Ana 1

Analiza economico financiara 2011 (1)
MULTIPLE CHOICE
1. Reducerea ponderii cheltuielilor materiale inseamna:

VA- valoarea adaugata; Pf - productia fabricata; Pex - productia exercitiului
a.
b.
c.
d.
e.
ANS: E
2. Tipurile de analiza care se refera la criteriile de studiere a fenomenelor:
a. cantitativa; calitativa; previzionala;

b. financiara; economica; tehnico - economica; economico - financiara;
c. statica ; dinamica; relativa,
d. micro-economica; macro -economica; mondo-economica;
e. financiara; tehnico - economica; economico - financiara;
ANS: E
3. Utilizarea substituirilor in lant impune asezarea factorilor in relatiile de cauzalitate in

urmatoarea ordine:
a. factori de structura, calitativi , tehnici, cantitativi;;

b. factori calitativi, modali; de structura;
c. factori cantitativi, economici; calitativi;
d. factori cantitativi, de structura si calitativi;
e. factori marginali; calitativi; cantitativi;
ANS: D
4. Analiza diagnostic-financiar presupune:

1. elaborarea unui plan de afaceri al firmei;
2. stabilirea situatiei corecte a firmei intr-un anumit moment;
3.. stabilirea disfunctionalitatilor firmei;
4. analiza fluxurilor de trezorerie;
5. diagnosticul privind falimentul.
Alegeti varianta:
a. 1+4
b. 2+3
c. 3+5
d. 1+5
e. 2+4
ANS: B
5. Raportul dintre doua posturi sau grupe de posturi din bilant cu valoare informationala
mai mare decat valorile luate separat si care permite o comparabilitate in timp si spatiu
este :
a. tablou
b. matrice
c. rata
d. structura
e. gestiune
ANS: C
6. Productia obtinuta si destinata livrarii (produse finite, semifabricate, lucrari si servicii

prestate) se numeste:
a. productia exercitiului;
b. productia fizica;
c. cifra de afaceri din activitatea de baza;
d. valoarea adaugata;
e. productia marfa fabricata;
ANS: E
7. Raportul dintre valoarea medie a mijloacele fixe si valoarea medie a nr. de salariati exprima:
a. productivitatea medie anuala a muncii;

b. eficienta folosirii materiilor prime in cadrul firmei;
c. ponderea mijloacelor fixe productive in totalul mijloacelor fixe;
d. gradul de inzestrare tehnica a firmei;
e. randamentul activelor fixe productive.
ANS: D
8. Veniturile financiare si cele exceptionale se includ in calculul:
a. productiei fizice in cote diferite;

b. rezultatului brut al exercitiului ;
c. valorii adaugate;;
d. productiei marginale;
e. cifrei de afaceri.
ANS: B
9. Raportul intre productia marfa fabricata si valoarea medie a mijloacelor fixe productive
defineste:
a. gradul de valorificare al productiei marfa.

b. modificarea stocurilor de marfa;
c. eficienta folosirii productiei marfa;
d. productivitatea muncii.
e. randamentul productiv al muncii;
ANS: E
10. Daca la productia globala a exercitiului adaugam marja comerciala si scadem consumurile
intermediare obtinem :
a. profitul brut;
b. rata de variatie a valoarii adaugate;
c. cifra de afaceri realizata;
d. taxa pe valoare adaugata;
e. valoarea adaugata;
ANS: E
11. In practica, intr-un interval de timp dat se considera ca fiind o situatie normala, daca indicele
cifrei de afaceri fata de indicele productiei exercitiului este:
a. egal;
b. mai mic;
c. mai mare;
d. mai mare sau egal.
e. mai mic sau egal;
ANS: C
12. Analiza indicatorilor valorici ai unei firme intr-un interval dat, considera a fi o situatie normala
daca indicele cheltuielilor aferente cifrei de afaceri fata de indicele cifrei de afaceri este:
a. egal;
b. mai mare;
c. mai mic;
d. mai mic si egal.
e. mai mare si egal.
ANS: C
13. Daca in analiza firmei se constata ca indicele productiei marfa fabricata este mai mic decat al
productiei exercitiului:
a. cresc stocurile de produse finite;

b. scad stocurile de semifabricate si de productie imobilizata;
c. cresc stocurile de productie in curs de executie si imobilizata;
d. scad stocurile de produse finite in curs de executie.
e. scad stocurile de semifabricate in curs de executie;
ANS: C
14. Daca indicele cifrei de afaceri devine mai mic decit indicele productiei marfa fabricata:
a. scad stocurile de productie imobilizata;

b. cresc stocurile de produse finite.
c. scad stocurile de produse finite;
d. scade productia de semifabricate;
e. cresc stocurile de productie in curs de executie;
ANS: B
15. Daca se inregistreaza o crestere a valorii adaugate, atunci se inregistreaza:
a. o scadere o consumurilor intermediare.

b. o scadere a impozitelor si taxelor firmei;
c. o scadere a productivitatii muncii;
d. o crestere a cheltuielilor aferente marfurilor vandute; .
e. o crestere a cheltuielilor intermediare;
ANS: A
16. Daca indicele cifrei de afaceri este 112%, indicele productiei marfa 107% si indicele
productiei exercitiului este 102%, atunci:
a. au crescut stocurile de produse finite si cele de productie neterminata;

b. au scazut stocurile de productie in curs de executie si cele de produse finite;
c. au crescut stocurile de productie neterminata;
d. au crescut stocurile de productie imobilizata si cele de produse finite;
e. au scazut stocurile de productie neterminata si a crescut cel de produse finite;
ANS: B
17. Daca indicele productiei exercitiului este 100%, indicele productiei marfa este 105% si
indicele valorii adaugate este 95% rezulta ca:
a. au crescut stocurile de productie neterminata si a scazut stocul de produse finite;

b. au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite;
c. au crescut vanzarile si stocul de productie neterminata si produse finite;
d. au crescut cheltuielile materiale si au scazut stocurile de productie neterminata;
e. au scazut stocurile de materii prime si cheltuielile cu tertii;
ANS: D
18. Valoarea adaugata se poate calcula prin metoda sintetica ca fiind:

a.
b.
c.
d.
e.
ANS: E
19. Rata valorii adaugate este o expresie a productivitatii globale care se calculeaza ca raport:
a.
b.
c.
d.
ANS: B
20. Modelul de analiza factoriala a valorii adaugate ne arata influenta urmatorilor factori:
a. dobanzile bancare;
b. cifra de afaceri;
c. amortizarea aferenta mijloacelor fixe;
d. productia exercitiului;
e. cheltuielile cu personalul.
ANS: D
21. Potrivit analizei factoriale a valorii adaugate, productia exercitiului este influentata de factori ca:
a. fondul de timp de munca;
b. productivitatea medie anuala;
c. salariile personalului;
d. amortizarea.
ANS: A
22. Determinarea carui coeficient are la baza principiul necompensarii unor nerealizari la unele sortimente
cu depasirile inregistrate la alte sortimente:
a. coeficientul de exploatare;
b. coeficientul mediu de structura;
c. coeficientul mediu de sortiment;
d. coeficientul de nomenclator.
ANS: C
23. Daca coeficientul de structura si coeficientul de sortiment , atunci:
a. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment, dar în aceeasi proportie;

b. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%;
c. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele, dar in proportii diferite;
d. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele in proportii egale.
ANS: A
24. Daca coeficientul de sortiment , iar coeficientul de structura , atunci:
a. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%;

b. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele, dar în proportii diferite;
c. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment ;
d. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele.
ANS: B
25. Daca coeficientul de sortiment , iar coeficientul de structura , atunci:
a. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele;

b. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele, in proportii egale;
c. programul de fabricatie nu a fost realizat la unul sau la mai multe sortimente;
d. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%.
ANS: B
26. Daca coeficientul de sortiment si coeficientul de structura , atunci:

b. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment;
c. programul de fabricatie nu a fost realizat la unul sau la mai multe sortimente;
d. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele, dar in proportii diferite.
ANS: C
P CA  P     qv p   qv p  pr
27. Relatia: CA 1 1 1 0 0
reprezinta pentru modificarea absoluta a profitului aferent
cifrei de afaceri:
a. influenta modificarii structurii volumului fizic al productiei;
b. influenta modificarii structurii productiei vandute pe produs;
c. influenta modificarii preturilor medii de vanzare;
d. influenta modificarii costurilor unitare.
ANS: C
28. In cadrul modificarii absolute a profitului aferent de afaceri relatia:
pr  P 
  qv 1c 0    qv 1c 0 
PCA  CA 1 1    1  
  qv 1 p1    qv 1 p 0  reprezintă:
a. influenta modificarii costurilor unitare;
b. influenta modificarii preturilor medii de vanzare in cadrul modificarii profitului mediu la 1
leu CA;
c. influenta modificarii preturilor medii de vanzare in cadrul modificarii CA;
d. influenta modificarii structurii productiei vandute in modificarea cifrei de afaceri.
ANS: B
29. Expresia qv1p0, reprezinta:

a. cifra de afaceri curenta in structura productiei curente;
b. cifra de afaceri curenta in preturile perioadei precedente;
c. cifra de afaceri curenta in preturile perioadei curente;
d. cifra de afaceri curenta recalculata;
e. cifra de afaceri curenta în costurile precedente.
ANS: B
30. Rata rentabilitatii economice se poate calcula cu formula:

a. Rec = RE/AT × 100
b. Rec = EBE/Aex × 100
c. Rec = Prb/AT × 100
d. Rec = Prn/K × 100
ANS: C
31. Rata rentabilitatii economice se poate analiza în functie de urmatorii factori:

a. rata rentabilitatii comerciale;
b. cifra de afaceri;
c. valoarea adaugata
d. rezultatul brut al vanzarilor plus dividendele.
ANS: A
32. Rezultatul exploatarii se calculeaza astfel:

a. venituri de exploatare - cheltuieli de exploatare + profit brut;
b. venituri de exploatare - cheltuieli de exploatare;
c. venituri de exploatare + cheltuieli de exploatare;
d. venituri totale - cheltuieli de exploatare.
ANS: B
33. Rezultatul curent al exerciţiului financiar reprezintă:

a. rezultatul exploatării - rezultatul financiar;
b. profitul brut - profitul net;
c. rezultatul precedent al exerciţiului - cota de impozit pe profit;
d. rezultatul exploatării + rezultatul financiar.
ANS: D
34. In analiza factoriala a cheltuielilor variabile la 1 000 lei cifra de afaceri, factorii de influenta sunt în
ordine:
a. structura productiei vandute, costul pe produs, rata medie de eficienta a cheltuielilor pe
categorii de venituri;
b. structura productiei vandute pe produse, preturi medii de vanzare, costuri variabile unitare;
c. structura productiei vandute, costul pe produs, pretul de vanzare;
d. preţul de vanzare, costul de produs, structura productiei vândute.
ANS: B
35. Costul marginal este definit ca fiind:

a. costul unei unitati aditionale dintr-un produs;
b. amortizarea unei unitati aditionale dintr-un produs;
c. costul unei unitati de produs realizate;
d. costul marginal al sectorului primar.
ANS: A
36. Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifra de afaceri, fata de nivelul
prevazut este de -180 mil. lei. Aceasta este o situatie:
a. pozitiva, datorita cresterii preturilor produselor fata de nivelul prevazut;
b. pozitiva, datorita scaderii costurilor unitare fata de nivelul prevazut;
c. negativa, din cauza modificarii costurilor unitare în functie de oferta de pe piata a
materilor prime;
d. negativa, din cauza scaderii preturilor de vanzare la majoritatea produselor fata de nivelul
prevazut.
ANS: B
37. Daca t = timpul consumat pe unitatea de produs; sh = salariul mediu orar, atunci relatia: t 1(sh1 - sh0)
reprezintă:
a. cresterea cheltuielilor salariale;
b. scaderea cheltuielilor salariale;
c. influienta salariului mediu orar asupra cheltuielilor salariale pe unitatea de produs;
d. influienta productivitatii muncii asupra cheltuielilor salariale pe unitatea de produs.
ANS: C
38. Trezoreria neta se calculeaza pe baza relatiei:

a. fond de rulment + necesar de fond de rulment;
b. fond de rulment - necesar de fond de rulment;
c. fond de rulment - datorii pe termen scurt;
d. trezoreria de activ + trezoreria de pasiv
ANS: B
39. Patrimoniul net se poate calcula si prin metoda aditiva astfel:

a. capitalul social - rezerve + rezultatul exercitiului - rezultatul raportat - rezultatul repartizat;
b. capitalul social + rezerve + rezultatul exercitiului - rezultatul raportat - rezultatul
repartizat;
c. capitalul social + rezerve + rezultatul exercitiului + rezultatul raportat - rezultatul
repartizat;
d. capitalul social + rezerve + rezultatul exercitiului + rezultatul raportat + rezultatul
repartizat.
ANS: C
40. Precizati care este relatia care ne arata influenta modificarii productivitatii orare a muncii
asupra cifrei de afaceri:
a.

