SEMINAR 4+5

PRETURI ȘI CONCURENȚĂ

Teste grilă

1. Privit prin prisma costului de producţie, preţul este:

a) un instrument de cuantificare a consumului de factori de producţie pentru realizarea
unui produs;
b) măsura valorii de întrebuinţare a produsului destinat schimbului;
c) instrument de cuantificare a valorii de schimb a unui bun oarecare;
d) valoarea marginală a bunului destinat schimbului.

2. Sensurile costului sunt:

a) cost de producţie, cost antecalculat şi postcalculat, cost mediu, individual şi concurenţial,
cost de echilibru, cost marginal, cost comparabil pe piaţa mondială, costul ca bază de
calcul a profitului, costul ca element de corelare a preţurilor;
b) cost individual, cost fix, cost variabil;
c) costuri directe, costuri indirecte;
d) cost de secţie, cost de uzină, cost complet.

3. Riscul datorat incertitudinilor privind condiţiile pieţei şi riscul financiar, juridic şi

politic este o ipostază a :
a) riscului de ţară; c) riscului de afaceri;
b) riscului bancar; d) riscului de piaţă.

4. Costul postcalculat este:

a) costul care stă la baza determinării preţurilor de vânzare pentru toate produsele şi serviciile
care se vând pe piaţă;
b) un cost prospectiv al produselor alese ca etalon;
c) costul care stă la baza formării preţurilor la produsele pentru care nu se pot găsi
etaloane, produse ce au caracter de unicat sau comenzi ocazionale;
d) costul de producţie determinat cu ajutorul normelor specifice de consum şi a preţurilor şi
tarifelor pentru materii prime, materiale etc. respectiv forţei de muncă.

5. Costul de echilibru este:

1
 a) costul mediu unitar determinat ca raport între costul total şi volumul producţiei obţinute;
b) costul mediu al produselor alese ca etalon;
c) costul în jurul căruia oscilează costurile individuale şi pe care producătorii se preocupă în
particular să nu-l depăşească;
d) costul concurenţial dintr-o anumită ramură.

6. Costul concurenţial reprezintă :

a) costul mediu cu nivelul cel mai scăzut;
b) costul care acţionează prin imprimarea tendinţei de reducere a costurilor individuale
creând premisele reducerii preţurilor;
c) costul pe baza căruia se stabileşte preţul de echilibru;
d) costul la nivelul căruia se stabileşte preţul de vânzare al produsului.

7. În condiţiile economiei de piaţă, costurile de producţie servesc la fundamentarea

preţurilor de ofertă în următoarele ipostaze ce se regăsesc în antecalculaţia de preţ:
a) cost fix, cost variabil, cost semivariabil;
b) cost fix, cost variabil, cost marginal;
c) cost de secţie, cost de uzină, cost complet;
d) cost individual, cost concurenţial, cost mediu, cost marginal.

8. Analiza costului de producţie se poate efectua cu ajutorul indicatorului:

a) profitul la 1000 lei cifră de afaceri, cost marginal unitar;
b) cheltuieli de producţie la 1000 lei cifră de afaceri ;
c) productivitatea muncii;
d) necesarul de consum pentru exploatare.

9. În structura costului de secţie se includ următoarele elemente:

a) cheltuieli cu materiile prime, materialele, combustibilul, energia, apa, salariile întregului
personal al firmei, materialele recuperabile, amortizarea mijloacelor fixe, cheltuielile indirecte;
b) cheltuieli cu materiile prime, materialele, combustibilul, energia, apa, salariile
personalului direct productiv şi cheltuielile aferente fondului de salarii directe şi alte
cheltuieli directe, amortizarea mijloacelor fixe, cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea
utilajelor, cheltuielile comune secţiei;
c) cheltuieli cu materiile prime, materialele, materialele recuperabile, combustibilul, energia, apa,
salariile personalului direct productiv şi cheltuielile aferente fondului de salarii directe şi alte
cheltuieli directe, cheltuielile cu desfacerea, cheltuielile comune secţiei;
2
 d) cheltuieli cu materiile prime, materialele, materialele recuperabile, combustibilul, energia, apa,
amortizarea mijloacelor fixe, cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor, cheltuielile
comune secţiei, cheltuieli generale ale întreprinderii.

10. Cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor se determină ca element distinct

al antecalculaţiei de cost astfel:
a) prin aplicarea unei cote procentuale la totalul cheltuielilor directe;
b) prin aplicarea cotei de cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor la suma dintre
fondul de salarii brute, CAS şi ajutor de şomaj;
c) prin aplicarea cotei de cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor la costul de uzină;
d) prin aplicarea unei cote procentuale la suma cheltuielilor directe şi indirecte de la nivel de
secţie.

11. Cheltuielile generale ale întreprinderii se determină astfel:

a) prin aplicarea unei cote procentuale la cheltuielile comune secţiei;
b) prin aplicarea unei cote procentuale la totalul cheltuielilor directe;
c) prin aplicarea unei cote procentuale la totalul cheltuielilor directe şi cheltuielilor
indirecte cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor şi respectiv cheltuieli comune secţiei;
d) prin aplicarea unei cote procentuale la totalul cheltuielilor cu salariile personalului direct
productiv.

