
d. creşterea mai rapidă a salariilor în raport cu preţurile bunurilor de consum şi reducerea puterii de
cumpărare a populaţiei;
e. pe piaţă domină certitudinea fapt ce îi determină pe producători să sporească propriile producţii.
36. Încasările unei firme sunt de 20 miliarde u.m., iar costurile totale de 12 miliarde u.m. Impozitul
pe profit este de 25%, iar 75% din profitul net se distribuie acţionarilor sub formă de dividende.
Capitalul social al firmei este divizat în 2000 acţiuni. Dividendul pe o acţiune este:
a. 4,5 milioane u.m.;
b. 2,5 milioane u.m.;
c. 2,25 milioane u.m.;
d. 2 milioane u.m.;
e. 1,5 milioane u.m.
37. Un agent economic încheie un contract de vânzare la termen a 1000 acţiuni A la cursul de 100
u.m. pe acţiune. Dacă la scadenţă cursul acţiunii A este 110 u.m., agentul economic:
a. câştigă 10000 u.m.;
b. pierde 10000 u.m.;

9
 c. câştigă 20000 u.m.;
d. pierde 20000 u.m.;
e. nu câştigă şi nu pierde.
38. Înclinaţia marginală spre consum este 0,8, iar creşterea economiilor este de 200 u.m. Creşterea
venitului este de:
a. 2000 u.m.;
b. 3000 u.m.;
c. 1000 u.m.;
d. 2000 u.m.;
e. 4000 u.m.
39. Când venitul anual adus de o obligaţiune este de 2000 u.m., iar rata dobânzii este de 40%, cursul
obligaţiunii este:
a. 5000 u.m.;
b. 10000 u.m.;
c. 20000 u.m.;
d. 7500 u.m.;
e. 12500 u.m.
40. În t1 faţă de t0, masa monetară în circulaţie creşte cu 50%. Dacă în acelaşi interval valoarea
tranzacţiilor pe piaţă sporeşte cu 25%, viteza de rotaţie a monedei:
a. scade cu 16,67%;
b. creşte cu 83,33%;
c. scade cu 83,33%;
d. nu se modifică;
e. creşte cu 166,67%.

10
DISCIPLINA: MACROECONOMIE
TIP III

1. Rata dobânzii se stabileşte, în general, de către:

a. deponent la constituirea unui depozit bancar;
b. bancă la acordarea unui credit bancar;
c. cererea şi oferta de pe piaţa monetară;
d. un deponent şi bancă în momentul constituirii unui depozit;
e. bancă şi cel care obţine un împrumut de la aceasta.
2. Valoarea banilor reprezintă cantitatea de bunuri care poate fi cumpărată cu:
a. unitate monetară;
b. masa monetară;
c. numerarul în circulaţie;
d. moneda scripturală;
e. salariul nominal.
3. Cererea de monedă provine de la:
a. banca centrală;
b. agenţii economici cu nevoi de finanţare;
c. agenţii economici care cheltuiesc mai puţin decât lichidităţile proprii;
d. bănci şi alte instituţii financiare cu disponibilităţi temporare;
e. deficitul trezoreriei.
4. Rata dobânzii se reduce dacă:
a. nevoile de finanţare din economie scad;
b. oferta de monedă se reduce, iar cererea de monedă creşte;
c. oferta de monedă creşte, iar cererea de monedă se reduce;
d. deficitul trezoreriei creşte;
e. banca centrală emite mai puţină monedă.
5. Între împrejurările care duc la creşterea masei monetare se include:
a. reducerea preţurilor interne;
b. reducerea cantităţii bunurilor marfare;
c. acoperirea deficitului bugetar;
d. reducerea vitezei de rotaţie a banilor;
e. vânzarea de valută de către banca centrală.
6. În cadrul fazei de contracţie a ciclului economic:
a. producţia creşte;
b. rata şomajului creşte;
c. scad investiţiile;
d. afacerile devin prospere;
e. piaţa titlurilor de valoare este de tip „bull”.
7. Exercitarea rolului economic al statului este determinată de:
a. insuficienţa iniţiativei private în domenii de interes economic general;
b. lipsa unor schimbări în conjunctura economică internaţională;
c. existenţa unor imperfecţiuni ale pieţei;
d. simplitatea problemelor economice şi sociale;
e. lipsa obligaţiei statului de a controla unele activităţi economice.
8. În funcţie de durata de extindere în timp a obiectivelor politicii economice, acestea pot fi:
a. politici antiinflaţioniste;
b. politici de limitare a importurilor;
c. politici conjuncturale;
d. politici structurale;
e. politici dirijiste.
9. Aprecierea conform căreia “dezechilibrul în evoluţia vieţii economice reprezintă regula, iar
situaţiile de echilibru, excepţia”, aparţine lui:
a. François Quesnay;
b. François Perroux;