CA CA
N1 W h 1  W h 0 ; 
b.
 CA CA
T1 W a 1  W a 0 ; 
c.
 Pex Pex
N1 t1  t 0 W h 0  
0
CA 0 ;
d.
T1  CA
 T 0 W a  va 0 ;
e.
 CA
T1 W h1  W h 0 .
CA

ANS: E
41. Notam: CA = cifra de afaceri; N = numarul mediu de salariati; pr = profitul mediu la 1 leu cifra de
/ 0  106%; I1 / 0  96%; I1 / 0  103%; inseamna ca:

I1CA N pr
afaceri. Daca
a. s-a redus numarul de personal, au crescut productivitatea si costurile;

b. s-au redus numarul de personal, productivitatea si costurile;
c. au crescut numarul de personal, productivitatea si costurile;
d. a crescut cifra de afaceri si s-au redus numarul de personal si costurile.
ANS: A
42. Daca veniturile de exploatare sunt mai mari decat pragul de rentabilitate de exploatare cu pana la 15%
atunci situatia firmei este:
a. instabila, spre faliment;
b. confortabila;
c. relativ stabila;
d. intr-un risc iminent.
ANS: C
43. Flexibilitatea absoluta a firmei se poate calcula ca:

a. marime relativa;
b. marime medie;
c. marime absoluta a riscului de exploatare;
d. marime a dinamicii pragului de rentabilitate.
ANS: C
44. Modelele ce pot fi folosite în analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri sunt:
1. PCA = qvp - qvc
2. PCA = qvp /qvc
3. PCA = CA
4. PCA = CA / PCA /CA
5. PCA = CA × PCA /CA
Alegeti varianta cirecta:
a. 1;
b. 2, 3, 4, 5;
c. 1, 3, 5;
d. 4, 5;
e. 1, 2, 3, 4, 5;
ANS: C
45. Situatia patrimonial financiara reprezinta o anumita stare a capitalului din cel putin
trei puncte de vedere:
a. existenta capitalului;
b. eficienta si performanta firmei;
c. rezultatele obtinute prin folosirea capitalului;
d. componenta materiala a capitalului;
e. integritatea patrimoniului.
Alegeti varianta corecta:
a. A(a, c, d);
b. B(a, b, e);
c. C(b, c, d);
d. D(a, c, e);
e. E(a, b, d).
ANS: A
46. Activele circulante curente se stabilesc scazand din activele circulante:

a. datoriile catre furnizori;
b. creantele incerte;
c. stocurile nevalorificabile;
d. impozitele si taxele de platit;
e. cheltuielile cu personalul.
a. a, b, c;
b. b, c;
c. c, e ;
d. c, d, e;
e. a, b, c, d, e;
ANS: B
47. In analiza factoriala a marjei comerciale putem folosi modelul:
M C  VD  C 100
a)
M C  VD  C  100
b)
c)
VD  C
MC 
d) 100
VD  g i  C i
MC 
e) 100 2 .
a. a, b, e;
b. a, c, d, e;
c. b, c, e ;
d. a, c, d ;
e. e;
ANS: B
48. Analiza factoriala a rezultatului exploatarii se face cu urmatorul model:

 Cex 
RPex  Vex 1  
a)  Vex 
 Cex 
RPex  Vex  1  
b)  Vex 
c)
RPex  Vex  pre
Vex
RPex  T  pre
d) T
e)
RPex  T  W h  pre
f)
RPex  N  t  W h  pre
Alegeti varianta corectã:
a. a, b ;
b. a, e, f;
c. b, c, e, f;
d. c, d, e;
e. a ;
ANS: C
49. Profitul mediu la 1 leu venituri de exploatare se poate calcula cu formula:

 Cex 
pre  1  
a)  Vex 
Cex i
pre i  1 
Vex i
b)
pre   g i % prei 100
c)
 Cex i 
pre   g i % 1   100
 Vex i 
d)
  Cex i 
pre  1  
  Vex 
e)  i .
a. a, b, c, d, e ;
b. c, d, e ;
c. a, c, d, e ;
d. a, b ;
e. b
ANS: C
50. Putem analiza influenta veniturilor de exploatare în functie de urmãtorii factori:

a)
b) Vex  N  T  W h
c) Vex  N  t  W h
d) Vex  T  t  W a
e) Vex  N  T  t  W h
f)
Alegeþi varianta corectã:
a. A(a, b);
b. B(c, d);
c. C(e, f);
d. D(c, f);
e. E(a, f);
ANS: D
51. Analiza factoriala a profitului brut se poate face cu modelul:

1)
PB  VT  p rb
2)
PB  VT p rb
PB  VT 
g v
i  prb i
3) 100
4)
PB   V i  p rb i 
5)
PB  VT g v
i  prb i 100
a. 1, 2 ;
b. 5;
c. 1, 3, 4 ;
d. 1, 2, 3, 4, 5 ;
e. 3, 4, 5 ;
ANS: C
52. Analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri cand influenteazã cifra de afaceri este:
PCA
CA
  CA 1  CA 0   pr 0
1)
PCA
CA
   qv1p 0   qv0 p 0   pr0
2)
3)
PCA
CA
   qv1p1   qv0 p 0   pr 0
4)

a. A(1, 2);
b. B(2, 3, 4);
c. C(2, 3);
d. D(1, 4);
e. E(2, 4).
ANS: D
53. În analiza factoriala rata rentabilitatii economice are ca factori de gradul I:

a) viteza de rotatie a activului total;
b) structura productiei vandute pe produse;
c) cifra de afaceri;
d) rata rentabilitatii comerciale;
e) excedentul brut al exploatarii.
a. A(a, c);
b. B(a, d);
c. C(b, c, d);
d. D(c, d, e);
e. E(a, e).
ANS: B
54. Factorii de gradul I ce influienteaza modificarea ratei rentabilitatii economice sunt:

1. rata rentabilitatii comerciale;
2. preturile medii de vanzare;
3. viteza de rotatie a mijloacelor circulante prin numarul de rotatii;
4.randamentul activelor imobilizate;
5. excedentul brut de exploatare.

a. 1+3+4
b. 1+2+3+4+5
c. 2+4+5
d. 1+2
e. 5
ANS: A
55. Analiza structurii activului patrimonial al firmei se poate face cu urmatoarele rate de
structura:
a) rata activelor imobilizate;
b) rata autonomiei financiare;
c) rata de indatorare;
d) rata imobilizãrilor financiare;
e) rata imobilizarilor circulante.
a. a, b, c, d ;
b. a, b, e ;
c. a, d ;
d. a, d, e ;
e. e;
ANS: D
56. Analiza structurii pasivului patrimonial al firmei se poate face cu urmatoarele rate:
a) rata stabilitatii financiare;
b) rata de indatorare;
c) rata creantelor comerciale;
d) rata autonomiei financiare;
e) rata disponibilitatilor.
a. a, b, d;
b. b, e ;
c. b, c, e ;
d. c;
e. a, b, c, d, e;
ANS: A
57. Pe baza bilantului patrimonial, nevoia de fond de rulment (NFR) se poate calcula:
a) NFR = AC + DS – OTS
b) NFR = (AC – DS) – (DTS – CBS)
c) NFR = ST + CR – OTS
d) NFR = CR – ST – OTS
e) NFR = AC + CR – ST – OTS
a. A(a, c, d);
b. B(a, d, e);
c. C(b, c);
d. D(c, d, e);
e. E(a, b).
ANS: C
58. Pe baza bilantului functional, nevoia de fond de rulment (NFR) se poate calcula:
a) NFR = active ciclice – resurse ciclice;
b) NFR = active ciclice din exploatare – resurse ciclice din exploatare
c) NFR = (ST + CR) – OTS;
d) NFR = ST – CR – OTS;
e) NFR = CR – (ST + OTS).
a. a, b, c ;
b. c, d, e ;
c. b, c, d ;
d. b, d, e ;
e. a, c, e ;
ANS: A
59. Analiza echilibrului financiar se poate face cu urmatoarele rate:

a) rata marjei de securitate;
b) rata de solvabilitate generala;
c) rata capacitatii de rambursare a creditului;
d) rata lichiditatii generale;
e) rata de acoperire a riscului.
a. a, c, e ;
b. b, d ;
c. c;
d. a, b, c, e ;
e. a, b, c, d, e ;
ANS: A
60. Indicatorul durata de imobilizare a creantelor (Dcr) se poate calcula:

a) soldul mediu debitor al conturilor de creante / rulajul debitor al conturilor de creante • 360
zile;
b) soldul mediu al conturilor de obligatii / rulajul creditor al conturilor de obligatii;
c) soldul mediu debitor al conturilor de creante • 360 zile / cifra de afaceri;
d) soldul mediu debitor al conturilor de creante / rulajul creditor al conturilor de creante • T.
a. a, c, d ;
b. a, c ;
c. b, c ;
d. a, b, c ;
e. e;
ANS: B
61. Daca notam cu:

Dcr – durata de imobilizare a creantelor;
Dfa – durata de folosire a surselor atrase;
Sdcr – soldul mediu debitor al conturilor de creante;
Sob – soldul mediu al conturilor de obligatii;
care din urmatoarele situatii sunt adevarate:
a) Sdcr = Sob si Dcr = Dfa, atunci situatia este teoretica;
b) Sdcr > Sob si Dcr = Dfa, atunci avem o influentã negativa, platile sunt mai mici decat
incasarile;
c) Sdcr < Sob si Dcr = Dfa, atunci avem o influenta pozitiva, plãtile sunt mai mari decat
incasarile;
d) Sdcr > Sob si Dcr = Dfa, atunci avem o influenta pozitiva, încasãrile devanseaza platile;
e) Sdcr < Sob si Dcr = Dfa, atunci situatia este negativa, platile devanseazã incasarile.
a. A(a, b, e);
b. B(a, b, c);
c. C(a, d, e);
d. D(b, d, e);
e. E(a, c, d);
ANS: C
62. Daca notam:

Acr – active circulante curente;
DTC – datorii curente; DT – datorii totale;
St – stocuri;
Dpb – disponibilitati banesti si plasamente;
atunci rata lichiditatii generale se calculeaza:
a) Acr / DTC;
b) Acr – St – creante incerte / DTC;
c) Acr – St / DTC;
d) Dpb / DTC;
e) DTC / DT.
a. A(a, d);
b. B(a, b, e);
c. C(a, b);
d. D(a, b, c, d);
e. E(b, c, d, e).
ANS: C
63. Analiza utilizarii intensive a mijloacelor fixe se face cu indicatorii:

a) gradul de folosire a fondului de timp disponibil;
b) gradul de utilizare al capacitatii de productie;
c) gradul de programare al fondului calendaristic;
d) randamentul utilajelor;
e) indicele de utilizare intensiva.
a. a, b, e ;
b. b, d ;
c. b, d, e ;
d. b, c, d, e .
e. c;
ANS: C
64. Care din urmatorii factori influenteaza indicatorul sintetic de eficienta „valoarea adaugata la
1000 lei valoarea materialelor consumate”:
a) consumul intermediar aferent cifrei de afaceri;
b) productia exercitiului;
c) ponderea activelor fixe productive în totalul activelor fixe;
d) profitul aferent productiei vandute;
e) valoarea materialelor consumate.
a. A(a, b, c);
b. B(c, d, e);
c. C(b, c, d);
d. D(b, c, e);
e. E(a, c, d, e).
ANS: D
65. Esential in analiza economica este a lua in considerare relatiile:

a. structural - functionale
b. cauza - efect
c. munca si capital
d. dintre consumul de resurse si rezultatele obtinute
Variante de raspuns :
a. a, c, d ;
b. a, b ;
c. a, b, c, d ;
d. d ;
e. c, d ;
ANS: B
66. Factorii care influenteaza rezultatele activitatii economice, dupa caracterul lor sunt:
a. factori cu actiune directa;

b. factori previzibili;
c. factori compusi;
d. factori calitativi si cantitativi;
e. factori de structura.
Variante de raspuns:
a. a, c, e ;
b. b, c, d ;
c. d, e ;
d. a, b, c, d, e ;
e. a ;
ANS: C
67. Metode ale analizei calitative care cuprind legaturile cauzale sunt:
a. diviziunea si descompunerea rezultatelor;

b. gruparea;
c. metoda balantiera;
d. calculul matricial;
e. comparatia.
a. a, b, e ;
b. c, d ;
c. b, c, d ;
d. a, b, c, d, e ;
e. d ;
ANS: A
68. Cuantificarea influentelor factorilor care explica fenomenul se realizeaza cu metode ale
analizei cantitative:
a. substituirea in lant;
b. calculul marginal;
c. metoda ratelor;
d. gruparea ;
e. corelatia.
a. a ,e ;
b. a, b, c, e ;
c. a, b, c, d, e ;
d. b, e ;
e. d ;
ANS: B
69. Indicatorul care dimensioneaza intreaga activitate a firmei cuprinde:

a. valoarea productiei finite;
b. valoarea productiei stocate;
c. valoarea productiei imobilizate;
d. valoarea productiei vindute;
e. valoarea lucrarilor si serviciilor prestate.
a. a, b, e ;
b. c, d ;
c. b, c, d ;
d. a, b, c, d, e ;
e. a ;
ANS: C
70. Cifra de afaceri este influentata in evolutia ei de:

a. numarul de angajati;
b. productia vinduta;
c. productivitatea muncii;
d. modificarile intervenite in stocurile de produse finite;
e.gradul de valorificare a productiei fabricate.
a. a, b, c, d, e ;
b. a, c, e ;
c. b, d ;
d. a ;
e. d, e ;
ANS: B
71. Modificarile survenite la nivelul productivitatii muncii sunt influentate la rindul lor de:
a. gradul de inzestrare cu mijloace fixe a fortei de munca;
b. existenta mijloacelor fixe in activul firmei;
c. randamentul mijloacelor fixe productive;
d. ponderea mijloacelor fixe active in valoarea medie a mijloacelor fixe;
e. compozitia tehnologica a mijloacelor fixe.
a. a, c, d ;
b. b, e ;
c. a, e ;
d. b, d ;
e. a, b, c, e ;
ANS: A
72. Dezvoltarea sau regresul unei firme poate fi evidentiat prin analiza valorii adaugate, folosind
metoda:
a. sintetica;
b. analitica;
c. aditiva;
d. factoriala.
a. a, b, c, d ;
b. a, c, d ;
c. a, b ;
d. a ;
e. c, d ;
ANS: B
73. Raportul dintre valoarea adaugata si cifra de afaceri evidentiaza:

a. gradul de integrare pe verticala;
b. expresia productivitatii globale;
c. rata valorii adaugate;
d. reducerea/cresterea stocurilor de produse finite.
a. (d, c)
b. (a, b, c , d)
c. (a, b, c)
d. (c, d)
e. (a, c, d)
ANS: C
74. In calculul cifrei de afaceri se includ:

a. veniturile din vinzarea marfurilor;
b. cheltuielile de productie;
c. venituri din prestsrea de servicii si efectuarea de lucrari;
d. venituri din exploatare in diferite cote;
e. venituri din vinzari, plus veniturile financiare.
Alegeti una din variantele de raspuns pentru intrebarea:

a. b, d ;
b. a, c ;
c. a, b, e ;
d. a, e ;
e. b, d, e ;
ANS: B
75. Caracterizarea realizarii programului de fabricatie se poate face cu modele ce au la baza:

a. indicii individuali de indeplinire a programului de productie;
b. coeficientul de exploatare;
d. coeficientul de nomenclator;
e. coeficientul mediu de calitate.
Alegeti una din combinatiile corecte:

a. a, b, c ;
b. a, c, d ;
c. a, b, c, d, e ;
d. d, e ;
e. e ;
ANS: B
76. In analiza profitului aferent cifrei de afaceri, cunoastem urmatorii indicatori:

- mil. lei -
Nr. Indicatori Simbol Perioada analizata
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri  qvp 920 1 060
un preturi de
vanzare
2. Costuri  qvc 660 740
aferente cifrei
de afaceri
3. Indicele mediu IP 106%
al preturilor de
vanzare
CA  qv 
PCA
Influenta modificarii volumului fizic al productiei asupra cifrei de afaceri este de:
a. +14,27 mil. lei;

b. –46,2 mil. lei
c. -12,43 mil. lei
d. +31,48 mil. lei.
e. +22,61 mil. lei.
ANS: E
77. In analiza profitului aferent cifrei de afaceri, cunoastem urmatorii indicatori:

- mil. lei -
crt. Baza Curenta
in preturi de
vanzare
2. Costuri  qvc 660 740
aferente cifrei
de afaceri
al preturilor de
vanzare
CA  p 
PCA
Influenta modificarii pretului mediu de vanzare asupra cifrei de afaceri este de:
a. +51,99 mil. lei;

b. -46,2 mil. lei
c. –29,4 mil. lei
d. +27,13 mil. lei.
e. +16,96 mil. lei.
ANS: E
78. Pentru analiza profitului aferent cifrei de afaceri cunoastem indicatorii:

- mil. lei -
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri in preturi  qvp 830 1 150
de vanzare
2. Cheltuieli aferente cifrei de  qvc 590 840
afaceri
3. Indicele mediu al preturilor Ip - 115 %
de vanzare
3. Indicele mediu al costurilor IC 112 %
de vanzare
Se cere:
Marimea absoluta a influentei structurii productiei vandute asupra profitului mediu la 1 leu CA
a fost de :
a. +1 150 mil. lei;
b. – 107 mil lei;
c. + 275mil lei;
d. – 180 mil. lei
e. - 45,08 mil lei;
ANS: E
79. Pe baza urmatorilor indicatori:

- mil lei -
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri  qvp 40.000 75.000
în preturi de
vanzare
al preturilor de
vanzare
Calculati cifra de afaceri recalculata în preturile de vanzare ale perioadei de baza care este
de:
a. +18.519 mil. lei;
b. –28.500 mil lei;
c. +60.000 mil. lei;
d. –34.115 mil lei.
e. +25.735 mil.lei
ANS: C
80. Analizati rentabilitatea ciclului de exploatare cu urmatorii indicatori:

- mil lei -
crt. Prevazuta Realizata
1. Venituri de exploatare Vex 7.700 9.500
2. Cheltuieli de Cex 6.950 8.200
exploatare
Influenta veniturilor de exploatare asupra rezultatului exploatarii a fost de:
a. +160,2 mil. lei;

b. - 43,1 mil. lei;
c. + 36,6 mil. lei;
d. - 136,8 mil. lei;
e. +175,32 mil. lei.
ANS: E
81. Analizati rentabilitatea ciclului de exploatare cu urmaãtorii indicatori:

- mil lei -
2. Cheltuieli de Cex 7.950 8.200
exploatare
3. Fond total de timp de Tmc 69.000 62.000
munca (ore)
Influenta fondul total de timp de munca asupra veniturilor de exploatare a fost de:
a. +117,88 mil. lei;
b. - 18, 50 mil. lei ;
c. – 81,13 mil. lei;
d. +120,8 mil. lei.
e. –160,12 mil. lei;
ANS: C

- mil. lei -
crt. Prevazuta Realizat
a
2. Cheltuieli de exploatare Cex 7.950 8.200
munca (ore)
Influenta productivitatatii medii orare asupra veniturilor de exploatare a fost de:

a. + 163,89 mil. lei
b. + 292,44 mil. lei
c. + 54,63 mil. lei
d. +1200,55 mil. lei
e. + 255,69 mil. lei
ANS: E

- mil. lei -
Nr. Indicatori Perioada analizata
1. Venituri de exploatare 9.750 11.250
2. Cheltuieli de exploatare 7.950 8.200
Influenta profitul mediu la 1 leu venituri de exploatare asupra rezultatului exploatarii a fost
de:
a. + 1.112,5 mil. lei;
b. + 113,46 mil. lei;
c. – 215,5 mil. lei;
d. – 450,5 mil. lei.
e. + 973,13 mil. lei.
ANS: E
84. Pe baza indicatorilor:

- mil. lei –
Nr. Natura Suma cheltuielilor Suma veniturilor
crt activitatii Baza Curenta Baza Curenta
.
1. Exploatare 300 350 360 400
2. Financiara 30 28 35 32
3. Exceptionala 22 20 25 23
Total 352 398 420 455
Influenta modificarii structurii veniturilor asupra ratei medii de eficienta a cheltuielilor totale,
a fost de:
a. + 77;
b. – 0,73;
c. – 205;
d. + 1.087;
e. - 780 ;
ANS: B

- mil. lei –
crt activitatii Baza Curenta Baza Curenta
.
1. Exploatare 300 350 360 400
3. Exceptiona 22 20 25 23
Total 352 398 420 455
Se cere:
Influenta modificarii ratei de eficienta a cheltuielilor pe categorii de venituri asupra ratei
medii de eficienta a cheltuielilor totale, a fost de:
a. +147,4;
b. –244,7;
c. –0,38 ;
d. +37,4;
e. - 0,77;
ANS: D

- mil. lei –
crt. activitatii Baza Curenta Baza Curenta
1. Exploatare 300 350 360 400
3. Exceptionala 22 20 25 23
Total 352 398 420 455
Se cere:
Determinati diminuarea profitului brut al exercitiului atunci cand este influientat de
modificarea structurii veniturilor de exploatare:
a. +185.320 lei;
b. +333.105 lei;
c. +190.233 lei;
d. –170.123 lei;
e. - 200.011 lei;
ANS: B

- mil. lei –
crt Baza Curenta
.
1. Cifra de afaceri în preturi de  qvp 4.600 4.900
vanzare
2. Cheltuieli totale aferente cifrei  qvc 3.500 3.600
de afaceri
3. Volumul efectiv al productiei in  qv p
1 0
- 3.100
preturile bazei
4. Volumul efectiv al productiei in  qv c
1 0
- 3.300
costurile bazei
Se cere:
Influenta modificarii structurii productiei vandute asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifra de
afaceri, a fost de:
a. –1.203,65
b. +203,7
c. +303,65
d. –133,8
e. - 2. 023,35
ANS: C
88. Pe baza urmãatorilor indicatori:

- mil. lei –
Nr. Indicatori Simbol Perioada
crt. analizata
Baza Curenta
1. Cifra de afaceri în preturi de  qvp 4.600 6.900
vanzare
2. Cheltuieli totale aferente cifrei de  qvc 3.500 3.600
afaceri
3. Volumul efectiv al productiei in  qv p
1 0
- 4.100
preturile bazei
1 0
- 3.300
costurile bazei
Se cere:
Influenta modificarii preturilor de vanzare, asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifra de afaceri, a
fost de:
a. – 326,62 lei
b. +279,55 lei
c. –1.270,5 lei
d. +490,5 lei
e. –391,05 lei
ANS: A

- mil. lei –
crt. analizata
Baza Curenta
1. Cifra de afaceri in preturi de  qvp 4.600 6.900
vanzare
2. Cheltuieli totale aferente cifrei  qvc 3.500 5.600
de afaceri
3. Volumul efectiv al productiei în  qv p
1 0
- 4.100
preturile bazei
1 0
- 3.900
costurile bazei
Se cere:
Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifra de afaceri, a fost
de:
a. +70,5 lei;
b. +246,38 lei;
c. –86,5 lei
d. –170,95 lei
e. +61,22 lei;
ANS: B
90. Pe baza bilantului unei firme:
Nr. Specificatia An „N”

crt
.
I. Total activ 49.600
1. Capital propriu 25.000
2. Creditori 11.000
3. Datori pe termen scurt-DTS 3.600
4. Datori pe termen mediu lung -DTML 10.000
II. Total pasiv 49.600
Calculati rata solvabilitatii generale care a fost de:

a. 2,02;
b. 1,85;
c. 2,44;
d. 2,81;
e. 7,72.
ANS: A
91.
Pe baza bilantului unei firme:
Nr. crt. Specificatia An „N”

1 Capital propriu 55.000
2 Creditori 6.000
3 Datori pe termen scurt-DTS 3.600
4 Datori pe termen mediu lung - DTML 8.000
Calculati rata solvabilitatii patrimoniale, care a fost de:

a. 0,3;
b. 0,82;
c. 0,83;
d. 2,1.
e. 0,56;
ANS: C

crt.
2. Creditori 9.000
Calculati rata globala de indatorare a firmei care a fost de:

a. 0,2;
b. 0,43;
c. 0,29;
d. 0,82
e. 0,54;
ANS: C

crt.
2. Creditori 6.000
Calculati rata de autofinantare a activelor firmei care a fost de:

a. 0,31;
b. 0,76;
c. 0,57;
d. 0,82.
e. 0,46;
ANS: B

- mii lei –
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri CA 180.000 270.000
2. Soldul mediu al activelor AC 110.000 225.000
circulante
Aratati marimea influentei soldului mediu al activelor circulante asupra vitezei de rotatie a
activelor circulante (unde T = 360 zile) care a fost de;
a. 0,55;
b. 1,5;
c. 52,94;
d. 153,33;
e. 150,9.
ANS: D

crt. Baza Curenta
1. Productia marfa fabricata Q 88.000 120.000
2. Numarul mediu de persoane N 140 180
3. Fond total de timp de munca TZ 33.600 25.200
(zile-om)
Determinati influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productiei marfa, care a
fost de:
a. –1 5.200 mii lei;

b. + 40.800 mii lei;
c. - 37.800 mii lei;
d. + 54.001 mii lei
e. + 47.129 mii lei
ANS: D
96. Daca ICA = 108%; IN = 105%; IGV = 102%; IZ = 95%, atunci:
a. a crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si

stocul de produse finite;
b. a scazut productivitatea muncii, a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si s-a
redus stocul de produse finite;
c. a scazut productivitatea muncii, eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de
produse finite;
d. a crescut cifra de afaceri, productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii
mijloacelor fixe.
ANS: B
97. Daca IVA > IPex (VA = valoarea adaugata, Pex = productia exercitiului) atunci:
a. creste gradul de valorificare a resurselor materiale;
b. creste productivitatea muncii;
c. se reduce ponderea consumurilor provenite de la terti în volumul total al productiei
exercitiului;
d. o utilizare mai buna a timpului de lucru al muncitorilor.
Alegati vatianta corecta:
a. a, c
b. a, b
c. c, d
d. a, d
e. a, b, d
ANS: A
98. Daca IVex = 108% (Vex – venituri de exploatare) I CA = 105% (CA – cifra de afaceri);
CH  102 %
I CA
(cheltuielilor aferente cifrei de afaceri) atunci:
a. a scazut ponderea productiei stocate si imobilizate in veniturile de exploatare;
b. a scazut profitul aferent cifrei de afaceri si au crescut cheltuielile la 100 lei cifra de afaceri;
c. a crescut ponderea productiei stocate si imobilizate in veniturile de exploatare;
d. s-au redus cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri si a crescut cifra de afaceri.
Alegati vatianta corecta:
a. c
b. b, e
c. c, d
d. b, c, d
e. a, b, c, d
ANS: C
99. Pe baza urmatoarei relatii

