Analiza Eco Finmultiple Choise 2 - Intreb.156

MG, an III, sem II, Analiza economico-financiara(2010)
MG_Analiza economico-financiara
MULTIPLE CHOICE
1. Pentru aplicarea metodei substituirilor in lant, asezarea factorilor in relatiile de cauzalitate se face in
urmatoarea ordine:
a. factorii de structura, cantitativi, calitativi

b. factorii cantitativi, de structura, calitativi
c. factorii calitativi, de structura, cantitativi
d. factorii de structura, calitativi, cantitativi
e. factorii cantitativi, calitativi, de structura
ANS: B PTS: 1 DIF: 2
2. Gradul de utilizare a capacitatii de productie pentru o intreprindere se afla prin:
a. raportul intre numarul de salariati si capacitatea de productie

b. raportul intre cifra de afaceri si valoarea activelor
c. raportul intre cifra de afaceri si capacitatea de productie
d. raportul intre capacitatea de productie si pasive
e. raportul intre productia realizata si capacitatea de productie
ANS: E PTS: 1 DIF: 2
3. Produsul intre pretul de vanzare fara TVA si cantitatea de produse vandute se mai numeste si:
a. productie livrata si neincasata

b. productie neterminata
c. cifra de afaceri realizata
d. cifra de afaceri nerealizata
e. productia marfa fabricata
ANS: C PTS: 1 DIF: 2
4. Daca indicele cifrei de afaceri este 105% iar indicele cheltuielilor aferente cifrei de afaceri este 103%,
rezulta:
a. o crestere a rezultatului cifrei de afaceri

b. o reducere a rezultatului aferent cifrei de afaceri
c. o reducere a valorii adaugate
d. o reducere a productiei marfa fabricate
e. o crestere a a productiei marfa fabricate
ANS: A PTS: 1 DIF: 2
5. Daca indicele numarului de personal este 92%, indicele productivitatii muncii este 106%, iar indicele
cifrei de afaceri este 100,2%:
a. au crescut productivitatea muncii si gradul de valorificare a productiei exercitiului si a

scazut numarul de personal
b. au scazut numarul de personal si gradul de valorificare a productiei exercitiului si a crescut
productivitatea muncii
c. au crescut productivitatea muncii st gradul de valorificare a productiei exercitiului
d. au scazut gradul valorificare a productiei exercitiului si productivitatii muncii
e. a scazut productia exercitiului si au crescut productivitatea muncii si gradul de valorificare
a productiei exercitiului
6. Daca indicele productiei exercitiului este 102%, indicele productiei marfa este 106% si indicele cifrei
de afaceri este 108%, atunci:
a. s-au redus stocurile de productie in curs de executie si stocurile de produse finite

b. au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite
c. au crescut stocurile de productie neterminata si au crescut cele de produse finite
d. a scazut stocul de productie neterminata si a crescut cel de produse finite
e. au crescut vanzarile si stocurile de productie neterminata si produse finite
7. Daca indicele productiei exercitiului este 108% si indicele cheltuielilor cu materialele este 106%,
rezulta:
a. reducerea cheltuielilor cu personalul

b. cresterea ponderii cheltuielilor cu materialele
c. reducerea ponderii cheltuielilor cu materialele si sporirea valorii adaugate
d. cresterea ponderii cheltuielilor in total venituri
e. reducerea cheltuielilor in toal venituri
8. Daca indicele productiei exercitiului este 100%, indicele productiei marfa este 104% si indicele valorii
adaugate este 98%, rezulta ca:
a. au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite

b. au crescut stocurile de productie neterminata si a scazut stocul de produse finite
c. a scazut stocul de productie neterminata si au crescut cheltuielile materiale
d. au crescut vanzarile si stocurile de productie neterminata si produse finite
e. s-au redus stocurile de productie neterminata si produse finite
9. Daca indicele numarului de personal este 95%, indicele productivitatii muncii este 105%, iar indicele
cifrei de afaceri este 112%, rezulta:
a. cresterea gradului de inzestrare a fortei de munca si a gradului de valorificare a productiei

b. cresterea productivitatii muncii, scaderea gradului de inzestrare a muncii si a gradului de
valorificare a productiei
c. cresterea productivitatii muncii si a gradului de valorificare a productiei
d. cresterea gradului de valorificare a productiei si scaderea productivitatii muncii
e. cresterea gradului de inzestrare a muncii si scaderea gradului de valorificare a productiei
10. Daca indicele productiei exercitiului este 105%, indicele valorii adugate este 108% si indicele
productivitatii muncii este 97%, atunci:
a. a crescut numarul de personal si s-a redus ponderea cheltuielilor materiale
b. a scazut numarul de personal si s-a redus ponderea cheltuielilor materiale
c. a scazut productivitatea muncii si a crescut ponderea cheltuielilor materiale
d. a crescut productivitatea muncii si s-a redus numarul de personal
e. a scazut numarul de personal si productivitatea muncii
11. Daca Vp reprezinta vanzarile proprii ale unui produs, iar V reprezinta vanzarile totale de pe piata ale
acelui produs, atunci raportul Vp/V reprezinta:
a. gradul de valorificare a productiei

b. cota globala de piata
c. profitul brut
d. stocurile de produs
e. nevoia de fond de rulment
12. Urmatoarea relatie: t1 (sh1 – sh0), unde t = timpul consumat pe unitate de produs si sh = salariul mediu
orar, reprezinta:
a. scaderea cheltuielilor cu salariile

b. influenta productivitatii muncii asupra cheltuielilor cu salariile pe unitatea de produs
c. influenta salariului mediu orar asupra cheltuielilor cu salariile pe unitatea de produs
d. cresterea cheltuielilor salariale
e. modificarea costului pe unitatea de produs
13.
Influenta cu semnul plus a pretului de vanzare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri
semnifica:
a. scaderea costurilor pe produse

b. cresterea costurilor pe produse
c. scaderea pretului de vanzare
d. cresterea pretului de vanzare
e. cresterea cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri
14. Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifica odata cu modificarea volumului de activitate astfel:
a. cresc odata cu cresterea volumului de activitate

b. scad odata cu cresterea volumului de activitate
c. scad odata cu reducerea volumului de activitate
d. cresc odata cu reducerea ponderii produselor stocate
e. au un caracter relativ constant
15. Raportul dintre cifra de afaceri si valoarea productiei marfa fabricate exprima:
a. modificarile de productivitate
b. modificarile intervenite in stocurile de produse finite
c. cresterea datoriilor la furnizori
d. modificarile intervenite in stocurile de materii prime
e. modificarile intervenite in stocurile de consumabile
16. La calculul cifrei de afaceri veniturile financiare si cele exceptionale:
a. se includ neaparat
b. se includ in cote diferite
c. se includ doar veniturile financiare
d. se includ doar veniturile exceptionale
e. nu se includ
17. Daca indicele productiei exercitiului este 102%, indicele valorii adaugate ete de 105% si indicele
numarului de personal este 96%, rezulta:
a. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii cheltuielilor materiale

b. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii cheltuielilor materiale
c. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii cheltuielilor materiale
d. cresterea productivitatii muncii si cresterea ponderii cheltuielilor materiale
e. scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii
18. Daca indicele productiei exercitiului este 104%, indicele productiei marfa este 108% si indicele cifrei
de afaceri este 110%, atunci:
a. s-au redus stocurile de productie in curs de executie si stocurile de produse finite

b. au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite
c. au crescut stocurile de productie neterminata si au crescut cele de produse finite
d. a scazut stocul de productie neterminata si a crescut cel de produse finite
e. au crescut vanzarile si stocurile de productie neterminata si produse finite
19. Daca indicele productiei exercitiului este 107%, indicele valorii adaugate este 110% si indicele
numarului de personal este 101%, rezulta:
a. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii cheltuielilor materiale

b. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii cheltuielilor materiale
c. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii cheltuielilor materiale
d. cresterea productivitatii muncii si cresterea ponderii cheltuielilor materiale
20.
Indicele numarului mediu de salariati = 95%; indicele productiei exercitiului = 110%;
indicele cifrei de afaceri = 120%.
Rezulta:
a. cresterea gradului de inzestrare a fortei de munca
b. cresterea productivitatii muncii
c. scaderea gradului de valorificare a productiei exercitiului
d. cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului
e. cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului si a productivitatii
muncii
21.
Influenta modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de „+
100.000 mii lei”. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:
a. cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare

decat media valorii adaugate la 1 leu productie pe intreprindere
b. scaderea valorii adaugate pe produs
c. cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata unitara mai mica fata de media
valorii adaugate pe intreprindere
d. cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata unitara mai mare decat media
e. scaderea ponderii produsului cu valoare adaugata la 1 leu productie sub media
efectiva pe intreprindere
22. Indicele cifrei de afaceri este de 97%, iar indicele stocurilor de produse finite 120%. Aceasta
situatie are urmatoarea semnificatie:
a. cresterea stocurilor si incetinirea vitezei de rotatie a acestora

b. cresterea stocurilor prin accelerarea vitezei de rotatie a acestora
c. cresterea volumului de activitate a intreprinderii si o sporire a stocurilor
d. cresterea stocurilor ca urmare a supraaprovizionarii cu materii prime
e. cresterea volumului vanzarilor prin reducerea de produse finite
23. Influenta cu semnul minus a pretului de vanzare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifra de
afaceri semnifica:
a. scaderea cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri

e. cresterea volumului productiei vandute
ANS: D PTS: 1 DIF: 2
24. Daca indicele productiei fizice (cantitatii) este 95%, indicele consumului specific este 93% si
indicele cheltuielilor cu materialele este 87%, rezulta ca:
a. s-a redus cantitatea fabricata si pretul materialelor

b. s-a redus cantitatea fabricata, consumul specific si a crescut pretul materialelor
c. a crescut cantitatea fabricata si consumul specific
d. s-a redus consumul specific si pretul materialelor
e. s-a redus cantitatea fabricata, consumul specific si pretul materialelor
25. Daca intre elementele fenomenului studiat exista relatii de tip determinist de natura sumei
si/sau a diferentei, atunci pentru analiza cantitativa se foloseste metoda:
a. calitativa
b. substituirilor in lant
c. cumulativa
d. exaustiva
e. balantiera
26. Raportul dintre valoarea adaugata si valoarea productiei exercitiului evidentiaza:
a. reducerea numarului de salariati

b. cresterea cheltuielilor de intretinere
c. reducere/cresterea stocurilor de produse finite
d. reducere/cresterea ponderii cheltuielilor materiale
e. modificarea pretului de vanzare cu amanuntul
27. In cazul unei societati pe actiuni, intr-un interval de timp dat, se considera caafiind o situatie
normala daca indicele cifrei de afaceri fata de indicele productiei marfa fabricate este:
a. mai mare sau egal

b. mai mic
c. egal
d. de trei ori mai mic
e. mai mic sau egal
28.
Influenta modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de –
100 mil. lei. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:
a. cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata unitara mai mare decat media
b. cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata unitara mai mica decat media
c. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie sub media pe
intreprindere
d. cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mica decat
media valorii adaugate la 1 leu productie pe intreprindere
e. scaderea valorii adaugate pe produse
29. Cresterea costurilor pe unitatea de produs are ca efect:
a. cresterea ratei rentabilitatii economice

b. reducerea cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri
c. cresterea profitului aferent cifrei de afaceri
d. reducerea profitului aferent cifrei de afaceri
e. cresterea ratei rentabilitatii comerciale
30.
Indicele fondului de salarii = 97%;
Indicele salariului mediu = 103%;
Indicele productivitatii muncii = 105%.
Rezulta ca:
a. s-a redus numarul de personal si nu s-au modificat cheltuielile cu salariile la 1000

lei cifra de afaceri
b. s-au redus numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de
afaceri
c. a crescut numarul de personal si s-au redus cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra
de afaceri
d. s-a redus numarul de personal si au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra
de afaceri
e. au crescut numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri
31. Daca indicele productiei exercitiului este 108% si indicele consumurilor interne este 106%,
aceasta reprezinta:
a. reducerea cheltuielilor cu personalul

b. cresterea ponderii consumurilor intermediare (a cumpararilor)
c. reducerea ponderii consumurilor intermediare si sporirea valorii adaugate
d. cresterea ponderii cheltuielilor in total venituri
e. reducerea ponderii cheltuielilor in total venituri
32. Daca din productia globala a exercitiului se scad consumurile intermediare respectiv
cheltuielile cu materialele, atunci se obtine:
a. taxa pe valoarea adaugata

b. profitul net
c. profitul brut
d. valoarea adaugata
e. cifra de afaceri
33.
Indicele productiei exercitiului (Qe) = 10%; indicele valorii adaugate (Qa) = 109%;
indicele numarului de personal (Ns) = 95%.
Aceasta inseamna:
a. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare

(cumpararilor)
b. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare
(cumpararilor)
c. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare
(cumpararilor)
d. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare
(cumpararilor)
34.
Influenta cu semnul plus a modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii
adaugate presupune:
a. cresterea valorii adaugate totale

b. scaderea valorii adaugate pe produse
c. cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare
decat media valorii adaugate pe intreprindere
d. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mica decat
media valorii adaugate pe intreprindere
e. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decat
media valorii adaugate pe intreprindere
35. Raportul intre cifra de afaceri si productia exercitiului se numeste:
a. stocul de productie
b. gradul de valorificare a productiei
c. gradul de valorificare a cifrei de afaceri
d. cota globala de piata
e. productivitatea muncii
36.
Cheltuielile variabile totale se modifica odata cu modificarea volumului de activitate
astfel:
a. cresc odata cu cresterea volumului de activitate

b. scad odata cu cresterea volumului de activitate
c. scad odata reducerea ponderii produselor stocate
d. cresc odata cu reducerea volumului de activitate
e. au un caracter relativ constant
37.
Pe baza relatiei: se determina:
a. influenta numarului de salariati asupra cifrei de afaceri

b. influenta gradului de inzestrare a fortei de munca asupra cifrei de afaceri
c. influenta randamentului mijloacelor fixe productive asupra cifrei de afaceri
d. influenta gradului de valorificare a productiei marfa asupra cifrei de afaceri
e. influenta productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri
38. In cazul unei societati pe actiuni, intr-un interval de timp dat, se considera ca fiind o situatie
normala daca indicele productiei marf fabricate fata de indicele productiei exercitiului este:
a. mai mic sau egal

b. egal
c. mai mare
d. mai mic
e. mai mare sau mic, dar nu egal
39.
Modificarea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri cu „– y lei” semnifica:
a. scaderea vanzarilor cu „y” lei

b. sporirea eficientei cheltuielilor firmei
c. scaderea preturilor unitare de vanzare cu „y” lei
d. reducerea eficientei cheltuielilor firmei
e. cresterea costurilor unitare cu „y” lei
40.
Indicele cifrei de afaceri este de 95%, iar indicele stocurilor de produse finite 115%.
Aceasta situatie semnifica:
a. cresterea stocurilor prin accelerarea vitezei de rotatie a acestora

b. cresterea volumului de activitate a intreprinderii si o sporire a stocurilor
c. cresterea stocurilor ca urmare a supraaprovizionarii cu materii prime
d. cresterea stocurilor si incetinirea vitezei de rotatie a acestora
e. cresterea volumului vanzarilor prin reducerea stocurilor de produse finite
41.
Influenta modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de +
500 mil. lei. Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:
a. scaderea valorii adaugate pe produse

b. cresterea valorii adaugate pe produse
c. cresterea ponderii produselor cu valoare adaugara la 1 leu productie mai mare
decat media valorii adaugate la 1 leu productie pe intreprindere
d. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decat
media pe intreprindere
e. cresterea consumurilor intermediare pe produse
42. In cazul unei societati pe actiuni, intr-un interval de timp dat, se considera ca fiind o situatie
normala daca indicele valorii adaugate fata de indicele productiei exercitiului este:
a. mai mare sau mai mic, dar nu egal

b. egal
c. mai mic sau egal
d. mai mic
e. mai mare
43. Daca indicele numarului mediu de salariati este 95%, indicele valorii medii anuale a activelor
fixe este 104%, indicele productiei exercitiului este 106% si indicele cifrei de afaceri este
109%, rezulta:
a. cresterea gradului de inzestrare tehnica a fortei de munca, a productivitatii muncii

