Problema №1

În baza datelor iniţiale calculaţi influenţa factorilor la modificarea profitului brut.

Datele iniţiale pentru analiza factorială
Anul de gestiune
Indicatori Anul precedent (0)
Recalculat (rec) Efectiv (1)
А 1 2 3
1) Venituri din vânzări (VV) 120486.2 101912.5 100542.3
2) Costul vânzărilor (CV) 91860.0 97187.9 81118.3
3) Profitul brut (PB) 28626.2 4724.6 19424.0

Rezolvare:
PB=VV −CV
VV rec =∑ q1 × P0
CV rec=∑ q1 ×C 0
Calculul influenţei factorilor la modificarea profitului brut

Calculul influenţei Rezultatul influenţei

Denumirea factorilor Metoda de calcul
factorilor factorilor, +/- mii lei

А В 1 2
1. Modificarea volumului ∆ % VV × PB0 5 ,8 × 28626 , 2
q
producţiei realizate (Δq) ∆ PB = +1660.3
100 100
2. Modificarea structurii şi
Sstr q (4724.6-28626.2)-
sortimentului vânzărilor(ΔSstr) ∆ PB =( PBrec −PB0 )−∆ PB -25561.9
1660.33
3. Modificarea costului unitar al
C -(81118.3-
producţiei (ΔС) ∆ PB =−(CV 1−CV rec ) +16069.6
97187.9)
4. Modificarea preţului mediu de
P 100542.3-
realizare (ΔP) ∆ PB =VV 1−VV rec -1370.2
101912.5
Total Х х -9202.2

∆ % VV =
( CV rec
CV 0 )
×100 % −100 % =5.8%

Concluzii: Calculele efectuate în tabel ne arată, că la entitate profitul brut s-a redus cu 9202.2 mii lei. Această
reducere a fost condiţionată de acţiunea negativă a următorilor factori:
1) Micşorarea structurii şi sortimentului vânzărilor cu 25561.9 mii lei
2) Micşorarea preţurilor medii de vânzare a dus la reducerea profitului brut cu 1370.2 mii lei
În acelaşi timp majorarea volumului vânzărilor şi micşorarea costului unitar al producţiei a condus la creşterea
profitului brut cu 1660.3 şi 16069.6 mii lei.
În calitate de rezervă internă putem considera majorarea ponderii produselor cu rentabilitate mai înaltă, ce va
permite sporirea profitului brut cu 25561.9 mii lei.

Problema 2. În baza datelor iniţiale din tabel să se calculeze profitul din vânzarea produsului şi modificarea
acestuia sub influenţa următorilor factori:
a) cantităţii vândute de produs;
b) preţului mediu de vânzare pe unitate de produs;
c) costului unitar.
Date iniţiale pentru analiză
Anul Anul de Abatere
Indicatori
precedent gestiune abs(±)
1. Cantitatea vândută de produs (Q), chintale 6256 7402 +1146
2. Venitul din vânzarea produsului (VPV), mii lei 1634 1902 +268
3. Costul produsului vândut (CPV), mii lei 1564 1635 +71

REZOLVARE
B = Q×(P-C) formula dependenţei factoriale
B – profitul din vânzarea produsului; Q – cantitatea vândută de produs; P – preţul mediu de vânzare pe unitate de
produs; C – costul unitar.
1. Determinăm preţul mediu de vânzare şi costul unitar.
VPV
P=
Q ; P0= (1634/6256)×1000= 261,19lei; P1= (1902/7402)×1000= 256,96 lei
CPV
C=
Q ; C0= (1564/6256)×1000= 250 lei; C1= (1635/7402)×1000= 220,89 lei
2. Calculăm mărimea profitului din vânzarea produsului
B0=Q0×(P0-C0)= 6256×(261,19-250)= 70004,64 lei; B1=Q1×(P1-C1)= 7402×(256,96-220,89)=266990,14 lei.