q c 1 0
 1000  q c
0 0
 1000
q p 1 0 q p
0 0
se determina influenta:
a. costului asupra cheltuielilor la 1000 lei c. pretului de vanzare asupra rate de

cifra de afaceri; rentabilitate a resurselor consumate;
b. structurii asupra cheltuielilor la 1000 lei d. structurii asupra ratei rentabilitatii
cifra de afaceri; resurselor consumate.
ANS: B
100. Pe baza relatiei:
se determina:
a. influenta costului asupra ratei rentabilitatii d. influenta preţurilor de vanzare asupra ratei
comerciale; rentabilitatii resurselor consumate;
b. influenta cantitatii asupra ratei e. influenta structurii asupra ratei
rentabilitatii resurselor consumate; rentabilitatii resurselor consumate.
c. influenta structurii asupra ratei
rentabilitatii comerciale;
ANS: A
101. Pragul de rentabilitate arata:

a. nivelul profitului care asigura dividendele actionarilor;
b. nivelul volumului de activitate in care profitul este egal cu zero;
c. nivelul volumului de activitate in care veniturile sunt egale cu cheltuielile;
d. nivelul volumului de activitate in care profitul este maxim;
e. partea din profit utilizator pentru investitii.
a. A(b, c) c. C(a, b)
b. B(a, d) d. D(d, e)
ANS: A
I Pr
102. Daca ICA = 91% (CA – cifra de afaceri), CA = 99% (profitul aferent cifrei de afaceri),
IRrc = 90% (ratei resurselor consumate) atunci:
a. a crescut profitul aferent cifrei de afaceri si au scazut cheltuielile si rata rentabilitatii comerciale;
b. a crescut rata rentabilitatii comerciale si cheltuielile la 1000 lei cifră de afaceri;
c. au scazut cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri si a crescut cifra de afaceri;
d. au crescut cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri si rata rentabilitatii comerciale;
e. au scazut cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri si a crescut rata rentabilitatii comerciale.
a. A(a, d)
b. B(b, d)
c. C(c, d)
d. D(a, e)
e. E(b, e)
ANS: B
103. Cresterea fondului de rulment (FR) poate avea loc prin:

a. contractarea unui credit pe termen scurt;
b. contractarea unui credit pe termen lung;
c. reducerea stocurilor de materii prime si produse finite;
d. achizitionarea unor active imobilizate;
e. cresterea capitalurilor proprii.
a. a, c
b. b, e
c. c, d
d. a, d
e. a, b, d
ANS: B
104. Indicele cifrei de afaceri ICA = 105%; Indicele numarului de salariati IN = 108%; indicele gradului de
valorificare a productiei marfa fabricate IGV = 101%;
indicele gradului de inzestrare tehnica a muncii IZ= 94%, atunci inseamna:
a. scade productivitatea muncii, creste eficienta utilizarii fondurilor fixe, dar se reduce
b. creste cifra de afaceri, numarul de salariati si scade eficienta utilizarii fondurilor fixe.
c. creste cifra de afaceri, numarul de salariati (N), gradul de valorificare al productiei marfa
si stocul de produse finite.
d. scade productivitatea muncii, gradul de inzestrare tehnica a muncii, ponderea fondurilor
fixe active si eficienta utilizarii fondurilor.
ANS: A
105. Daca IPex = 108% (Pex – productia exercitiului); IPf = 115% (Pf = productia marfa); ICA = 120% (CA
= cifra de afaceri), atunci:
a. a scazut stocul de productie neterminata si a crescut stocul de produse finite;
b. cresc stocurile de productie neterminata si de produse finite;
c. scad stocurile de produse finite si stocurile de productie in curs de executie;
d. cresc stocurile de productie neterminata si scade consumul intern.
ANS: C
106. Daca IPex = 102% (Pex – productia exercitiului) IPf = 107% (Pf = productia marfa);
IVA = 94%(VA = valoarea adaugata), atunci:
a. cresc stocurile de productie neterminata, de produse finite şi vanzarile;

b. cresc cheltuielile materiale si scade stocul de productie neterminata;
c. creste gradul de valorificare al resurselor materiale;
d. scade stocul de produse finite si cresc stocurile de productie neterminata.
ANS: D
107. Coeficientul Gini-Struck, poate avea urmatoarele semnificatii:

a. CG = 0,9 semnifica o structura a vanzarilor in care cateva produse detin
ponderea cea mai mare in CA;
b. CG = 0,12 semnifica ca in structura vanzarilor sunt cateva produse care detin
ponderea în CA;
c. CG = -0,88 arata o repartizare concertata a CA pe produse;
d. CG = 1,5 arata un grad mare de concentrare a CA;
e. CG 0,99 semnifica o repartizare uniforma a CA pe produse.
ANS: A
108. Indicele HERFINDHAL, calculat pentru o firma ce realizeaza patru produse, poate avea
urmatoarele semnificatii:
a. H = 0 arata o repartitie uniforma a CA pe sortimente;
b. H = 0,25 arata o distributie uniforma a CA pe sortimente;
c. H = 0,9 semnifica o concentrare pe un numar redus de elemente componente
care participa in structura CA;
d. H = 1,6 arata un grad ridicat de concentrare a CA;
e. H = - 1,8 arata un grad mic de concentrare a CA;
ANS: B
109. Coeficientul de nomenclatura, calculat pentru o firma care realizeaza cinci produse, poate
avea urmatoarele valori si semnificatii:
a. Kn = 0,2 semnifica realizarea volumului productiei la toate sortimentele;
b. Kn = 1,6 arata depasirea programului de fabricatie la toate sortimentele;
c. Kn = 0.9 arata nerealizarea programului de fabricatie la cel putin un sortiment;
d. Kn = 1 arata realizarea programului de fabricatie la toate sortimentele;
e. Kn = 0.2 arata nerealizarea programului de fabricatie la toate sortimentele.

a. a, e
b. d, e
c. b, d
d. a, c, e
e. a, c, d, e
ANS: B
110. Se cunosc urmatoarele date:

PRODUS Productia fizica Pretul de vanzare
Baza Curenta Baza Curenta
A 600 800 7 15
B 500 300 7 10
Coeficientul mediu de sortiment si coeficientul mediu de structura au valorile:

a. 0,81 / 0,99
b. 0,89 / 0,81
c. 0,94 / 0,75
d. 0,92 / 0,89
e. 0,71/ 0,66
ANS: C
111. Conditia eficientei muncii este ca indicele corelatiei dintre dinamica productivitatii
medii anuale si dinamica salariului mediu sa fie mai mare decat 1.
a. fals;
b. adevarat;
c. satisfacator;
d. indicele productivitatii muncii sa fie egal cu indicele salariului mediu;
e. indicele salariului mediu este egal cu 1;
ANS: A
112. Productia exercitiului financiar al unei firme este formata din totalitatea produselor
finite, subansamblurilor, pieselor realizate de firma.
a. adevarat;
b. fals;
c. satisfacator;
d. nici una din variante ;
e. toate variantele ;
ANS: B
113. Rentabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a realiza ___ , prin utilizarea ___ de
___ si a ___ necesare reproductiei si dezvoltarii.
a. profit/ratelor/rentabilitate/banilor;
b. venituri/capacitatilor/productie/ratelor;
c. profit/factorilor/productie/capitaluri;
d. valoare/efectului/levier/salariilor;
e. trezorerie/pragului/exploatare/productiei.
ANS: C
114. Pe baza relatiei:

q p  q c
1 0 1 0
 100  
q 0 p 0   q 0c0
 100
q p 1 0  q 0p0
se determina:
a. influenta costului asupra ratei rentabilitatii comerciale;
b. influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;
c. influenta structurii asupra ratei rentabilitatii comerciale;
d. influenta preţurilor de vanzare asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;
e. influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.
ANS: C
115. Daca ICA = 108%; IN = 105%; IGV = 102%R; IZ = 95%, atunci:
a. a crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si

b. a scazut productivitatea muncii, a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si s-a
redus stocul de produse finite;
c. a scazut productivitatea muncii, eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de
produse finite;
d. a crescut cifra de afaceri, productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii
mijloacelor fixe;
e. a crescut cifra de afaceri, numarul mediu de salariati, productivitatea muncii.
ANS: B
116. Indicele Herfindhal, pentru o firma care produce 4 produse, are urmatoarele semnificatii:
a. H = 1,3 arata un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
b. H = 0 arata o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;
c. H = 0,25 arata o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;
d. H = 0,9 arata o contributie mica la realizarea cifrei de afaceri;
e. H = 0,5 arata un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.
ANS: C
117. Coeficientul Gini–Struck (CG) poate avea urmatoarele semnificatii:

a. CG= 0,2 semnifică un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
b. CG= 0,9 arată că vânzările sunt repartizate relativ uniform în activitatea firmei;
c. CG = 1,5 arată un grad ridicat de concentrare al cifrei de afaceri;
d. CG = – 0,8 arată o distribuţie uniformă a cifrei de afaceri pe sortimente;
e. CG= 0,99 arată un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.
ANS: E
118. Analizati utilizarea intensivă a fortei de munca pe baza urmatorilor indicatori:
Nr. Indicatori Simbol VALOARE

crt. Baza Curenta
1. Productia marfă Q 87.080 112.440
fabricată
2. Numărul mediu de N 140 120
persoane
3. Fond total de timp de TZ 33.600 25.200
munca (zile–om) (om–zile)
TZ 250.000 190.000
(om–ore)
Determinati nivelul influentei productivitatii medii orare asupra productiei marfă fabricată.
a. +46.267 lei
b. +37.800 lei
c. –22.392 lei
d. -47.000lei
e. +878 lei
ANS: A
Nr. Indicatori Simbol Valoare (RON)
crt. Baza Curenta
1. Active totale AT 150.000 210.000
2. Capital propriu Kpr 80.000 92.000
3. Venituri totale VT 91.000 142.000
4. Profit net Prn 6.000 11.500
Analizati nivelul influentei rentabilitatii nete a veniturilor totale asupra rentabilitatii

financiare, care a fost de:
a. 5%
b. 0,86%
c. 2,33%
d. 1,82%
e. 2,8%
ANS: C
120.
Se dau urmatoarele date:
Indicatori SIMBOL VALOARE
(RON) lei
1. Cifra de afaceri  qv p Baza Curenta

2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri  qvc 70.000 150.000
3. Volumul efectiv al productiei în: 50.000 75.000
• preturile bazei  qv 1 p0
– 84.000
• costurile bazei  qv c 1 0
– 42.000
Determinati influenta structurii productiei vândute asupra:
• profitul aferent cifrei de afaceri;
• ratei rentabilitatii resurselor consumate;
care a fost de:
a. +45.975 lei / 20%
b. –37.998 lei / 15%
c. –11.400 lei / 24 %
d. +32145 lei / 60 %
e. +58.200 lei / –35 %.
ANS: D
121. În analiza profitului aferent cifrei de afaceri, avem următorii indicatori:

crt. Baza Curenta
1 Cifra de afaceri în preţuri de  qv p 92.000 106.000
vanzare
2 Costuri aferente cifrei de  qvc 66.000 74.000
afaceri
3 Indicele mediu al preturilor I1P/ 0 – 121%
de vanzare
Nivelul influenţei preţului mediu de vanzare asupra cifrei de afaceri a fost de:
a. +5.199 lei
b. –1.243 lei
c. +3.956 lei
d. –5.554 lei
e. +2.046 lei
ANS: A
122.
Analizati rentabilitatea ciclului de exploatare cu următorii indicatori:

crt. Baza Curenta
1 Venituri de exploatare Vex 670.000 940.000
2 Cheltuieli de exploatare Cex 520.000 790.000
3 Fond total de timp de munca (ore) Tmc 265.000 259.000
Nivelul influentei fondului total de munca si a productivitatii medii orare asupra

veniturilor de exploatare aferente rezultatului exploatării a fost de:
a. –3.396 lei / 63.847 lei

b. +3.106 lei / +60.456 lei
c. +64.500 lei / –60.442 lei
d. –396 lei / +6.380 lei
e. –6.933 lei / +74.836 lei
ANS: A
Nr. Indicatori Simbol VALOARE (RON)

crt.
1 Cifra de afaceri CA 9.200
2 Cheltuieli aferente cifrei de 8.500
afaceri:
· cheltuieli fixe Cf 1.400
· cheltuieli variabile Cv 7.100
şi determinaţi:
· momentul realizării pragului de rentabilitate (T=365zile);
· nivelul indicelui de sigurantă al firmei (%);
a căror valoare a fost de:
a. 144–a zi / 25%
b. 243–a zi / 33%
c. 44–a zi / 76%
d. 262–a zi / 37%
e. 302–a zi / 55%
ANS: B
124.
Analizati riscul de exploatare pe baza urmatorilor indicatori:
PRODUS CANTITATE Pret de Cost Cheltuieli

vanzare unitar fixe
A 2.000 5 4 1.000
B 4.000 7 5 2.000
Nivelul pragului de rentabilitate al firmei si flexibilitatea absolutã a fost de:
a. 11.400 lei / 26.600 lei

b. 16.286 lei / 21.700 lei
c. 7.850 lei / 30.150 lei
d. 8.824 lei / 29.176 lei
e. 8.700 lei / 31.000 lei
ANS: D

crt Baza Curenta
.
1 Cifra de afaceri în preþuri de
CA =  qv p 450.000 500.000
vanzare
2 Suma cheltuielilor fixe  Cf  Cf

i
103.500 125.000
3 Volumul efectiv al productiei  qv p 1 0
– 470.000
vândute în preþuri
prevãzute
Nivelul influenþei cheltuielilor fixe la 1000 lei CA a celor doi factori ai cifrei de afaceri:
· influenta volumului fizic al productiei vândute;
· influenta preþurilor medii de vanzare a fost de:
a. –8,63 lei / +23 lei

b. +23 lei / –43 lei
c. +20 lei / –13 lei
d. +9,8 lei / +18 lei
e. –9,79 lei / –13,21 lei
ANS: E

crt Baza Curenta
.
1 Cifra de afaceri CA 111.600 190.000
2 Suma cheltuielilor cu Sd 1.000 1.500
dobânzile
3 Soldul mediu al activelor AC 17.000 31.000
circulante
4 Volumul creditelor CK 1.900 3.600
contractate
Cheltuielile financiare la 1000 lei CA, au fost influentate de:

· soldul mediu al activelor circulante;
· cota medie de participare a creditului la acoperirea mijloacelor circulante;
· rata medie a dobânzii;
care au influentat direct suma dobânzilor plãtite cu:
a. +4,33 lei / +0,38 lei / –2,08 lei

b. –44,3 lei / + 0,38 lei / +20,8 lei
c. –3,69 lei / + 2,63 lei / – 4,33 lei
d. –3,7 lei / +2,63 lei / +36,97 lei
e. –4,31 lei / +0,43 lei / –2,08 lei
ANS: A

Nr. INDICATORI Simbol Valoare (RON)
crt.
1. Cifra de afaceri curentã
 qv p 1 1
800.000
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri  qvCV 650.000

din care:
• cheltuieli variabile  qv CV
1 1
410.000
• cheltuieli fixe  qv Cf
1 1 240.000
3. Cifra de afaceri previzionatã CAp 910.000
Determinati nivelul probabil al cheltuielilor la 1000 lei cifrã de afaceri:
a. 632,97 lei
b. 502,8 lei
c. 1.076,24 lei
d. 886,5 lei
e. 776,24 lei
ANS: E

Nr. Valoare (Ron)
crt INDICATORI Simbol Baza Curenta
.
1. Cheltuieli variabile  qvCV
6.800 7.200
2. Cifra de afaceri în preþuri de  qv p
vanzare 8.700 9.300
3. Indicele preþurilor de I1p/ 0 – 120%
vanzare (%)
4. Indicele costurilor I1C/ 0
(%)
– 110%
Determinati influenta pretului mediu de vanzare asupra cheltuielilor variabile la 1000

lei cifrã de afaceri, care a fost de:
a. + 153,6 lei
b. – 56,31 lei
c. - 140,76 lei
d. – 177,8 lei
e. + 48,9 lei
ANS: C

Nr. Valoare (Ron)
crt INDICATORI Simbol Baza Curenta
.
1. Cifra de afaceri în preþuri de CA   qv p
vanzare 5.500 5.800
2. Cheltuieli aferente cifrei de  qvC
afaceri 4.900 5.200
3. Indicele costurilor I C
1/ 0
– 115%
4. Indicele preþurilor medii de I1p/ 0
vanzare – 135%
Determinati influenta structurii cifrei de afaceri asupra cheltuielilor la 1000 lei cifrã de
afaceri:
a. +5,7 lei
b. –68,77 lei
c. +161,6 lei
d. –230,38 lei
e. +155,9 lei
ANS: C
130.
Analizati cheltuielilor la 1000 lei CA pe baza indicatorilor:
Nr. Indicatori SIMBOL VALOARE
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri în preturi de vanzare qv p 4.500 5.500
2. Cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri  qvc 3.200 3.600
3. Volumul efectiv al productiei vândute în:
• preturile prevãzute  qv p 0
– 4.900
• costurile prevãzute  qv c 1 0
– 3.100
4. Indicele preturilor IP – 1,35
Nivelul influenþei preþului mediu de vanzare dat de:

• influentei inflatiei;
• influenta pretului de vanzare exclusiv inflatia; a fost de:
a. –164,02 lei / +95,01 lei

b. –69,01 lei / +164,02 lei
c. +164,02 lei / –90,5 lei
d. –147,47 lei / –56,56 lei
e. –69,01 lei / +56,56 lei
ANS: A
Nr. INDICATORI SIMBOL VALOARE (RON)

crt. BAZA CURENTA
2 Fondul de salarii FS 75.000 102.000
3 Numãrul mediu de salariaþi N 40 50
Nivelul influentei salariului mediu anual asupra:

· fondului de salarii la 1000 lei venituri de exploatare;
· profitului din exploatare al firmei;
a fost de:
a. +9 lei / –8.100 lei

b. –37 lei / +33.300 lei
c. +37 lei / –8.100 lei
d. –18 lei / +810 lei
e. –9 lei / +8.100 lei
ANS: A

crt. BAZA CURENTA
2 Nr. mediu de salariaþi N 50 60
3 Fondul de salarii FS 75.000 102.000
Nivelul influenþei productivitatii anuale a muncii asupra:

· fondului de salarii la 1000 lei venituri de exploatare;
· profitului din exploatare al firmei;
a fost de:
a. –45 lei / –50.000 lei

b. –37 lei / +33.300 lei
c. +37 lei / +45.000 lei
d. –50 lei / +45.000 lei
e. –50 lei / +33.300 lei
ANS: D

crt. BAZA CURENTA
1 Cheltuielile salariale CS 1.300 1.400
3 Numãrul mediu de salariati N 250 225
Nivelul influenþei productivitatii medii anuale asupra:

· cheltuielilor salariale la 1000 lei cifrã de afaceri;
· profitului aferent cifrei de afaceri a firmei;
a fost de:
a. +4.200 lei/–1.895 lei

b. –4.423 lei/+230 lei
c. +234 lei/–4.423 lei
d. +234 lei/–1.895 lei
e. 189 lei/+4.423 lei
ANS: C
134. Analizati influenta amortizãrii asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1.000 lei cifrã de afaceri
pe baza urmãtorului tabel:
INDICATORI Simbol VALOARE (RON)
Baza Curenta
2. Cheltuieli cu amortizarea A 2.445 1.480
3. Cota medie de amortizare C 14% 12%
4. Valoarea medie anualã a F 17.790 12.310
mijloacelor fixe
Nivelul influentei valorii anuale a mijloacelor fixe si nivelul influentei cotei medii de amortizare
a fost de:
a. –13,2 / –3
b. –14 / –4
c. +4 / –14
d. +10 / –2
e. –12 / +14
ANS: B
Indicatori Simbol VALOARE

Baza Curenta
1. Cifra de afaceri CA   q V p 4.400 7.200
2. Cheltuieli aferente cifrei de q V C
afaceri 2.700 5.100
3. Productia vândutã în perioada
curentã în:
• preturile bazei q V1 P0
• în costurile bazei – 5.500
q V1 C0 – 3.200
Determinati influenta structurii productiei asupra:

• cheltuielilor la 1.000 lei cifrã de afaceri;
• profitului aferent cifrei de afaceri;
a. +32 lei / +210 lei

b. –32 lei / +229 lei
c. –30 lei / +2.300 lei
d. +3.000 lei / –230 lei
e. –302 lei / –230 lei
ANS: B
136. Pe baza datelor:

ACTIVITATE Cheltuieli Venituri
Exploatare 600 750 800 1000
Financiarã 100 140 50 30
Exceptionalã 100 110 150 170
Total 800 1.000 1.000 1.200
Determinati:
• influenta structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor la 1.000 lei venituri totale.
• influenta structurii veniturilor totale asupra profitului firmei.

a. –29,1 lei / +39,6 lei;
b. +30,9 lei / +37 lei;
c. –31 lei / +37 lei;
d. +31 lei / –42 lei;
e. –31,0 lei / –37,0 lei.
ANS: C

crt. activitãþii Baza Curenta Baza Curenta
1. Exploatare 30.600 35.000 36.000 40.000
2. Financiarã 3.000 2.800 3.500 3.200
3. Exceptionalã 2.200 2.000 2.500 2.300
Total 35.200 39.800 42.000 45.500
Calculati influenta modificarii ratei de eficientã a cheltuielilor pe categorii de venituri asupra

ratei medii de eficientã a cheltuielilor totale, care a fost de:
a. 23 lei
b. 73 lei
c. 39 lei
d. 37 lei
e. 46 lei
ANS: A

PRODUS Productia fizicã Pretul de vanzare
A 600 800 8 10
B 500 300 5 6
Coeficientul mediu de sortiment ( K ) si coeficientul mediu de structurã ( K ST) au urmatoarele
valori:
a. 0,81 / 0,99
b. 0,89 / 0,81
c. 0,90 / 0,80
d. 0,92 / 0,89
e. 0,91 / 0,94
ANS: C
139. Se dau urmãtorii indicatori:
Produs VALOARE (RON)

BAZÃ CURENTÃ
A 38.000 42.000
B 27.000 22.000
C 31.000 28.000
Total 96.000 92.000
Coeficientul mediu de sortiment si coeficientul mediu de structurã iau urmatoarele valori:
a. 0,90 / 0,89
b. 0,92 / 0,92
c. 0,92 / 0,94
d. 0,93 / 0,92
e. 0,95 / 0,85
ANS: C
140. Se dau urmãtorii indicatori:

crt. BAZA CURENTA
2 Productia exercitiului Pex 150.000 180.000
3 Consumurile intermediare M 30.000 45.000
4 Fondul total de munca (ore) Tmc 192.000 186.000
Cu ajutorul analizei factoriale a valorii adãugate arãtati influenta exercitatã de modificarea

numãrului de salariati asupra fondului total de timp de munca si a timpului mediu de munca
pe salariat care a fost de:
a. 21.005 lei / 24.250 lei

b. – 27.002 lei / 23.252 lei
c. + 27.015 lei / 23.025lei
d. + 27.220 lei / 25.251lei
e. – 15.014 lei / 30.202 lei
ANS: B
141. Dacã o firmã este caracterizatã prin urmãtorii indicatori:

crt. BAZÃ CURENTÃ
1 Numãrul mediu de salariati N 40 32
2 Productia marfã fabricatã Pf 1.500 1.600
4 Valoarea medie a mijloacelor fixe, F 90 140
din care:
5 Mijloace fixe productive (active) Fa 81 112
Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri, determinaþi influenta modificarii gradului de

înzestrare tehnicã a firmei asupra cifrei de afaceri, a cãrei valoare a fost de:
a. 1007,66
b. 1073,91
c. 1776,67
d. 1000,07
e. 1076,67
ANS: E
142. Dacã o firmã este caracterizatã prin urmãtorii indicatori:

crt. BAZÃ CURENTÃ
2 Productia marfã fabricatã Pf 150.000 160.000
Arãtaþi influenta gradului de valorificare a productiei marfã fabricate asupra cifrei de afaceri,
a cãrei valoare a fost de:
a. 1.225
b. 1.600
c. 600
d. 2.260
e. 1.625
ANS: B
143. Valoarea adaugata a un ei firme reprezinta __ __ prin valorificarea resurselor tehnice,

umane, financiare, provenite de la terti.
a. bogatia creata;
b. avutia nationala;
c. amortizarea valorii;
d. performanta firmei;
e. capacitatea firmei.
ANS: A
144. Cifra de afaceri reprezinta volumul total al __ __ evaluate la pretul pietei intr-o perioada
determinata.
a. produselor finite;
b. afacerilor firmei;
c. valorii stocurilor;
d. productiei exercitiului;
e. consumurilor intermediare.
ANS: B
145. Productia fizica reprezinta totalitatea __ de __ rezultate din activitatea productiva care pot fi
puse în circuitul economic.
a. valorilor de productie;
b. modificarea productiei stocate;
c. valorilor de recalculat;
d. valorilor de intrebuintare;
e. obligatiilor de contractat.
ANS: D
146. Rata de rentabilitate este o marime ce exprima gradul în care __ in ansamblul sau, aduce __
.
a. firma/valori
b. capitalul/profit
c. cifra de afaceri/costuri
d. venitul/cheltuieli
e. managerul/credite
ANS: B
147. Rata rentabilitatii financiare este definita ca raport intre __ si __ in calitatea lor de surse de
finantare.
a. rezultatul exploatarii/active
b. profitul brut/activul total
c. profit/capitaluri
d. profitul cifrei de afaceri/cifra de afaceri
e. profitul brut/datorii
ANS: C
148. In conceptia patrimoniala fondul de rulment exprima in marime absoluta __ unei firme (pe
termen scurt).
a. solvabilitatea
b. bonitatea
c. lichiditatea
d. insolvabilitatea
e. indatorarea
ANS: C
149. In conceptia functionalã fondul de rulment se defineºte ca:

a. fond de rulment
b. fond de bonitate
c. fond de rulment net global
d. fond de indatorare
e. fond global al firmei
ANS: C
150. Lichiditatea reprezinta proprietatea __ __ de a se transforma in __:

a. firmei mari/profit
b. elementelor patrimoniale/bani
c. activelor circulante/valori
d. datoriilor firmei/credite
e. obligaþiilor firmei/fonduri
ANS: B
151. Indicele cifrei de afaceri ICA = 105%; indicele numarului de salariati I N = 108%; indicele gradului de
valorificare a productiei marfa fabricate I GV = 101%; indicele gradului de înzestrare tehnica a muncii I z
= 94%; atunci însemna:
a. scade productivitatea muncii, creşte eficienţa utilizării fondurilor fixe, dar se reduce stocul
de produse finite;
b. creste cifra de afaceri, nr. de salariati şi scade eficienta utilizării fondurilor fixe;
c. creste CA nr. de salariati (N), gradul de valorificare al productiei marfa şi stocul de
produse finite;
d. scade productivitatea muncii, gradul de înzestrare tehnica a muncii, ponderea fondurilor
fixe active si randamentul utilizarii fondurilor active.
ANS: A
152. Dacă IPex = 108% (Pex – productia exercitiului); IPf = 115% (Pf – productia marfa);
ICA = 120% (CA – cifra de afaceri), atunci:
a. a scazut stocul de productie neterminata si a crescut stocul de produse finite;
b. cresc stocurile de productie neterminata si de produse finite;
c. scad stocurile de produse finite si stocurile de produtie în curs de executie;
d. cresc stocurile de productie neterminata si scade consumul intern.
ANS: C
153. Dacă IPex= 102% (Pex – productia exercitiului); IPf = 107% (Pf – productia marfa);
IVA = 94% (VA – valoarea adaugata), atunci:
a. cresc stocurile de productie neterminata, de produse finite si vanzarile;
b. cresc cheltuielile materiale şi scade stocul de productie neterminata;
c. creste gradul de valorificare al resurselor materiale;
d. scad socul de produse finite si cresc stocurile de productie neterminata.
ANS: D
N
154. Indicele nr. de salariati I = 95%;
W
Indicele productivitatii I = 98%;
GV
Indicele gradului de valorificare a Pf; I = 96%,
IW(z) = 99% - indicele gradului de înzestrare tehnica a muncii
a. a crescut CA si eficienta utilizarii mijloacelor fixe, dar s-a redus stocul de produse finite;
b. a scazut CA şi a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;
c. a scazut productivitatea muncii, a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe, şi s-a redus
d. a scazut productivitatea muncii, eficienta utilizarii mijloacelor fixe şi stocul de produse
finite;
e. a scazut CA şi eficienta utilizarii mijloacelor fixe, dar a crescut stocul de produse finite.
ANS: E
155. Raportul dintre F a F exprima:

a. gradul de înzestrare tehnica;
b. randamentul productiv al mijloacelor fixe active;
c. ponderea mijloacelor fixe active;
d. productivitatea muncii.
ANS: C
156. Daca în analiza firmei IPf  IPex :
a. cresc stocurile de produse finite;

b. cresc stocurile de produse în curs de executie şi imobilizata;
c. cresc cheltuielile cu tertii;
d. scad stocurile de productie în curs de executie.
ANS: B
157. Dacă ICA = 112%; IPf = 107%;IPex = 102%
a. au crescut stocurile de produse finite;

b. au scazut stocurile de produse finite si cele în curs de executie;
c. au crescut stocurile de productie neterminata;
d. au scazut stocurile de productie neterminata, dar au crescut stocurile de produse finite.
ANS: B
158. Daca IN = 103%; IPf = 101%; ICA = 97% înseamna ca:
a. a crescut productivitatea muncii si stocul de produse finite;

b. a crescut Wmc si a scazut stocul de produse finite;
c. a scazut productivitatea muncii si a crescut stocul de produse finite;
d. a scazut Wmc si stocul de produse finite;
e. a scazut CA si stocul de produse finite.
ANS: C
159. Daca ICA = 97%; IN = 102%; IGV = 98%; Iz = 103%, atunci:
a. a crescut Wmc, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;
b. a scazut Wmc si eficienta utilizarii mijloacelor fixe , a crescut stocul de produse finite;
c. a scazut productivitatea muncii, a crescut randamentul utilizarii mijloacelor fixe şi stocul
de produse finite;
d. a crescut Wmc si Rp, dar a scazut stocul de productie imobilizata;
e.
a scazut CA, W mc , dar a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe.
ANS: B
160. Care dintre urmatoarele elemente se include în valoarea adaugata:

1. cheltuieli cu salariile;
2. cheltuieli cu serviciile telefonice;
3. profitul;
4 valoarea marfurilor vandute;
5. costul marfurilor vandute.
Alegeti varianta curenta:
a. (1; 3)
b. (2, 4)
c. (2, 5)
d. (3, 4)
ANS: A
161. Valoarea adaugata este influentata de urmatorii factori directi in ordine:

a. Volumul fizic al productiei, pretul de vanzare si cheltuielile materiale pe produs;
b. Vvolumul fizic al productiei, structura productiei, costul pe produs şi pretul de vanzare;
c. Volumul fizic al productiei, structura productiei si valoarea adaugata la 1 leu Pex pe produs;
d. Productia exercitiului, valoarea adaugata medie la 1 leu productie a exercitiului;
e. Structura productiei, pretul de vanzare, numarul mediu de salariati.
Alegeti variantele:
a. A(a, c)
b. B(c, d)
c. C(b, e)
d. D(a, d)
ANS: B
162. Influenta cu semnul ,,-“ a modificarii structurii productiei exercitiului asupra VA presupune:
a. scaderea VA pe produse;
b. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie, mai mare decat media
VA pe firma;
c. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mica decat media
VA pe firma;
d. cresterea VA totale;
e. cresterea ponderii sortimentelor cu o cota mai mare de valoare adaugata la 1 leu productie
decat media pe (intreprindere) firma.
ANS: B
VA Pex
163. Daca I  I (productia exercitiului) reflecta:
a. o crestere a profitului;
b. o scadere a ponderii consumurilor intermediare provenite de la terti in productia exercitiului;
c. o crestere a cheltuielilor materiale cu tertii;
d. o scadere a productivitatii muncii;
e. o crestere a ponderii produselor cu VA pe produs mai mare decat media pe firma.
Alegeti varianta:
a. A(b, e)
b. B(a, b)
c. C(c, d)
d. D(b, d)
ANS: A
164. Se dau urmatorii indicatori:

crt. Baza Curenta
2 Productia fabricata Pf 438.000 455.000
4 Valoarea adaugata VA 240.000 250.000
Alegeti relatia corecta dintre indicatori:

a. IVA  ICA si IPf  IPex;
b. ICA  IPf si IPf  IVA;
c. IPf  IPex si IVA  ICA;
d. ICA  IPf si IVA  IPex;
e. ICA  IPex si IPex  IVA
ANS: D
165. Se cunosc următorii indicatori:
Nr. Indicatori Simbol Valoare (lei)

crt. Baza Curenta
1 Nr. mediu salariati N 80 62
3 Consumuri intermediare M 30.000 45.000
4 Fond total de timp de munca Tmc 192.000 186.000
Cu analiza factoriala a valorii adaugate aratati influenta exercitata de modificarea:
- nr. mediu de salariati;
- timpul mediu lucrat pe salariat asupra fondului total de timp de munca:
a. 21.000 lei/24.250;
b. –27.000 lei/23.250 lei;
c. +27.000 lei/+23.000 lei;
d. +27.200 lei/+25.250 lei;
e. –15.000 lei/+30.200 lei.
ANS: B
166. Caracterizarea realizarii programului de fabricatie se poate face cu modele ce au la baza:

a. indicii individuali de indeplinire a planului de productie;
b. coeficientul de exploatare;
c. coeficientul de sortiment;
d. coeficientul de nomenclator;
e. coeficientul mediu de calitate.
a. A(a, c, d)
b. B(a, b, e)
c. C(b, d, e)
d. D(a, c, e)
ANS: A
167. Determinarea carui coeficient are la baza principiul necompensarii:

a. coeficientul mediu de calitate;
b. coeficientul mediu de structura;
d. coeficientul mediu de nomenclator.
ANS: C
168. Daca coeficientul de sortiment K = 1 si coeficientul de structura K ST  1, atunci:

b. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportii diferite;
c. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment;
d. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele mari, mai puţin la
cele mici.
ANS: B
169. Coeficientul mediu de sortiment, calculat pentru o firma ce realizeaza şi 5 produse poate avea
urmatoarele sensuri:
a. K = 1,4 arata depasirea volumului productiei la toate sortimentele;

b. K = 0 arata nerealizarea volumului productiei la cel putin un sortiment;
c. K = 0,8 arata nerealizarea volumului productiei la cel putin un sortiment;
d. K = 1 arata realizarea şi depasirea volumului productiei la toate sortimentele;
e. K = - 0,5 arata nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele.
a. A(a, e)
b. B(b, d)
c. C(c, e)
d. D(c, d)
ANS: D
170. Din analiza unei firme se stie:

 qp
K = 1; K ST= 0,87, I1 / 0  103% , atunci:
a. programul de fabricatie a fost realizat si chiar depasit la toate sortimentele, in proportii

diferite;
b. productia realizata corspunde productiei planificata;
c. programul de fabricatie nu s-a realizat la un sortiment sau la mai multe;
d. productia nu a fost realizata la nici un produs, in aceeasi proportie;
e. productia a fost realizata si depasita, dar cel putin un produs nu s-a realizat.
ANS: A
171. Din analiza unei firme se stie:

  90%
qp
K = 0,87; K ST= 1, I , atunci:
a. productia a fost realizata si depasita la toate produsele in proportii diferite;

b. productia nu s-a realizat la nici un sortiment, in aceeasi proportie;
c. productia nu s-a realizat la cel puţin un produs, dar a fost depasita la celelalate;
d. productia nu s-a realizat pe total si pe sortimente;
e. productia realizata este mai mare decat cea programata.
ANS: B
172. Daca IN = 96%; IPf = 105%; ICA = 132%; IF = 95% înseamna ca:
a. a crescut productivitatea muncii si gradul de valorificare al productiei marfa fabricate;

b. a crescut gradul de inzestrare tehnica a muncii;
c. a scazut productivitatea muncii si a crescut gradul de valorificare al productiei marfa
fabricate
d. a scazut productivitatea muncii si dinamica nr. mediu de salariati;
e. a scazut gradul de valorificare al productiei marfa fabricate si eficienta folosirii
mijloacelor fixe.
ANS: A
Pex
173. Dacă I = 110% (Pex – productia exercitiului); ICA = 107% (CA-cifra de afaceri);
IVA = 107% (VA – valoarea adaugata), atunci:
a. a crescut ponderea consumurilor intermediare si s-a redus stocul de produse finite la
sfarsitul perioadei;
b. a crscut stocul de produse finite si se reduc stocurile de productie neterminata.
c. scad stocurile de produse finite si se reduc consumurile intermediare.
d. creste gradul de valorificare al resurselor materiale ;
e. cresc cheltuielile materiale si stocurile de produse finite.
ANS: A
174. O firma are in productie in anul 2010 , 4 produse. Dar pentru anul 2011 isi propune sa produca
5 produse si sa-si schimbe structura de fabricatie.:
ANU STRUCTURA PRODUSELOR TOTAL
L
A B C D E
2006 085 0.07 0.05 0.03 - 1
2007 0.3 0.26 0.21 0.15 0.08 1
Calculati coeficientul GINI-STRUCK(CG) si coeficientul HERFINDHAL(CH )pentru anul
2006.
a. 0.2/0.23
b. 0.8/0.2306
c. 0.8/0.7308
d. 0.7/0.832
e. 0.3/0.81
ANS: C
175. O firma are in productie in anul 2010 , 4 produse. Dar pentru anul 2011 isi propune sa produca
5 produse si sa-si schimbe structura de fabricatie.:
ANU STRUCTURA PRODUSELOR TOTAL
L
A B C D E
2006 085 0.07 0.05 0.03 - 1
2007 0.3 0.26 0.21 0.15 0.08 1
Calculati coeficientul GINI-STRUCK(CG) si coeficientul HERFINDHAL(CH )pentru anul
2007.
a. 0.1956/0.2306
b. 0.2/0.8
c. 0.2/0.7781
d. 0.8/0.7308
e. 0.022/0.2306
ANS: A
NUMERIC RESPONSE
1. Daca o firma este caracterizata prin urmatorii indicatori:

Nr. INDICATORI SIMBOL PERIOADA DE PERIOADA
crt. BAZA(mil. lei) CURENTA(mil. lei)
1 Nr. mediu de salariati N 40 50
2 Productia marfa fabricata Pf 22.200 26.920
Aratati influenta gradului de valorificare a productiei marfa fabricate asupra cifrei de afaceri,
a carei valoare a fost de:
Nota.
Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal, daca nu se specifica altceva.
Nu se scrie unitatea de masura sau alte semne specifice.
Pentru mai multe valori folositi separatorul / si respectati ordinea cerintelor.
Pentru calcule inexacte se lucreaza cu 4 zecimale.
ANS:
3230

Aratati influenta modificarii productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri, a carei valoare a
fost de:
Nota.
ANS:
7803

Aratati influenta modificarii numarului mediu de salariati asupra cifrei de afaceri, a carei
valoare a fost de:
Nota.
ANS:
10425