11
 c. Henri Guiton;
d. J.M.Keynes;
e. Leon Walras.
10. Selectaţi agenţii economici care generează cererea de valută:
a. investitorii de capital;
b. cooperativele de credit;
c. producătorii de bunuri şi servicii;
d. agenţii economici participanţi la relaţiile comerciale în cadrul pieţei naţionale;
e. agenţii economici ce realizează activităţi de comerţ internaţional.
11. Precizaţi elementele care diferenţiază conceptul de dezvoltare economică de cel de creştere
economică:
a. dezvoltarea economică, faţă de creşterea economică nu reliefează raporturile ce se stabilesc ăntre
agenţii economici şi mediul economic al acestora, între activităţile economice şi mediul
înconjurător;
b. dezvoltarea economică implică în sine creşterea economică;
c. dezvoltarea economică are o evoluţie istorică mai amplă;
d. dezvoltarea economică nu implică şi creşterea economică;
e. dezvoltarea economică are o istorie recentă în raport cu creşterea economică.
12. Antrenând într-o activitate utilă resursele de forţă de muncă, ocuparea îndeplineşte anumite
funcţii economico-sociale:
a. funcţia financiar-contabilă;
b. funcţie organizatorică;
c. funcţie economică;
d. funcţie social-politică;
e. funcţie administrativă.
13. Studierea bugetelor de familie evidenţiază tendinţele raportului dintre evoluţia veniturilor şi
evoluţia cheltuielilor pentru consum:
a. ponderea cheltuielilor cu serviciile, locuinţa şi confortul în totalul cheltuielilor se reduce;
b. ponderea cheltuielilor cu serviciile, locuinţa şi confortul în totalul cheltuielilor sporeşte;
c. ponderea cheltuielilor pentru alimente în bugetele de familie se reduce;
d. ponderea cheltuielilor pentru alimente în bugetele de familie sporeşte;
e. ponderea cheltuielilor pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte în totalul cheltuielilor creşte.
14. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
a. echilibrul economic static reprezintă o ipoteză de lucru, fără corespondenţă în economia reală;
b. echilibrul economic static reprezintă o stare de fapt a economiei;
c. echilibrul economic static exprimă o economie reală încremenită, care nu se mişcă;
d. echilibrul economic static exprimă o stare permanentă a economiei;
e. echilibrul economic static reflectă schimbări majore în economie de la o etapă la alta a dezvoltării.
15. Modificarea ofertei agregate se află sub influenţa unor factori care se numesc condiţiile ofertei
agregate; precizaţi care sunt acestea:
a. anticipările consumatorilor şi investitorilor;
b. conţinutul politicilor guvernamentale;
c. conjunctura generală a economiei mondiale;
d. rentabilitatea agenţilor economici;
e. productivitatea factorilor de producţie.
16. Prin corectarea venitului naţional creat cu soldul transferurilor cu străinătatea se obţine:
a. venitul disponibil;
b. venitul naţional disponibil;
c. venitul net disponibil;
d. venitul personal al populaţiei;
e. produsul naţional brut.
17. În timpul recesiunii economice cunosc o tendinţă de stagnare sau chiar reducere:
a. producţia;
b. profitabilitatea;
c. rata falimentelor;
d. rata inflaţiei;

