Capitolul 5

CAPITOLUL 5

UTILIZAREA FACTORILOR DE PRODUCŢIE

5.1. Productivitatea factorilor de producţie

1p 143. Productivitatea muncii se poate determina sub forma

raportului dintre:
a. Producţie şi capitalul fix folosit;
b. Producţie şi capitalul tehnic folosit;
c. Cheltuielile de producţie şi numărul de salariaţi;
d. Producţia totală şi cantitatea totală de muncă utilizată;
e. Costurile de producţie totale şi producţia obţinută.

1p 144. Productivitatea medie globală a factorilor de producţie

exprimă:
a. Producţia obţinută ca urmare a folosirii unui factor de
producţie;
b. Randamentul capitalului;
c. Eficienţa agregată a tuturor factorilor de producţie utilizaţi;
d. Sporul de producţie obţinut ca urmare a folosirii unei unităţi
suplimentare dintr-un factor de producţie;
e. Productivitatea medie şi marginală a muncii.

2p 145. Nivelul şi evoluţia productivităţii depind de numeroase

împrejurări economice şi extraeconomice, dintre care o importanţă
deosebită au :
a. Abilităţile întreprinzătorului;
b. Modificarea raportului dintre preţurile bunurilor prezente şi cele
ale bunurilor viitoare;
c. Motivaţia economică a posesorilor factorilor de producţie;
d. Înclinaţia oamenilor de a economisi diferenţa dintre venitul
efectiv şi cheltuielile de consum;

52
 Capitolul 5
e. Calitatea factorilor de producţie utilizaţi.
A = b+c+d; B = a+c+e; C = a+b+c; D = c+d+e; E = a+c.

1p 146. Când timpul de muncă cheltuit pentru obţinerea unei

unităţi de producţie creşte, fără ca celelalte condiţii să se modifice,
productivitatea muncii:
a. Scade;
b. Creşte;
c. Rămâne constantă;
d. Este superioară productivităţii capitalului;
e. Este egală cu salariul mediu.

1p 147. Dacă producţia agentului economic este eterogenă, calculul

productivităţii muncii se poate face numai în :
a. Unităţi fizice;
b. Unităţi valorice;
c. Unităţi de timp de muncă;
d. Unităţi naturale;
e. Unităţi fizice şi valorice.

1p 148. Când productivitatea marginală a factorului substituit este

mai mare decât productivitatea marginală a factorului ce îl substituie,
rata marginală de substituţie este:
a. >1;
b. <1;
c. = 1;
d. =0;
e. =∞.

2p 149. Creşterea productivităţii muncii este pârghia fundamentală

pentru :
a. Sporirea veniturilor factorilor de producţie;
b. Atenuarea tensiunii dintre resurse şi nevoi;
c. Dezvoltarea economică extensivă;
d. Creşterea competitivităţii interne şi externe a produselor
naţionale;
e. Reducerea duratei muncii.
53
 Capitolul 5
A = a+b; B = a+b+c; C = a+b+d+e; D = d+e; E = c+d+e.

2p 150. Relaţia dintre productivitatea medie şi cea marginală

constă în aceea că:
a. Productivitatea medie este crescătoare atunci când
productivitatea marginală, în creşterea ei, îi este superioară;
b. Productivitatea medie este descrescătoare, atunci când
productivitatea marginală, aflată în scădere, îi este inferioară;
c. Productivitatea marginală este egală cu productivitatea medie,
atunci când aceasta din urmă se află la nivel maxim;
d. Productivitatea marginală, în creşterea sau descreşterea sa
“trage” după sine productivitatea medie;
e. Productivitatea marginală este egală cu productivitatea medie
atunci când aceasta din urmă se află la nivel minim.
A = a+b+c+d; B = a+b+d+e; C = a+b+c; D = c+d+e; E = b+c+d.

1p 151. Când productivitatea marginală a factorului substituit este

egală cu productivitatea marginală a factorului ce îl substituie, rata
marginală de substituţie este:
a. >1;
b. <1;
c. =1;
d. =0;
e. = negativă.

2p 152. Productivitatea marginală a unui factor de producţie

exprimă:
a. Producţia obţinută când factorul respectiv se modifică cu o
unitate;
b. Variaţia rezultatelor când factorul respectiv se modifică cu o
unitate;
c. Eficienţa ultimei unităţi folosite din factorul respectiv;
d. Variaţia cheltuielilor variabile când producţia se modifică cu o
unitate;
e. Eficienţa obţinută prin modificarea cu o unitate a unui factor.
A = a+b; B = b+c+e; C = d+e; D = a+c; E = c+d+e.

54
 Capitolul 5
2p 153. Creşterea productivităţii muncii influenţează invers
proporţional nivelul:
a. Costului unitar de producţie;
b. Salariului nominal;
c. Producţiei;
d. Cifrei de afaceri;
e. Toate cele de mai sus.

2p 154. Productivitatea muncii este:

a. Rodnicia muncii;
b. Eficienţa muncii;
c. Raportul dintre producţia obţinută şi numărul de lucrători;
d. Raportul dintre producţia obţinută şi timpul lucrat;
e. Un indicator care reflectă eficienţa activităţii economice.
A = a+b; B = a+b+c+d; C = a+b+c+d+e; D = c+d; E = b+c+d.

1p 155. Creşterea productivităţii muncii are ca rezultat:

a. Creşterea dobânzii;
b. Creşterea rentei;
c. Reducerea capacităţilor de producţie;
d. Creşterea salariului nominal;
e. Scăderea randamentului capitalului.

1p 156. Utilizarea eficientă a factorilor de producţie se exprimă

prin:
a. Creşterea productivităţii;
b. Creşterea ratei inflaţiei;
c. Creşterea ratei şomajului;
d. Reducerea salariului mediu;
e. Reducerea calităţii produselor.

2p 157. Principalii indicatori economici la care recurge

producătorul pentru “a stăpâni” procesul utilizării factorilor de
producţie sunt:
a. Productivitatea factorilor de producţie;
b. Rata şomajului;
c. Rata inflaţiei;
55
 Capitolul 5
d. Costul total de producţie;
e. Puterea de cumpărare a banilor.
A = a+b+c; B = a+d; C = d+e; D = a+e; E = c+d.

2p 158. Pentru firmă şi pentru producător, o productivitate mai

mare înseamnă:
a. Reducerea costului total mediu;
b. Reducerea volumului producţiei fizice;
c. Sporirea veniturilor posesorilor factorilor de producţie;
d. Creşterea competitivităţii firmei;
e. Creşterea duratei muncii.
A = a+c+d; B = a+c; C = c+d+e; D = a+b; E = c+d.

2p 159. Pentru economia naţională creşterea productivităţii

factorilor de producţie este importantă pentru că:
a. Se atenuează tensiunea dintre nevoi şi resurse;
b. Se produce mai multă bogăţie cu acelaşi volum de factori de
producţie;
c. Se pot diminua preţurile şi mări salariul real;
d. Se măreşte competitivitatea internă şi externă a produselor
naţionale;
e. Se reduce consumul populaţiei.
A = a+b+c; B = a+b+c+d; C = c+d+e; D = a+c+e; E = a+b+c+d+e

2p 160. Creşterea productivităţii muncii determină:

a. Creşterea timpului liber pentru populaţia activă;
b. Creşterea bogăţiei naţionale cu acelaşi volum de factori de
producţie;
c. Creşterea gradului de satisfacere a trebuinţelor;
d. Reducerea rentei;
e. Creşterea inflaţiei.
A = a+b+c; B = a+b+c+e; C = a+b+c+d; D = a+c+e; E = a+b+e.

1p 161. Când productivitatea medie a muncii creşte mai repede

decât salariul mediu, cheltuielile cu salariile pe unitatea de produs:
a. Scad;
b. Cresc;
56
 Capitolul 5
c. Rămân constante;
d. Sunt egale cu amortizarea pe produs;
e. Determină creşterea costului unitar.

1p 162. Tendinţa obiectivă de reducere a duratei muncii este

determinată de :
a. Creşterea rodniciei muncii, care permite oamenilor să-şi
asigure cele necesare traiului într-un timp mai scurt;
b. Acţiunile revendicative ale sindicatelor;
c. Preţuirea mai mare pe care oamenii o acordă timpului liber;
d. Sporirea nelimitată a resurselor ce se pot folosi în activitatea
economică;
e. Înclinaţia oamenilor de a-şi menţine standardul de viaţă.

1p 163. Sporul de producţie obţinut prin creşterea cu o unitate a

unui factor de producţie, când ceilalţi factori rămân nemodificaţi,
exprimă:
a. Costul marginal;
b. Costul unitar;
c. Productivitatea medie;
d. Productivitatea marginală;
e. Costul variabil mediu.

1p 164. Care din efectele de mai jos înregistrate într-o

întreprindere reprezintă expresia creşterii eficienţei muncii?
a. Scăderea salariului nominal;
b. Scăderea salariului real;
c. Diminuarea costurilor salariale pe unitatea de produs;
d. Creşterea consumurilor specifice;
e. Creşterea preţurilor de vânzare.

2p 165. Nivelul şi dinamica productivităţii în activitatea economică

sunt influenţate, în principal, de:
a. Factori naturali;
b. Factori tehnici;
c. Factori sociali;
d. Factori psihologici;
57
 Capitolul 5
e. Factori internaţionali.
A = a+b+c; B = b+c+d; C = b+c+e; D = a+b+e; E = a+b+c+d+e.

1p 166. Dacă productivitatea marginală a muncii este mai mică

decât productivitatea medie a muncii, atunci pentru o firmă aflată în
expansiune, productivitatea medie a muncii :
a. Scade;
b. Creşte;
c. Atinge un punct minim;
d. Atinge un punct maxim;
e. Este constantă.

2p 167. Când numărul personalului ocupat într-o firmă creşte,

producţia totală creşte dacă:
a. Productivitatea marginală a muncii creşte;
b. Productivitatea marginală a muncii scade;
c. Productivitatea marginală a muncii este egală cu productivitatea
medie a muncii;
d. Productivitatea marginală a muncii devine negativă;
e. Productivitatea marginală a capitalului scade.
A = a+b+c; B = c+d; C = b+c+d; D = a+b+e; E = a+b+c+d+e.

2p 168. Creşterea productivităţii muncii, înseamnă:

a. Sporirea producţiei fizice şi/sau valorice pe un lucrător sau în
unitatea de timp;
b. Reducerea consumului de muncă pe unitatea de produs;
c. Ridicarea calităţii produselor (chiar dacă volumul producţiei
rămâne acelaşi));
d. Agravarea tensiunii dintre resurse şi nevoi;
e. Sporirea costului total mediu.
A = a+b+e; B = a+b+c; C = a+b+c+d; D = a+b+d; E = d+e.

1p 169. Nivelul şi dinamica productivităţii muncii realizate într-o

societate comercială, influenţează direct proporţional:
a. Nivelul şi evoluţia costului mediu;
b. Mărimea şi dinamica costului salarial pe produs;

58
 Capitolul 5
c. Nivelul şi dinamica salariului nominal;
d. Nivelul cheltuielilor fixe pe unitatea de produs;
e. Evoluţia numărului de salariaţi.

2p 170. Cunoaşterea productivităţii marginale a factorilor de

producţie este foarte importantă, pentru:
a. Fundamentarea deciziei producătorului privind oportunitatea
modificării cantităţii de factori de producţie utilizaţi;
b. Obţinerea de informaţii necesare analizei economice şi
fundamentării comportamentului raţional al producătorului;
c. Determinarea dinamicii preţurilor;
d. Determinarea creşterii economice;
e. Fixarea preţului de monopol.
A = a+b+c; B = a+b; C = c+d+e; D = b+c+d; E = a+b+d

5p 171. O firmă cu 200 de salariaţi confecţionând paltoane a

obţinut un profit de 25 milioane u.m., costul fix total este de 100
milioane u.m., costul variabil unitar de 125.000 u.m., iar preţul de
vânzare de 250.000 u.m. Să se determine producţia, care a asigurat
acest profit şi productivitatea medie a muncii, în unităţi fizice şi
băneşti:
a. 1000 bucăţi; 5 bucăţi; 1,25 milioane u.m.;
b. 1000 bucăţi; 5 bucăţi; 1,5 milioane u.m.;
c. 800 bucăţi; 4 bucăţi; 2 milioane u.m.;
d. 500 bucăţi; 6 bucăţi; 1 milion u.m.;
e. 1500 bucăţi; 5 bucăţi; 1,25 milioane u.m.

3p 172. Pentru producerea a 8000 tone dintr-un bun se folosesc 80

de salariaţi. Prin angajarea a încă 20 de salariaţi, în condiţiile în care
ceilalţi factori rămân constanţi, se obţine un plus de producţie de 2400
tone. Să se determine: productivitatea medie a muncii în momentul
iniţial, productivitatea marginală a muncii şi evoluţia productivităţii
muncii, ca urmare a modificării numărului de salariaţi şi a producţiei:
a. 100 tone; 120 tone; creşte cu 4%;
b. 100 tone; 240 tone; creşte cu 4%;
c. 100 tone; 120 tone; creşte cu 104%;

59
 Capitolul 5
d. 120 tone; 100 tone; creşte cu 6%;
e. 100 tone; 100 tone; scade cu 4%.

3p 173. Într-o unitate agricolă care dispune de 100 ha de teren

arabil şi dotările necesare de capital tehnic s-a obţinut, în anul t 0, o
recoltă de 5400 quintale, în condiţiile în care a lucrat cu 10 salariaţi.
Fiecare salariat a lucrat în medie 270 zile/an. Care este nivelul
productivităţii medii zilnice şi randamentul mediu al pământului?
a. 2 q/lucrător/zi; 54 q/ha;
b. 4 q/lucrător/zi; 54 q/ha;
c. 3 q/lucrător/zi; 50 q/ha;
d. 2 q/lucrător/zi; 5,4 q/ha;
e. 5,4 q/lucrător/zi; 540 q/ha.

3p 174. În legătură cu activitatea unei firme, desfăşurate într-un

an, se cunosc următoarele date:
- numărul de salariaţi folosiţi = 2000;
- producţia fizică = 4000 tone laminate;
- preţul de vânzare = 2 milioane lei / tonă;
- capitalul fix = 400 utilaje.
Să se determine nivelul productivităţii medii a muncii şi
randamentul capitalului fix în unităţi băneşti:
a. 2 milioane lei; 10 milioane lei;
b. 4 milioane lei; 20 milioane lei;
c. 1 milion lei; 40 milioane lei;
d. 2 milioane lei; 20 milioane lei;
e. 4 milioane lei; 2 milioane lei.

3p 175. Într-o întreprindere cu 100 de salariaţi se produc lunar

50.000 tone dintr-un bun oarecare. Pentru a-şi tripla producţia, în
condiţiile creşterii productivităţii medii a muncii cu 20%,
întreprinderea trebuie să mai angajeze:
a. 250 salariaţi;
b. 150 salariaţi;
c. 100 salariaţi;
d. 80 salariaţi;

60
 Capitolul 5
e. 200 salariaţi;

3p 176. În perioada t0-t1, producţia scade cu 10%, iar numărul de

salariaţi cu 20%. Productivitatea medie a muncii:
a. Creşte cu 12,5%;
b. Creşte cu 112,5%;
c. Scade cu 13%;
d. Creşte cu 20%;
e. Creşte de 2 ori.

3p 177. În cadrul unei societăţi comerciale, productivitatea medie a

muncii a fost în anul 2002 de 100.000 u.m., iar în anul 2003 creşte cu
20%, în condiţiile în care numărul de salariaţi creşte cu 10%. Rezultă
că valoarea producţiei a crescut:
a. Cu 5%;
b. Cu 10%;
c. Cu 13,2%;
d. Cu 132%;
e. De 1,32 ori.

3p 178. Dacă în perioada t0 – t1 producţia creşte cu 20%, iar timpul

de lucru se reduce cu 40%, productivitatea medie a muncii se
modifică astfel:
a. Creşte cu 100%;
b. Scade cu 60%;
c. Creşte cu 200%;
d. Creşte cu 300%;
e. Scade cu 200%.

3p 179. Valoarea producţiei creşte în anul t 1 faţă de anul t0 cu 25%,

iar valoarea capitalului cu 10%. Productivitatea medie a capitalului,
în anul t0, a fost de 2000 u.m. Productivitatea marginală a capitalului,
este:
a. 5000 u.m.;
b. 2500 u.m.;
c. 250 u.m.;
d. 500 u.m.;
61
 Capitolul 5
e. 400 u.m.

3p 180. Productivitatea marginală a muncii este de 4

bucăţi/salariat. Productivitatea marginală a capitalului este de 5
bucăţi/unitatea de capital. Rata marginală de substituire a muncii
prin capital este:
a. 0,25;
b. 1,25;
c. 1,50;
d. 0,80;
e. 1,35.

3p 181. Într-o întreprindere cu 1000 de salariaţi s-au produs în

anul t0 400.000 tone din bunul „x”. În anul t 1, producţia a crescut cu
20%, în condiţiile reducerii numărului de salariaţi cu 20%. Nivelurile
productivităţii medii a muncii în anul t0 şi anul t1, sunt următoarele:
a. 400 t; 600 t;
b. 400 t; 480 t;
c. 480 t; 400 t;
d. 680 t; 400 t;
e. 400 t; 400 t.

3p 182. În momentul t0, cu 50 de utilaje se obţin 2000 kg din

produsul „x”. În intervalul t0-t1, capitalul fix creşte cu 20%, ceea ce
determină o creştere cu 50% a producţiei. Determinaţi
productivitatea marginală a capitalului fix.
a. 1000 kg;
b. 100 kg;
c. 1500 kg;
d. 400 kg;
e. 1200 kg.

3p 183. O firmă dispune de 100 de salariaţi şi realizează o

producţie de 2000 de bucăţi dintr-un anumit produs. Câţi salariaţi va
trebui să mai angajeze firma, pentru a-şi tripla producţia, în condiţiile
dublării productivităţii muncii:

62
 Capitolul 5
a. 50 salariaţi;
b. 100 salariaţi;
c. 150 salariaţi;
d. 20 salariaţi;
e. 40 salariaţi;

3p 184. În condiţiile în care producţia unei firme creşte cu 30%, iar

volumul muncii utilizate scade cu 35%, atunci productivitatea medie a
muncii:
a. Creşte de 1,5 ori;
b. Creşte cu 40%;
c. Creşte cu 100%;
d. Creşte cu 200%;
e. Scade cu 20%.

3p 185. Producţia creşte cu 250% iar numărul salariaţilor scade cu

30%. Cu cât se modifică nivelul productivităţii medii a muncii?
a. Scade cu 16%;
b. Creşte cu 500%;
c. Creşte cu 400%;
d. Creşte cu 250%;
e. Creşte cu 100%.

3p 186. În anul t0, productivitatea medie a muncii a fost de 4000

tone pe salariat. Dacă producţia creşte cu 50%, iar numărul
salariaţilor cu 25%, productivitatea marginală a muncii este de:
a. 4000 tone;
b. 8000 tone;
c. 3000 tone;
d. 1500 tone;
e. 6000 tone.

3p 187. Într-o întreprindere producţia zilnică este de 800 bucăţi

dintr-un anumit produs, iar productivitatea medie a muncii este de 40
bucăţi pe salariat. Pentru a spori producţia la 1000 bucăţi pe zi,
menţinându-se aceeaşi productivitate, întreprinzătorul angajează în
plus:
63
 Capitolul 5
a. 5 salariaţi;
b. 10 salariaţi;
c. 20 salariaţi;
d. 25 salariaţi;
e. Nu angajează nici un salariat.

3p 188. În condiţiile sporirii cu o unitate a factorului muncă,

valoarea producţiei obţinute prin utilizarea aceluiaşi volum de capital
a crescut de la 450 u.m. la 620 u.m., productivitatea marginală a
muncii fiind de:
a. 170 u.m.;
b. 155 u.m.;
c. 150 u.m.;
d. 135 u.m.;
e. 425 u.m.

3p 189. Datorită creşterii productivităţii muncii, producţia se

dublează în intervalul t0-t1. Fondul da salarii creşte cu 25%. Ce se
întâmplă cu costul unitar salarial, dacă în t0, cheltuielile cu salariile pe
produs erau de 1000 lei?
a. Scade cu 375 lei;
b. Creşte cu 625 lei;
c. Scade cu 750 lei;
d. Creşte cu 375 lei;
e. Scade cu 500 lei.

3p 190. Datorită reducerii săptămânii de lucru timpul de muncă a

scăzut cu 20%. Cu cât trebuie să crească productivitatea medie a
muncii, pentru a se obţine aceeaşi producţie?
a. Cu 20%;
b. Cu 25%;
c. Cu 120%;
d. Cu 80%;
e. Cu 40%.

3p 191. O întreprindere îşi măreşte succesiv factorul muncă cu 4

noi salariaţi. Productivitatea marginală corespunzătoare acestora
64
 Capitolul 5
este: 5 t, 10 t,18 t, 20 t. Cu cât sporeşte producţia realizată prin
angajarea celor 4 noi salariaţi?
a. 40 t;
b. 53 t;
c. 60 t;
d. 32 t;
e. 43 t.

3p 192. O societate comercială cu 200 de salariaţi şi 100 de utilaje,

realizează o producţie zilnică de 100 milioane u.m. Cum se modifică
productivitatea medie a muncii, dacă prin intrarea în funcţiune a încă
10 utilaje, producţia sporeşte cu 50%, iar numărul salariaţilor creşte
cu 25%?
a. Creşte cu 20%;
b. Creşte cu 120%;
c. Scade cu 40%;
d. Creşte cu 12%;
e. Scade cu 80%.

5p 193. Un întreprinzător cunoaşte că preţul la bunurile pe care le

vinde este de 200 u.m./bucată. Costurile fixe totale în societatea
comercială sunt de 180.000 u.m. iar costurile variabile pe unitatea de
produs sunt de 60 u.m. Profitul obţinut a fost de 100.000 u.m.
Societatea comercială a folosit 50 de salariaţi. În acest caz,
productivitatea medie a muncii în unităţi fizice şi băneşti, a fost de:
a. 40 bucăţi; 4000 u.m.;
b. 40 bucăţi; 8000 u.m.;
c. 50 bucăţi; 8000 u.m.;
d. 20 bucăţi; 2000 u.m.;
e. 60 bucăţi; 3000 u.m.

5p 194. Referitor la activitatea economică a unei firme ce-şi

desfăşoară activitatea în condiţii de concurenţă perfectă, se cunosc
datele: valoarea producţiei vândute şi încasate este de 200 milioane
u.m. Costul de producţie mediu este de 30.000 u.m., iar costul
marginal de 40.000 u.m. Firma are 50 de salariaţi şi foloseşte 100 de
utilaje. În aceste condiţii, productivitatea medie a muncii, în unităţi
65
 Capitolul 5
fizice şi băneşti, şi randamentul mediu al capitalului, au fost de:
a. 400 buc./salariat; 4 mil. u.m.; 2 mil. u.m.;
b. 100 buc./salariat; 4 mil. u.m.; 2 mil. u.m.;
c. 666 buc./salariat; 2 mil. u.m.; 4 mil. u.m.;
d. 100 buc./salariat; 4 mil. u.m.; 4 mil. u.m.;
e. 500 buc./salariat; 4 mil. u.m.; 1 mil. u.m.

5p 195. În legătură cu activitatea economică a unei societăţi

comerciale, se cunosc datele: la nivelul unui an realizează o producţie
de 400.000 bucăţi. Preţul de vânzare este de 3000 u.m./bucată.
Numărul de salariaţi este de 400, iar numărul utilajelor de 600. În
aceste condiţii, productivitatea medie a muncii în expresie fizică şi
bănească şi productivitatea medie a capitalului, sunt de:
a. 1.000 buc./salariat; 3 mil. u.m.; 2 mil. u.m.;
b. 1.000 buc./salariat; 2 mil. u.m.; 4 mil. u.m.;
c. 400 buc./salariat; 3 mil. u.m.; 2 mil. u.m.;
d. 2.000 buc./salariat; 2 mil. u.m.; 2 mil. u.m.;
e. 1.000 buc./salariat; 3 mil. u.m.; 4 mil. u.m.

5p 196. Într-un an, un întreprinzător produce 2500 de tone dintr-

un bun, pe care îl vinde cu 8000 u.m./tonă. În activitatea de producţie
se utilizează un capital fix sub formă de 100 utilaje. Firma foloseşte 50
de salariaţi. Să se determine productivitatea medie a muncii şi
productivitatea medie a capitalului, în unităţi băneşti:
a. 0,4 mil. u.m.; 2 mil. u.m.;
b. 3,2 mil. u.m.; 1,75 mil. u.m.;
c. 0,4 mil. u.m.; 0,2 mil. u.m.;
d. 4,0 mil. u.m.; 2 mil. u.m.;
e. 5,0 mil. u.m.; 2,5 mil. u.m..

3p 197. În anul t0, o întreprindere foloseşte 100 salariaţi a căror

productivitate medie anuală este de 2 milioane u.m. În anul t 1,
productivitatea medie anuală creşte cu 20%, iar numărul salariaţilor
scade cu 10%. Care a fost evoluţia cifrei de afaceri a întreprinderii?
a. Creşte cu 108%;
b. Creşte cu 8%;

66
 Capitolul 5
c. Creşte cu 216%;
d. Scade cu 8%;
e. Scade cu 10%.

5.2. Costul producţiei

1p 198. La formarea costurilor variabile participă:

a. Cheltuielile cu chiria unităţii respective;
b. Cheltuielile cu reparaţiile utilajelor;
c. Cheltuielile cu iluminatul unităţii economice;
d. Cheltuielile cu salariile personalului administrativ;
e. Cheltuielile cu combustibilul utilizat în fabricaţie.

1p 199. Care din elementele de mai jos sporesc atunci când

producţia creşte cu o unitate ?
a. Costurile fixe;
b. Costurile variabile;
c. Valoarea capitalului fix;
d. Numărul de lucrători;
e. Viteza de rotaţie a banilor.

1p 200. Costul de producţie se referă la:

a. Cheltuielile de fabricaţie a produselor;
b. Cheltuielile de desfacere a produselor;
c. Totalitatea cheltuielilor făcute de către producător cu fabricaţia
şi desfacerea produselor sale;
d. Preţul de vânzare a bunurilor economice;
e. Consumul factorilor de producţie şi a resurselor economice
pentru a produce bunuri economice.

1p 201. Criteriul care stă la baza împărţirii costurilor de

producţie în fixe şi variabile se referă la:
a. Domeniul de activitate;
b. Dimensiunile activităţii economice;
c. Gradul de eficienţă şi rentabilitate a activităţii respective;
d. Relaţia existentă între dinamica volumului producţiei şi

67
 Capitolul 5
dinamica cheltuielilor efectuate;
e. Modul de utilizare a capitalului fix.

1p 202. Costul marginal reprezintă:

a. Cheltuielile suplimentare ocazionate de creşterea cu o unitate a
volumului producţiei;
b. Cheltuielile pe care le face întreprinzătorul pentru a obţine o
unitate de produs;
c. Cheltuielile suplimentare ocazionate de creşterea cu o unitate a
utilităţii marginale,
d. Cheltuielile suplimentare efectuate pentru a spori cu o
persoană numărul de salariaţi;
e. Cheltuielile variabile ocazionate de obţinerea producţiei
iniţiale.

1p 203. Nivelul costului de producţie constituie un element:

a. Care influenţează mărimea impozitului pe salariu;
b. Care orientează pe angajaţi în alegerea locului de muncă;
c. De decizie pentru cumpărători;
d. Care oferă informaţii producătorului privind cerinţele pieţei;
e. De fundamentare a deciziilor de producţie ale agenţilor
economici.

1p 204. Curba costului variabil :

a. Porneşte din origine, adică de la „0” producţie fiind
asemănătoare cu cea a costului fix;
b. Porneşte din acelaşi punct cu costul fix;
c. Porneşte din origine cu o tendinţă continuă de creştere;
d. Porneşte din origine cu o tendinţă de creştere, după care are
loc o inflexiune a ratei de creştere, şi din nou o tendinţă de
creştere;
e. Porneşte din origine cu o tendinţă de creştere, după care are
loc o scădere continuă.

1p 205. Costurile de distribuţie:

a. Sunt numai variabile;
b. Sunt numai totale;
68
 Capitolul 5
c. Sunt generate de comercializarea produselor;
d. Sunt fără importanţă pentru producător;
e. Se iau în calcul la stabilirea costului de producţie, dar numai în
cazul unor producători.

1p 206. În situaţia în care creşterea costurilor variabile este mai

mică decât creşterea producţiei, arătaţi care din evoluţiile costului
marginal de mai jos sunt adevărate:
a. Costul marginal creşte;
b. Costul marginal scade;
c. Costul marginal este constant;
d. Costul marginal creşte, dar cu o raţie mai mare faţă de
perioada anterioară;
e. Nu se ştie.

1p 207. Nivelul costului de producţie constituie un element:

a. Fix;
b. Variabil;
c. Fără importanţă în dimensionarea profitului;
d. Care influenţează mărimea impozitului pe salariu;
e. Oferă informaţii producătorului privind cerinţele pieţei.

1p 208. Producătorul în efortul său de a-şi gestiona activitatea cât

mai bine, se foloseşte :
a. Numai de costurile totale ;
b. Atât de costurile totale, cât şi de cele pe unitatea de produs ;
c. Numai de cele pe unitatea de produs ;
d. Numai de costurile fixe medii sau unitare ;
e. Numai de costurile fixe şi variabile medii sau unitare.

1p 209. Ce nivel al costului fix poate fi considerat corect într-o

fabrică în funcţiune (a unei firme)?
a. Costul minim de producere a unei cantităţi date în condiţii
optime de funcţionare;
b. Orice cost al cărui nivel se stabileşte în momentul în care se
cumpără factori de producţie;
c. Orice cost a cărei sumă totală pe unitatea de produs a fost
69
 Capitolul 5
stabilită pentru o perioadă considerabilă în viitor, cum ar fi
contractele salariale pe termen lung cu sindicatele;
d. Costul care se înregistrează chiar în cazul unei producţii zero;
e. Nici unul din răspunsurile de mai sus.

1p 210. Dacă în evoluţia sa costul marginal este mai mare decât

CTM, producţia va :
a. Rămâne constantă ;
b. Creşte ;
c. Scade ;
d. a, b, c.
e. Toate răspunsurile sunt false.

2p 211. Să presupunem că producţia scade cu 60%, atunci CFM :

a. Creşte cu 150 % ;
b. Creşte cu 139 % ;
c. Scade cu 90 % ;
d. a, b, c false ;
e. Creşte cu 250 %.

1p 212. Care din afirmaţiile de mai jos corespund costului

variabil:
a. Include consumurile de factori de producţie ce se modifică
odată cu schimbarea volumului producţiei;
b. Se consumă integral într-un singur ciclu de producţie;
c. Consumul lui poate fi evidenţiat în producţie obţinută atât în
expresie bănească, cât şi fizică;
d. Nici un răspuns nu este corect;
e. Include aceleaşi elemente de la costurile materiale.

2p 213. În cazul în care costul marginal depăşeşte costul mediu,

pentru orice creştere a producţiei:
a. Costul mediu scade;
b. Costul mediu creşte sau scade;
c. Costul mediu creşte;
d. Costul mediu rămâne constant;

70
 Capitolul 5
e. Costul mediu creşte, scade sau rămâne constant.

2p 214. În condiţiile când costurile variabile totale cresc mai

repede decât producţia, rezultând un spor al costurilor variabile
unitare egal cu volumul absolut al scăderii costurilor fixe unitare,
arătaţi care din situaţiile de mai jos, sunt adevărate:
a. Costul unitar şi costul marginal scad;
b. Costul unitar şi costul marginal cresc;
c. Costul unitar şi costul marginal sunt constante;
d. Costul unitar creşte, iar costul marginal este constant;
e. Costul unitar este constant, iar costul marginal creşte.

2p 215. Atunci când costurile variabile scad în acelaşi ritm cu

scăderea producţiei, arătaţi care din situaţiile de mai jos, sunt
adevărate:
a. Costul unitar şi costul marginal scad;
b. Costul unitar şi costul marginal sunt constante;
c. Costul unitar creşte, iar costul marginal scade;
d. Costul unitar creşte, iar costul marginal depinde de corelaţia
dintre evoluţia costurilor variabile şi fixe;
e. Costul unitar creşte, iar costul marginal este constant.

2p 216. Pentru o întreprindere amortizarea capitalului fix

înseamnă :
a. Un fenomen economic ce nu i se potriveşte ;
b. Un consum de capital fix ;
c. O componentă a costului material ;
d. O componentă a costului de producţie ;
e. O depreciere a capitalului fix ;
A = b+c+d+e ; B = a+b ; C = a+b+c+d ; D = a+b+e; E = a+e

1p 217. Consumul capitalului fix se evidenţiază în costul de

producţie:
a. La nivelul cheltuielilor de achiziţie a capitalului fix;
b. Sub forma unei părţi din cheltuielile de achiziţie a capitalului
fix;
71
 Capitolul 5
c. Atât în unităţi fizice, cât şi în unităţi valorice;
d. Numai în unităţi fizice,
e. La nivelul întregului capital utilizat.

1p 218. Dacă avem în vedere natura acţiunilor producătorilor,

care generează cheltuielile respective, costurile se grupează în :
a. Costuri de fabricaţie şi de distribuţie;
b. Costuri de fabricaţie fixe şi de distribuţie ;
c. Costuri totale de fabricaţie, fără a lua în calcul şi costurile
variabile;
d. Costurile variabile şi fixe ce concurează la realizarea
producţiei ;
e. Costurile de fabricaţie şi costurile de distribuţie numai
variabile.

1p 219. Costul producţiei este important într-o economie de piaţă

deoarece influenţează:
a. Capacitatea de concurenţă;
b. Productivitatea muncii;
c. Mărimea capitalului circulant, dar nu şi a capitalului fix;
d. Mărimea capitalului fix, dar nu şi a capitalului circulant;
e. Mărimea profitului numai în fazele de boom.

2p 220. In situaţia în care preţul de vânzare al unei mărfi creşte,

profitul obţinut de producător pe produs se măreşte atunci când :
a. CTM rămâne constant ;
b. CTM se micşorează ;
c. CTM se măreşte în aceeaşi proporţie în care preţul creşte ;
d. Sporeşte exportul de mărfuri ;
e. Au loc reglementări din partea statului, care interzic vânzarea
sub costuri.
A = a+b+c ; B = d+c ; C = a+b+e ; D = b+c+d+e ; E = d+e

1p 221. În cadrul costului variabil (CV) nu sunt incluse cheltuielile

cu:
a. Materiile prime şi materialele auxiliare;
72
 Capitolul 5
b. Salariile directe ale lucrătorilor din producţie;
c. Salariile personalului administrativ;
d. Combustibilii;
e. Energia.

1p 222. Atunci când producţia creşte, pe termen scurt, se modifică

în acelaşi sens:
a. Costurile fixe;
b. Costul variabil mediu;
c. Costul fix mediu;
d. Costul total mediu;
e. Costurile variabile totale.

1p 223. Când producţia creşte pe termen scurt, costul total mediu

se diminuează dacă :
a. Costul variabil mediu rămâne neschimbat ;
b. Costul fix mediu nu se modifică ;
c. Diferenţa dintre costul total mediu şi costul variabil mediu
rămâne constantă ;
d. Costul fix mediu creşte odată cu cel variabil mediu ;
e. Costul variabil mediu creşte mai mult decât scade costul fix
mediu.

1p 224. Consumul factorului muncă se regăseşte în formă

monetară în:
a. C.F. ;
b. C.V.;
c. Costurile totale ;
d. a+b+c ;
e. a, b, c false.

2p 225. CTM are acelaşi sens de evoluţie cu CFM atunci când:

a. CV cresc mai lent decât Q;
b. CV cresc în acelaşi ritm cu Q;
c. CV cresc mai rapid decât Q şi sporul de la CVM depăşeşte
economia de la CFM;
73
 Capitolul 5
d. CV cresc mai rapid decât Q, dar nu se ştie cu cât;
e. CV cresc în acelaşi ritm cu Q, dar în altă perioadă.
A = a+b; B = a+b+c; C = a+e; D = a+b+c+d; E = b+c+d.

2p 226. Fixarea nivelului normal al costurilor trebuie să ia în

considerare:
a. Costul cel mai scăzut, realizat de firmă în perioada anterioară;
b. Costul realizat de către firma cu cea mai bună poziţie
competitivă din domeniul respectiv;
c. Preţurile de vânzare ale bunului economic respectiv;
d. Costul realizat în alte domenii de activitate;
e. Salariul din administraţia locală.
A = a+b+c; B = a+b; C = c+d+e; D = d+e; E = a+b+e.

2p 227. Reducerea costurilor de producţie se poate înfăptui prin

următoarele căi:
a. Reducerea cheltuielilor cu salariile pe unitatea de produs,
indiferent de nivelul productivităţii;
b. Diminuarea consumului de materiale ;
c. Reducerea amortizării capitalului circulant;
d. Reducerea cheltuielilor de fabricaţie prin scăderea calităţii
produselor ;
e. Reducerea stocurilor.
A = b+e; B = a+e; C = b+d; D = a+c+d; E = c+e.

1p 228. Dacă costurile globale variabile se modifică în acelaşi ritm

cu producţia, atunci costul marginal este egal cu:
a. Costul variabil mediu;
b. Costul total mediu;
c. Costul fix mediu;
d. Costurile variabile;
e. Costurile totale.

1p 229. Când producţia este zero, costul total de producţie este

egal cu:
a. Costul variabil mediu;

74
 Capitolul 5
b. Costul fix:
c. Costul marginal;
d. Costul total mediu ;
e. Productivitatea marginală a muncii.

2p 230. Când costurile variabile totale (CV) cresc mai încet decât
creşte producţia Q, pe termen scurt, costul total mediu (CTM):
a. Creşte;
b. Scade;
c. Rămâne constant;
d. Poate creşte, poate scădea sau poate rămâne la acelaşi nivel;
e. Este egal cu costul fix.

2p 231. Când la nivelul unei firme producţia este egală cu zero

bucăţi, este valabilă relaţia:
a. CF = CV;
b. CT = CV;
c. CF = CT;
d. CV > CF;
e. CF < CT.

2p 232. Care din afirmaţiile de mai jos corespund noţiunii de

costuri materiale:
a. Sunt formate din amortizarea capitalului fix şi din capitalul
circulant consumat;
b. Exprimă în formă bănească consumul de mijloace de producţie;
c. Constituie, alături de alt element, unul din termenii formulei de
calculare a costului de producţie;
d. Sunt mai mari uneori decât costul de producţie unitar;
e. Nu se iau în calcul la determinarea profitului.
A = a+b+c; B = a+b; C = c+d+e; D = b+c+d; E = toate răspunsurile
sunt false.

2p 233. In anul t1, faţă de anul t0, costurile variabile totale cresc de
2,7 ori, iar producţia obţinută este cu 170 % mai mare. Costul
marginal este egal cu :
a. 1,7 CV0 / 1,7 Q0 ;
75
 Capitolul 5
b. 0,7 CV / 0,7 Q ;
c. 1,7 CT / 1,7 Q ;
d. a, b şi c sunt false ;
e. Nu se poate calcula.

3p 234. În condiţiile în care costurile variabile totale cresc cu 20

%, iar indicele producţiei - în perioada respectivă - este 120 %,
rezultă că:
a. Indicele costului variabil mediu este de 100 %;
b. Costul total mediu este mai mare decât costul variabil mediu
din perioada de bază;
c. Costul marginal este mai mic decât costul variabil mediu din
perioada de bază;
d. Costul marginal este inferior costului variabil;
e. Indicele costului variabil mediu este de 110 %.

3p 235. Costul fix deţine 25 % din costul total, în condiţiile în care

costul variabil reprezintă 60.000 lei. Care va fi costul total în anul
următor, dacă indicele său este 300% ?
a. 150.000 lei;
b. Mai mare de două ori faţă de CT0;
c. Mai mic decât CT0;
d. Egal cu CT0;
e. Mai mare de trei ori faţă de CT0.

3p 236. La o societate comercială amortizarea este de 4 ori mai

mică decât celelalte costuri materiale. Dacă salariile reprezintă 1/2
din costul total, atunci amortizarea este:
a. 1/10 din CT;
b. 2/8 din CT;
c. 1/8 din CT;
d. 100000 lei;
e. 200000 lei.

3p 237. În t0 –t1, producţia unei firme creşte cu 80%, iar costurile

totale cu 20%, CTM0 = 10 u.m. Calculaţi costul marginal:
76
 Capitolul 5
a. 3,5 u.m.;
b. 2,5 u.m.;
c. Nu există cost marginal;
d. Costul marginal este egal cu costul total;
e. 1,5 u.m.

3p 238. Să presupunem că o întreprindere produce 1000 bucăţi

dintr-un produs la costul unitar de 10 lei bucata. Pentru realizarea
unei producţii suplimentare de 100 bucăţi, cheltuielile suplimentare
sunt de 1200 lei. Să se arate influenţa costului marginal asupra
costului unitar:
a. Zero;
b. Circa 0,20 lei/bucată;
c. 2 lei/bucată;
d. 10 lei/bucată;
e. Nedeterminat.

3p 239. In perioada t0, costurile variabile totale erau de 16

milioane lei, iar volumul producţiei era de 8000 bucăţi. In condiţiile
creşterii producţiei cu 20 %, costul marginal este de 1,5 ori mai mare
decât costul variabil mediu din t0. Să se determine sporul absolut al
costurilor totale şi indicele costurilor variabile totale :
a. 4,8 milioane ; 130 % ;
b. 580.000 ; 130 % ;
c. 3.800.000 ; 140 % ;
d. 4,8 milioane ; 200 % ;
e. Nici un răspuns nu este corect.

5p 240. Producţia unei întreprinderi în perioada t 0 este de 200 de

bucăţi, iar costul total corespunzător a fost de 8 milioane lei. In
perioada t1, costurile variabile totale sunt de 5,4 milioane lei, iar
producţia se reduce cu 10 %. Să se determine mărimea costurilor
variabile în t0 şi a costurilor totale din t1, presupunând că indicii
evoluţiei costurilor variabile şi producţiei sunt egali :
a. 6 milioane u.m. ; 7,4 milioane u.m. ;
b. 5 milioane u.m. ; 7,4 milioane u.m. ;
77
 Capitolul 5
c. 6 milioane u.m. ; 6,4 milioane u.m. ;
d. 5,4 milioane u.m. ; 6,4 milioane u.m. ;
e. Nici un răspuns nu este corect.

4p 241. Costul total mediu din t0 este 1200 lei, din care 10 %
constituie cost fix unitar. Costul variabil din t 1 creşte de 2,8 ori, iar
producţia ajunge la 600 bucăţi, sporind cu 200 %. În asemenea
condiţii:
a. Costul marginal va fi egal cu costul mediu din t0 ;
b. Costul total mediu se va reduce ;
c. Costul total mediu va creşte ;
d. Costul marginal creşte ;
e. Costul marginal va fi de 5 ori mai mare decât costul total
mediu.

5p 242. Cifra de afaceri este de 400 milioane lei, iar rata profitului
calculată în funcţie de volumul încasărilor este 1/4. Cunoscând că
salariile sunt egale cu cheltuielile materiale, capitalul tehnic
consumat este de 1,5 ori mai mic decât cheltuielile de fabricaţie, iar
amortizarea deţine 1/3 din salarii, mărimea cheltuielilor de
distribuţie este:
a. 150 milioane lei;
b. 100 milioane lei;
c. 125 milioane lei;
d. 60 milioane lei;
e. 75 milioane lei.

5p 243. Costul marginal este cu 25 % mai mare decât CTM 0, iar

CF reprezintă 25 % din CT0 şi 20 % din CT1. Cunoscând că Q0 este
de 10000 buc, CV0 de 2,25 mil., costul marginal şi variaţia producţiei
reprezintă :
a. 1000 ; 12000 ;
b. 475 ; 2000 ;
c. 375 ; 2000 ;
d. 700 ; 12000 ;
e. 225 ; 8000.
78
 Capitolul 5

3p 244. Capitalul circulant folosit într-un an este de 400 miliarde

lei şi reprezintă 2/5 din ansamblul bunurilor produse prin muncă şi
utilizate pentru obţinerea altor bunuri şi servicii destinate vânzării.
Amortizarea este cu 20 % mai mică decât capitalul circulant
consumat. Determinaţi valoarea mijloacelor de producţie consumate
în anul respectiv, ştiind că datele de mai sus, se referă la primul an
de funcţionare a firmei:
a. 320 miliarde lei;
b. 720 miliarde lei;
c. 1000 miliarde lei;
d. Mai mare de două ori faţă de amortizarea capitalului fix;
e. Egală cu valoarea capitalului circulant consumat.

3p 245. Consumul anual de mijloace de producţie deţine 40 % din

capitalul tehnic utilizat, iar cheltuielile salariale sunt de 45 miliarde
lei. Durata de funcţionare a capitalului fix este de 5 ani, valoarea
capitalului fix utilizat fiind de 50 miliarde lei. Mărimea capitalului
utilizat este:
a. 76,5 mld lei;
b. Aproximativ 66,66 mld lei;
c. 650 mld lei;
d. Aproximativ 176,5 mld lei;
e. Nu se poate calcula, deoarece nu se cunoaşte capitalul
circulant.

3p 246. Costul variabil mediu din perioada anterioară este 20.000

lei, iar producţia din perioada curentă este cu 20 % mai mare decât
cea din perioada anterioară, ajungând la 240 unităţi fizice. În
condiţiile în care costul marginal va fi de 1,5 ori mai mare decât
costul variabil mediu din to, costul variabil total, în t1.
a. Va scădea cu 30 %;
b. Va creşte cu 1,53 ori;
c. Va scădea de la 4 milioane la 3 milioane;
d. Va creşte cu 30 %;
e. Va avea o evoluţie incertă.
79
 Capitolul 5

3p 247. La momentul t0, volumul producţiei este de 80.000 bucăţi,

iar costurile variabile totale sunt 200 milioane lei. Dacă în t 1
cheltuielile variabile cresc mai repede decât producţia, se poate
spune că:
a. Costul marginal scade;
b. Costul marginal rămâne constant, orice evoluţie ar avea
producţia;
c. Costul marginal depăşeşte costul variabil mediu din t0 ;
d. Costul marginal egalează cheltuielile de fabricaţie şi desfacere;
e. Costul mediu unitar va ca urmare a creşterii costului marginal.

3p 248. La nivelul unei firme, raportul dintre costurile fixe totale

şi cele variabile totale este de 3/2, iar costurile materiale sunt de
patru ori mai mari decât cele salariale. În aceste condiţii, dacă
volumul cheltuielilor globale ale firmei este de 100 milioane lei,
raportul dintre costurile fixe totale şi costurile materiale este de:
a. 33,3 %;
b. 25 %;
c. 75 %;
d. 1/4;
e. Nu se poate preciza, neexistând compatibilitate între costurile
fixe şi cheltuielile materiale.

3p 249. Ştiind că, în perioada t 0 - t1 cheltuielile totale ale unei

firme au crescut cu 50 %, iar productivitatea muncii a crescut cu 200
% în condiţiile menţinerii aceluiaşi număr de lucrători, costul total
mediu (în t0) fiind de 1000 lei, atunci costul marginal a fost:
a. 500 lei;
b. 250 lei;
c. 1500 lei;
d. 100 lei;
e. Egal cu costul total mediu din t0.

5p 250. O firmă realizează într-un an o cifră de afaceri de 10

milioane u.m. Rata profitului în raport de cifra de afaceri este de

80
 Capitolul 5
10%. Costurile salariale sunt de 5 milioane u.m., cele materiale fără
amortizare sunt de 3,8 milioane u.m.. Să se calculeze costul total,
amortizarea şi ponderea costurilor materiale în costul de producţie.
a. 9 mil. u.m.; 1,5 mil. u.m.; 25,4%;
b. 9. mil. u.m.; 0,2 mil. u.m.; 44,4%;
c. 8 mil. u.m.; 0,2 mil. u.m.; 25,4%;
d. 8 mil. u.m.; 1,5 mil. u.m.; 44,4%;
e. 9 mil. u.m.; 1,2 mil. u.m.; 23,4%.

5p 251. O firmă dispune de 40000 u.m. capital fix, cu durată de

funcţionare 10 ani. Consumul de capital circulant este 20% din CT,
încasările anuale sunt de 40000 u.m., iar profitul 10 % din încasări.
Costul total, consumul de capital circulant, costurile salariale şi rata
profitului la cost, sunt:
a. 24800 u.m.; 7200 u.m.; 1700 u.m.; 11,11%;
b. 36000 u.m.; 4500 u.m.; 24800 u.m.; 12,11%;
c. 36000 u.m.; 7200 u.m.; 24800 u.m.; 11,11%;
d. 48000 u.m.; 12500 u.m.; 17000 u.m.; 8,00%;
e. 48000 u.m.; 4500 u.m.; 23000 u.m.; 11,11%.

3p 252. În anul t0 costul variabil deţine 75% din costul total, iar
costul fix reprezintă 40.000 u.m. În condiţiile în care, în anul t 1,
producţia se dublează, iar costurile variabile evoluează în acelaşi
ritm cu producţia, care va fi mărimea costului total şi a costului
variabil în anul t1?
a. 120.000 u.m.; 40.000 u.m.
b. 280.000 u.m.; 240.000 u.m.;
c. 180.000 u.m.; 120.000 u.m.;
d. 320.000 u.m.; 240.000 u.m.
e. Nu se poate determina

81