4 Valoarea medie a 90 140
mijloacelor fixe, din care:
5 Mijloace fixe 81 112
productive(active)
Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri,determinati influenta modificarii gradului de

inzestrare tehnica a firmei asupra cifrei de afaceri, a carei valoare a fost de:
Nota.
ANS:
435

productive(active)
Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri,determinati influenta modificarii ponderii

mijloacelor fixe active in mijloacele fixe asupra cifrei de afaceri, a carei valoare a fost de:
Nota.
ANS:
246
-246,3

productive(active)
Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri,determinati influenta randamentului

mijloacelor fixe active asupra cifrei de afaceri, a carei valoare a fost de:
Nota.
ANS:
450

Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri (in raport cu cantitatile vindute si cu preturile
de vinzare) sa se determine influenta modificarii productivitatii medii anuale calculata pe
baza cifrei de afaceri, a carei valoare a fost de:
Nota.
Pentru mai multe valori folositi separatorul /si respectati ordinea cerintelor.
ANS:
4120

2 Fondul de timp de 96.000 88.000
munca(ore)
Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri determinati influenta timpului mediu de

munca pe salariat asupra productivitatii medii anuale, a carei valoare a fost de:
Nota.
ANS:
92

munca(ore)
Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri determinati influenta modificarii

productivitatii medii orare a muncii asupra productivitatii medii anuale, a carei valoare a fost
de:
Nota.
ANS:
167

crt. BAZA (mil. lei) CURENTA (mil. lei)
2 Consumurile M 1. 500 2. 570
intermediare
cu ajutorul analizei factoriale a VA calculati marimea influentei modificarii productiei

exercitiului asupra valorii adaugate, care a fost de:
Nota.
ANS:
9475

2 Consumurile M 2. 220 3.780
intermediare
cu ajutorul analizei factoriale a valorii adaugate calculati marimea influentei modificarii valorii
adaugate medii la 1 leu productie a exercitiului, care a fost in valoare de:
Nota.
ANS:
630

2 Consumurile M 400 600
intermediare
3 Fondul total de munca Tmc 280.000 270.000
(ore)
cu analiza factoriala a valorii adaugate, calculati marimea influentei modificarii fondului de

timp de munca asupra valorii adaugate, care a fost în valoare de:
Nota.
ANS:
393

2 Consumurile M 400 600
intermediare
(ore)
cu ajutorul analizei factoriale a valorii adaugate, calculati marimea influentei modificarii

productivitatii medii orare, care a fost în valoare de:
Nota.
ANS:
10239
14. Se dau urmatorii indicatori:

2 Consumurile M 1.078 1. 650
intermediare
(ore)
4 Nr mediu de salariati N 35 32
cu ajutorul analizei factoriale a valorii adaugate, calculati marimea influentei modificarii nr.
mediu de salariati , care a fost în valoare de:
Nota.
ANS:
1756
1755
-1756
15.
Se dau urmatorii indicatori:
2 Consumurile M 1.078 1. 650
intermediare
(ore)
4 Nr mediu de salariati N 35 31
cu ajutorul analizei factoriale a valorii adaugate, calculati marimea influentei modificarii

timpului mediu de munca pe salariat, care a fost în valoare de:
Nota.
ANS:
1296
-1296
1295
-1295
16. În analiza profitului aferent cifrei de afaceri, cunoastem urmãtorii indicatori:

- mil. lei -
Nr. Indicatori Simbol Perioada analizatã
crt. Baza Curenta
în preþuri de
vanzare
2. Costuri  qvc 10.660 12.740
aferente cifrei
de afaceri
al preþurilor de
vanzare
PCACA  qv 
Influenta modificarii volumului fizic al productiei asupra cifrei de afaceri este de:
Nota.
ANS:
854
17. În analiza profitului aferent cifrei de afaceri, cunoastem urmãtorii indicatori:

- mil. lei -
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri  qvp 21.920 31 500
în preþuri de
vanzare
2. Costuri  qvc 12.056 16.740
aferente cifrei
de afaceri
al preþurilor de
vanzare
CA  p 
PCA
Influenta modificarii pretului mediu de vanzare asupra cifrei de afaceri este de:
Nota.
ANS:
2363
2362
2362,5
18. Pentru analiza profitului aferent cifrei de afaceri cunoaºtem indicatorii:

- mil. lei -
crt. Baza Curenta
în preþuri de
vanzare
2. Cheltuieli  qvc 590 840
aferente cifrei
de afaceri
3. Indicele mediu I\p 110%
al costurilor de
vanzare
4. Indicele mediu IC 110%
al costurilor de
vanzare
Se cere:
Mãrimea absolutã a influentei structurii productiei vândute asupra profitului mediu la 1 leu CA
a fost de :
Nota.
ANS:
23
22,3
-22

- mil. lei -
crt. Baza Curenta
în preþuri de
vanzare
al preþurilor de
vanzare
Calculaþi cifra de afaceri recalculatã în preturile de vanzare ale perioadei de bazã:
Nota.
ANS:
50000
20. Analizati rentabilitatea ciclului de exploatare cu urmãtorii indicatori:

- mil lei -
Nr. Indicatori Simbo Perioada analizatã
crt. l Prevãzutã Realizatã
Influenta veniturilor de exploatare asupra rezultatului exploatãrii a fost de:
Nota.
ANS:
2892
2891,7

- mil lei -
Nr. Indicatori Simbo Perioada analizatã
crt. l Prevãzutã Realizatã
munca (ore)
Influenta fondul total de timp de munca asupra rezultatului exploatarii a fost de:
Nota.
ANS:
138
-138
137,6
-137,6

- mil. lei-
crt. Prevãzutã Realizatã
munca (ore)
Influenta productivitatii medii orare asupra rezultatului exploatarii a fost de:
Nota.
ANS:
25
+25
24

- mil. lei -
Nr. Indicatori Perioada analizatã
crt. Prevãzutã Realizatã
1. Venituri de exploatare 8.750 10.200
2. Cheltuieli de exploatare 7.950 8.200
Influenta profitului mediu la 1 leu venituri de exploatare asupra rezultatului exploatãrii a fost
de:
Nota.
ANS:
1067
1068
+1068

- mil. lei –
crt activitãþii Baza Curenta Baza Curenta
.
1. Exploatare 350 370 420 480
2. Financiarã 30 28 35 32
3. Exceptionalã 22 20 25 23
Total 402 418 480 535
Influenta modificarii structurii veniturilor asupra ratei medii de eficientã a cheltuielilor totale,
a fost de: (valoarea numericã cu o zecimalã rotunjitã la prima zecimalã si separatã cu
virgulã)
Nota.
ANS:
0,7
-0.7
-0,7

crt activitãtii Baza Curenta Baza Curenta
.
1. Exploatare 350 370 420 480
Total 402 418 480 535
Se cere:
Influenta modificarii ratei de eficientã a cheltuielilor pe categorii de venituri asupra ratei
medii de eficientã a cheltuielilor totale, a fost de:
Nota.
ANS:
55
-55

- mil. lei –
crt activitãtii Baza Curenta Baza Curenta
.
1. Exploatare 300 350 360 400
Total 352 398 420 455
Determinati marimea modificarii profitului brut al exercitiului datorita modificarii ratei de

eficienta a cheltuielilor pe categorii de venituri.
Nota.
ANS:
16999801
16999800

crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri în  qvp 5.600 6.500
preþuri de vanzare
2. Cheltuieli totale  qvc 4.000 4.200
aferente cifrei de
afaceri
3. Volumul efectiv al  qv p
1 0
- 4.300
productiei în preturile
bazei
4. Volumul efectiv al  qv c
1 0
- 2.800
productiei în costurile
bazei
Se cere:
Influenta modificarii structurii productiei vândute asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifrã de
afaceri, a fost de:
Nota.
ANS:
63
-63

crt. analizatã
Baza Curent
a
1. Cifra de afaceri în preþuri de  qvp 5.600 6.500
vanzare
2. Cheltuieli totale aferente  qvc 4.000 4.200
cifrei de afaceri
3. Volumul efectiv al productiei  qv p 1 0
- 4.300
în preturile bazei
4. Volumul efectiv al productiei  qv c 1 0
- 2.800
în costurile bazei
Se cere:
Influenta modificarii preturilor medii de vanzare, asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifrã de
afaceri, a fost de:
Nota.
ANS:
220
-220
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri în preþuri de  qvp 5.600 6.500
vanzare
2. Cheltuieli totale aferente cifrei qvc 3.500 3.600
de afaceri
3. Volumul efectiv al productiei în  qv1p0 - 3.100
preturile bazei
4. Volumul efectiv al productiei în  qv1c0 - 3.300
costurile bazei
Se cere:
Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1 000 lei cifrã de afaceri, a fost
de:
Nota.
ANS:
46

- mil. lei –
crt. Baza Curenta
2. Cheltuieli cu A 2.550 4.500
amortizarea
Modificarea cifrei de afaceri a influentat cheltuielile cu amortizarea la 1 000 lei cifrã de afaceri
cu o valoare de:
Nota.
ANS:
6
-6

crt. Baza Curenta
2. Cheltuieli cu A 3.000 5.000
amortizarea
Modificarea amortizãrii a avut o valoare de … lei asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1 000

lei cifrã de afaceri.
Nota.
ANS:
31
32. Analizati productia fizicã a firmei pe baza indicatorilor:
Denumire Valoarea productiei

produs (mil. lei)
 qv p0 0  qv p
1 2
A 3.000 4.200
B 2.200 2.000
C 3.500 3.100
Caracterizati realizarea programului de productie cu ajutorul indicilor individuali de îndeplinire
i 1q/ 0
a programelor de fabricatie pe sortimente si indicele de grup pe total produse
I qvp
1/ 0
(treceti valorile numerice cu o zecimalã rotunjite normal si separate prin virgulã).

Nota.
ANS:
1,4/0,9/0,9/1,1
1,4/0,9/0,9/1
33. Analizati producþia fizicã a firmei pe baza indicatorilor:

produs (mil. lei)
 qv p 0 0  qv p 1 2
A 3.000 4.200
B 2.200 2.000
C 3.500 3.100
Caracterizaþi realizarea programului de producþie cu coeficientul mediu de sortiment ( K )
(treceti valorile numerice cu o zecimalã rotunjite normal si separate prin virgulã).:
Nota.
ANS:
0,9

produs (mil. lei)
 qv p0 0  qv p
1 2
A 3.000 4.200
B 2.200 2.000
C 3.500 3.100
Caracterizati realizarea programului de productie cu coeficientul de nomenclator (Kn)
Nota.
ANS:
0,3

produs (mil. lei)
 qv p 0 0  qv p
1 2
A 3.000 4.200
B 2.200 2.300
C 3.500 3.200
Caracterizati structura productiei cu coeficientul mediu de structurã ( K ST )
(treceti valorile numerice cu o zecimalã rotunjite normal si separate prin virgulã) .
Nota.
ANS:
0,9

produs (mil. lei)
 qv p 0 0  qv p
1 2
A 3.000 4.200
B 2.200 2.600
C 3.500 3.200
Caracterizati productia fizicã a firmei cu coeficientul mediu de sortiment ( K ) ºi cu
coeficientul mediu de structurã ( K ST )

Nota.
ANS:
0,97/0,92
37. Analizati pragul de rentabilitate al unei firme pe baza urmãtoarelor date:
Nr. Indicatori Simbol Valoare

crt. (mil. lei)
1. Cifra de afaceri CA 10.500
2. Cheltuieli variabile Cv 8.200
aferente cifrei de
afaceri
3. Cheltuieli fixe aferente Cf 1.600
cifrei de afaceri
Determinati:
-valoarea CAcr = ?
-pragul de rentabilitate s-a atins în a … zi a anului(T=365 zile).
Nota.
ANS:
7306/254
7305/253
38. Analizati pragul de rentabilitate al unei firme pe baza urmãtoarelor date:

Nr. Indicatori Simbol Valoare
crt. (mil. lei)
1. Cifra de afaceri CA 9.200
2. Cheltuieli variabile Cv 7.100
aferente cifrei de
afaceri
3. Cheltuieli fixe aferente Cf 1.400
cifrei de afaceri
Astfel valoarea cifrei de afaceri criticã a fost de CA cr = …, iar indicele de siguranþã ISIG (%)=
…(T=365 zile)
Nota.
ANS:
6133/33
6132/33

crt
.
2. Creditori 6.000
3. Împrumuturi pe termen 2.200
scurt
lung
Calculaþi rata globala de indatorare care a fost de: …. (treceti valorile numerice cu o
zecimalã rotunjite normal si separate prin virgulã).
Nota.
ANS:
0.5
0,5

crt.
2. Creditori 6.000
3. Împrumuturi pe termen scurt 2.200
4. Împrumuturi pe termen lung 6.800
Calculati rata de autofinantare a activelor care a fost de: …

Nota.
ANS:
0,5
0.5

crt
.
2. Creditori 6.000
scurt
lung
Calculati rata autonomiei financiare a firmei care a fost de: …(treceti valorile numerice
cu o zecimalã rotunjite normal si separate prin virgulã).
Nota.
ANS:
0,7
0.7
0,6

crt
.
2. Creditori 5.900
3. Împrumuturi pe termen scurt 900
4. Împrumuturi pe termen lung 1.700
Calculati rata solvabilitatii patrimonialecare a fost de: …(treceti valorile numerice cu o

zecimalã rotunjite normal si separate prin virgulã).
Nota.
ANS:
0,8
0,85
0,9
- mii lei –
crt. Baza Curenta
1. Cifra de afaceri CA 1 500 1 900
2. Soldul mediu al activelor AC 850 1.150
circulante
Arãtati mãrimea influentei soldului mediu al activelor circulante asupra vitezei de rotatie a
activelor circulante (unde T = 360 zile) care a fost de:
Nota.
ANS:
56
57