si a gradului de valorificare a productiei exercitiului
b. cresterea productivitatii muncii si scaderea gradului de inzestrare tehnica a muncii
si a gradului de valorificare a productiei exercitiului
c. cresterea productivitatii muncii si a gradului de inzestrare tehnica a fortei de munca
si scaderea gradului de valorificare a produciei exercitiului
d. cresterea gradului de valorificare a productiei exercitiului si scaderea
productivitatii muncii
e. sporirea gradului de inzestrare tehnica a fortei de munca si scaderea gradului de
valorificare a productiei exercitiului
44. In cazul unei societati comerciale, raportul intre vanzarile proprii ale unui produs si totalul
vanzarilor aceluiasi produs pe o piata oarecare reprezinta:
a. cota de TVA
b. cota globala de piata
c. cota de participare la profit
d. cota de piata neacoperita
e. cota de vanzari neonorate
45. Daca influenta structurii vanzarilor asupra profitului este de +20000 mii lei, atunci rezulta:
a. cresterea rentabilitatii pe produs

b. cresterea ponderii produselor la care rentabilitatea este mai mare decat media pe
intreprindere
c. reducerea costului pe produs
d. cresterea ponderii produselor pentru care costul este mai mare decat media pe
intreprindere
e. mentinerea structurii veniturilor
46. Daca indicele valorii medii a mijloacelor fixe este 102%, indicele cifrei de afaceri la 1000 lei
mijloace fixe este 103% si indicele rezultatului din exploatare este 107%, rezulta ca:
a. au crescut valoarea mijloacelor fixe si costul productiei

b. au crescut eficienta mijloacelor fixe si costul productiei
c. a crescut eficienta mijloacelor fixe si s-a redus costul productiei
d. au scazut eficienta mijloacelor fixe si costul productiei
e. s-au redus valoarea mijloacelor fixe si costul productiei
47. Raportul intre productia marfa fabricata si numarul mediu de salariati se numeste:
a. randamentul muncii
b. salariu mediu pentru un salariat
c. productivitatea muncii
d. eficienta activelor fixe
e. randamentul activelor circulante
48. Cifra de afaceri reprezinta:
a. veniturile din exploatare si financiare

b. suma totala a veniturilor din vanzarea marfurilor si produselor intr-o perioada
determinata
c. suma totala a veniturilor din prestari de servicii
d. productia livrata din activitatea de baza
e. suma banilor rulati prin cont
49. In cazul analizei factoriale a cheltuielilor variabile la 1000lei cifra de afaceri, factorii de
influenta sunt in aceasta ordine:
a. pretul de vanzare, costul pe produs, structura productiei vandute

b. costul pe produs, pretul de vanzare, structura productiei vandute
c. structura productiei vandute, pretul de vanzare, costul pe produs
d. structura productiei vandute, costul pe produs, pretul de vanzare
e. pretul de vanzare, structura productiei vandute, costul pe produs
50. Daca indicele fondului de salarii este 108%, indicele salariului mediu este 104% si indicele
cheltuielilor cu salariile la 1000lei cifra de afaceri este 96%:
a. a crescut numarul de personal si productivitatea muncii intr-un ritm superior

salariului mediu
b. s-a redus numarul de personal si a crescut productivitatea muncii intr-un ritm
superior salariului mediu
c. s-au redus numarul de personal si productivitatea muncii
d. a crescut numarul de personal si salariul mediu intr-un ritm superior productivitatii
muncii
e. s-a redus numarul de personal si a crescut salariul mediu intr-un ritm superior
productivitatii muncii
51.
Indicele cifrei de afaceri = 110%; indicele numarului de personal = 80%; indicele
productiei marfa fabricata = 105%.
Rezulta:
a. cresterea gradului de valorificare a productiei marfa si a productivitatii muncii

b. scaderea productivitatii muncii si cresterea gradului de valorificare a productiei
marfa
c. sporirea gradului de inzestrare a muncii si scaderea gradului de valorificare a
productiei marfa
d. cresterea gradului de inzestrare a fortei de munca si a gradului de valorificare a
productiei marfa
e. cresterea productivitatii muncii, scaderea gradului de inzestrare a muncii si a
gradului de valorificare a productiei
52.
Pe baza relatiei valoare adaugata/cifra de afaceri se determina:
a. contributia factorului uman la formarea cifrei de afaceri

b. gradul de folosire a capacitatii de productie
c. contributia factorului uman la formarea valorii adaugate
d. gradul de integrare pe verticala
e. gradul de valorificare a productiei fabricate
53.
Indicele cifrei de afaceri = 106%; indicele obligatiilor (sold mediu) = 112%.
Inseamna:
a. accelerarea vitezei de rotatie a obligatiilor si sporirea valorii acestora
b. accelerarea vitezei de rotatie a obligatiilor si scaderea acestora
c. cresterea surselor de finantare a investitiilor
d. cresterea obligatiilor si marirea duratei mediei de folosire a surselor atrase
e. cresterea obligatiilor ca urmare a inflatiei
54. Indicele cifrei de afaceri (ICA) = 110%; indicele productiei marfa (I qf) = 105%; indicele pro-
ductiei exercitiului (Iqe) = 102%.
Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:
a. s-au redus stocurile de productie in curs de executie si stocurile de produse finite in

depozit
b. au crescut vanzarile si stocurile de productie neterminata si produse finite
c. a scazut stocul de productie neterminata si a crescut cel de produse finite
d. au crescut stocurile de productie neterminata si a scazut stocul de produse finite
e. au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite
55.
Influenta modificarii structurii productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de „–
500.000 mii lei”.
a. cresterea ponderii produselor cu valoarea adaugata unitara mai mare decat media
b. scaderea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare decat
media valorii adaugate la 1 leu productie pe intreprindere
c. scaderea valorii adaugate pe produs
d. cresterea ponderii produselor cu valoarea adaugara unitara mai mica fata de media
e. scaderea ponderii produselor cu valoarea adaugata la 1 leu productie sub media
programata pe intreprindere
56.
Cifra de afaceri reprezinta:
a. productia livrata din activitatea de baza

b. productia marfa vanduta si incasata din activitatea de baza si alte activitati
c. incasari din vanzari de marfuri si produse
d. suma totala a veniturilor din vanzarea marfurilor si produselor intr-o perioada
determinata
e. veniturile din exploatare
57. Daca indicele veniturilor din exploatare este 106%, indicele rezultatului exploatarii este 108%
si indicele cifrei de afaceri este 109%, rezulta ca:
a. au crescut cifra de afaceri si cheltuielile de exploatare
b. au crescut costurile si ponderea productiei imobilizate
c. a crescut costul si s-a redus ponderea productiei imobilizate
d. s-a redus costul si s-a marit ponderea productiei imobilizate
e. s-au redus costurile si ponderea productiei imobilizate
58. Costul marginal este definit ca fiind:
a. Costul inregistrat la marginea sectiei de productie

b. Costul ultimei unitati de produs produse
c. Profitul unei unitati aditionale dintr-un produs
d. Costul unei unitati aditionale dintr-un produs
e. Amortizarea unei unitati aditionale dintr-un produs
59. Rezultatul exploatarii se afla dupa formula:
a. venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare

b. venituri din exploatare + cheltuieli de exploatare
c. venituri totale – cheltuieli totale
d. venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare + profit brut
e. venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare – amortizare
60. Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri fata de
nivelul prevazut este –18 lei. Aceasta reprezinta o:
a. situatie pozitiva, datorita cresterii preturilor produselor fata de nivelul prevazut

b. situatie negativa, datorita modificarii costurilor unitare in functie de oferta de pe
piata a materiilor prime
c. situatie pozitiva, datorita scaderii costurilor unitare fata de nivelul prevazut
d. situatie negativa, datorita scaderii costurilor unitare la majoritatea produselor fata
de nivelul prevazut
e. situatie pozitiva, datorita cresterii costurilor unitare fata de nivelul prevazut
61.
Valoarea adaugata se defineste ca fiind:
a. plusul de incasari din vanzarile firmei

b. diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile totale
c. cresterea (plusul) de bogatie obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmei
d. volumul total de activitate al firmei
e. diferenta dintre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare
62. Daca coeficientul de sortiment Ks=1 si coeficientul de structura Kst<1 atunci:
a. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%

b. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele, dar in proportii diferite
c. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment
d. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele in proportii
egale
e. programul de fabricatie nu a fost realizat
63. Daca indicele productiei fizice (cantitatii) este 103%, indicele pretului materialelor este 105%
si indicele cheltuielilor cu materialele este 102%, rezulta:
a. reducerea consumului specific si a pretului materialelor

b. cresterea cantitatii fabricate, a consumului specific si a pretului materialelor
c. cresterea cantitatii fabricate, a pretului materialelor si reducere consumului specific
d. reducerea consumului specific, a cantitatii fabricate si a pretului materialelor
e. cresterea consumului specific si a pretului materialelor
64.
Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
fata de nivelul prevazut este de – 20 lei. Aceasta reprezinta:

c. situatie negativa, datorita scaderii costurilor unitare la majoritatea produselor fata
de nivelul prevazut
d. situatie pozitiva, datorita scaderii costurilor unitare fata de nivelul prevazut
65. Valoarea adaugata se defineste ca fiind:
a. cresterea (plusul) de bogatie obtinuta prin activitatea productiva a firmei

b. diferenta dintre veniturile din exploatare si cheltuielile de exploatare
c. volumul total de activitate al firmei
d. diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile totale
e. plusul de incasari din vanzarile firmei
66.
Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mic decat indicele productivitatii
muncii. Aceasta inseamna:
a. consecinte nefavorabile ale utilizarii timpului de munca

b. cresterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor
c. sporirea eficientei utilizarii factorului munca
d. ineficienta consumului de munca vie
e. cresterea cheltuielilor variabilei cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri
67. Daca indicele cifrei de afaceri este 106%, indicele numarului de personal este 96% si indicele
profitului aferent cifrei de afaceri este 103%, rezulta ca:
a. s-a redus numarul de personal, a crescut productivitatea muncii si costurile

b. s-au redus numarul de personal, productivitatea muncii si costurile
c. a crescut numarul de personal, productivitatea muncii si costurile
d. a crescut cifra de afaceri si s-au redus costurile
e. s-a redus productivitatea muncii si costurile
68. Daca intre elementele fenomenului studiat exista relatii de tip determinist de natura produsului
sau a raportului, atunci pentru analiza cantitativa se foloseste metoda:
a. calitativa
b. substituirilor in lant
c. cumulativa
d. exhaustiva
e. balantiera
69. La baza determinarii carui coeficient din analiza economico-financiara sta principiul
necompensarii unor nerealizari la unele sortimente cu depasirile inregistrate la alte sortimente:
a. Ks – coeficientul de sortiment
b. Kst – coeficientul de structura
c. K – coeficientul de exploatare
d. Kn – coeficientul de nomenclatura
e. Kr – coeficientul de ritmicitate
70. Productia obtinuta si destinata livrarii, care cuprinde valoarea produselor finite si a
semifabricatelor destinate vanzarii, valoarea lucrarilor executate si a serviciilor prestate, se
numeste:
a. productia exercitiului
b. productia la terti
c. productia marfa fabricata
d. productia de marfa si servicii
e. productia in curs de livrare
71. Indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mare decat indicele productivitatii muncii.
Aceasta conduce la:
a. cresterea cheltuielilor cu personalul la 1000lei cifra de afaceri si reducerea

profitului
b. reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
c. scaderea ponderii cheltuielilor cu personalul in valoarea adaugata
d. cresterea valorii adaugate
e. cresterea ponderii cheltuielilor cu personalul in cheltuielile de exploatare
72. Daca indicele salariului mediu este mai mic decat indicele productivitatii muncii, rezulta:
a. consecinte nefavorabile ale utilizarii timpului de munca

b. cresterea cheltuielilor de exploatare pe seama salariilor
c. cresterea cheltuilelilor variabile cu salariile la 1000lei cifra de afaceri
d. ineficienta consumului de munca vie
e. sporirea eficientei utilizarii factorului munca
73. Pe baza relatiei “Valoare adaugata / Cifra de afaceri” se determina:
a. contributia factorului uman la formarea cifrei de afaceri

b. contributia factorului uman la formarea valorii adaugate
c. gradul de folosire a capacitatii de productie
d. gradul de integrare pe verticala
e. gradul de valorificare a productiei fabricate
74. Rezultatul curent al exercitiului se afla dupa formula:
a. rezultatul exploatarii - rezultatul financiar

b. profitul brut – profitul net
c. rezultatul exploatarii + rezultatul financiar
d. rezultatul precedent al exercitiului – cota de impozit pe profit
e. rezultatul exploatarii + rezultatul financiar + rezultatul exceptional
75.
Analiza economico-financiara reprezinta un ansamblu de concepte, metode, tehnici,
procedee si instrumente care asigura tratarea informatiilor interne si externe:
a) in vederea formularii unor aprecieri pertinente referitoare la situatia economico-
financiara a unei firme;
b) indentificarea firmelor cu cele mai bune performante economico-financiare de pe
piata.
c) identificarea factorilor, cauzelor si conditiilor care au determinat acea situatie
economica a firmei;
d) identificarea rezervelor interne de imbunatatire a acesteia, din punct de vedere al
utilizarii eficiente a resurselor umane, materiale si financiare.
a. a
b. b
c. a,b
d. a,c,d
e. a,b,c
76.
Functiile analizei economico-financiare:
a) descoperirea si mobilizarea rezervelor interne;
b) intarirea autonomiei economico-financiare si cresterea eficientei economice;
c) diagnoza si reglarea activitatii firmei.
d) analiza pe termen scurt a factorilor de influenta privind principalii indicatori
economici;
e) obtinerea unui set complet de informatii;
a. a,b,e
b. a,b,c
c. b,c,d,e
d. a,b,c,d,e
e. a,e
77.
Etapele procesului de analiza economico-financiara:
a) Delimitarea obiectului analizei care consta in identificarea anumitor fenomene (in
timp, spatiu, metode de evaluare).
b) Determinarea elementelor, factorilor si cauzelor fenomenului cercetat (factori cu
actiune directa, indirecta).
c) Stabilirea relatiilor de conditionare dintre fiecare factor si fenomenul analizat (relatie
cauza-efect).
d) Descoperirea si mobilizarea rezervelor interne;
e) Masurarea (cuantificarea) influentelor factorilor asupra fenomenului analizat.
f) Sinteza rezultatelor analizei - etapa stabilirii concluziilor si aprecierilor asupra
activitatii desfasurate.
a. a,b,c,e,f
b. a,b,c
c. b,d,e
d. a,b
e. a,c,e
78.
Categorii principale de indicatori economico-financiari:
a) indicatori de analiza si sinteza(indicatori de performanta);
b) indicatori ai resurselor (umane, materiale, financiare, informationale);
c) indicatori ai consumului de resurse (indicatori ai cheltuielilor);
d) indicatori de performanta si rezultate (efecte) numiti solduri intermediare de gestiune
(SIG);
e) indicatori de eficienta, calculati sub forma „ratelor” prin raportarea a doi indicatori
exprimati in marime absoluta;
a. b,c,d,e
b. a,b,e
c. b,c,d,e
d. c,d
e. a,e
79.
Principiile metodei substituirilor in lant numita si metoda itinerari sunt:
a) ordonarea factorilor se face dupa factorii cantitativi, factorii de structura,factorii
calitativi;
b)ordonarea se face mai intai dupa factorii calitativi si apoi dupa cei cantitativi si
structura.
c) substituirea se face in ordinea factorilor: cantitativi, de structura, calitativi.
d) un factor substituit ramane substituit pana la final.
a. a,c,d
b. a,b
c. a,c
d. b,c,d
e. a,b,d
80.
Metoda ratelor presupune:
a) rate de structura;
b) rate de eficienta (corelatia efect/efort; efort/efect);
c) rate de echilibru financiar (lichiditate, solvabilitate).
d) rate de stabilire a coeficientilor de semnificatie;
e) rate de stabilire a criteriilor de evaluare a firmei;
a. a,b,c,d
b. a,c,e
c. a,b,c
d. b,c,e
e. b,c,d
81.
Principalele surse de informatii pentru analiza economico-financiara sunt:
a) dupa natura lor: informatii economico-financiare, tehnice, tehnologice, politice,
sociale, juridice, etc.;
b) dupa gradul de accesibilitate: informatii deschise, limitate, inchise (protejate);
c) dupa utilitatea informatiilor si si gradul de actualitate;
d) dupa provenienta: informatii interne, externe;
e) din punct de vedere functional: informatie normativa, efectiva, de stare a
performantelor economico-financiare.
a. a,b,e
b. a,b,c
c. a,b,d,e
d. b,d
e. b,c,d,e
82.
Urmatorii indicatori exprima:
a) Indicatorul - exprima efortul investitional al firmei.
b)Indicatorul exprima fondul total de timp de munca al firmei (ore-om).