12. Principalii factori care acţionează în sensul reducerii costurilor sunt:

a) reducerea ratei rentabilităţii;
b) reducerea cheltuielilor materiale şi creşterea productivităţii muncii;
c) reducerea cotelor de cheltuieli indirecte şi a ratei profitului;
d) creşterea volumului vânzărilor şi reducerea productivităţii muncii.

13. Apreciaţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată:

a) cheltuielile comune secţiei se determină prin ponderarea totalului cheltuielilor directe cu cota
de cheltuieli comune secţiei;
b) cheltuielile generale ale întreprinderii se calculează prin înmulţirea cheltuielilor cu salariile
(salarii brute, CAS, ajutor de şomaj şi alte cheltuieli cu salariile) cu o cotă procentuală;
c) cheltuielile generale întreprinderii se calculează prin înmulţirea cheltuielilor comune secţiei cu
o cotă procentuală;

3
 d) cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor se calculează prin înmulţirea
cheltuielilor cu salariile (salarii brute, CAS, ajutor de şomaj şi alte cheltuieli cu salariile)
cu cota procentuală aferentă.

14. În economia de piaţă costurile îndeplinesc următoarele funcţii:

a) de evidenţă şi control, de influenţare a nivelului de trai, de influenţare a nivelului productivităţii
muncii;
b) cunoaşterea reală a consumului de resurse materiale, de evidenţă şi control, criteriu de
fundamentare a opţiunilor şi deciziilor fiecărui producător, influenţarea nivelului
rentabilităţii;
c) cunoaşterea reală a consumului de resurse materiale, de evidenţă şi control, calcularea unor
indicatori importanţi (de exemplu rata profitului), influenţarea nivelului productivităţii;
d) cunoaşterea reală a consumului de resurse materiale, calcularea unor indicatori importanţi (de
exemplu rata creditului), influenţarea nivelului de trai, influenţarea nivelului rentabilităţii.

15. În dimensionarea profitului pentru produsele noi, al căror preţ urmează să se formeze
pe piaţă, se porneşte de la:
a) rată a rentabilităţii decisă de conducerea firmei producătoare pornind de la costul concurenţial;
b) fixarea preţului la nivelul costului marginal ;
c) rentabilitatea cuprinsă în preţul produselor similare realizate în economie;
d) analiza rentabilităţii firmei ofertante.

16. Costul de uzină se calculează după formula:

a) (salarii + CAS + AS)*cotaCIFU;
b) (salarii + CAS + AS)*cotaCCS;
c) total cheltuieli directe + CIFU + CCS;
d) cost de secţie + CGI.

17. Costul reprezintă:

a) expresia consumului de factori de producţie utilizaţi pentru producerea de bunuri materiale şi
servicii;
b) expresia consumului de factori de producţie;
c) expresia bănească a consumului de factori de producţie utilizaţi pentru producerea şi
vânzarea unui bun sau a unui volum de producţie;
d) expresia nebănească a consumului de factori de producţie utilizaţi pentru producerea şi
vânzarea unui bun sau a unui volum de producţie.
4
 18. Costul fix desemnează:
a) acele cheltuieli care, privite în totalitatea lor, variază în funcţie de cantitatea de produse
obţinute;
b) acele cheltuieli care, privite în totalitatea lor, sunt independente de volumul producţiei;
c) acele cheltuieli care, privite în totalitatea lor, se referă la salariile directe ale personalului
ocupat în producţie;
d) acele cheltuieli dependente de volumul producţiei.

19. Cheltuielile directe nu includ:

a) materii prime şi materiale; c) cheltuieli comune secţiei;
b) combustibil, energie; d) salarii directe.

20. Costul de secţie se calculează după formula:

a) total cheltuieli directe + CGI;
b) total cheltuieli directe + CIFU;
c) total cheltuieli directe + CIFU + CCS;
d) cost de uzină + CGI.

21. Marja este egală cu:

a) preţul de vânzare + preţul angajat de comerciant;
b) preţul de vânzare – TVA;
c) preţul de vânzare;
d) preţul de vânzare – preţul angajat de comerciant.

22. Marja poate fi:

a) teoretică;
b) iniţială;
c) teoretică (iniţială) sau reală după cum preţul de vânzare este iniţial sau real.
d) reală.

5
 Probleme rezolvate

1. Trei întreprinderi producătoare ale aceluiaşi tip de produs se asociază pentru a forma un cartel. Costul
total de producţie al fiecărei întreprinderi este dat în tabelul de mai jos:

Cantitate (Q) CTA CTB CTC

0 0 0 0
1 10 20 60
2 50 40 120
3 100 80 200
4 160 140 240
5 220 200 330
6 300 270 -
7 - 360 -

 25 * Q
Cererea totală este dată de relaţia: P   90 .
6
Determinaţi preţul de vânzare al produsului şi cantitatea produsă de fiecare întreprindere a cartelului.

Rezolvare:

Vom calcula preţul pentru fiecare nivel de producţie folosind relaţia dată în problemă:
 25 * 0
Q 0 P  90  0  90  90
6
 25 * 1
Q 1 P   90  4,17  90  85,83
6
 25 * 2
Q 2 P  90  8,33  90  81,67
6
 25 * 3
Q 3 P   90  12,5  90  77,5
6
 25 * 4
Q 4 P  90  16,67  90  73,33
6
 25 * 5
Q 5 P   90  20,83  90  69,17
6
 25 * 6
Q 6 P  90  25  90  65
6
 25 * 7
Q7P  90  29,17  90  60,83
6

Acum vom determina costul marginal (Cmg) pentru fiecare din cele trei întreprinderi folosind formula:
CT CT1  CT0
C mg   (calculele pentru fiecare întreprindere sunt făcute în tabelul care urmează)şi venitul
Q Q1  Q0
marginal (Vmg) care ştim că este egal cu derivata întâi a funcţiei venitului total (VT), adică

  25 * Q     25 * Q 2 
Vmg  VT  '  Vmg   P * Q  '    90  * Q  '    90 * Q ' 
 6    6 
25 * Q  25 * Q
Vmg  2 *  90   90
6 3

6
  25 * 0
Q  0  Vmg   90  0  90  90
3
 25 * 1
Q  1  Vmg   90  8,33  90  81,67
3
 25 * 2
Q  2  Vmg   90  16,67  90  73,33
3
 25 * 3
Q  3  Vmg   90  25  90  65
3
 25 * 4
Q  4  Vmg   90  33,33  90  56,67
3
 25 * 5
Q  5  Vmg   90  41,67  90  48,33
3
 25 * 6
Q  6  Vmg   90  50  90  40
3
 25 * 7
Q  7  Vmg   90  58,33  90  31,67
3
iar rezultatele le vom sintetiza în următorul tabel:

Cantitate Costul marginal (Cmg) Venitul Preţul

(Q) CmgA CmgB CmgC marginal (P)
(Vmg)
0 - - - 90 90
1 (10-0)/(1-0)=10 (20-0)/(1-0)=20 (60-0)/(1- 81,67 85,83
0)=60
2 (50-10)/(2-1)=40 (40-20)/(2-1)=20 (120-60)/(2- 73,33 81,67
1)=60
3 (100-50)/(3- (80-40)/(3-2)=40 (200-120)/(3- 65 77,5
2)=50 2)=80
4 (160-100)/(4- (140-80)/(4- (240-200)/(4- 56,67 73,33
3)=60 3)=60 3)=40
5 (220-160)/(5- (200-140)/(5- (330-240)/(5- 48,33 69,17
4)=60 4)=60 4)=90
6 (300-220)/(6- (270-200)/(6- - 40 65
5)=80 5)=70
7 - (360-270)/(7- - 31,67 60,83
6)=90

Cele trei firme se asociază pentru a forma un cartel în vederea obţinerii unui profit maxim (cartel care
maximizează profitul cu costuri de producţie diferite). Condiţia maximizării profitului este următoarea:

Vmg  C mg  Vmg  C mgA  C mgB  C mgC  40  Întreprinderea A produce 2 buc. la un preţ de 81,67
lei/buc.; întreprinderea B produce 3 buc. la preţul de 77,5 lei/buc., iar întreprinderea C produce 4 buc. la un preţ
de 73,33 lei/buc..

Probleme propuse

7
 1. Tabelul de mai jos prezintă imaginea cantităţilor şi costurilor ce corespund unei întreprinderi tip în situaţie de
concurenţă perfectă.
Producţie Cost.fixe Cost. Cost Cost Cost Cost Cost
variabile total marginal mediu fix variabil
mediu mediu
1 10 10
2 10 15
3 10 19
4 10 22
5 10 24
6 10 26
7 10 32
8 10 43
9 10 57

a) Completaţi tabelul;
b) Determinaţi preţul de echilibru pe termen lung pentru întreprindere;
c) Presupunem o creştere a cererii pentru acest produs care va determina o creştere a preţului unitar la
11:
- determinaţi cantitatea de echilibru;
- calculaţi profitul unitar;
d) Care va fi efectul existenţei acestor profituri asupra ramurii pe termen lung?
e) Presupunem o modificare a costurilor variabile după cum rezultă din tabelul următor:
Producţie Costuri fixe totale Costuri variabile totale
2 10 25
3 10 31
4 10 34
5 10 35
6 10 44
7 10 49
8 10 63
9 10 78
Care va fi noul preţ de echilibru pe termen lung?

2. SNCFR este capabilă să transporte numeroşi călători pe distanţe lungi. Conform evaluărilor primare,
costul de transport pe Km – călător al unui tren era pentru o călătorie de 500 su 1000 Km, cu 100, 120 sau 150
călători , următorul :

Număr de călători Număr de Kilometri

500 1000
u.m./Km - călător
100 20 18
120 18 12
150 10 8

a) Dacă numărul de călători este cuprins între 100 şi 120, care este costul marginal al
transportului unui călător pe o distanţă de 500 Km?
b) Dacă numărul de călători este de 120 şi dacă distanţa este cuprinsă între 500 şi 1000 Km, care
este costul marginal al unui Km ?