- mii lei –
crt. Baza Curenta
2. Soldul mediu al activelor AC 750 1.150
circulante
Arãtati mãrimea influentei cifrei de afaceri asupra vitezei de rotatie a activelor circulante
(unde T = 360 zile) care a fost de:
Nota.
ANS:
21

- mii lei –
crt. Baza Curenta
2. Stocuri medii St 700 900
Calculati influenta modificarii stocurilor medii asupra duratei în zile a unei rotatii, unde T =
360, care a fost de:
Nota.
ANS:
40

crt. Baza Curenta
2. Creante medii CT 300 600
Calculati influenta modificarii soldului mediu al creantelor asupra vitezei de rotatie a activelor
circulate pentru un T = 360, a fost de:
Nota.
ANS:
64
63.5

crt. Baza Curenta
1. Capital propriu Kpr 70.00 100.000
0
2. Datorii pe termen mediu si lung DTML 15.00 30.000
0
3. Active imobilizate Ai 50.00 62.000
0
Determinati modificarea procentualã a fondului de rulment (FR) din perioada curentã, a fost
de:
Nota.
ANS:
94
48. Analizati utilizarea intensivã a fortei de munca pe baza urmatorilor indicatori:

crt. Baza Curenta
1. Productia marfã fabricatã Q 8.700 11.250
2. Numãrul mediu de N 40 32
persoane
3. Fond total de timp de TZ 85.000 56.640
munca (zile-om)
Determinati influenta modificarii productivitatii medii zilnice asupra productiei marfã, care a
fost de:
Nota.
ANS:
5449
5448

crt. Baza Curenta
1. Cheltuieli fixe totale CF 1.500 2.600
2. Cheltuieli variabile totale CV 9.500 12.500
3. Venituri de exploatare Ve 14.000 18.000
Pragul de rentabilitate al activitãtii de exploatare în perioada de bazã si cea curentã a fost

de:
Nota.
ANS:
4667/8508
50. Calculati coeficientul de volatilitate (CV) în cele douã perioade pe baza datelor:

crt. Baza Curenta
1. Venituri de exploatare Ve 14.000 18.000
2. Venitul de exploatare critic Vecr 4.667 8.508
Determinati
- CV0 = ?;
- CV1 = ?.
Nota.
ANS:
200/112
51.
Se cunosc urmatoarele date:
PRODUS Productia fizicã Pretul de vanzare
A 600 800 8 10
B 500 300 5 6
Determinati coeficientul mediu de sortiment si coeficientul mediu de structurã.
Notã.
Rãspunsul este o valoare numericã cu o zecimalã (separatã de întreg prin virgulã si rotunjitã
normal).
Separati cele 2 valori prin semnul / fãrã spatii între ele.
Nu puneti unitãti de mãsurã sau alte semne.
Respectati ordinea ceritelor.
ANS:
0,9/0,8
52. Pe baza datelor:

ACTIVITATE Cheltuieli Venituri
Exploatare 600 750 800 1000
Financiarã 100 140 50 30
Excepþionalã 100 110 150 170
Total 800 1.000 1.000 1.200
Determinati:
• influenta structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor la 1.000 lei venituri totale.
• influenta structurii veniturilor totale asupra profitului total.
Notã:
Rãspunsul este o valoare numericã intreaga rotunjita normal.
Puneti semnul expresiei in fata valorii numerice.
Nu puneti unitãti de mãsurã sau alte semne.
Separati valorile cu semnul / fãrã spatii.
ANS:
-31/+37
31/37
30/37
53.
Indicatori VALOARE
Baza Curenta
1. Cifra de afaceri 4.400 7.200
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 2.700 5.100
3. Productia vândutã în perioada curentã în:
• preturile bazei - 5.500
• costurile bazei - 3.200
Determinati influenta structurii productiei asupra:
• cheltuielilor la 1.000 lei cifrã de afaceri ;
• profitului aferent cifrei de afaceri;
Notã.
Rãspunsul este o valoare numericã întreagã rotunjitã normal.
Numai dacã semnul e minus se trece în fata valorii, dar nu se pun unitãti de mãsurã sau alte
semne.
Valorile se separã prin semnul /
ANS:
-32/230
32/229
32/230
-32/229
54.
Indicatori VALOARE
Baza Curenta
1. Cifra de afaceri 620 1.500
2. Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 500 750
3. Volumul efectiv al productiei în:
• preturile bazei - 890
• costurile bazei - 710
Determinati influenta:
* volumului productiei asupra: profitul aferent cifrei de afaceri;
* a structurii productiei asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.
Notã.
Rezultatul numeric se va trece respectând ordinea cerintelor astfel:
- prima cerinta este o cifra numerica întreaga;
- cea de-a doua cerinta este o valoare numerica cu o zecimala (despartita de
intreg prin vigula si rotunjita normal la prima zecimala).
Separati valorile cu semnul / fãrã spatii sau unitate de mãsurã. Respectati
ordinea cerintelor
.Pentru calcule inexacte se lucreaza cu 4 zecimale.
ANS:
52/1,4
52/1.4
55.
Se cunosc urmatoarele date:
Produs Cantitate Pret de vanzare Cost unitar Cheltuieli fixe

A 2.000 5 4 1.000
B 4.000 7 5 2.000
Determinati:
• pragul de rentabilitate al firmei;
• flexibilitatea absolutã.
Notã.
Rãspunsul este o valoare numericã întreagã, rotunjitã normal.
Separati valorile cu semnul / si le scrieti fãrã spatii sau unitãti de mãsurã.
Respectati ordinea cerintelor.
ANS:
8824/29176
8769/29231
56.
Se cunosc urmatoarele date din bilantul financiar al unei firme ,,X”:
ACTIV PASIV
1. Active imobilizate 1.000 1. Capital propriu 800
2. Active circulante 2.800 2. Datorii 3.000
• stocuri 1.100 • pe termen mediu si lung 600
• creante 1.300 • pe termen scurt din care: 2.400
• disponibilitãti 400 - datorii de exploatare 1.600
- datorii financiare 800
curente
Total 3.800 3.800
Determinati:
- fondul de rulment;
- nevoia de fond de rulment.
Notã.
Rãspunsul este o valoare numericã întreagã.
Separati valorile prin semnul / fãrã spatii sau unitãti de mãsurã.
ANS:
400/800

munca(ore)
Cu ajutorul analizei factoriale a cifrei de afaceri determinati influenta modificarii

productivitatii medii orare a muncii asupra productivitatii medii anuale, a carei valoare a fost
de:
Nota.
ANS:
484
483
58. O firma are in productie in anul 2010 , 4 produse. Dar pentru anul 2011 isi propune sa
produca 5 produse si sa-si schimbe structura de fabricatie.:
ANUL STRUCTURA PRODUSELOR TOTAL
A B C D E
2006 085 0.07 0.05 0.03 - 1
2007 0.3 0.26 0.21 0.15 0.08 1
Calculati coeficientul GINI-STRUCK(CG) si coeficientul HERFINDHAL(CH )pentru anul 2010.
Nota.
Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal cu doua zecimale (separati
intregul de zecimale prin virgula) .
Pentru mai multe valori folositi separatorul /
ANS:
0,8/0,73
0,80/0723
0,80/0,7306
59. O firma are in productie in anul 2010 , 4 produse. Dar pentru anul 2011 isi propune sa
produca 5 produse si sa-si schimbe structura de fabricatie.:
ANUL STRUCTURA PRODUSELOR TOTAL
A B C D E
2006 085 0.07 0.05 0.03 - 1
2007 0.4 0.3 0.15 0.11 0.04 1
Calculati coeficientul GINI-STRUCK(CG) si coeficientul HERFINDHAL(CH )pentru anul 2011.
Nota.
Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal cu doua zecimale (separati
intregul de zecimale prin virgula) .
ANS:
0,20/0,23
0,19/0,23
0,1956/0,2307
60. O firma care produce 2 articole si le desface in 2 zone diferite, se prezinta astfel:
PIATA DE VANZARILE PROPRII VANZARILE TOTALE
DESFACERE PERD.BAZA PERD.CURENTA PERD.BAZA PERD.CURENTA
P1 150 315 1250 3400
P2 260 480 3100 5600
TOTAL 410 795 4350 9000
Cu ajutorul analizei cotei de piata determinati marimea influientei vanzarilor totale asupra
vanzarilor proprii.
Nota.
Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal .
ANS:
439
438,5
P1 150 315 1250 3400
P2 260 480 3100 5600
TOTAL 410 795 4350 9000
Cu ajutorul analizei cotei de piata determinati marimea influientei structurii vanzarilor totale
si a cotelor de piata proprii ale firmei asupra vanzarilor proprii ale firmei.
Nota.
ANS:
30/84
29/83
29.7/83.7
P1 150 315 1250 3400
P2 260 480 3100 5600
TOTAL 410 795 4350 9000
Cu ajutorul analizei cotei de piata determinati marimea influientei vanzarilor totale si cotei
globale de piata asupra vanzarilor proprii ale firmei.
Nota.
ANS:
439/54
438/54
+439/-54

Ana 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ana 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza economico financiara 2011 (1)

1. Reducerea ponderii cheltuielilor materiale inseamna:

2. Tipurile de analiza care se refera la criteriile de studiere a fenomenelor:

a. cantitativa; calitativa; previzionala;

3. Utilizarea substituirilor in lant impune asezarea factorilor in relatiile de cauzalitate in

a. factori de structura, calitativi , tehnici, cantitativi;;

4. Analiza diagnostic-financiar presupune:

6. Productia obtinuta si destinata livrarii (produse finite, semifabricate, lucrari si servicii

a. productivitatea medie anuala a muncii;

8. Veniturile financiare si cele exceptionale se includ in calculul:

a. productiei fizice in cote diferite;

a. gradul de valorificare al productiei marfa.

a. cresc stocurile de produse finite;

a. scad stocurile de productie imobilizata;

15. Daca se inregistreaza o crestere a valorii adaugate, atunci se inregistreaza:

a. o scadere o consumurilor intermediare.

a. au crescut stocurile de produse finite si cele de productie neterminata;

a. au crescut stocurile de productie neterminata si a scazut stocul de produse finite;

18. Valoarea adaugata se poate calcula prin metoda sintetica ca fiind:

23. Daca coeficientul de structura si coeficientul de sortiment , atunci:

a. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment, dar în aceeasi proportie;

24. Daca coeficientul de sortiment , iar coeficientul de structura , atunci:

a. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%;

25. Daca coeficientul de sortiment , iar coeficientul de structura , atunci:

a. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele;

26. Daca coeficientul de sortiment si coeficientul de structura , atunci:

a. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%;

29. Expresia qv1p0, reprezinta:

30. Rata rentabilitatii economice se poate calcula cu formula:

31. Rata rentabilitatii economice se poate analiza în functie de urmatorii factori:

32. Rezultatul exploatarii se calculeaza astfel:

33. Rezultatul curent al exerciţiului financiar reprezintă:

35. Costul marginal este definit ca fiind:

38. Trezoreria neta se calculeaza pe baza relatiei:

39. Patrimoniul net se poate calcula si prin metoda aditiva astfel:

/ 0  106%; I1 / 0  96%; I1 / 0  103%; inseamna ca:

a. s-a redus numarul de personal, au crescut productivitatea si costurile;

43. Flexibilitatea absoluta a firmei se poate calcula ca:

46. Activele circulante curente se stabilesc scazand din activele circulante:

47. In analiza factoriala a marjei comerciale putem folosi modelul:

48. Analiza factoriala a rezultatului exploatarii se face cu urmatorul model:

49. Profitul mediu la 1 leu venituri de exploatare se poate calcula cu formula:

50. Putem analiza influenta veniturilor de exploatare în functie de urmãtorii factori:

51. Analiza factoriala a profitului brut se poate face cu modelul:

Alegeti varianta corecta:

Alegeti varianta corecta:

53. În analiza factoriala rata rentabilitatii economice are ca factori de gradul I:

54. Factorii de gradul I ce influienteaza modificarea ratei rentabilitatii economice sunt:

Alegeti varianta corecta:

Alegeti varianta corectã:

59. Analiza echilibrului financiar se poate face cu urmatoarele rate:

60. Indicatorul durata de imobilizare a creantelor (Dcr) se poate calcula:

61. Daca notam cu:

Alegeti varianta corecta:

62. Daca notam:

63. Analiza utilizarii intensive a mijloacelor fixe se face cu indicatorii:

65. Esential in analiza economica este a lua in considerare relatiile:

a. factori cu actiune directa;

a. diviziunea si descompunerea rezultatelor;

69. Indicatorul care dimensioneaza intreaga activitate a firmei cuprinde:

70. Cifra de afaceri este influentata in evolutia ei de:

73. Raportul dintre valoarea adaugata si cifra de afaceri evidentiaza:

74. In calculul cifrei de afaceri se includ: