TESTE GRILĂ PROPUSE

1. Factorii care influenţează modificarea rezultatului exploatării (RE) în

cadrul analizei factoriale conform modelului,
RE   qi  pi   qi  ci sunt:
a) cantitatea de produse vândute;
b) costul mediu unitar şi preţul mediu de vânzare;
c) producţia exerciţiului;
d) veniturile din exploatare;
e) cheltuielile la 1 leu venituri din exploatare.

2. Rata rentabilităţii financiare evidenţiază:

a) gradul de acoperire a investiţiilor de către acţionari;
b) corelaţia dintre capitalul permanent şi profitul brut;
c) capacitatea întreprinderii de a degaja profit;
d) profitul brut obţinut la 1000 lei capitaluri investite;
e) randamentul capitalurilor investite.

3. Rata de rentabilitate economică exprimă:

a) profitul brut din exploatare obţinut la 100 lei capitaluri investite;
b) capacitatea unei societăţi de a degaja profit brut prin capitalul social;
c) eficienţa activităţii de exploatare a firmei;
d) profitul brut din exploatare obţinut la 1 leu capitaluri investite;
e) randamentul capitalului social.

4. Influenţa cu semnul plus a modificării costului pe produs asupra

profitului aferent cifrei de afaceri semnifică:
 a) reducerea costului pe produs;
b) creşterea ponderii produselor cu costuri mai mari;
c) scăderea ponderii produselor cu costuri mai mari; gbp
d) scăderea rentabilităţii economice;
e) scăderea productivităţii muncii.

5. Pe baza relaţiei  q p  q c  q p  
1 1 1 0 1 0 se determină:
qc 
1 0

q p 1 1 q p 1 0

a) influenţa structurii producţiei asupra ratei rentabilităţii comerciale;

b) influenţa preţului mediu de vânzare asupra ratei rentabilităţii
financiare;
c) influenţa costului pe produs asupra ratei rentabilităţii resurselor
consumate;
d) influenţa preţului mediu de vânzare asupra ratei rentabilităţii
comerciale;
e) influenţa structurii producţiei asupra ratei rentabilităţii resurselor
consumate. gbp

6. Semnificaţia indicilor de mai jos este:

IProfitului=110%
IVeniturilor=104%
a) au crescut veniturile şi cheltuielile;
b) au crescut veniturile şi au scăzut cheltuielile;
c) au scăzut veniturile şi au crescut cheltuielile;
d) au crescut cheltuielile şi a crescut profitul;
e) au crescut veniturile şi a scăzut profitul.gbp

7. Pe baza relaţiei q p 1 1  se determină:

q c 1 1

a) influenţa modificării structurii producţiei vândute asupra profitului

aferent cifrei de afaceri; gbp
b) influenţa modificării preţului mediu de vânzare asupra profitului
aferent cifrei de afaceri;
c) influenţa modificării costului de producţie asupra profitului aferent
cifrei de afaceri;
d) profitul aferent cifrei de afaceri din perioada curentă;
e) profitul aferent cifrei de afaceri din perioada precedentă.
8. Indicele activelor circulante = 110%
Indicele cifrei de afaceri = 112%
Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 120%
a) s-a accelerat viteza de rotatie a activelor circulante si a
crescut rentabilitatea costurilor;
b) a crescut cifra de afaceri si s-a incetinit viteza de rotatie a
activelor circulante;
c) s-a accelerat viteza de rotatie a activelor circulante si s-a redus
rentabilitatea costurilor;
d) s-a incetinit viteza de rotatie a activelor circulante si s-a redus
costul;
e) s-a incetinit viteza de rotatie a activelor circulante si a crescut
costul.

9. Se cunosc următoarele date privind analiza factorială a rezultatului

exploatării conform tabelului :
Nr.crt. Indicatori Simbol P0 P1
1 Venituri
exploatare
din
 qp 1.009 1.071

2 Cheltuieli
exploatare
din
 qc 918 963

3 Venituri
recalculate
 q1  p0 * 892

4 Cheltuieli
recalculate  q1  c0 * 823

Influenţa asupra rezultatului exploatării a cantităţii de produse

vândute şi a preţului de vânzare, utilizând modelul de analiză factorială
Re xpl   q  p   q  este :
c
a) - 22 ; + 170;
b) - 22; + 179;
c) - 20; + 179;
d) - 20; + 170;
e) + 22; + 179.
10. Se cunosc următoarele date privind analiza factorială a rezultatului
exploatării conform tabelului:
Nr.crt. Indicatori Simbol P0 P1
1 Venituri din 9.087 9.639
exploatare  qp
2 Cheltuieli din
exploatare  qc 8.268 8.673

3 Venituri
recalculate  q1  p0 * 8.031

4 Cheltuieli
recalculate  q1  c0 * 7.413

5 Profitul aferent RE 819 966

exploatării
Influenţele preţului mediu de vânzare şi a costului asupra rezultatului
exploatării măsurată cu ajutorul modelului de analiză factorială
RE   q  p   q  c sunt de:
a) + 1.608; - 1.260;
b) + 1.600, - 1.260;
c) + 1.605, - 1.270;
d) + 1.575; - 1.300;
e) + 1.608; - 1.218.