12
 e. şomajul.
18. Care din relaţiile de mai jos este falsă?:
a. VD=C+S;
b. s`= ΔS/ΔVD;
c. K= ΔVD/ΔI;
d. K=1/(1-s).;
e. K= 1/(1-c.`)..
19. Produsul global brut, comparativ cu produsul intern brut:
a. este mai mic;
b. este egal, când amortizarea este zero;
c. cuprinde şi consumul de capital fix;
d. este mai mare, cu consumul intermediar;
e. cuprinde numai bunurile finale.
20. De regulă, rata medie a consumului este:
a. o mărime supraunitară;
b. o mărime negativă;
c. egală cu rata medie a economiilor;
d. un număr subunitar şi pozitiv;
e. dependentă de mărimea consumului de capital fix.
21. Dezvoltarea economică:
a. este sinonimă cu progresul economic;
b. este sinonimă cu creşterea economică;
c. presupune creşterea economică;
d. este independentă de progresul tehnic;
e. este o premisă a creşterii economice.
22. În cazul unei recesiuni se recomandă:
a. controlul mai riguros al masei monetare;
b. reducerea ratelor dobânzii;
c. reducerea impozitelor;
d. reducerea cheltuielilor bugetare;
e. scăderea achiziţiilor de stat.
23. Politica monetară adecvată în cazul expansiunii prelungite constă în:
a. majorarea impozitelor;
b. reducerea cheltuielilor bugetare;
c. controlul deficitului bugetar;
d. emisiune monetară suplimentară;
e. creşterea ratelor dobânzii.
24. Oferta agregată din economie reprezintă suma dintre:
a. consum şi investiţii;
b. consum şi economii;
c. producţie şi consum;
d. producţie şi import;
e. producţie şi export.
25. Dacă o societate comercială emite acţiuni noi, atunci:
a. datoriile societăţii comerciale cresc;
b. datoriile societăţii comerciale se reduc;
c. capitalul social creşte;
d. capitalul social se reduce;
e. disponibilităţile băneşti ale societăţii comerciale cresc.
26. Dacă gradul de risc este mai mare pentru acţiuni decât pentru obligaţiuni, atunci:
a. investitorii se orientează către acţiuni;
b. investitorii se orientează către obligaţiuni;
c. randamentul acţiunilor este mai mare decât rata cuponului obligaţiunilor;
d. randamentul acţiunilor este mai mic decât rata cuponului obligaţiunilor;
e. piaţa acţiunilor este de tip „bear”.
27. Pe piaţa financiară primară:

13
 a. se tranzacţionează emisiuni noi de titluri;
b. se tranzacţionează titluri emise anterior;
c. tranzacţiile se derulează la bursă;
d. tranzacţiile au loc, în general prin intermediar;
e. posesorii titlurilor se pot manifesta în calitate de vânzători.
28. Precizaţi care din caracteristicile enumerate mai jos corespund dezechilibrului manifestat sub
forma "excesului de cerere pe piaţa bunurilor":
a. excesul de cerere pe piaţa bunurilor
generează starea de absorbţie;
b. excesul de cerere pe piaţa bunurilor generează starea de presiune;
c. satisfacerea insuficientă a asipraţiilor consumatorilor;
d. satisfacerea integrală a aspiraţiilor
consumatorilor;
e. existenţa egalităţii între cererea agregată şi
oferta agregată pe piaţă.
29. Populaţia ocupată se referă la:
a. populaţia inactivă;
b. întreaga populaţie activă;
c. persoanele care în schimbul activităţii
primesc o retribuţie;
d. şomeri;
e. întreaga populaţie a ţării.
30. Dacă oferta agregată este mai mare decât cererea agregată:
a. sunt avantajate firmele;
b. se micşorează stocurile firmelor;
c. echilibrul se poate restabili prin reducerea nivelului producţiei;
d. concurenţa este puternică între consumatori;
e. exportul net devine negativ.
31. Între măsurile de protecţie împotriva inflaţiei nu se include:
a. indexarea;
b. creşterea dobânzilor la depozitele bancare;
c. compensaţiile pentru unele categorii ale populaţiei;
d. îngheţarea preţurilor;
e. controlul salariilor.
32. Insuficienţa cererii de bunuri şi servicii determină:
a. creşterea şomajului;
b. reducerea şomajului;
c. creşterea excesului de cerere pe piaţa muncii;
d. reducerea excesului de ofertă pe piaţa muncii;
e. diminuarea dezechilibrelor pe piaţa muncii.
33. Şomajul creşte dacă:
a. se adoptă forme noi de angajare în timp parţial sau cu orar atipic;
b. investiţiile scad;
c. statul acordă facilităţi pentru crearea de noi întreprinderi;
d. economia este în recesiune;
e. exportul creşte.
34.Costul de oportunitate sau costul primar al creşterii economice reprezintă:
a. costurile întreprinderilor pentru obţinerea producţiei;
b. costurile tranziţiei;
c. costurile reformei economice;
d. sacrificiile făcute în trecut pentru a avea în prezent un consum decent;
e. sacrificiile din consumul curent pentru a face posibil un consum ridicat în viitor.
35. Care din relaţiile de mai jos definesc echilibrul pe piaţa monetară?
a. Ym = DL;
b. Y = C ;
L m

14
 c. Ym = Cm;
d. M.V = P.T;
e. YL = DL.
36. Atunci când venitul anual adus de o obligaţiune este 2.000 u.m., iar rata dobânzii este de 20%,
cursul obligaţiunii este:
a. 2000 u.m.;
b. 1000 u.m.;
c. 4000 u.m.;
d. 5000 u.m.;
e. 10000 u.m.
37. Un agent economic dă ordin de cumpărare la termen pentru 10000 acţiuni A la un curs de 100
u.m. pe acţiune şi un ordin de vânzare la acelaşi termen pentru 20000 acţiuni B la un curs de 120
u.m. pe acţiune. La scadenţă, atât cursul acţiunii A cât şi cursul acţiunii B sunt de 110 u.m. pe
acţiune. Agentul economic:
a. câştigă 200000 u.m.;
b. pierde 100000 u.m.;
c. câştigă 300000 u.m.;
d. pierde 200000 u.m.;
e. câştigă 100000 u.m.
38. Când PGB este de 6000 u.m., fiind cu 20% mai mare decât PIB, Amortizarea = Investiţiile nete,
iar investiţiile brute reprezintă 1/5 din PIB, înseamnă că:
a. PNN = 4500 u.m.;
b. PIN = 4500 u.m.;
c. Consumul intermediar = 1500 u.m.;
d. Investiţiile nete = 1000 u.m.;
e. PIB = 4000 u.m.
39. Creşterea venitului este 30000 u.m. iar multiplicatorul investiţiilor este 3. Dacă nivelul
economiilor în t0 era de 3000 u.m. valoarea investiţiilor, la nivelul unei economii, în t1, este:
a. 13000 u.m.;
b. 3000 u.m.;
c. 10000 u.m.;
d. 7000 u.m.;
e. 300 u.m
40. Dacă masa monetară în circulaţie este de 15000 miliarde u.m. şi viteza de rotaţie a monedei este 4,
atunci valoarea tranzacţiilor pe piaţă este:
a. 3.750 miliarde u.m.;
b. 60.000 miliarde u.m.;
c. 30.000 miliarde u.m.;
d. 90.000 miliarde u.m.;
e. 15.000 miliarde u.m.