3. Calculăm influenţa factorilor asupra modificării profitului din vânzarea produsului

∆BQ = (Q1 – Q0)×(P0 – C0) = +1146×(261,19-250)= 12823,74 lei
∆BP = Q1×(P1 – P0) = 7402×(256,96-261,19) = -31310,46 lei
∆BC = -[Q1×(C1 – C0)] = -7402×(220,89-250) = 215472,22 lei

B.i.f.: B1 – B0 = ∆BQ + ∆BP + ∆BC 266990,14-70005,64 = 12823,74+(-31310,46)+215472,22

196985,5≈196985,5 lei
Concluzii: Calculele efectuate ne atestă că profitul din vânzarea produsului s-a majorat faţă de anul
precedent cu 196985,5 lei. Majorarea a fost determinată de acţiunea pozitivă a următorilor factori:
1) creşterea cantităţii vândute pe produs cu 1146 q a contribuit la creşterea profitului cu 12823,74 lei.
2) reducerea costului unitar de la 250 până la 220,89 lei a contribuit la creşterea profitului cu 215472,22 lei
Concomitent reducerea preţului mediu de vânzare pe unitate de produs cu 4,23 lei a cauzat reducerea
profitului cu 31310,46 lei.

Problema 3. În baza datelor iniţiale din problema nr.2 să se calculeze modificarea rentabilităţii produsului
sub influenţa următorilor factori:
1) profitul în calcul la o unitate de produs vândut (B);
2) costul unui chintal de produs (C).
REZOLVARE.
B
Rp= ×100 %
C
f.d.f.

1. Calculăm mărimea profitului la un chintal de produs

B0 = 70004,64÷6256 = 11,19 lei
B1 = 266990,14÷7402 = 36,07 lei
2. Calculăm nivelul rentabilităţii produsului
Rp(0)= (11,19÷250)×100 = 4,48%; Rp(1)= (36,07÷220,89)×100 = 16,33%
3. Determinăm influenţa factorilor la abaterea rentabilităţii produsului
B1 B0 36 ,07 11,19
Δ Rp B =[ − ]×100 [ − ]×100
C1 C 1 = 220 ,89 220 ,89 = 16,33 – 5,06 = 11,27 p.p.
B0 B0 11, 19 11, 19
Δ RpC =[ − ]×100=[ − ]×100
C 1 C0 220 , 89 250 = 5,06 – 4,48 = 0,58 p.p.
B C
B.i.f.: Rp(1) – Rp(0) = Δ Rp + Δ Rp
16,33-4,48 = 11,27+0,58
11,85=11,85 p.p.
Concluzie. În baza calculelor efectuate se constată că rentabilitatea produsului s-a majorat faţă de anul precedent cu
11,85 p.p. Creşterea rentabilităţii a fost cauzată de influenţa pozitivă a ambilor factori, însă cota preponderentă în
majorarea rentabilităţii îi revine profitului la un chintal de produs. Creşterea acestui factor de la 11,19 până la 36,07
lei a contribuit la majorarea rentabilităţii cu 11,27 p.p. Reducerea costului unitar a contribuit la creşterea
rentabilităţii cu 0,58 p.p.

Problema №4. În baza datelor iniţiale din problema nr.1 calculaţi influenţa factorilor detaliaţi la modificarea
nivelului rentabilităţii resurselor consumate şi utilizate.
Rezolvare:
PB0
RCV 0= ×100 %
CV 0
PB1
RCV 1= × 100 %
CV 1
∆ R CV =R CV 1−R CV 0
28626.2
1) RCV 0= × 100 %=31.1 63 %
91860.0
19424.0
RCV 1= ×100 %=23.945 %
81118.3
∆ R CV =23.945−31.163=−7.218 p . p .

2) Calculăm influenţa profitului brut la modificarea rentabilităţii:

PB
∆ R CV =
( PB1 PB0
−
CV 1 CV 1)× 100 %= (
19424.0 28626.2
−
81118.3 81118.3 )
× 100 %=−11.344 p . p .

