Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR


DISCIPLINA ANALIZĂ PERFORMANȚELOR ECONOMICO-FINANCIARE
AN UNIVERSITAR 2022 - 2023

GRILE ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO-FINANCIARE

1. Noţiunea de performanţă economico-financiară a unei entităţi poate fi explicată printr-o


varietate de expresii, precum:
a) Eficienţa generală a activităţii comerciale a întreprinderii;
b) Capacitatea întreprinderii de a genera profit, în condiţii de eficienţă-eficacitate;
c) Plusul de valoare adus de activitatea întreprinderi pentru participanţii indirecţi la activitatea acesteia;
d) Bogăţia creată de întreprindere ca rezultat al accesarii de fonduri nerambursabile, care sa-i permita
acesteia finantarea resurselor materiale, umane si financiare proprii si atrase;

2. Indicatorii de măsurare a performanţei economico-financiară reprezintă:


a) Măsuri economice individuale cu conținut informațional interdependent;
b) Date cifrice și calitative ce sprijină procesul decizional al proprietarilor afacerii;
c) Instrumente cu caracter numeric, cifric cuantificabil și valoare informațională individuală în deservirea
procesului decizional;
d) Instrumente de măsura a bogăţiei creată de întreprindere;

3. La data de 31.12.N o firmă raportează următoarele rezultate: pierdere netă 300 mil. lei;
amortizări şi provizioane 500 mil. lei, dividende repartizate 0 mil. lei. Aceasta semnifică:
a) Autofinanţarea este negativă;
b) Capacitatea de autofinanţare este negativă;
c) Capacitatea de autofinanţare este pozitivă;
d) Autofinanţarea este pozitivă;

4. Din perspectiva managerilor, indicatorii de performanță cei mai importanți sunt:


a) Indicatorii ai activităţii extraordinare;
b) Indicatori de profitabilitate;
c) Indicatori de rezultate si privind potentialul de finantare;
d) Indicatori clasici.

5. Autofinanţarea cuprinde:
a) partea din profitul net destinată înlocuirii capacităţilor de producţie;
b) profitul net reinvestit si ajustarile cu amortizarea si provizioanele;
c) profitul net reinvestit si dividendele distribuite;
d) amortismentele, provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor şi o parte a profitului net destinată
creşterii capacităţilor de producţie;

6. Capacitatea de autofinanţare cuprinde:


a) partea din profitul net destinată înlocuirii capacităţilor de producţie;
b) Cheltuielile cu amortizare + dividendele plătite;
c) Autofinanţarea + ajustări privind amortizările şi provizioanele;
d) Rezultatul net al exerciţiului + ajustări privind amortizările şi provizioanele.

7. Rata rentabilităţii activelor totale semnifică:


a) Un plus de bogăţie adus de capitalul tehnic al întreprinderii;
b) Profitul aferent activităţii de exploatare;
c) Eficienţa cu care sunt folosite activele totale ale intrepriderii;
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
DISCIPLINA ANALIZĂ PERFORMANȚELOR ECONOMICO-FINANCIARE
AN UNIVERSITAR 2022 - 2023

d) Un surplus de valoare folosit pentru remunerarea participanţilor la activitatea firmei (salariaţii,


acţionarii, statul, creditorii etc.);

8. Capitalul investit este egal cu:


a) Capitalul total al firmei;
b) Capitalul propriu plus datoriile financiare totale;
c) Capitalul propriu plus datoriile totale;
d) Capitalul social al firmei;

9. Rata rentabilităţii vânzărilor se poate determina pe baza următoarei formule:


Pr ofitul net
a. 100
Capital propriu
Pr ofitul brut
b. 100
Active totale
Cifra de afaceri
c. 100
Active totale
Pr ofit de exploatare
d. 100
Cifra de afaceri

10. Cifra de afaceri cuprinde:


a) Veniturile totale ale întreprinderii;
b) Eficienţa cu care se desfăşoară activitatea întreprinderii;
c) Veniturile din producţia vândută, producţia stocată şi producţia imobilizată a întreprinderii;
d) Veniturile din producţia vândută a întreprinderii;

11. În structura valorii adăugate sunt cuprinse următoarele elemente:


a. cheltuielile cu plata energiei electrice;
b. cheltuielile financiare cu dobânzile;
c. cheltuielile cu plata facturilor de telefonie;
d. cheltuielile cu salariile.

12. Rata rentabilităţii resurselor consumate s-a modificat de la 15% în perioada de bază, la 10% în
perioada curentă. Aceasta poate semnifica:
a) Cheltuielile din explotare au crescut mai mult decât profitul din exploatare;
b) Cheltuielile din exploatare au crescut în acelaşi ritm cu profitul din exploare;
c) Reducerea rentabilităţii resurselor consumate.
d) Cheltuielile din exploatare au crescut într-un ritm inferior profitului din exploatare ;

13. Valoarea adăugată se determină ca:


a) Diferenţa dintre producţia exerciţiului şi consumurile provenind de la terţi;
b) Diferenţa dintre producţia exerciţiului şi cheltuielile salariale;
c) Rezultatul favorabil al exerciţiului;
d) Diferenţa dintre excedentul brut din exploatare şi amortizare;

14. Producţia exerciţiului unei firme cuprinde:


a) Valoarea producţiei vândute;
b) Valoarea mijloacelor fixe vândute de întreprindere;
c) Valoarea mijloacelor fixe realizate în regie proprie pentru necesităţi proprii;
d) Veniturile din vânzarea mărfurilor;
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
DISCIPLINA ANALIZĂ PERFORMANȚELOR ECONOMICO-FINANCIARE
AN UNIVERSITAR 2022 - 2023

15. Care din următoarele elemente se includ în cifra de afaceri:


a) Veniturile din dobânzile aferente disponibilităţilor băneşti de la bănci;
b) Veniturile din vânzarea produselor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor către terţi;
c) Veniturile din vânzarea unor mijloace fixe care nu mai sunt utilizate în întreprindere;
d) Veniturile din vânzarea mărfurilor;

16. Indicele valorii adăugate (IVA) este mai mare decât indicele producţiei exerciţiului (IQex). Aceasta
reflectă:
a) O creştere a profitului;
b) O creştere a ponderii consumurilor provenind de la terţi în producţia exerciţiului;
c) O reducere a ponderii consumurilor provenind de la terţi în producţia exerciţiului;
d) O creştere a productivităţii muncii;

17. Indicele valorii adăugate (IVA) este mai mic decât indicele producţiei exerciţiului (IQex). Aceasta
reflectă:
a) O creştere a productivităţii muncii;
b) O reducere a ponderii consumurilor provenind de la terţi în producţia exerciţiului;
c) O utilizare mai bună a timpului de lucru al muncitorilor.
d) O creştere a ponderii consumurilor provenind de la terţi în producţia exerciţiului.

18. Consumurile intermediare (provenind de la terţi) cuprind:


a) Valoarea stocurilor de materii prime şi materiale;
b) Cheltuielile cu materiile prime şi materialele;
c) Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe;
d) Cheltuielile cu impozitele şi taxele;

19. Cifra de afaceri este mai mare decât producţia exerciţiului, producţia imobilizată este egală cu 0,
iar subvenţiile de exploatare sunt 0. Aceasta semnifică:
a. Firma nu are venituri din vânzări de mărfuri;
b. Veniturile din vânzări de mărfuri sunt mai mari decât veniturile din producţia stocată;
c. Consumul propriu de produse finite depăşeşte valoarea producţiei vândute;
d. Veniturile din vânzări de mărfuri sunt mai mici decât veniturile din producţia stocată;

20. Cifra de afaceri este mai mică decât producţia exerciţiului, producţia imobilizată este egală cu 0,
iar subvenţiile de exploatare sunt 0. Aceasta semnifică:
a. Firma nu are venituri din vânzări de mărfuri;
b. Consumul propriu de produse finite depăşeşte valoarea producţiei vândute;
c. Veniturile din vânzări de mărfuri sunt mai mari decât veniturile din producţia stocată;
d. Veniturile din vânzări de mărfuri sunt mai mici decât veniturile din producţia stocată;

21. Veniturile din exploatare cuprind:


a) Cifra de afaceri netă;
b) Venituri din dobânzi;
c) Venituri din diferențele favorabile de curs valutar;
d) Venituri din acțiuni deținure la filiale;

22. Rata rentabilității resurselor consumate s-a modificat de la 15% în perioada de bază, la 10% în
perioada curentă. Aceasta poate semnifica:
a) Cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut mai mult decât profitul aferent cifrei de afaceri;
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
DISCIPLINA ANALIZĂ PERFORMANȚELOR ECONOMICO-FINANCIARE
AN UNIVERSITAR 2022 - 2023

b) Cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut în același ritm cu profitul aferent cifrei de afaceri;
c) Cheltuielile aferente cifrei de afaceri au crescut într-un ritm inferior profitului aferent cifrei de afaceri;
d) Creșterea ratei rentabilității resurselor consumate.

23. Analiza ratelor de rentabilitate și a marjelor de profitabilitate exprimă:


a) Eficienţa generală a activităţii comerciale a întreprinderii;
b) Veniturile totale realizate de întreprindere;
c) Capacitatea unei întreprinderi de a realiza profit;
d) Raportul dintre eforturile depuse şi rezultatele obţinute.

24. Indicele profitului = 106%; Indicele veniturilor totale = 103%. Aceasta semnifică:
a) Au crescut veniturile şi a scăzut profitul;
b) Au scăzut veniturile şi a crescut profitul ;
c) Au crescut veniturile şi profitul;
d) Au scăzut veniturile şi profitul;

25. Excedentul brut de exploatare se calculează cu relaţia:


a) Producţia exerciţiului - consumurile provenind de la terţi;
b) Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare - Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele;
c) Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare - Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - cheltuieli cu
personalul;
d) Producţia exerciţiului - Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele;

26. Cheltuielile de exploatare cuprind:


a) Cheltuielile cu dobânzile;
b) Cheltuielile cu diferenţele nefavorabile de curs valutar;
c) Cheltuielile cu materiile prime şi materialele;
d) Cheltuielile cu impozitul pe profit;

27. Indicele valorii adăugate = 103%; Indicele excedentului brut din exploatare = 105%; Indicele
rezultatului din exploatare = 107%; Indicele producţiei exerciţiului = 108%. Aceasta semnifică:
a) Creşte ponderea cheltuielilor cu salariile şi a impozitelor şi taxelor în valoarea adăugată;
b) Scade ponderea cheltuielilor cu salariile şi a impozitelor şi taxelor în valoarea adăugată;
c) Creşte ponderea cheltuielilor cu amortizarea şi provizioanele în excedentul brut din exploatare;
d) Scade ponderea cheltuielilor cu amortizarea şi provizioanele în excedentul brut din exploatare;

28. În exprimarea consumurilor intermediare pentru calculul valorii adăugate, intervin o serie de
probleme referitoare la:
a) Sistemul de salarizare utilizat de întreprindere;
b) Sistemul de amortizare aplicat;
c) Metodele de evaluare a stocurilor;
d) Nivelul fiscalităţii promovat de Guvern;

29. Prin ce se deosebeşte autofinanţarea de capacitatea de autofinanţare?


a) Autofinanţarea este reprezentată de acele resurse financiare care ramân la dispoziţia firmei după
scăderea din capacitatea de autofinanţare a cheltuielilor cu dobânzile;
b) Autofinanţarea este reprezentată de acele resurse financiare care ramân la dispoziţia firmei după
scăderea din capacitatea de autofinanţare a ratelor la creditele contractate;
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR
DISCIPLINA ANALIZĂ PERFORMANȚELOR ECONOMICO-FINANCIARE
AN UNIVERSITAR 2022 - 2023

c) Autofinanţarea este reprezentată de acele resurse financiare care ramân la dispoziţia firmei după
scăderea din capacitatea de autofinanţare a datoriilor pe termen mediu şi lung;
d) Autofinanţarea este reprezentată de acele resurse financiare care ramân la dispoziţia firmei după
scăderea din capacitatea de autofinanţare a dividendelor datorate acţionarilor;

30. La întreprinderea X, indicele cifrei de afaceri = 109%, iar indicele profitului aferent cifrei de afaceri =
112%. Aceasta semnifică:
a) Creşterea marjei brute din vânzări;
b) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri;
c) Creşterea cheltuielilor financiare;
d) Reducerea cheltuielilor aferente cifrei de afaceri.

BAREM DE CORECTARE

1. b 11 b,d 21 a
2. c 12 a,c 22 a
3. c,d 13 a 23 c
4. b,c 14 a,c 24 c
5. b 15 b,d 25 c
6. d 16 c 26 c
7. c 17 d 27 b,d
8. b 18 a 28 c
9. d 19 b 29 d
10. d 20 d 30 a

S-ar putea să vă placă și