11. Rentabilitatea economică poate fi considerată bună dacă:

a) Este mai mică de 10%;
b) Este superioară ratei inflaţiei;
c) Este superioară costului capitalurilor împrumutate;
d) Este superioară ratei rentabilităţii financiare;
e) Este inferioară ratei inflaţiei şi ratei rentabilităţii financiare.

12. Influenţa cu semnul plus a modificării structurii veniturilor asupra

profitului semnifică:
a) Creşterea veniturilor din exploatare;
b) Scăderea profitului datorită creşterii cheltuielilor;
c) Scăderea veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri mai mari decât
media pe întreprindere;
d) Scăderea veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri mai mici decât
media pe întreprindere;
 e) Creşterea veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri mai mici decât
media pe întreprindere.

13. Influenţa cu semnul minus a modificării costului pe produs asupra

profitului aferent cifrei de afaceri semnifică:
a) Scăderea costului pe produs;
b) Scăderea profitului datorită creşterii preţurilor;
c) Creşterea ponderii produselor cu costuri mai mari;
d) Creşterea ponderii produselor cu costuri mai micii;
e) Scăderea profitului aferent cifrei de afaceri.

14. Influenţa cu semnul plus a modificării costului pe produs asupra

profitului aferent cifrei de afaceri semnifică:
a) Scăderea costului pe produs;
b) Scăderea profitului datorită creşterii preţurilor;
c) Creşterea ponderii produselor cu costuri mai mari;
d) Creşterea ponderii produselor cu costuri mai mici;
e) Scăderea profitului aferent cifrei de afaceri.

15. Se cunosc următoarele date: stocuri iniţiale de materii prime 3.000.000

lei, cumpărări de materii prime 7.000.000 lei, stocuri finale de materii prime
4.600.000 lei, stocuri iniţiale de produse finite 32.000.000 lei, produse finite
obţinute 25.000.000 lei, produse finite vândute la un preţ de vânzare de
38.000.000 lei, reducere comercială acordată 4.000.000 lei, stoc final de
produse finite 27.000.000 lei, salarii plătite 10.500.000 lei, subvenţii de
exploatare aferente cifrei de afaceri 12.800.000 lei. Valoarea E.B.E. este:
a) 23.600.000;
b) 29.000.000;
c) 25.900.000;
d) 36.400.000;
e) 46.400.000.

16. Se cunosc următoarele date: stocuri iniţiale de produse finite 10.000.000

lei la cost de producţie efectiv şi 11.000.000 lei la cost de producţie
prestabilit, produse finite obţinute în cursul exerciţiului la un cost de
producţie efectiv de 4.000.000 lei şi cost de producţie prestabilit de
4.400.000 lei, produse finite vândute la un producţie efectiv de 4.100.000
lei, cost de producţie prestabilit 4.600.000 lei, preţ de vânzare 5.000.000 lei,
reducere comercială 2.000.000 lei. Valoarea producţiei exerciţiului este:
a) 2.900.000;
b) 5.000.000;
c) 4.900.000;
d) 3.300.000;
e) 3.100.000.

17. Se cunosc următoarele date: stocuri iniţiale de produse finite 10.000.000

lei la cost de producţie efectiv şi 11.000.000 lei la cost de producţie
prestabilit, produse finite obţinute în cursul exerciţiului la un cost de
producţie efectiv de 4.000.000 lei şi cost de producţie prestabilit de
4.400.000 lei, produse finite vândute la un producţie efectiv de 4.100.000
lei, cost de producţie prestabilit 4.600.000 lei, preţ de vânzare 5.000.000 lei,
reducere comercială 2.000.000 lei. Valoarea cifrei de afaceri netă este:
a) 2.900.000;
b) 5.000.000;
c) 5.900.000;
d) 3.300.000;
e) 3.000.000.

18. Se cunosc următoarele date: cumpărări de materii prime 10.000.000 lei,

cheltuieli privind energia electrică şi apa 3.000.000 lei, produse finite
obţinute 10.000.000 lei, venituri din vânzarea produselor finite 10.500.000
lei, venituri din producţia de imobilizări corporale 4.000.000 lei, sold iniţial
de materii prime 3.000.000 lei, sold final la materii prime 5.000.000 lei, sold
iniţial la produse finite 7.000.000 lei, sold final la produse finite 6.000.000
lei. Valoarea adăugată este de:
a) 13.500.000;
b) 3.500.000;
c) 4.500.000;
d) 2.500.000;
e) 10.500.000.

19. Se cunosc următoarele date: cheltuieli cu impozitele şi taxele 5.000.000

lei, cheltuieli privind materialele consumabile 1.000.000 lei, cheltuieli cu
lucrările şi serviciile executate de terţi 400.000 lei, cumpărări de mărfuri
6.000.000 lei, venituri din vânzarea mărfurilor 9.500.000 lei, venituri din
producţia de imobilizări corporale 10.000.000 lei, sold iniţial la mărfuri
3.000.000 lei, sold final la mărfuri 7.000.000 lei. Valoarea E.B.E. este de:
a) 10.000.000;
b) 16.100.000;
c) 11.100.000;
d) 16.500.000;
e) 7.500.000.

20. Se cunosc următoarele date: cheltuieli cu impozitele şi taxele 5.000.000

lei, cheltuieli privind materialele consumabile 1.000.000 lei, cheltuieli cu
lucrările şi serviciile executate de terţi 400.000 lei, cumpărări de mărfuri
6.000.000 lei, venituri din vânzarea mărfurilor 9.500.000 lei, venituri din
producţia de imobilizări corporale 10.000.000 lei, sold iniţial la mărfuri
3.000.000 lei, sold final la mărfuri 7.000.000 lei. Valoarea adăugată este de:
a) 16.100.000;
b) 7.500.000;
c) 17.500.000;
d) 20.500.000;
e) 9.100.000.

21. Se cunosc următoarele date: stocuri iniţiale de materii prime 3.000.000

lei, achiziţie de stocuri de materii prime 10.000.000 lei, stocuri finale de
materii prime 9.000.000 lei, stocuri iniţiale de produse finite 12.000.000 lei,
produse finite obţinute 15.000.000 lei, produse finite vândute la un preţ de
vânzare de 20.000.000 lei, reducere comercială 2.000.000 lei, stoc final de
produse finite 3.000.000 lei, amortizare 1.700.000 lei, salarii datorate
4.000.000 lei şi plătite 3.500.000 lei. Valoarea E.B.E este de:
a) 5.000.000;
b) 2.300.000;
c) 6.700.000;
d) 1.000.000;
e) 1.600.000.

22. Se cunosc următoarele date: stocuri iniţiale de materii prime 3.000.000

lei, achiziţie de stocuri de materii prime 10.000.000 lei, stocuri finale de
materii prime 9.000.000 lei, stocuri iniţiale de produse finite 12.000.000 lei,
produse finite obţinute 15.000.000 lei, produse finite vândute la un preţ de
vânzare de 20.000.000 lei, reducere comercială 2.000.000 lei, stoc final de
produse finite 3.000.000 lei, amortizare 1.700.000 lei, salarii datorate
5.000.000 lei şi plătite 4.500.000 lei, subvenţii de exploatare 2.000.000 lei.
Valoarea adăugată este de:
a) 9.000.000;
b) 5.000.000;
c) 14.000.000;
d) 7.400.000;
e) 5.900.000.

23. Se cunosc următoarele date: stocuri iniţiale de materii prime 3.000.000

lei, achiziţie de stocuri de materii prime 10.000.000 lei, stocuri finale de
materii prime 9.000.000 lei, stocuri iniţiale de produse finite 12.000.000 lei,
produse finite obţinute 15.000.000 lei, produse finite vândute la un preţ de
vânzare de 20.000.000 lei, reducere comercială 2.000.000 lei, stoc final de
produse finite 3.000.000 lei, amortizare 1.700.000 lei, salarii datorate
5.000.000 lei şi plătite 4.500.000 lei, subvenţii de exploatare 2.000.000 lei.
Valoarea producţiei exerciţiului este de:
a) 9.500.000;
b) 8.900.000;
c) 11.200.000;
d) 8.500.000;
e) 9.000.000.

24. Se cunosc următoarele date: vânzări de produse finite 60.000.000 lei,

vânzări de mărfuri 20.000.000, costul mărfurilor vândute 14.000.000 lei,
variaţia stocurilor (sold creditor) 8.000.000 lei, venituri din subvenţii de
exploatare aferente cifrei de afaceri nete 7.000.000 lei, producţia imobilizată
50.000.000 lei. Producţia vândută este de:
a) 60.000.000;
b) 80.000.000;
c) 87.000.000;
d) 95.000.000;
e) 145.000.000.

25. Se cunosc următoarele date: vânzări de produse finite 60.000.000 lei,

vânzări de mărfuri 20.000.000, costul mărfurilor vândute 14.000.000 lei,
variaţia stocurilor (sold creditor) 8.000.000 lei, venituri din subvenţii de
1. Creşterea fondului de rulment poate avea loc prin:
a) Reducerea stocurilor de produse finite;
b) Creşterea capitalurilor proprii;
c) Contractarea unui credit pe termen lung;
d) Achiziţionarea unor active imobilizate;
e) Trecerea profitului din anii anteriori la alte rezerve.

2. Fondul de rulment (FR) se poate calcula pe baza următoarelor relaţii:

a) diferenţa între capitalul propriu şi activele imobilizate nete;
b) necesar de fond de rulment minus trezorerie netă;
c) diferenţa între activele circulante şi datoriile pe termen scurt;
d) diferenţa între activele circulante şi creditele bancare pe termen
scurt;
e) diferenţa între stocuri plus creanţe şi datorii pe termen scurt fără
credite de trezorerie ( credite pe termen scurt, soldul creditor al
contului la bănci, credite de scont).

3. Formele necesarului fondului de rulment sunt:

a) Imobilizat şi circulant;
 b) Pe termen scurt, mediu şi lung;
c) De exploatare şi în afara exploatării;
d) Propriu şi împrumutat;
e) Stabil şi temporar.

4. Creşterea capitalului propriu se poate realiza prin:

a) Virarea subvenţiilor pentru investiţii la venituri;
b) Trecerea altor rezerve la rezerve legale;
c) Retrageri de aporturi de către acţionari sau asociaţi;
d) Aporturi în natură de către acţionari;
e) Diferenţe favorabile de curs valutar.

5. Dacă rata de finanţare a necesarului de fond de rulment din fondul de

rulment este supraunitară atunci:
a) Necesarul de fond de rulment este finanţat integral din datorii pe
termen scurt;
b) Se creează o trezorerie pozitivă;
c) Necesarul de fond de rulment este finanţat integral din fondul de
rulment;
d) Se creează un deficit de finanţat;
e) Necesarul de fond de rulment este finanţat atât din fondul de rulment
cât şi din datorii pe termen scurt.

6. Obţinerea unei viteze de rotaţie a stocurilor ridicată este posibilă dacă:

a) Indicele de creştere a stocurilor este mai mic decât indicele de
creştere a cheltuielilor materiale;
b) Indicele de creştere a cifrei de afaceri este mai mic decât indicele de
creştere valorii adăugate;
c) Indicele de creştere a stocurilor este mai mic decât indicele de
creştere cifrei de afaceri;
d) Indicele de creştere a stocurilor este mai mic decât indicele de
creştere a productivităţii muncii;
e) Indicele de creştere a cifrei de afaceri este mai mic decât indicele de
creştere a cheltuielilor materiale.

7. Sporirea vitezei de rotaţie a stocurilor determină:

a) Imobilizări de stocuri de produse finite;
b) Sporirea profitului şi diminuarea stocurilor;
 c) Creşterea cifrei de afaceri şi diminuarea profitului;
d) Scăderea stocurilor şi a cifrei de afaceri;
e) Creşterea stocurilor şi a cifrei de afaceri.

8. Dacă lichidităţile sunt sub limita minimă necesară pentru o durată mai
mare de timp, aceasta înseamnă:
a) Plata datoriilor înainte de termen;
b) Imobilizări de lichidităţi;
c) Incapacitatea de plată imediată;
d) Diminuarea lichidităţilor ca urmare a creşterii inflaţiei;
e) Diminuarea lichidităţilor ca urmare a scăderii productivităţii muncii.

9. Pe baza indicatorilor : lei

Nr. INDICATORI P0 P1
Crt.
1 Capital propriu 50.000 60.000
2 Datorii pe termen mediu si lung 8.500 18.000
3 Active imobilizate 40.000 55.000
Modificarea procentuală a fondului de rulment a fost de:
a) - 5,14 % ;
b) + 30,2 % ;
c) + 28,3 % ;
d) + 24,3% ;
e) – 29,7% ;

10. Dacă
Capital permanent
1
Active imobilizate
atunci:
a) societatea se află în incapacitate de plată;
b) societatea îşi acoperă investiţiile din capitalul permanent;
c) se degajă un fond de rulment negativ;
d) societatea nu-şi poate acoperi nevoile curente;
e) se degajă un fond de rulment pozitiv.

11. Dacă
Capital permanent
1
Active imobilizate
atunci:
a) societatea se află în incapacitate de plată;
b) societatea îşi acoperă investiţiile din capitalul permanent;
 c) se degajă un fond de rulment negativ;
d) societatea nu-şi poate acoperi nevoile curente;
e) se degajă un fond de rulment pozitiv.

12. Care din relaţiile prezentate permit determinarea disponibilităţilor

băneşti (trezoreria netă):
a) trezoreria de activ – trezoreria de pasiv;
b) ( capital permanent – active imobilizate ) – ( active circulante –
datorii pe termen lung);
c) [(active circulante – disponibilităţi şi plasamente) – ( datorii pe
termen scurt – credite pe termen scurt)]- ( active circulante – datorii
pe termen lung);
d) NFR – FR;
e) FR – NFR.

13. În cadrul analizei bilanţului financiar (lichiditate-exigibilitate) când

fondul de rulment financiar FRF > 0, atunci:
a) capitalurile permanente sunt mai mici faţă de activele imobilizate
nete;
b) capitalurile permanente pot asigura integral finanţarea imobilizărilor
nete;
c) fondul de rulment conduce la realizarea echilibrului financiar pe
termen scurt
d) capitalurile permanente pot asigura parţial finanţarea imobilizărilor
nete;
e) capitalurile permanente sunt mai mari faţă de activele imobilizate
nete;.

14. Pentru atingerea şi menţinerea echilibrului financiar pe termen lung

trebuie să se respecte corelaţia:
a) venituri = cheltuieli;
b) total resurse = total alocări;
c) mijloace ciclice = resurse ciclice;
 d) active imobilizate = capital permanent;
e) total activ = total pasiv.

15. Fondul de rulment (FR) se calculează conform relaţiei:

a) diferenţa între activele circulante şi creditele bancare pe termen
scurt;
b) necesar de fond de rulment minus trezorerie netă;
c) diferenţa între stocuri plus creanţe şi datorii pe termen scurt fără
credite de trezorerie ( credite pe termen scurt, soldul creditor al
contului la bănci, credite de scont);
d) diferenţa între capitalul propriu şi activele imobilizate nete;
e) diferenţa între activele circulante şi datoriile pe termen scurt.

16. Situaţia când fondul de rulment este pozitiv semnifică:

a) respectarea regulilor de principiu ale finanţării;
b) întreprinderea dispune de o marjă de securitate care o poate proteja,
parţial sau integral, de efectele perturbării ciclului de exploatare;
c) solvabilitatea unităţii este negarantată;
d) o parte a datoriilor pe termen scurt au fost folosite pentru procurarea
de imobilizări fixe;
e) înregistrarea unui deficit de lichidităţi potenţiale ( active circulante)
asupra exigibilităţilor potenţiale pe termen scurt ( datorii pe termen
scurt).

17. Necesarul de fond de rulment pozitiv semnifică:

a) o situaţie favorabilă dacă este determinată de existenţa unor stocuri
fără mişcare sau cu mişcare lentă;
b) o situaţie normală dacă este determinată de reducerea duratei ciclului
de fabricaţie datorită scăderii complexităţii produselor realizate;
c) existenţa unui surplus de nevoi ciclice în raport cu sursele ciclice
posibil de mobilizat;
d) o situaţie favorabilă dacă este determinată de existenţa unui decalaj
favorabil dintre lichiditatea activelor circulante şi exigibilitatea
datoriilor de exploatare;
e) existenţa unui surplus de surse ciclice în raport cu activele ciclice.

18. Când trezoreria netă este pozitivă, atunci:

a) fondul de rulment este inferior necesarului de fond de rulment;
 b) valoarea cumulată a creditelor curente şi a soldului creditor de la
bănci depăşeşte valoarea cumulată a disponibilităţilor băneşti din
conturi bancare şi casă şi a plasamentelor pe termen scurt;
c) există posibilitatea efectuării de plasamente şi a deţinerii de
disponibilităţi băneşti;
d) nerealizarea echilibrului financiar;
e) necesitatea contractării de credite pe termen scurt.

19. Analiza echilibrului financiar al firmei se bazează pe o serie de

documente:
a) bilanţ;
b) documentele justificative;
c) registre contabile obligatorii;
d) note de contabilitate;
e) contul de profit şi pierdere.

20. Situaţia netă patrimonială se determină ca diferenţă între:

a) active şi creditele bancare pe termen scurt;
b) active şi creditele bancare pe termen lung;
c) active şi capitaluri permanente;
d) active şi datorii;
e) active şi capitaluri proprii.

21. Fondul de rulment reprezintă:

a) capitalurile permanente rămase după finanţarea activelor fixe;
b) capitalurile proprii rămase după finanţarea tuturor activelor;
c) activele imobilizate nefinanţate;
d) capitalurile permanente rămase după finanţarea activelor circulante;
e) capitalurile proprii rămase după finanţarea activelor circulante şi de
regularizare.

22. Fondul de rulment se calculează respectând următoarea formulă

a) FR  Capitaluri permanente  Credite permanente ;
b) FR  Capitaluri proprii  Nevoi permanente ;
c) FR  Capitaluri proprii  Active circulante ;
d) FR  Capitaluri permanente  Nevoi permanente ;
e) FR  Capitaluri fixe  Datorii permanente ;
23. În cadrul bilanţului financiar, activele poartă denumirea de:
a) nevoi temporare;
b) capitaluri proprii;
c) capitaluri temporare;
d) capitaluri permanente;
e) nevoi permanente.

24. Necesarul de fond de rulment se determină ca diferenţă între:

a) NFR  Nevoi temporare  Re surse temporare ;
b) NFR  Nevoi permanente  Credite permanente ;
c) NFR  Capitaluri permanente  Credite permanente ;
d) NFR  Nevoi permanente  Nevoi proprii ;
e) FR  Nevoi temporare  Credite permanente .

25. Pe baza bilanţului următor să se calculeze situaţia netă şi fondul de

rulment (lei):

ACTIV PASIV
Active imobilizate nete 1.836 Capitaluri proprii 1.861
Stocuri 35 Provizioane pentru riscuri 145
Clienţi 1.393 Împrumuturi termen lung 1.027
Creanţe diverse 672 Datorii furnizori 194
Titluri de plasament 2.509 Alte datorii pe termen 3.336
scurt
Disponibilităţi 701 Credite bancare termen 583
scurt
a) 2.266 lei 1.297 lei;
b) 2.250 lei 1.290 lei;
c) 2.116 lei 1.900 lei;
d) 2.160 lei 1.199 lei;
e) 2.006 .lei 1.197 lei.

26. În cadrul bilanţului funcţional, activele sunt:

a) imobilizate; în afara exploatării; extraordinare;
 b) din exploatare; financiare; extraordinare;
c) din exploatare; în afara exploatării, de trezorerie;
d) din exploatare; circulante; extraordinare;
e) imobilizate; circulante; financiare.

27. Sursele de finanţare ale unei firme din cadrul bilanţului funcţional se
grupează în:
a) resurse durabile şi datorii din exploatare;
b) capitaluri permanente şi pasive de regularizare;
c) datorii din afara exploatării şi pasive de trezorerie;
d) capitaluri proprii şi pasive de regularizare;
e) capitaluri proprii şi capitaluri împrumutate.

28. Se cunosc următoarele date: capitaluri permanente 560 lei, datoriile din
exploatare 70 lei, credite de trezorerie 55 lei, imobilizări 280 lei, active
circulante 370 lei şi disponibilităţile băneşti 35 lei. În acest caz avem:
a) un fond de rulment mai mic decât nevoia de fond de rulment;
b) un fond de rulment mai mare decât nevoia de fond de rulment,
c) o trezorerie negativă;
d) o trezorerie pozitivă;
e) o egalitate între fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment.

29. Dacă avem o trezorerie netă pozitivă, atunci există:

a) un excedent de finanţare;
b) un excedent de trezorerie care urmează a fi plasat pe piaţa financiară;
c) o depăşire a activelor circulante de către capitalurile permanente;
d) o posibilitate de a obţine un credit bancar pe termen lung, fără a
îndeplini toate condiţiile de creditare ale băncii;
e) un echilibru financiar al întreprinderii.

30. Se cunosc următoarele date:

ACTIV PASIV
Active imobilizate nete 1.836 Capitaluri proprii 1.861
Stocuri 35 Provizioane pentru riscuri 145
Clienţi 1.393 Împrumuturi termen lung 1.027
Creanţe diverse 672 Datorii furnizori 194
Titluri de plasament 2.509 Alte datorii pe termen 3.336
1. Produsul dintre numărul de personal şi numărul de zile dintr-un an
reprezintă:
a) fondul de timp efectiv lucrat în om-zile;
b) fondul de timp maxim disponibil în om-ore;
c) fondul de timp efectiv lucrat în om-ore;
 d) fondul de timp minim disponibil în om-zile;
e) fondul de timp calendaristic în om-zile.

2. Dacă IQ > 1, INs >1, IW >1 şi IW>INs atunci:

a) producţia exerciţiului a crescut pe seama creşterii productivităţii
muncii;
b) producţia exerciţiului a crescut pe seama creşterii numărului mediu
de salariaţi;
c) producţia exerciţiului a crescut pe seama creşterii ambilor factori în
aceeaşi proporţie;
d) producţia exerciţiului a crescut pe seama creşterii ambilor factori,
dar o influenţă mai mare a avut-o creşterea numărului mediu de
personal;
e) producţia exerciţiului a crescut pe seama creşterii ambilor
factori, dar o influenţă mai mare a avut-o creşterea productivităţii
muncii.

3. Pentru reflectarea influenţei productivităţii medii orare asupra

productivităţii medii anuale utilizăm formula:
a) Wa(Wh)  Nz1  Dz1 W h1  Nz0  Dz0 Wh0
b) Wa(Wh)  Nz1  Dz1 W h1  Nz0  Dz0 Wh1
c) Wa(Wh)  Nz1  Dz1 W h1  Nz1  Dz1 Wh0
d) Wa(Wh)  Nz1  Dz1 W h1  Nz1  Dz 0 Wh0
e) Wa(Wh)  Nz1  Dz1 Wh0  Nz1  Dz1 Wh1

4. Pentru reflectarea influenţei duratei medii a zilei de lucru asupra

productivităţii medii anuale utilizăm formula:
a) Wa(Dz)  Nz1  Dz1  Wh0  Nz1  Dz 0  Wh0
 b) Wa(Dz)  Nz1  Dz1  Wh1  Nz0  Dz 0  Wh1
c) Wa(Dz)  Nz1  Dz1  Wh1  Nz1  Dz1  Wh0
d) Wa(Dz)  Nz1  Dz1  Wh1  Nz1  Dz 0  Wh0
e) Wa(Dz)  Nz1  Dz1  Wh0  Nz1  Dz 0  Wh1

5. Influenţa cu semnul plus a modificării costului pe produs asupra

profitului aferent cifrei de afaceri semnifică:
a) reducerea costului pe produs;
b) creşterea ponderii produselor cu costuri mai mari;
c) scăderea ponderii produselor cu costuri mai mari;
d) scăderea rentabilităţii economice;
e) scăderea productivităţii muncii.

6. Corelaţiile de mai jos semnifică faptul că:

ICA=110%
IQe=114%
INs=111%
a) a crescut numărul mediu de salariaţi şi a scăzut productivitatea
muncii;
b) a crescut productivitatea muncii şi cifra de afaceri;
c) a crescut productivitatea muncii şi stocul de produse finite;
d) a crescut numărul mediu de salariaţi şi a scăzut stocul de produse
finite;
e) a crescut productivitatea muncii şi a scăzut cifra de afaceri.

7. Semnificaţia indicilor de mai jos este:

ICA=110%
IQe=104%
INs=115%
a) a crescut numărul mediu de salariaţi şi a scăzut producţia
exerciţiului;
b) a scăzut productivitatea muncii şi a crescut cifra de afaceri;
c) a crescut productivitatea muncii şi stocul de produse finite;
d) a crescut numărul mediu de salariaţi şi a scăzut stocul de produse
finite;
e) a crescut productivitatea muncii şi a scăzut cifra de afaceri.
8. Semnificaţia indicilor de mai jos este:
ICA=97%
IQe=103%
INs=105%
a) a crescut numărul mediu de salariaţi şi a scăzut productivitatea
muncii;
b) a crescut productivitatea muncii şi gradul de valorificare a
producţiei;
c) a crescut productivitatea muncii şi stocul de produse finite;
d) a crescut numărul mediu de salariaţi şi a scăzut stocul de produse
finite;
e) a crescut productivitatea muncii şi a crescut cifra de afaceri.

9. Dacă indicele cheltuielilor medii cu personalul este mai mare decât

indicele productivităţii muncii are loc:
a) o creştere a cheltuielilor cu personalul la 1000 lei CA şi
reducerea profitului;
b) o reducere a cheltuielilor la 1000 lei CA;
c) o scădere a ponderii cheltuielilor cu personalul în cifra de
afaceri;
d) o creştere a valorii adăugate;
e) o creştere a ponderii cheltuielilor cu personalul în total cheltuieli
de exploatare;

10. Indicele producţiei exerciţiului (Qe) = 105%;

Indicele valorii adăugate (VA) = 109%;
Indicele numărului de personal (Ns) = 97%.
a) scăderea productivităţii muncii şi reducerea ponderii
consumurilor intermediare;
b) creşterea productivităţii muncii şi reducerea ponderii
consumurilor intermediare;
c) scăderea productivităţii muncii şi creşterea ponderii
consumurilor intermediare;
d) scăderea numărului de personal şi a productivităţii muncii;
e) sporirea productivităţii muncii şi creşterea ponderii consumurilor
intermediare.
11. Dacă gradul de utilizare a timpului total de muncă este mai mic decât 1
atunci:
a) Se lucrează în afara regimului normal de muncă;
b) Numărul de zile libere şi de sărbători legale a scăzut;
c) Nu există rezerve de neutilizare a timpului de muncă;
d) Fondul de timp disponibil a scăzut;
e) Există timp de muncă neutilizat.

12. Ce semnificaţie are corelaţia dintre următorii indicatori:

Iw = 110%
I s = 105%
a) Creşterea costurilor cu salariile la 1000 lei venituri;
b) Creşterea ponderii cheltuielilor cu salariile în total cheltuieli;
c) Scăderea costurilor cu salariile pe unitatea fizică şi/sau valorică de
producţie;
d) Creşterea costurilor cu salariile pe unitatea fizică şi/sau valorică de
producţie;
e) Diminuarea producţiei fabricate.

13. Pentru calcului productivităţii muncii, la rezultate nu se include:

a) Producţia exerciţiului;
b) Valoarea adăugată;
c) Excedentul brut al exploatării;
d) Cifra de afaceri;
e) Cifra de afaceri netă.

14. Nivelul categoriei medii de calificare a muncitorilor este influenţat de:

a) Structura personalului pe sexe;
b) Categoria de încadrare;
c) Structura personalului pe categorii de calificare;
d) Vechimea totală în muncă a muncitorilor;
e) Structura personalului după vârstă.

1. Dacă indicele consumului specific de materiale ( ICS = 94% ) şi indicele

preţului de aprovizionare (Ipa = 97% ), efectul va fi:
a) reducerea costului unitar cu materialele;
b) creşterea cheltuielilor de aprovizionare;
c) sporirea valorii stocurilor de materiale;
d) creşterea costului unitar cu materialele;
 e) reducerea stocurilor de materii prime.

2. Se cunosc următoarele date privind analiza factorială a cheltuielilor

materiale conform tabelului :
Nr. crt. Indicatori Previzionat Realizat
1 Cheltuieli materiale af. CA 1.562 1.697
2 Cheltuieli materiale af. CA * 1.633
recalculate
3 Cifra de afaceri 2.671 2.916
4 CA recalculată * 3.000
Modificarea globală a cheltuielilor materiale la 1.000 lei cifră de
afaceri şi influenţa asupra modificării respective a preţului, utilizând

modelul de analiză factorială Cm1000 

 q  cm 1000 este:
 q p
a) – 2,84; + 15,00 :
b) – 2,81; + 15,30;
c) – 2,68 ; + 15,18;
d) – 2,84; + 15,68;
e) + 2,84; + 15,81.

3. Indicele producţiei fizice (cantităţii) = 90%

Indicele consumului specific = 92%
Indicele cheltuielilor cu materialele = 80%
a) s-a redus cantitatea fabricată şi preţul materialelor;
b) s-a redus cantitatea fabricată, consumul specific şi a crescut preţul
materialelor;
c) a crescut cantitatea fabricată şi consumul specific;
d) s-a redus consumul specific şi preţul materialelor;
e) s-a redus cantitatea fabricată, consumul specific şi preţul
materialelor.

4. Se cunosc următoarele date privind analiza factorială a cheltuielilor

materiale conform tabelului :
Nr.
Indicatori Previzionat Realizat
crt.
1 Chelt. mater. af. CA 1.562 1.697
2 Chelt. mater. af. CA recalculate * 1.633
 3 Cifra de afaceri 2.671 2.916
4 CA recalculată * 3.000
Influenţa modificării preţului asupra cheltuielilor materiale la 1.000
lei cifră de afaceri utilizând modelul de analiză factorială

Cm1000 
 q  cm 1000 este:
 q p
a) + 15,00 :
a) - 15,30;
c) + 14,18;
d) + 15,68;
e) + 16,81.

5. Se cunosc următoarele date privind analiza factorială a cheltuielilor

materiale conform tabelului :
Nr. crt. Indicatori Previzionat Realizat
1 Cheltuieli materiale af. CA 1.562 1.697
2 Cheltuieli materiale af. CA * 1.633
recalculate
3 Cifra de afaceri 2.671 2.916
4 CA recalculată * 3.000
Influenţa modificării cantităţii vândute asupra cheltuielilor materiale
la 1.000 lei cifră de afaceri utilizând modelul de analiză factorială

Cm1000 
 q  cm 1000 este:
 qp
a) + 35,00 ;
b) - 18,68;
c) - 40,50;
d) + 18,68;
e) + 40,50.
exploatare aferente cifrei de afaceri nete 7.000.000 lei, producţia imobilizată
50.000.000 lei. Cifra de afaceri netă este de:
a) 60.000.000;
b) 80.000.000;
c) 87.000.000;
d) 95.000.000;
e) 145.000.000.