3) Calculăm modificarea costului vânzărilor la modificarea rentabilităţii:

CV
∆ R CV =
( PB 0 PB0
−
CV 1 CV 0)× 100 %= (
28616.2 28616.2
−
81118.3 91860.0 )
×100 %=4.126 p . p .

B.i.f: 23.945-31.163=-11.344+4.126
-7.218=-7.218
4) Calculăm influenţa factorilor detaliaţi la modificarea rentabilităţii:
Calculul influenţei factorilor detaliaţi la modificarea rentabilităţii
Denumirea factorilor Cota influenţei, mii lei Calculul influenţei factorilor Rezultatul influenţei
factorilor, p.p.
1. Modificare profitului brut şi ∆ PB =-9202.2 Coeficient de participare: -11.344
nivelului rentabilităţii
 PB
∆R
=-11.344/-
∆ PB
9202.2=0.0012327
inclusiv:
q PB +2.0467
q ∆ PB ×∆ R = +1660.3×0.0012327
1.1. Volumul vânzărilor ∆ PB =+1660.32
∆ PB
str PB -31.5102
1.2. Structura şi sortimentul str ∆ PB × ∆ R =-25561.9×0.0012327
produselor realizate ∆ PB = -25561.9
∆ PB
-1.6890
P PB
1.3. Preţul mediu de realizare a P ∆ PB × ∆ R =-1370.2×0.0012327
produsului ∆ PB = -1370.2
∆ PB

C PB +19.8090
C ∆ PB × ∆ R =+16069.6×0.0012327
1.4. Costul unitar al produsului ∆ PB =+16069.6
∆ PB

B.i.f.: +2.0467-31.5101-1.6890+19.8090=-11.344 p.p.

Concluzii: Calculele efectuate ne arată că nivelul rentabilităţii s-a redus cu 7,218 p.p. din contul ambilor factori în
felul următor:
1. Sub influenţa reducerii profitului brut faţă de anul precedent rentabilitatea s-a redus cu 11.344 p.p.
2. Micşorarea costului vânzărilor a condiţionat sporirea nivelului rentabilitaţii cu 4.126 p.p.
Analizând influenţa factorilor detaliaţi la modificarea nivelului rentabilităţii constatăm următoarele:
1. Micşorarea nivelului rentabilităţii din cauza acţiunii negative a structurii şi sortimentului vânzărilor cu
31.5102 p.p. şi reducerii preţurilor medii de realizare cu 1.689 p.p.
2. În acelaşi timp acţiunea pozitivă au exercitat-o volumul vânzărilor şi costul unitar, ce a condus la majorarea
rentabilităţii cu 2.0467 şi 19.8090 p.p.

Problema №5.
Aplicând metoda participării prin cotă de calculat influenţa factorilor detaliaţi asupra modificării rentabilităţii
mijloacelor de producţie, utilizând următoarele date:
1. Abaterea factorilor generali: profitului până la impozitare şi mijloacelor de producţie
ΔPPI=159 mii lei
ΔMP=-387 mii lei
2. Abaterea rentabilităţii sub influenţa factorilor generali, indicaţi in primul punct
ΔRppi=0.4 puncte procentuale
ΔRpm=0.21 puncte procentuale
3. Abaterea factorilor detaliaţi:
Valorii medii a mijloacelor fixe ΔMF=-408 mii lei
Valoarii medii a activelor curente ΔAC=21 mii lei
Rezultatului din activitatea operaţională ΔRAO=500 mii lei
Rezultatului din activitatea investiţională ΔRAI=489 mii lei
Rezultatului din activitatea financiară ΔRAF=249 mii lei
Pierderilor din situaţii excepţionale ΔRAE=-1079 mii lei
Calculul influenţei factorilor detaliaţi la abaterea rentabilităţii mijloacelor de producţie
Calculul influenţei Rezultatul influenţei,
Indicatori Cota influenţei
factorilor (+;-)puncte procentuale
1. Abaterea profitului până la
0.4/159 = 0.0025 0.4
impozitare 159
 Inclusiv sub influenţa:
1.1. RAO 500 500×0.0025 1.25
1.2. RAI 489 489×0.0025 1.2225
1.3. RAF 249 249×0.0025 0.6225
1.4. RAE -1079 -1079×0.0025 -2.6975
2. Abaterea valorii medii a
0.21/-387=-0.00054 0.21
mijloacelor de producţie -387
Inclusiv sub influenţa:
2.1. MF -408 -408×(-0.00054) 0.2203
2.2. AC 21 21×(-0.00054) -0.0113
B.if.: 0,61 = 0,61
Concluzii: Calculele efectuate ne arată că rentabilitatea mijloacelor de producţie s-a mărit sub influenţa urm. factori:
1. Majorării profitului din activitatea operaţională cu 1.25 p.p.
2. Majorării profitului din activitatea investiţională cu 1.22 p.p.
3. Majorării profitului din activitatea financiară cu 0.62 p.p.
În acelaşi timp se observă sporirea rentabilităţii din contul reducerii valorii medii a mijloacelor fixe cu 0.22 p.p.
Majorarea valorii medii a activelor curente a condus la reducerea rentabilităţii cu 0.011 p.p.

Problema 6. Aplicând metoda substituţiilor în lanţ să se calculeze modificarea rentabilităţii mijloacelor de producţie
în dependenţă de următorii factori:
1) profitul până la impozitare la un leu de venituri din vânzări (Pimp/VV);
2) randamentul mijloacelor fixe (F=VV/MF);
3) coeficientul de rotaţie a activelor curente (K=VV/AC).
Date iniţiale şi de calcul pentru analiză
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea absolută
1. Profitul până la impozitare, mii lei 8800 8959 +159
2. Valoarea medie a mijloacelor fixe, mii lei 19164 18755 -409
3. Valoarea medie a activelor curente, mii lei 21090 21111 +71
4. Venituri din vânzări, mii lei 39679 40409 +730
5. Rentabilitatea mijloacelor de producţie, % 21,86 22,47 +0,61
6. Pimp la un leu VV (1/4×100), % 22,178 22,171 -0,007
7. Randamentul mijloacelor fixe (4/2), lei 2,07 2,15 +0,08
8. Coeficientul de rotaţie a activelor circulante
(4/3) 1,88 1,91 +0,03

REZOLVARE
Pimp 1 1
R MP = ÷( + )
VV F K formula dependenţei factoriale
Calculul influenţei factorilor la modificarea rentabilităţii mijloacelor de producţie
Nr. Nr. Factori corelaţi Calculul influenţei Rezultatul
RMP, %
calc subst Pimp/VV F K factorilor influenţei
1 0 22,178 2,07 1,88 21,86 - -
2 1 22,171 2,07 1,88 21,84 21,84 – 21,86 -0,02
3 2 22,171 2,15 1,88 22,26 22,26 – 21,84 +0,42
4 3 22,171 2,15 1,91 22,47 22,47 – 22,26 +0,21
Total X X X X X +0,61
B.i.f.: 0,61 = 0,61 p.p.
 Concluzie. În baza calculelor efectuate în tabel se constată că rentabilitatea mijloacelor de producţie s-a
majorat faţă de anul precedent cu 0,61 p.p. Creşterea a fost determinată de influenţa pozitivă a
următorilor factori: 1) sporirea randamentului miijloacelor fixe de la 2,07 până la 2,15 a contribuit la
majorarea rentabilităţii cu 0,42 p.p.; 2) creşterea coeficientului de rotaţie a activelor circulante de la 1,88
până la 1,91 a contribuit la majorarea rentabilităţii cu 0,21 p.p.
Ca rezervă internă se consideră creşterea profitului până la impozitare la un leu veniturilor din vânzări, ce
va asigura creşterea rentabilităţii cu 0,02 p.p.

Problema 7.
In baza datelor iniţiale calculaţi componenţa şi structura patrimoniului net în dinamică.
Calculul şi analiza patrimoniului net
∑, mii lei ∑, mii lei Patrimoniu la valoarea netă
La La Datorii La La La începutul anului La sfârşitul anului
Active
începutul sfârşitul început sfârşitul ponderea, ponderea,
∑, mii lei ∑, mii lei
anului anului ul anului anului % %
А 1 2 В 3 4 5(1-3) 6 7(2-4) 8
1) Active 53576.2 52648.7 1) Datorii pe 1601.6 51974.6 192.0 52648.7 224.95
-
imobilizate termen lung
2) Active 33029.3 19544.8 2) Datorii curente 57934.2 48788.9 -24904.9 -92.0 -29244.1 -124.95
circulante
3) Total active 86605.5 72193.5 3) Total datorii 59535.8 48788.9 27069.7 100.0 23404.6 100
(1+2)

Concluzii:
Calculele efectuate ne arată, că la întreprinderea analizată valoarea netă a patrimoniului s-a micşorat faţă de anul
precedent cu 3665.1 mii lei sau cu 13.54% (-3665.1/27069.7×100%). Micşorarea valorii nete a patrimoniului este
rezultatul reducerii valorii activelor totale cu 14412 mii lei. În acelaşi timp asupra majorării indicatorului rezultativ a
influenţat reducerea datoriilor de la 59535.8 la 48788.9 mii lei sau cu 10746.1 mii lei.
Calculele arată, că la întreprinderea analizată activele circulante nete are valori negative. Aceasta înseamnă că
datoriile curente nu sunt utilizate după destinaţie (pentru finanţarea activelor circulante).

Problema 8. Calculaţi influenţa factorilor la modificarea vitezei de rotaţie a activelor circulante.

AC ×360
Formula dependenţei factoriale: V =
VV

Tabelul. Calculul influenţei factorilor la modificarea vitezei de rotaţie a activelor circulante

Venituri din vânzări/
AC, mii lei Viteza de rotaţie, zile Inclusiv sub influenţa:
costul vânzărilor, mii lei Abaterea
Grupe de
Nr
AC Anul Anul de Anul Anul de AC 0 AC 1 AC 1 absolută a AC VV
precedent gestiune precedent gestiune
V 0= = V ×=360 ×360
V× 360rec
V, zile ∆V =V∆recV−V=V
0 1−V r
VV 0 VV 0 1 VV 1
А 1 2 3 4 5 6 7 8=7-5 9=6-5 10=7-6
1 Stocuri 123.2 323.2 2365.39 1804.24 18.7 49.2 64.5 +45.8 +30.5 +15.3
2 Creanţe 190.7 429.0 2998.54 2511.93 22.9 51.5 61.5 +38.6 +28.6 +10.0
3 Numerar 72.1 83.6 2998.54 2511.93 8.7 10.0 12.0 +3.3 +1.3 +2.0
4 Total AC 394.0 848.1 2998.54 2511.93 47.3 101.8 121.5 +74.2 +54.5 +19.7

Concluzii:
Calculele efectuate în tabel ne arată, că la întreprinderea analizată are loc încetinirea rotaţiei activelor circulante cu
74 zile. Majorarea valorii activelor circulante a dus la încetinirea rotaţiei cu 54.5 zile. Micşorarea venitului din vânzări
de la 2998.54 la 2511.93 mii lei a cauzat încetinirea cu 19.7 zile.
Încetinirea rotaţiei se observă la toate grupele de active, însă cel mai mult la stocuri. La această grupă de active
perioada unei rotaţii s-a mărit cu 45.8 zile, inclusiv din contul măririi soldurilor de stocuri - cu 30.5 zile.

Problema nr.9.
Apreciaţi în dinamică balanţa creanţelor şi datoriilor curente a întreprinderii.
Tabel. Balanţa creanţelor şi datoriilor curente
La finele La finele
Abaterea Abaterea
Creanţe curente anului anului de Datorii curente anului de
absolută anului precedent absolută
precedent gestiune gestiune
А 1 2 3(2-1) В 4 5 6
1 Creanţe Credite bancare
14187.26 1158.0 -13029.3 38052.1 32637.0 -5415.1
comerciale curente
2 Avansuri Datorii
2435.84 355.8 -2080.0 17266.7 13738.6 -3528.1
acordate comerciale
3 Creanţe ale Datorii faţă de
9.3 17.5 +8.2 2615.5 2413.3 -202.2
părţilor legate personal
4 Creanţele
2199.7 362.88 -1836.8
bugetului
5 Creanţele
635.4 369.2 -266.2
personalului
6 Creanţe
186.3 327.0 +140.7
preliminate
7 Alte creanţe 2880.7 829.1 -2051.6
Total creanţe Total datorii
22534.5 3419.5 -19115.0 57934.23 48788.92 -9145.4
curente curente
Depăşirea Depăşirea
datoriilor curente 35399.8 45369.4 +9969.6 creanţelor
curente
Balanţa 57934.3 48788.9 -9145.4 Balanţa 57934.3 48788.9 -9145.4

Concluzii:
Din calculele efectuate se observă, că la entitate are loc depăşirea datoriilor curente faţă de creanţele curente.
Aceasta se atestă atât la începutul cât şi la sfârşitul anului cu o majorare de 9969.6 mii lei. Această situaţie se
apreciază negativ, deoarece entitatea poate avea dificultăţi cu achitarea datoriilor. Dar pozitiv se apreciază
micşorarea creanţelor de la 22534.5 la 3419.5 mii lei sau cu 19115.0 mii lei, şi micşorarea datoriilor curente de la
57934.23 mii lei la 48788.9 mii lei sau cu 9145.4 mii lei.
Problema 10.
În baza datelor din tabel apreciaţi structura creanţelor curente după termene de incasare.
Analiza creanţelor curente după termene de incasare
Soldul la Termenul de Creanţe expirate
Feluri de creanţe finele anului incasare n-a De la 3 luni Mai mare de
Până la 3 luni
de gestiune sosit până la 1 an 1 an
А 1 2 3 4 5
1 Creanţe – total
Mii lei 3419.39 17.48 1962.1 937.38 502.43
% 100 0.51 57.38 27.41 14.7
inclusiv:
1.1. Creanţe comerciale
Mii lei 1157.97 555.85 600.02 2.1
% 33.87 16.26 17.55 0.06
1.2 Cranţele bugetului
Mii lei 362.88 357.61 5.26 -
% 10.61 10.46 0.15
1.3 Creanţele personalului
Mii lei 369.15 235.99 133.16
% 10.8 6.9 3.9
1.4 Creanţele părţilor
afiliate
Mii lei 327.04 - 245.51 81.54 -
% 9.56 7.18 2.38
1.5 Alte creanţe
Mii lei 829.06 - 361.12 223.09 244.84
% 24.24 10.56 6.52 7.16
1.6 Avansuri acordate
Mii lei 355.81 206.02 27.47 122.33
% 10.41 6.03 0.8 3.58
1.7 Creanţe preliminate
Mii lei 17.48 17.48
% 0.51 0.51

Calculele efectuate în tabel ne arată, că cea mai mare parte a creanţelor curente este expirată. În structura
creanţelor predomină cota creanţelor comerciale şi a altor creanţe, care constituie 33,87% şi 24,24%. Analizând
structura creanţelor expirate după termene observăm următorele: până la 3 luni – 57,38%; de la 3 luni până la 1 an –
27,41%; mai mare de 1 an – 14,7%. Din creanţele expirate se evidenţiază cota altor creanţe, personalului, avansuri
acordate. Reieşind din aceasta conducerea întreprinderii va lua măsuri pentru incasarea acestor creanţe, precum şi
majorarea cotei creanţelor justificate.