15
DISCIPLINA: MACROECONOMIE
TIP IV
1. Creează masă monetară:
a. doar banca centrală;
b. doar băncile comerciale;
c. banca centrală şi băncile comerciale;
d. guvernul;
e. banca centrală şi guvernul.
2. Puterea de cumpărare a unităţii monetare se reduce dacă:
a. preţurile se reduc;
b. preţurile cresc;
c. masa monetară se reduce;
d. inflaţia creşte;
e. salariul nominal se reduce.
3. Mărimea garanţiilor solicitate de bănci este invers proporţională cu:
a. riscul creditului;
b. mărimea creditului;
c. durata angajamentelor asumate de debitori;
d. bonitatea debitorului;
e. înclinaţia spre prudenţă a băncii.
4. În mod normal, rata dobânzii active este:
a. mai mare decât rata dobânzii pasive;
b. egală cu rata dobânzii pasive;
c. mai mică decât rata dobânzii pasive;
d. egală cu rata plătită de creditor;
e. egală cu rata dobânzii pasive dacă profitul băncii este egal cu cheltuielile de funcţionare.
5. Între operaţiunile prin care are loc creşterea masei monetare, se include:
a. extinderea creditului;
b. rambursarea creditelor;
c. emisiunea monetară;
d. schimbul valutar al monedei interne pe alte monede convertibile;
e.creşterea vitezei de rotaţie a banilor.
6. Înclinaţia marginală spre economii, de regulă, este o mărime:
a. pozitivă şi supraunitară;
b. negativă;
c. pozitivă şi subunitară;
d. constantă;
e. în creştere, când venitul nu se modifică.
7. Întemeietorul macroeconomiei, acest nou domeniu al ştiinei economice este:
a. Adam Smith;
b. David Ricardo;
c. Karl Marx;
d. John Maynard Keynes;
e. Paul Samuelson.
8.În funcţie de obiectivele finale sau domeniile de aplicare, politicile economice ale statului pot fi:
a. conjuncturale;
b. care se bazează pe legislaţia economică;
c. de creştere şi dezvoltare;
d. de ocupare a forţei de muncă;
e. de incitare a subiecţilor economici.
9. Sfera de cuprindere a pieţei muncii:
a. este mai largă în raport cu procesul de ocupare a resurselor de muncă;
b. este mai restrânsă decât procesul de ocupare a resurselor de muncă;
c. cuprinde doar interacţiunea dintre cererea şi oferta de forţă de muncă, sub forma actelor de
vânzare-cumpărare;

16
 d. cuprinde întreaga ofertă de forţă de muncă;
e. cuprinde doar cumpărătorii de forţă de muncă şi intermediarii.
10.Precizaţi, în ce situaţii, în evoluţia unei economii se înregistrează o creştere economică negativă:
a. când creşterea economică şi dezvoltarea economică au sensuri diferite;
b. când rezultatele macroeconomice pe locuitor au o tendinţă de scădere;
c. când rezultatele macroeconomice pe locuitor au tendinţa de creştere;
d. când rezultatele macroeconomice pe locuitor au tendinţa de stagnare;
e. rezultatele macroeconomice pe locuitor nu au relevanţă în definirea creşterii economice
11. Care din enunţurile următoare sunt corecte pentru definirea şomajului?
a. reprezintă rezultatul creşterii gradului de pregătire profesională;
b. reprezintă rezultatul reducerii duratei vieţii active a lucrătorilor;
c. reprezintă deficitul de forţă de muncă faţă de cererea de forţă de muncă;
d. reprezintă procesul ce poate fi diminuat prin acordarea indemnizaţiei de şomaj;
e. reprezintă excedentul de forţă de muncă peste cererea de forţă de muncă.
12. Obligaţiunile, după tipul de venit pe care îl generează pot fi:
a. obligaţiuni cu dobândă;
b. obligaţiuni materializate;
c. obligaţiuni la purtător;
d. obligaţiuni nominative;
e. obligaţiunu cu cupon zero.
13. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la piaţa financiară primară sunt adevărate?
a. operaţiunile pe piaţa financiară primară se efectuează în principal, prin intermediul bursei de
valori;
b. cursul titlurilor de valoare pe piaţa financiară primară se formează pe baza raportului dintre cererea
şi oferta de titluri;
c. cursul titlurilor de valoare pe piaţa financiară primară este reprezentat de valoarea nominală
înscrisă pe titlu, care este un preţ ferm;
d. părţile contractante – vânzătorii şi cumpărătorii – se întâlnesc şi negociază direct pe piaţă;
e. plasarea titlurilor de valoare se poate face şi la o valoare mai mare decât suma înscrisă pe titlu.
14. Cererea de forţă de muncă:
a. cuprinde întreaga cantitate de forţă de muncă disponibilă din economie;
b. se exprimă prin numărul de locuri de muncă disponibile din economie;
c. provine din partea celor doresc să angajeze forţă de muncă;
d. este, de regulă, mai mare decât oferta de forţă de muncă;
e. într-o economie, totdeauna, cererea şi oferta de forţă de muncă sunt egale.
15. Ciclul decenal se diferenţiază de celelalte forme prin faptul:
a. are o anumită periodicitate, durata fiind de 6-10 ani;
b. are caracter general, cuprinzând, în acelaşi timp, principalele ramuri, dar şi majoritatea ţărilor;
c. este generat doar de factori de natură externă;
d. se desfăşoară în afara ciclurilor seculare;
e. are o anumită periodicitate, durata sa fiind de 40-60 de ani.
16. În raport de legătura dintre creşterea economică şi inflaţie deosebim:
a. stagflaţie;
b. slumpflaţie;
c. inflaţia prin cerere;
d. inflaţia prin ofertă;
e. inflaţia deschisă.
17. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?
a. starea de presiune reflectă acea situaţie de pe piaţă în care se înregistrează o ofertă excedentară pe
piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe piaţa muncii ce se soldează cu nerealizarea unei părţi a ofertei de
bunuri şi servicii şi apariţia şomajului;
b. starea de absorbţie reflectă acea situaţie de pe piaţă în care se înregistrează o cerere excedentară ce
se soldează cu o parte a nevoii sociale nesatisfăcută;
c. starea de presiune reflectă acea situaţie de pe piaţă în care se înregistrează o cerere excedentară pe
piaţa bunurilor, serviciilor şi forţei de muncă ce se concretizează în existenţa unor nevoi
nesatisfăcute;

17
 d. starea de absorbţie reflectă acea situaţie de pe piaţă în care oferta este excedentară pe piaţa
bunurilor, serviciilor şi forţei de muncă;
e. pe piaţă, starea de presiune şi starea de ofertă există când cererea este egală cu oferta.
18. Când PIB = PIN+5000, înseamnă că:
a. volumul consumului intermediar este 5000;
b. impozitele indirecte nete sunt egale cu amortizarea;
c. mărimea amortizarii este 5000;
d. mărimea capitalului circulant consumat este de 5000;
e. mărimea capitalului tehnic fix folosit în economie este 5000.
19.Când se micşorează rezervele obligatorii ale băncilor comerciale, se produce:
a. ieftinirea creditului;
b. reducerea ratei dobânzii;
c. reducerea investiţiilor;
d. creşterea numărului şomerilor;
e. scăderea cursului obligatiunilor.
20. Spre deosebire de creşterea economică, dezvoltarea economică:
a. se referă numai la nivelul macroeconomic;
b. vizează şi aspectele cantitative ale evoluţiei economice;
c. implică schimbări structurale şi de ordin calitativ în economie;
d. se referă numai la consumul populaţiei;
e. este concepută pe termen lung.
21. În cazul unei expansiuni economice prelungite se recomandă:
a. expansiunea monetară;
b. creşterea ratelor dobânzii;
c. reducerea fiscalităţii;
d. reducerea achiziţiilor de stat;
e. mărirea deficitului bugetar.
22. Pe piaţa financiară secundară:
a. se tranzacţionează emisiuni noi de titluri;
b. se tranzacţionează titluri emise anterior;
c. titlurile se vând şi se cumpără la un anumit curs;
d. cursul titlurilor este fix;
e. cursul titlurilor nu se negociază.
23. Dacă rata dobânzii creşte, atunci:
a. cursul titlurilor creşte, iar vânzătorii de titluri câştigă;
b. cursul titlurilor creşte, iar cumpărătorii de titluri câştigă;
c. cursul titlurilor scade, iar vânzătorii de titluri câştigă;
d. cursul titlurilor scade, iar cumpărătorii de titluri câştigă;
e. atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii de titluri câştigă.
24. În cadrul fazei de expansiune a ciclului economic:
a. producţia se reduce;
b. creşte gradul de ocupare a forţei de muncă;
c. cursul titlurilor de valoare se reduce;
d. oportunităţile de afaceri cresc;
e. scad investiţiile.
25. În cazul unei expansiuni economice prelungite se recomandă:
a. expansiunea monetară;
b. creşterea ratelor dobânzii;
c. reducerea fiscalităţii;
d. creşterea cheltuielilor bugetare;
e. emisiune monetară suplimentară
26. Oferta agregată din economie reprezintă suma dintre:
a. consum şi investiţii;
b. consum şi economii;
c. producţie şi consum;
d. producţie şi import;

18
e. producţie şi export.
27. Dacă cererea agregată este mai mică decât oferta agregată, atunci:
a. în economie se manifestă o stare de absorbţie;
b. stocurile se reduc;
c. preţurile cresc;
d. firmele îşi reduc producţia;
e. piaţa bunurilor economice este în echilibru.
28. Piaţa bunurilor economice este în echilibru dacă:
a. în economie se manifestă o stare de presiune;
b. în economie se manifestă o stare de absorbţie;
c. cererea agregată este egală cu oferta agregată;
d. venitul naţional real este mai mare decât cheltuielile agregate;
e. venitul naţional real este mai mic decât cheltuielile agregate.
29. Între măsurile anti-inflaţioniste nu se include:
a. creşterea dobânzilor la credite;
b. îngheţarea salariilor;
c. creşterea masei monetare;
d. reducerea deficitului bugetului de stat;
e. reducerea deficitului balanţei de plăţi externe.
30. Şomajul se referă la:
a. un dezechilibru economic, cererea de muncă fiind mai mare decât oferta;
b. un deficit de forţă de muncă;
c. o stare pozitivă a economiei;
d. neasigurarea locurilor de muncă pentru o parte din populaţia activă disponibilă;
e. satisfacerea cererilor de angajare, indiferent dacă solicitanţii au sau nu un loc de muncă.
31.Creşterea economică negativă semnifică acea situaţie în evoluţia unei economii în care:
a. rezultatele macroeconomice pe locuitor au o tendinţă de creştere;
b. rezultatele macroeconomice pe locuitor au o tendinţă de stagnare;
c. rezultatele macroeconomice pe locuitor are o tendinţă de scădere;
d. rezultatele macroeconomice pe locuitor nu au relevanţă în definirea creşterii economice;
e. creşterea economică şi dezvoltarea economică au sensuri diferite.
32. Condiţia echilibrului economic dinamic este:
a. Y = D;
b. Y  D;
c. Y > D;
d. Y < D;
e. Y  D.
33. Precizaţi care din caracteristicile enumerate mai jos corespund dezechilibrului manifestat pe
piaţă sub forma "excesul de cerere pe piaţa bunurilor economice, a monedei şi pe piaţa muncii":
a. hiperinflaţie, şomaj cronic şi înrăutăţirea condiţiilor de viaţă;
b. economia se află în criză structurală;
c. economia se află îm plin proces de creştere economică şi dezvoltare;
d. există un echilibru de ansamblu al economiei naţionale;
e. presiunea şi absorbţia acţionează în limite normale.
33. Populaţia ocupată se referă la:
a. populaţia inactivă;
b. întreaga populaţie activă;
c. persoanele care în schimbul activităţii primesc o retribuţie;
d. şomeri;
e. întreaga populaţie a ţării.
34. Tipurile principale de cicluri economice sunt:
a. sezoniere;
b. periodice;
c. seculare;
d. întâmplătoare;

19
 e. nedefinite.
35. În raport de modul de folosire a bunurilor de capital achiziţionate investiţiile cuprind:
investiţiile pentru afaceri;
a. investiţiile de înlocuire;
b. investiţiile nete;
c. investiţiile nerezidenţiale;
d. investiţiile în titluri fără valoare.
36. În perioada t0 – t1, dacă venitul creşte cu 80.000 u.m., iar economiile sporesc cu 20.000 u.m.,
înclinaţia marginală spre consum este:
a. 0,25;
b. 4;
c. 0,75;
d. 1;
e. 0,50.
37. Atunci când masa monetară în circulaţie este 20.000 miliarde u.m. iar valoarea tranzacţiilor pe
piaţă de 120.000 miliarde u.m., viteza de rotaţie a monedei este:
a. 16,66;
b. 6,66;
c. 6;
d. 1;
e. 1,66.
38. La o rată a dobânzii de 20%, venitul anual adus de o obligaţiune este de 100000 u.m. Dacă rata
dobânzii creşte cu 30 puncte procentuale, în mod normal cursul obligaţiunii:
a. creşte cu 500000 u.m.;
b. scade cu 500000 u.m.;
c. creşte cu 300000 u.m.;
d. scade cu 300000 u.m.;
e. creşte cu 200000 u.m.
39. Venitul anual fix al unei obligaţiuni este 10000 u.m. la o rată a dobânzii de 20%. Dacă rata
dobânzii creşte la 40%, atunci cursul obligaţiunii:
a. scade cu 20%;
b. creşte cu 20%;
c. scade cu 100%;
d. creşte cu 100%;
e. scade cu 50%.
40. În momentul t0, între agenţii economici A (vânzător. şi B (cumpărător. se încheie un contract
pentru vânzarea – cumpărarea a 1000 acţiuni, la un curs de 1000 u.m./acţiune,
cu scadenţa în t1. La scadenţă, cursul acţiunilor este 2000 u.m. Câştigă:
a. vânzătorul, 1.000.000 u.m.;
b. vânzătorul, 1.500.000 u.m.;
c. cumpărătorul, 1.000.000 u.m.;
d. cumpărătorul, 1.500.000 u.m.;
e. vânzătorul şi cumpărătorul, câte 750.000 u.m.

20
21
 TIP I TIP II TIP III TIP IV
1. A BE C C
2. C C A B
3. AC C BC D
4. D BC AC AD
5. CD AD CD AC
6. AD AD BC C
7. D B AC D
8. B DE CD CD
9. AC CE C BC
10. DE C AE B
11. BE B BC E
12. AB C CD AE
13. DE DE BC C
14. AB BD A BC
15. B B E AB
16. DE C B AB
17. E A A AB
18. B E D C
19. A B D AB
20. A A D C
21. DE B C BD
22. AB A BC BC
23. C E E C
24. C B D BD
25. AD BC CE B
26. C DE C D
27. A BD AD D
28. AE A AC C
29. A B C C
30. C BE C D
31. B A E C
32. AE BD A B
33. D AB BD AB
34. B C E C
35. B BC D C
36. D C E BC
37. B B C C
38. B C B D
39. E A A E
40. A A B C

22