c) Indicatorul exprima timpul mediu de munca al unui salariat (ore).
d) Indicatorul - productivitatea medie orara a unui salariat.
e) Indicatorul - gradul de inzestrare tehnica a muncii si exprima efortul

investitional al firmei.
f) Indicatorul - compozitia tehnologica a mijloacelor fixe exprima ponderea

mijloacelor fixe direct productive in totalul mijloacelor fixe.
g) Indicatorul - randamentul mijloacelor fixe direct productive
h) Indicatorul - productivitatea mijloacelor fixe;
a. b,c,d,e,f,g,h
b. a,b,c,d,e,f,g
c. a,b,c,d,e,f,h
d. c,d,e,g,h
e. a,b,c,d
83. Daca o intreprindere a avut in exercitiul financiar anterior raportul intre fondul de
rulment/stocuri=0,50, iar in exercitiul financiar curent acelasi raport este 0,70, acest lucru
semnifica:
a. diminuarea ratei de finantare a stocurilor
b. cresterea ratei de finantare a stocurilor
c. cresterea obligatiilor fata de furnizori
d. diminuarea creantelor
e. scaderea stocurilor fara miscare
84. Daca elementele de activ cresc cu 15%, iar datoriile totale cu 10%, aceasta conduce la:
a. cresterea fondului de rulment

b. cresterea profitului brut
c. cresterea patrimoiului net
d. cresterea nevoii de fond de rulment
e. scaderea profitului brut
85. Rata stocurilor se calculeaza astfel:
a. ca raport intre stoc si pasivul total

b. ca raport intre stocul productiei neterminate si activul total
c. ca raport intre stocul de materii prime si activul total
d. ca raport intre stoc si activul total
e. ca raport intre stocul de produse finite si activul total
86. Trezoreria neta se calculeaza pe baza relatiei:
a. fond de rulment + necesar de fond de rulment

b. trezoreria de activ + trezoreria de pasiv
c. fond de rulment – necesar de fond de rulment
d. fond de rulment – datorii pe termen scurt
e. active totale – datorii totale
87. Daca indicele activelor circulante este 107%, indicele cifrei de afaceri este 112% si indicele
profitului aferent cifrei de afaceri este 108%, rezulta ca:
a. s-a accelerat viteza de rotatie a activelor circulante si a crescut costul de productie

b. s-a accelerat viteza de rotatie a activelor circulante si s-a redus costul de productie
c. s-a incetinit viteza de rotatie a activelor circulante si a crescut costul
d. s-a incetinit viteza de rotatie a activelor circulante si s-a redus costul
e. a crescut cifra de afaceri si s-a incetinit viteza de rotatie a activelor circulante
88. Raportul dintre capitalul permanent si activele imobilizate este supraunitar. Aceasta situatie
are urmatoarea semnificatie:
a. un dezechilibru financiar
b. o incapacitate de plata
c. un risc de insolvabilitate scazut
d. o capacitate de autofinantare sporita
e. un fond de rulment pozitiv
89. Indicele capitalului propriu = 110%; indicele capitalului permanent = 108%; indicele activelor
imobilizate = 115%.
Aceasta semnifica:
a. cresterea ratei rentabilitatii financiare si scaderea fondului de rulment

b. cresterea fondului de rulment si scaderea ratei rentabilitatii financiare
c. reducerea ponderii resurselor proprii in capitalul permanent
d. cresterea ponderii resurselor proprii in capitalul permanent
e. scaderea fondului de rulment si cresterea ponderii surselor proprii in capitalul
permanent
90. Echilibrul financiar se realizeaza atunci cand:
a. trezoreria este pozitiva

b. fondul de rulment este negativ sau zero
c. datoriile pe termen scurt sunt mai mari decat activele circulante
d. trezoreria este negativa sau zero
e. datoriile pe termen mediu si lung sunt mai mici decat activele circulante
91. Nevoia de fond de rulment se calculeaza cu relatia:
a. (Stocuri + creante) – datorii financiare

b. Capital permanent – active circulante
c. (Stocuri + creante) – datorii de exploatare pe termen scurt
d. Capital permanent – datorii financiare
e. Active circulante – datorii de exploatare pe termen scurt
92. Pe baza relatiei: se determina:
a. rata lichiditatii curente

b. rata solvabilitatii generale
c. rata stabilitatii financiare
d. rata indatorarii totale
e. viteza de rotatie a capitalului permanent
93. Indicele cifrei de afaceri este de 140%, iar indicele stocurilor de produse finite 110%. Aceasta
reprezinta:
a. cresterea stocurilor si incetinirea vitezei de rotatie a stocurilor

b. reducerea volumului de activitate, fapt care genereaza sporirea stocurilor
c. cresterea volumului vanzarilor prin reducerea stocurilor
d. cresterea stocurilor ca urmare a supraaprovizionarii
e. cresterea stocurilor si accelerarea vitezei de rotatie a acestora
94. Indicele productiei exercitiului (Qe) = 104%; indicele valorii adaugate (Qa) = 107%; indicele
numarului de personal (Ns) = 98%.
a. scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii

b. sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare
c. scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare
d. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare
e. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare
95. Fondul de rulment poate fi definit astfel:
a. acea parte a surselor permanente ce finanteaza necesitatile permanente

b. acea parte a capitalului propriu care finanteaza activitatea curenta
c. excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe termen lung
d. acea parte a capitalului permanent ce depaseste valoarea activelor imobilizate si
este destinata finantarii activelor circulante
e. acea parte a capitalului propriu care finanteaza activele imobilizate
96. Elementele de activ cresc cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Aceasta conduce la:

b. cresterea nevoii de fond de rulment
c. cresterea profitului brut
d. cresterea patrimoniului net
e. diminuarea profitului brut
97. Solvabilitatea unei firme presupune:
a. capacitatea firmei de a-si achita datoriile la scadenta

b. capacitatea firmei de a-si transforma activele in disponibilitati
c. capacitatea firmei de a-si onora obligatiile fata de stat
d. capacitatea firmei de a plati furnizorii de materiale
e. capacitatea firmei de a-si onora obligatiile bancare
98. Fondul de rulment se calculeaza cu relatia:
a. capital propriu – active circulante

b. capital permanent – active circulante
c. capital permanent – active imobilizate
d. (stocuri + creante) – datorii financiare
e. active circulante – datorii curente
99. Activul total creste cu 15%, iar datoriile totale cu 5%. Aceasta situatie semnifica:

b. cresterea profitului brut
c. cresterea nevoii de fond de rulment
d. diminuarea profitului brut
e. cresterea patrimoniului firmei
a. rata datoriilor
b. gradul de indatorare
c. lichiditatea patrimoniala
d. solvabilitatea imediata
e. solvabilitatea patrimoniala
a. viteza de rotatie a capitalului propriu

b. viteza de rotatie a stocurilor
c. viteza de rotatie a creantelor
d. viteza de rotatie a activelor circulante
e. rata stabilitatii financiare
102. Nevoia de fond de rulment poate fi definita ca fiind:
a. partea din activele circulante care trebuie finantata din fondul de rulment
b. acea parte a capitalului propriu care finanteaza activitatea curenta
c. acea parte a capitalului propriu care finanteaza activele imobilizate
d. acea parte a capitalului permanent ce depaseste valoarea activelor imobilizate si
este destinata finantarii activelor circulante
e. excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe termen lung
103. Daca indicele activelor circulante este 111%, indicele cifrei de afaceri este 115% si indicele
profitului aferent cifrei de afaceri este 119%, atunci:
a. s-a accelerat viteza de rotatie a activelor circulante si a crescut rentabilitatea

costurilor
b. s-a accelerat viteza de rotatie a activelor circulante si s-a redus rentabilitatea
costurilor
c. s-a incetinit viteza de rotatie a activelor circulante si a crescut costul
d. s-a incetinit viteza de rotatie a activelor circulante si s-a redus costul
e. a crescut cifra de afaceri si s-a incetinit viteza de rotatie a activelor circulante
104. Partea din capitalul permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de
exploatare a unei societati comerciale se numeste:
a. credit de lucru
b. fond de rulment
c. nevoia de fond de rulment
d. trezorerie neta
e. capialul propriu
105. Daca o societate pe actiuni a avut in exercitiul financiar anterior raportul intre fondul de
rulment/stocuri=0,80, iar in exercitiul financiar curent acelasi raport este 0,50, acest lucru
inseamna:
a. o diminuare a imprumuturilor
b. o scadere a stocurilor
c. o crestere a ratei de finantare a stocurilor
d. o scadere a obligatiilor
e. o crestere a obligatiilor
106. Influenta cu semnul minus a pretului de vanzare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifra de
afaceri semnifica:
a. scaderea cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri

e. cresterea volumului productiei vandute
107. Daca indicele capitalului propriu este 105%, indicele capitalului permanent este 104% si
indicele activelor imobilizate este 110%, rezulta:

b. scaderea fondului de rulment si cresterea ponderii surselor proprii n capitalul
permanent
c. reducerea fondului de rulment si a ponderii surselor proprii in capitalul permanent
d. cresterea fondului de rulment si scaderea ratei rentabilitatii financiare
e. cresterea ponderii surselor proprii in capitalul permanent
108. Daca indicele capitalului propriu este 115%, indicele capitalului permanent este 112% si
indicele activelor imobilizate este 110%, rezulta:

b. scaderea fondului de rulment si cresterea ponderii surselor proprii in capitalul
permanent
c. reducerea fondului de rulment si a ponderii surselor proprii in capitalul permanent
d. cresterea fondului de rulment si scaderea ratei rentabilitatii financiare
e. cresterea ponderii surselor proprii in capitalul permanent si sporirea fondului de
rulment
109. Indicele fondului de rulment = 106%

Indicele activelor imobilizate = 104%
Indicele capitalului propriu = 108%
Aceasta inseamna ca:
a. a crescut capitalul permanent si s-a redus ponderea imprumuturilor pe termen

mediu si lung
b. s-au redus capitalul permanent si ponderea imprumuturilor pe termen mediu si
lung
c. s-au redus capitalul permanent si ponderea capitalului propriu
d. a crescut fondul de rulment si nevoia de fond de rulment
e. a crescut capitalul permanent si s-a mentinut ponderea datoriilor pe termen mediu
si lung
110. Echilibrul financiar se realizeaza atunci cand:
a. trezoreria este negativa

b. trezoreria este zero
c. trezoreria este pozitiva
d. fondul de rulment este negativ
e. fondul de rulment este zero
a. viteza de rotatie a capitalului permanent

b. rata lichiditatii curente
c. rata solvabilitatii generale
d. rata stabilitatii financiare
e. rata autonomiei financiare
112. Rata stocurilor se calculeaza astfel:
a. ca raport intre stoc si activele circulante

b. ca raport intre stoc si activul total
c. ca raport intre stoc si pasivul total
d. ca raport intre stocul de produse finite si activul total
e. ca raport intre stocul de materii prime si activul total
113. O intreprindere prezinta urmatoarea situatie:

in perioada de baza (P0);
in perioada curenta (P1).
Aceasta situatie semnifica:
a. scaderea stocurilor fara miscare

b. diminuarea creantelor
c. cresterea obligatiilor fata de furnizori
d. diminuarea ratei de finantare a stocurilor
e. cresterea ratei de finantare a stocurilor
114. Pe baza relatiei: , se determina:
a. raportul de imobilizare a creantelor

b. rata datoriilor
c. durata de folosire a surselor atrase
d. raportul creante-obligatii
e. ponderea obligatiilor in totalul datoriilor
115. Raportul dintre capitalul permanent si activele imobilizate este supraunitar. Aceasta situatie
semnifica:
a. un risc de insolvabilitate
b. un dezechilibru financiar
c. degajarea unui fond de rulment pozitiv
d. degajarea unor surse pentru finantarea investitiilor
e. o incapacitate de plata
116. Firma X prezinta urmatoarea situatie:

– in perioada de baza (P0) Fond de rulment/Stocuri = 0,7;
– in perioada curenta (P1) Fond de rulment/Stocuri = 0,9.
a. cresterea datoriilor fata de furnizori

b. majorarea obligatiilor
c. scaderea ratei de finantare a stocurilor
d. insolvabilitatea pe termen scurt a firmei
e. cresterea ratei de finantare a stocurilor
117. Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri fata de
nivelul prevazut este –18 lei. Aceasta reprezinta o:

c. situatie pozitiva, datorita scaderii costurilor unitare fata de nivelul prevazut
d. situatie negativa, datorita scaderii costurilor unitare la majoritatea produselor fata
de nivelul prevazut
118. Proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani defineste notiunea de:
a. solvabilitate patrimoniala
b. lichiditate imediata
c. lichiditate patrimoniala
d. solvabilitate generala
e. credibilitate generala
119. Solvabilitatea unei societati pe actiuni presupune:
a. capacitatea societati pe actiuni de a-si transforma activele in disponibilitati banesti

b. capacitatea societati pe actiuni de a-si onora obligatiile fata de stat
c. capacitatea societati pe actiuni de a-si achita datoriile la scadenta
d. capacitatea firmei de a plati furnizorii de materiale
e. capacitatea firmei de a-si onora obligatiile bancare
120. Echilibrul financiar se analizeaza cu ajutorul indicatorilor;

a. fondul de rulment
b. necesarul de fond de rulment
c. trezoreria neta
d. fondul de rulment, necesarul de fond de rulment si trezoreria neta
e. disponibilul de fond de rulment
121. Pentru realizarea echilibrului financiar rata autonomiei financiare globale trebuie sa fie:
a. mai mare de 50%

b. intre 20% – 50%
c. peste 20%
d. peste 33%
e. intre 33% si 100%
122. Rata finantarii imobilizarilor > 1 semnifica:
a. un dezechilibru financiar
b. un risc de insolvabilitate ridicat
c. o incapacitate de plata
d. degajarea unui fond de rulment pozitiv
e. o incapacitate de autofinantare sporita
123. Gestiunea resurselor umane presupune:

a) analiza dimensiunii si structurii resurselor umane;
b) realizarea integrala si la termen a obiectivului de activitate;
c) obtinerea unor produse si servicii de calitate superioara si competitive pe piata;
d) valorificarea superioara a potentialului resurselor umane.
e) analiza calitativa a resurselor umane;
a. a,b,c
b. a,b,d
c. b,c,d
d. c,d,e
e. a,c
124. Analiza cantitativa a resurselor umane se caracterizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

a) numarul de salariati ;
b) numarul de personal ;
c) numarul mediu de salariati ;
d) numarul mediu de personal ;
e) numarul maxim admisibil de personal ;
a. a,b,c,d,e
b. b,c,d
c. a,b,c
d. a,b,d
e. a,b
125. Analiza mobilitatii si stabilitatii personalului se evidentiaza cu urmatorii indicatori:

a) Iesiri fara aprobarea conducerii;
b) Fondul total de timp de munca;
c) Coeficientul mediu de intrari de personal (Ci);
d) Coeficientul mediu al iesirilor de personal (Ce);
e) Coeficientul fluctuatiei personalului (Cf):
a. a,b
b. a,c
c. b,c,d
d. c,d,e
e. a,d,e
126. Analiza statica si dinamica a timpului de munca se realizeaza cu indicatorii:

a) gradul de programare a fondului de timp calendaristic;
b) gradul de utilizare a fondului de timp calendaristic;
c) gradul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil;
d) gradul de neutilizare a fondului de timp maxim disponibil;
e) gradul de utilizare a duratei medii normale a zilei de lucru;
f) coeficientul mediu de complexitate a lucrarilor;
a. a,b
b. c,d
c. a,b,c,d,e
d. e,f
e. d,e,f
127. Analiza calitativa a resurselor umane se caracterizeaza cu ajutorul urmatorilor indicatori:
a) coeficientul mediu de calificare a personalului

b) dimensiunea si structura personalului;
c) coeficientul mediu de complexitate a lucrarilor executate
d) numarul maxim admisibil de personal;
a. a,b
b. b,c
c. a,d
d. b,c,d
e. a,c
128. Modificarea structurii productiei fabricate ( cu „+”) semnifica:
a. cresterea ponderii produselor a caror productivitate a muncii in perioada luata ca

baza de comparatie este superioara productivitatii medii a muncii
b. cresterea productivitatii muncii la toate produsele
c. cresterea coeficientului mediu de complexitate a lucrarilor executate
129. Dinamica mijloacelor fixe se analizeaza pe baza indicatorilor:

a) coeficientul intrarilor de mijloace fixe:
b) coeficientul iesirilor de mijloace fixe:
c) coeficientul miscarii totale:
d) coeficientul de structura pe categorii de mijloace fixe;
e) coeficientul de reinoire a mijloacelor fixe;
a. a,b,c
b. a,b,d
c. a,c,e
d. b,c,d
e. c,d,e
130. Structura mijloacelor fixe se analizeaza cu indicatorii:

a) coeficientul de reinoire a mijloacelor fixe;
b) coeficientul de structura pe categorii de mijloace fixe:
c) compozitia tehnologica a capitalului:
a. a
b. b
c. b,c
d. c
e. a,c
131. Starea mijloacelor fixe se analizeaza cu indicatorii:

a) coeficientul de reinoire a mijloacelor fixe:
b) gradul de amortizare:
c) gradul de inzestrare tehnica:
a. a
b. a,b,c
c. b
d. c
e. b,c
132. Indicatorii cu care se analizeaza gradul de utilizare a capacitatii de productie sunt:
a) gradul de folosire a dotarii tehnice;
b) gradul de utilizare a timpului maxim disponibil;
c) gradul de inzestrare tehnica;
d) randamentul echipamentului;
e) eficienta utilizarii mijloacelor fixe
a. a,b,d,e
b. a,b,c
c. b,c,d
d. a,b,c,d
e. a
133.
Coeficientul miscarii totale a mijloacelor fixe este:
a.
b.
c.
d.
e.
134.
Analiza utilizarii potentialului tehnic se realizeaza prin determinarea:
a. gradului de utilizare a capacitatii de productie.
b. capacitatii maxime de productie .
c. gradului de utilizare a fortei de munca;
d. capacitatii informationale a managerului
Raspuns:
a. a, b;
b. a;
c. b, c;
d. b;
e. a, c.
135. Consumul specific reprezinta:

a. ponderea unui anumit material in greutatea neta a produsului;
b. cantitatea de material utilizat pentru obtinerea unei unitati de produs;
c. corelatia intre calitatea si pretul consumului;
Raspuns:
a. a, b, c;
b. a, b;
c. b, c;
d. b
136. Contul de profit si pierdere (CPP):

a. reflecta performanta firmei si capacitatea acesteia de a reinvesti;
b. face parte din situatiile financiare de inchidere a exercitiului financiar;
c. este un document contabil de sinteza;
d. masoara performantele activitatii unei firme in cursul unei perioade date;
Raspuns:
a. a, b, c, d;
b. b, c, d;
c. a, b;
d. a, c.
137.
Productia exercitiului (Qe) reprezinta valoarea productiei globale a unei firme intr-un
exercitiu financiar si este formata din:
a. productia vanduta;
b. productia stocata;
c. productia imobilizata.
d. productia marfa;
e. imobilizari corporale
Raspuns:
a. a, b, c;
b. a, c;
c. b, c;
d. a, b, c, d;
e. a, b, c, d, e.
138.
Cresterea EBE este o conditie importanta pentru marirea capacitatii de autofinantare a
firmei deoarece trebuie sa asigure:
a. inlocuirea activelor circulante;
b. remunerarea capitalurilor investite de banci si actionari;
c. rambursarea imprumuturilor pe termen mediu si lung;
d. inlocuirea activelor fixe;
e. plata impozitului pe profit.
Raspuns:
a. a, b, c;
b. a, d, e;
c. b, c, d, e;
d. a, b, c, d, e;
e. a, e.
139.
Formula de calcul a profitului este:
a.
b.
c.
Raspuns:
a. a;
b. b;
c. a, b, c;
d. a, b;
e. a, c.
140. Analiza situatiei financiare a intreprinderii poate fi sintetizata astfel:

a. aprecierea activelor fictive;
b. stabilirea patrimoniului net, ca forma de evaluare contabila a averii actionarilor;
c. caracterizarea structurii financiare (echilibrului financiar);
d. stabilirea lichiditatii si solvabilitatii care intereseaza, in principal, creditorii firmei;
e. aprecierea starii financiare.
Raspuns:
a. b, c, d, e;
b. a, b, c;
c. a, c;
d. a, c, d;
e. a, e.
141. Bilantul functional are rolul de a oferi:

a. o imagine asupra modului de functionare din punct de vedere economic a intreprinderii;
b. de a pune in evidenta utilizarile si sursele corespunzatoare fiecarui ciclu de functionare;
c. de a reevalua ciclurile de functionare.
Raspuns:
a. a, b, c;
b. a, b;
c. a, c;
d. a;
e. b.
142. Patrimoniul net:

a. reflecta activele intreprinderii negrevate de datorii.
b. exprima averea actionarilor stabilita pe baza bilantului patrimonial.
c. este echivalent cu patrimoniul functional;
d. este echivalentul activului net contabil, respectiv a capitalului propriu corectat ;
Raspuns:
a. a;
b. a, b, c;
c. a, b, d;
d. b, c, d;
e. d.
143. Patrimoniul net se poate determina:

a. ca diferenta intre activul total si datoriile totale (exprimare materiala a patrimoniului net);
b. ca suma a surselor de finantare a acestuia.
Raspuns:
a. a;
b. b;
c. a, b;
d. nici un raspuns.
144.
Patrimoniul net poate sa creasca:
a. pe seama investitiilor ;
b. pe seama surselor interne (rentabilitatea intreprinderii);
c. pe baza unor surse externe (aporturi, primirea cu titlu gratuit a unor active, conversia
unor datorii in capital social etc.).
d. pe baza de leasing;
Raspuns:
a. c;
b. a, c;
c. b, c, d;
d. b, c;
e. a, b, c, d.
145. Pe baza datelor din bilantul patrimonial se pot stabili urmatoarele rate:
a. Rata lichiditatii curente sau generale (Rlc):
b. Rata lichiditatii rapide (testul acid):
c. Rata lichiditatii la vedere:
Raspuns:
a. a, b, c;
b. a, b;
c. b, c;
d. a, c.
146. Activele curente cuprind:

a. activele circulante, mai putin stocurile fara miscare, degradate sau declasate ;
b. creantele incerte (in cazul in care nu s-au constituit provizioane ).
Raspuns:
a. a;
b. a, b;
c. b;
d. nici un raspuns.
147. Rata lichiditatii la vedere se impune sa fie:

a. mai mare decat 1 ;
b. mai mica decat 1;
c. egala cu 0;
Raspuns:
a. b, c;
b. a, b;
c. a, b, c;
d. a, c;
e. a.
148. Potrivit uzantelor internationale ratalichiditatii rapide(testul acid) se impune sa fie intre:
a. 1-2;
b. 0,6-1;
c. 0,8-1,5;
d. 0,8-1.
Raspuns:
a. a, b, c, d;
b. a;
c. b;
d. c;
e. d.
149. In activitatea de exploatare, riscul depinde in mare masura:

a. de modul de gestionare a factorilor interni si in principal;
b. de evolutia preturilor de vanzare;
c. de raportul cost-pret, calitate-pret;
d. de modificarea structurii cheltuielilor in raport cu volumul de activitate ;
Raspuns:
a. a, b;
b. a, b, c;
c. a, c;
d. a, b, c, d;
e. b, d.
150. Din analiza pragului de rentabilitate s-a constatat ca:

a. atunci cand cifra de afaceri se situeaza cu pana la 10% peste pragul de rentabilitate, situatia
intreprinderii este instabila;
b. cand cifra de afaceri este cu pana la 20% mai mare decat cea a punctului critic, societatea
are o situatie relativ stabila;
c. daca cifra de afaceri depaseste punctul mort cu peste 20%, situatia este confortabila.
Raspuns:
a. a;
b. b;
c. a, b, c;
d. c.
151.
Capitalul societatii este alcatuit din:
a. capitalul propriu (resursele financiare proprii a caror utilizare nu presupune nici un cost);
b. datoriile (creditele atrase care genereaza cheltuieli financiare sub forma dobanzilor).
c. capitalul permanent.
Raspuns:
a. c;
b. a, b;
c. a, c;
d. a, b, c;
e. b, c.
152.
Falimentul este ultima etapa in existenta economica a unei intreprinderi. In literatura de
specialitate, deseori termenul de esec este considerat echivalentul celui de faliment. In teoria
economica esecul este interpretat in mod diferit, in functie de situatia cu care se confrunta
societatea comerciala. Poate fi privit ca:
a. esec economic, considerat atunci cand veniturile nu sunt suficient de mari incat sa acopere
costurile totale;
b. esec al intreprinderii, intalnit in cazul in care intreprinderea si-a incetat activitatea, generand
o pierdere pentru creditori;
c. insolvabilitate in faliment adica acea stare a societatii in care valoarea de realizare pe piata
a activelor este inferioara valorii datoriilor, deseori declarandu-se falimentul firmei;
d. insolvabilitate tehnica , adica o situatie a intreprinderii in care obligatiile curente nu pot fi
onorate la scadenta din lipsa de lichiditati;
e. incapacitate de plata, considerata atunci cand intreprinderea nu si-a onorat toate obligatiile
contractuale prin care creditorii si-au avansat fonduri sau bunuri (aici pot incluse societatile
aflate in insolvabilitate tehnica si cele in faliment).
Raspuns:
a. a, b, c;
b. a, c, d;
c. b, c, d;
d. d, e;
e. a, b, c, d, e.
153. Unii autori considera falimentul ca fiind:

a. activul net negativ;
b. incetarea platilor catre creditor/neplata creditorilor;
c. incapacitatea de achitare a creditelor;
d. neplata dividendelor pentru actiuni preferentiale;
e. activul net pozitiv.
Raspuns:
a. c, d, e;
b. a, c;
c. a, b, c, d;
d. a, b, c;
e. b, c, e.
154. Metoda ratelor (financiare si de rentabilitate in special) este:

a. utilizata in analiza riscului de faliment,
b. in estimarea ratingului datoriilor,
c. in evaluarea intreprinderii in scopul fuziunii sau achizitiei etc.
Raspuns:
a. a;
b. b;
c. a, b;
d. a, b, c;
e. a, c.
155.
Indicatorii financiari determinati sub forma ratelor:
a. au o deosebita semnificatie economica, mult mai relevanta decat cei absoluti;
b. permit comparatii intre partile constitutive si aprecieri calitative privind credibilitatea
intreprinderii cercetate;
c. permit evaluarea performantelor managementului;
d. aprecierea starii de sanatate financiara a intreprinderii;
e. realizarea unor previziuni cu privire la activitatea intreprinderii in perspectiva etc.
Raspuns:
a. a, b, c;
b. a;
c. a, b, c, d, e;
d. a, e;
e. b, c, e.
156.
Etapele de determinare a functiei scor sunt:
a. alegerea unui esantion de intreprinderi, care sa cuprinda doua grupuri, de exemplu,
intreprinderi falimentare sau aflate in dificultate si societati care nu intampina probleme
financiare;
b. compararea intreprinderilor din cele doua grupuri pe parcursul unui interval de timp, prin
utilizarea unor indicatori considerati cei mai semnificativi;
c. selectarea indicatorilor care realizeaza cea mai buna discriminare;
d. elaborarea prin tehnica analizei discriminante a unei combinatii liniare a indicatorilor
semnificativi.
Raspuns:
a. a, b, c, d;
b. a, d;
c. a, c, d;
d. b, c.

Analiza Eco Finmultiple Choise 2 - Intreb.156

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Eco Finmultiple Choise 2 - Intreb.156

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MG, an III, sem II, Analiza economico-financiara(2010)

a. factorii de structura, cantitativi, calitativi

2. Gradul de utilizare a capacitatii de productie pentru o intreprindere se afla prin:

a. raportul intre numarul de salariati si capacitatea de productie

a. productie livrata si neincasata

a. o crestere a rezultatului cifrei de afaceri

a. au crescut productivitatea muncii si gradul de valorificare a productiei exercitiului si a

a. s-au redus stocurile de productie in curs de executie si stocurile de produse finite

a. reducerea cheltuielilor cu personalul

a. au crescut stocurile de productie neterminata si cele de produse finite

a. cresterea gradului de inzestrare a fortei de munca si a gradului de valorificare a productiei

a. gradul de valorificare a productiei

a. scaderea cheltuielilor cu salariile

a. scaderea costurilor pe produse

a. cresc odata cu cresterea volumului de activitate

16. La calculul cifrei de afaceri veniturile financiare si cele exceptionale:

a. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii cheltuielilor materiale

a. s-au redus stocurile de productie in curs de executie si stocurile de produse finite

a. scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii cheltuielilor materiale

a. cresterea ponderii produselor cu valoare adaugata la 1 leu productie mai mare

a. cresterea stocurilor si incetinirea vitezei de rotatie a acestora

a. scaderea cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri

a. s-a redus cantitatea fabricata si pretul materialelor

26. Raportul dintre valoarea adaugata si valoarea productiei exercitiului evidentiaza:

a. reducerea numarului de salariati

a. mai mare sau egal

29. Cresterea costurilor pe unitatea de produs are ca efect:

a. cresterea ratei rentabilitatii economice

a. s-a redus numarul de personal si nu s-au modificat cheltuielile cu salariile la 1000

a. reducerea cheltuielilor cu personalul

a. taxa pe valoarea adaugata

a. cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare

a. cresterea valorii adaugate totale

35. Raportul intre cifra de afaceri si productia exercitiului se numeste:

a. cresc odata cu cresterea volumului de activitate

Pe baza relatiei: se determina:

a. influenta numarului de salariati asupra cifrei de afaceri

a. mai mic sau egal

a. scaderea vanzarilor cu „y” lei

a. cresterea stocurilor prin accelerarea vitezei de rotatie a acestora

a. scaderea valorii adaugate pe produse

a. mai mare sau mai mic, dar nu egal

a. cresterea gradului de inzestrare tehnica a fortei de munca, a productivitatii muncii

a. cresterea rentabilitatii pe produs

a. au crescut valoarea mijloacelor fixe si costul productiei

48. Cifra de afaceri reprezinta:

a. veniturile din exploatare si financiare

a. pretul de vanzare, costul pe produs, structura productiei vandute

a. a crescut numarul de personal si productivitatea muncii intr-un ritm superior

a. cresterea gradului de valorificare a productiei marfa si a productivitatii muncii

a. contributia factorului uman la formarea cifrei de afaceri

a. s-au redus stocurile de productie in curs de executie si stocurile de produse finite in

a. productia livrata din activitatea de baza

58. Costul marginal este definit ca fiind:

a. Costul inregistrat la marginea sectiei de productie

59. Rezultatul exploatarii se afla dupa formula:

a. venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare

a. situatie pozitiva, datorita cresterii preturilor produselor fata de nivelul prevazut

a. plusul de incasari din vanzarile firmei

a. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%

a. reducerea consumului specific si a pretului materialelor

a. situatie pozitiva, datorita cresterii preturilor produselor fata de nivelul prevazut

65. Valoarea adaugata se defineste ca fiind: