1.

Aplicaţie privind analiza profitului aferent cifrei de afaceri

Tabel 1
lei
Nr. N–1 N
Indicatori Simbol
crt. (0) (1)
1 Cifra de afaceri netă qvi  pi 911.067 1.082.357
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri qvi  ci 796.487 862.239
3 Cifra de afaceri netă recalculată qvi1  pi 0 x 894.510
4 Cheltuieli recalculate aferente CA qvi1  ci 0 x 730.711
5 Suma profitului aferent CA Pr 114.580 220.118
6 Profitul mediu la 1 leu CA - lei pr 0,1258 0,2034

A) Pr  qvi  pi  qvi  ci

Potrivit modelului „A“ sistemul de factori se prezintă astfel:

qv
Pr g
c
p
Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţelor se prezintă astfel:
∆Pr = Pr1 – Pr0 = + 105.538 lei
1. Influenţa modificării volumului producţiei vândute:
Δq v  Pr0  I qv  Pr0  -2.085 lei
unde:
qvi1  pi0 894.510
I qv   100  100  98,18%
qvi0  pi0 911.067
2. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:
Δg i   q 
p   q v1 c0  Pr0  I qv  51.304 lei
v1 0

3. Influenţa modificării costurilor complete pe produse:

 
Δci    q v1 c1   q v1 c0  -131.528 lei
4. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:
Δpi   q v1 p1   q v1 p 0 =187.847 lei
 În perioada analizată s-a înregistrat o creştere cu 105.538 lei a profitului aferent cifrei de
afaceri faţă de anul precedent. Această situaţie are o influenţă pozitivă asupra rezultatului brut total
şi a rezultatului net al exerciţiului, precum şi a indicatorilor de eficienţă construiţi pe baza acestora.
Studiind influenţele factorilor, se constată următoarele:
 Scăderea volumului producţiei vândute cu 1,82% a avut ca efect diminuarea profitului
cu 2.085 lei. În condiţiile în care piaţa pentru produsele întreprinderii nu este saturată,
aprecierea este negativă. O asemenea situaţie poate fi determinată de nerealizarea
producţiei obţinute şi/sau de realizarea neritmică a producţiei ca urmare a unor cauze
interne (neasigurarea la timp cu factorii de producţie din cauza unui management
deficitar) şi externe întreprinderii (nerespectarea termenelor de livrare din partea
furnizorilor etc.).
 Modificarea structurii cifrei de afaceri a condus la creşterea profitului aferent vânzărilor
cu 51.304 lei, situaţie care se explică prin creşterea ponderii produselor la care în
perioada luată ca bază de comparaţie s-au înregistrat rate ale rentabilităţii comerciale
mai mari decât rata medie a rentabilităţii comerciale pe total întreprindere în baza de
comparaţie şi scăderea ponderii sortimentelor la care în baza de comparaţie s-au
înregistrat rate ale rentabilităţii comerciale mai mici decât media bazei de comparaţie.
Rata rentabilităţii comerciale medii a bazei de comparaţie a fost de 12,58%.
 Costurile complete unitare au exercitat o influenţă negativă asupra profitului,
determinând scăderea acestuia cu 131.528 lei. Situaţia a fost determinată de depăşirea
costurilor la produsele care deţin ponderea majoritară în totalul vânzărilor. Influenţa
modificării costurilor complete unitare se poate explica în funcţie de elementele
componente (cheltuieli materiale, salariale, indirecte pe unitatea de produs) şi de factorii
specifici acestora (consumuri specifice de resurse materiale, productivitatea fizică a
muncii, gradul de folosire a capacităţii de producţie, preţuri de aprovizionare, tarife de
salarizare etc.). Creşterea costurilor, chiar dacă determină scăderea profitului, se
apreciază ca justificată în cazul în care consumul suplimentar de resurse se reflectă în
îmbunătăţirea calităţii produselor şi creşterea preţurilor de vânzare, efectul obţinut
(sporul de venituri) fiind mai mare decât efortul făcut (creşterea cheltuielilor).
 Preţurile de vânzare au fost mai mari decât cele din anul precedent la majoritatea
produselor, efectul fiind creşterea profitului cu 187.847 lei. Această situaţie poate fi
determinată de efortul propriu al firmei pentru îmbunătăţirea calităţii produselor şi de
acţiunea factorilor conjuncturali externi întreprinderii, cum sunt: raportul cerere – ofertă,
evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale, inflaţie etc.).
  qvi  ci 
B) Pr  qvi  pi 1    CA  pr
 qvi  pi 

În cazul folosirii modelului „B“ sistemul de factori este următorul:

qv
CA
p
Pr g
pr p
c

Modelul „B“ are o valoare informaţională mai mare decât modelul „A“ pentru că permite
cuantificarea impactului rulajului vânzărilor (CA) şi a marjei medii de profit la 1 leu vânzări asupra
profitului ( pr ), două dintre strategiile care pot fi avute în vedere pentru mărirea profitului.
Metodologia de analiză factorială şi mărimea influenţelor se prezintă astfel:
 Pr  Pr1  Pr0  = + 105.538 lei
1. Influenţa modificării cifrei de afaceri:
ΔPrCA  CA1  CA 0   pr 0  21.618 lei
din care:
1.1 Influenţa modificării volumului producţiei vândute:
ΔPrq   q v1p 0   q v 0 p 0  pr 0  - 2.083 lei
1.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:
ΔPrp   q v1p1   q v1p 0  pr 0  23.631 lei

2. Influenţa modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri:

 
ΔPrpr  CA1  pr 1  pr 0  83.990 lei

din care:
2.1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:
  q v1p 0   q v1c 0  q v 0 p 0   q v 0 c 0 
ΔPrg  CA1      62.019 lei

  v1 0
q p  v0 0
q p 

2.2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:
  q v1p1   q v1c 0  q v1p 0   q v1c 0 
ΔPrp  CA1      153.478 lei

  v1 1
q p  v1 0
q p 

2.3. Influenţa modificării costurilor complete pe produse:
  q v1p1   q v1c1  q v1p1   q v1c 0 
ΔPrc  CA1      -131.507 lei

  q v 1
p1  q v 1
p1


Notă: Diferenţele sunt determinate de rotunjiri.
 Concluziile suplimentare faţă de cele rezultate în urma aplicării modelului „A“ sunt:
 Din modificarea totală a profitului, 20,5% s-a datorat variaţiei cifrei de afaceri şi 79,5%
modificării marjei medii de profit la 1 leu vânzări.
 Cifra de afaceri a crescut cu 171.290 lei şi a condus la mărirea masei profitului cu 21.618
lei. Aprofundând influenţa cifrei de afaceri, constatăm că volumul vânzărilor a scăzut şi
a determinat reducerea cifrei de afaceri cu 16.557 lei şi a profitului cu 2.083 lei, iar
preţurile de vânzare au crescut, contribuind la majorarea cifrei de afaceri cu 187.847 mii
lei şi a profitului cu 23.631 lei.
 Marja medie de profit la 1 leu vânzări a crescut cu 0,0776 lei (rata rentabilităţii
comerciale pe total întreprindere a crescut cu 7,76%) şi a condus la majorarea profitului
cu 83.990 lei. Influenţele factorilor indirecţi care acţionează prin intermediul profitului
mediu la 1 leu cifră de afaceri, şi anume: structura vânzărilor, preţurile de vânzare şi
costurile complete se interpretează în acelaşi mod ca în cazul modelului „A“.

2. Aplicaţie privind analiza ratei rentabilităţii comerciale

Tabel Error! No text of specified style in document.
lei
Nr. Perioada Perioada
Indicatori
crt. precedentă curentă
1 Cifra de afaceri 911.067 1.082.357
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 796.487 862.239
3 Cifra de afaceri recalculată (Σqv1.po) x 894.510
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri recalculate
4 (Σqv1.c0) x 730.711
5 Profitul aferent cifrei de afaceri 114.580 220.118
6 Rata rentabilităţii comerciale (%) 12,58% 20,34%

Modificarea ratei faţă de perioada precedentă a fost de:

Δ Rc= Rc1 - Rc0 = 7,76 p.p.
Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţelor se prezintă astfel:
1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:

ΔRcg 
 q v1p0   q v1c0 100  Rc  Rc'Rc  5,74 p.p.
 q v1p 0 0 0

unde Rc' 
q p   q v1c0
v1 0
 100
q p
v1 0

2. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:

 ΔRcp 
q p   q v1c0
v1 1
 100 
q p   q v1c0
v1 0
 100  Rc"Rc'  14,18 p.p.
q p v1 1 q p
v1 0

unde Rc" 
q p  q
v1 1 c
v1 0
 100
q p v1 1

3. Influenţa modificării costurilor complete unitare:

ΔRcc  Rc1 
q p   q v1c 0
v1 1
 100  Rc1 - Rc"  - 12,15 p.p.
q p
v1 1

Rata rentabilităţii comerciale a înregistrat o creştere semnificativă faţă de perioada

precedentă, creştere bazată pe influenţa favorabilă a structurii producţiei vândute şi pe creşterea
preţurilor de vânzare.
Modificările din structura vânzărilor au determinat o creştere a ratei cu 5,74 p.p. datorită
majorării ponderii produselor vândute cu o rentabilitate comercială mai mare decât rentabilitatea
comercială medie înregistrată la nivelul întregii producţii în perioada de referinţă. Situaţia poate fi
datorată unor mutaţii favorabile pe piaţa de desfacere, dar şi eforturilor firmei în scopul obţinerii
şi vânzării acestor produse.
O influenţă importantă o are evoluţia preţurilor de vânzare, care a dus la creşterea ratei
rentabilităţii comerciale cu 14,18 p.p. Creşterea preţurilor de vânzare poate fi determinată de
îmbunătăţirea calităţii producţiei vândute, de inflaţie sau de influenţa unor factori conjuncturali
(scăderea puterii concurenţilor, creşterea puterii de cumpărare etc.).
Creşterea costurilor complete unitare a determinat o reducere a ratei rentabilităţii comerciale
cu 12,15 p.p. Aceasta poate fi efectul creşterii costurilor de achiziţie a resurselor materiale, a
cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distribuţie.

3. Aplicaţie privind analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate

Tabel 3
lei
Nr. Perioada
Indicatori Perioada curentă
crt. precedentă
1 Cifra de afaceri 911067 1082357
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 796487 862239
3 Cifra de afaceri recalculată (Σqv1.po) x 894510
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri
4 recalculate (Σqv1.c0) x 730711
5 Profitul aferent cifrei de afaceri 114580 220118
6 Rata rentabilităţii resurselor consumate (%) 14.38% 25.53%

Modificarea ratei faţă de perioada precedentă a fost de:

 Δ Rrc = Rrc 1 - Rrc0 = 25,53% - 14,38% = + 11,15 p.p.
Metodologia de analiză factorială şi cuantificarea influenţelor se prezintă astfel:
1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:

g   
 
qvi1  pi 0   qvi 0  pi 0 
 1 100    1  100 =
  i1 i 0   i0 i0
qv  c   qv  c 
 
= 22,42% - 14,38% = + 8,04 p.p.
2. Influenţa modificării costurilor complete unitare:

c   
 
qvi1  pi 0   qvi1  pi 0 
 1 100    1  100 =
  i1 i1   i1 i 0
qv  c   qv  c 
 
= 3,74% - 22,42% = -18,68 p.p.
3. Influenţa modificării preţurilor de vânzare:

c   
 qvi1  pi1    qvi1  pi 0 
 1  100    1  100 =
  qvi 1
 ci 1


  qv  c
 i 1 i 1


= 25,53% - 3,74% = +21,79 p.p.

Rata rentabilităţii resurselor consumate a înregistrat o creştere semnificativă faţă de perioada

precedentă, creştere bazată pe influenţa favorabilă a structurii producţiei vândute şi pe creşterea
preţurilor de vânzare.
Modificările din structura vânzărilor au determinat o creştere a ratei cu 8,04 p.p., datorită
majorării ponderii produselor vândute cu o rentabilitate faţă de costuri mai mare decât
rentabilitatea medie faţă de costuri înregistrată la nivelul întregii producţii în perioada de referinţă.
Situaţia poate fi datorată unor mutaţii favorabile pe piaţa de desfacere, dar şi eforturilor firmei în
scopul obţinerii şi vânzării acestor produse.
Creşterea costurilor complete unitare a determinat o reducere a ratei rentabilităţii resurselor
consumate cu 18,68 p.p. Aceasta poate fi efectul creşterii costurilor de achiziţie a resurselor
materiale, a cheltuielilor cu salariile sau a costurilor de distribuţie.
O influenţă importantă o are evoluţia preţurilor de vânzare, care a dus la creşterea ratei
rentabilităţii resurselor consumate cu 21,79 p.p. Creşterea preţurilor de vânzare poate fi
determinată de îmbunătăţirea calităţii producţiei vândute, de inflaţie sau de influenţa unor factori
conjuncturali (scăderea puterii concurenţilor, creşterea puterii de cumpărare etc.).