GRILE Analiza

GRILE ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA
1. Pentru aplicarea metodei substiturilor in lant, asezarea factorilor in relatiile de cauzalitate se face in
urmatoarea ordine:
a. factorii de structura, cantitativi, calitativi ANS: B
b. factorii cantitativi, de structura, calitativi
c. factorii calitativi, de structura, cantitativi
d. factorii de structura, calitativi, cantitativi
e. factorii cantitativi, calitativi, de structura
2. Daca intre elementele fenomenului studiat exista relatii de tip determinist de natura sumei si/sau
diferentei atunci pentru analiza,se foloseste metoda :
a. calitativa
b. substituirilor in lant ANS: E
c. cumulativa
d. exhaustiva
e. balantiera
3. Daca intre elementele fenomenului studiat exista relatii de tip determinist de natura produsului sau
raportului atunci pentru analiza se foloseste metoda :
a) metoda ponderilor logaritmice
b) metoda substituirilor in lant R: B
c) metoda cresterilor finite
d) metoda ponderilor medii.
Productia obtinuta si destinata livrarii, care cuprinde valoarea produselor finite si a semifabricatelor

destinate vanzarii, valoarea lucrarilor executate si a serviciilor prestate se numeste
a) productia exercitiului
b) marja comerciala R: C
c) productia marfa fabricata
d) valoarea adaugata.
5. Raportul dintre cifra de afaceri si valoarea productiei marfa fabricata exprima :
a. modificarile de productivitate
b. modificarile intervenite in stocurile de produse finite ANS: B
c. cresterea datoriilor la furnizori
d. modificarile intervenite in stocurile de materii prime
e. modificarile intervenite in stocurile de consumabile
6. Raportul dintre valoarea adaugata si valoarea productiei exercitiului evidentiaza :
a. reducerea numarului de salariati
b. cresterea cheltuielilor de intretinere
c. reducere/cresterea stocurilor de produse finite ANS: D
d. reducere/cresterea ponderii cheltuielilor materiale
e. modificarea pretului de vanzare cu amanuntul
7. Gradul de utilizare a capacitatii de productie pentru o intreprindere se determina ca :
a. raportul intre numarul de salariati si capacitatea de productie
b. raportul intre cifra de afaceri si valoarea activelor
c. raportul intre cifra de afaceri si capacitatea de productie ANS: E
d. raportul intre capacitatea de productie si pasive
e. raportul intre productia realizata si capacitatea de productie
8. Raportul intre vanzarile proprii ale unui produs si totalul vanzarilor aceluiasi produs pe o piata
oarecare reprezinta :
a. cota de TVA
b. cota globala de piata ANS: B
c. cota de participare la profit
d. cota de piata neacoperita
e. cota de vanzari neonorate
9. La calculul cifrei de afaceri cu veniturile financiare si cele extraordinare :
a. se includ neaparat
b. se includ in cote diferite
c. se includ doar veniturile financiare ANS: E
d. se includ doar veniturile exceptionale
e. nu se includ
10. Raportul intre productia marfa fabricata si numarul mediu de salariati se numeste :
a. randamentul muncii
b. salariu mediu pentru un salariat
c. productivitatea muncii ANS: C
d. eficienta activelor fixe
e. randamentul activelor circulante
11. Produsul intre pretul de vanzare fara TVA si cantitatea de produse vandute se mai numeste :
a. productie livrata si neincasata
b. productie neterminata ANS: C
c. cifra de afaceri realizata
d. cifra de afaceri nerealizata
e. productia marfa fabricata
12. Daca din productia globala a exercitiului se scad consumurile intermediare, respectiv cheltuielile cu
materialele, atunci se obtine :
a) cifra de afaceri
b) consumul specific R : C
c) valoarea adaugata
d) costul marginal.
13. Raportul intre cifra de afaceri si productia exercitiului se numeste :
a. stocul de productie
b. gradul de valorificare a productiei
c. gradul de valorificare a cifrei de afaceri ANS: B
d. cota globala de piata

e. productivitatea muncii
Cifra de afaceri reprezinta :
a. veniturile din exploatare si financiare
b. suma totala a veniturilor din vanzarea marfurilor si produselor intr-o perioada determinata
c. suma totala a veniturilor din prestari de servicii
d. productia livrata din activitatea de baza ANS: B
e. suma banilor rulati prin cont
15. Daca Vp reprezinta vanzarile proprii ale unui produs, iar V reprezinta vanzarile totale de pe piata
ale acelui produs, atunci raportul Vp/V reprezinta :
a. gradul de valorificare a productiei
b. cota globala de piata
c. profitul brut ANS: B
d. stocurile de produs
e. nevoia de fond de rulment
16. La baza determinarii carui coeficient din analiza economico-financiara sta principiul necompensarii
unor nerealizari la unele sortimente cu depasirile inregistrate la alte sortimente :
a. Ks – coeficientul de sortiment
b. Kst – coeficientul de structura ANS: A
c. K – coeficientul de exploatare
d. Kn – coeficientul de nomenclatura
e. Kr – coeficientul de ritmicitate
17. Daca coeficientul de sortiment Ks = 1 si coeficientul de structura Kst<1 atunci :
a. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%
b. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele, dar in proportii diferite
c. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment
d. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele in proportii egale
e. programul de fabricatie nu a fost realizat
ANS: B
18. In cazul analizei factoriale a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri, factorii de influenta
sunt in aceasta ordine :
a. pretul de vanzare, costul pe produs, structura productiei vandute
b. costul pe produs, pretul de vanzare, structura productiei vandute
c. structura productiei vandute, pretul de vanzare, costul pe produs ANS: C
d. structura productiei vandute, costul pe produs, pretul de vanzare
e. pretul de vanzare, structura productiei vandute, costul pe produs
19. Costul marginal este definit ca fiind :
a. Costul inregistrat la marginea sectiei de productie
b. Costul ultimei unitati de produs produse ANS: D
c. Profitul unei unitati aditionale dintr-un produs
d. Costul unei unitati aditionale dintr-un produs
e. Amortizarea unei unitati aditionale dintr-un produs
20. Rezultatul exploatarii se determina ca :
a. venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare
b. venituri din exploatare + cheltuieli de exploatare ANS: A
c. venituri totale – cheltuieli totale
d. venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare + profit brut
e. venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare – amortizare
21. Rezultatul curent al exercitiului se determina :
a. rezultatul exploatarii - rezultatul financiar
b. profitul brut – profitul net ANS: C
c. rezultatul exploatarii + rezultatul financiar
d. rezultatul precedent al exercitiului – cota de impozit pe profit
e. rezultatul exploatarii + rezultatul financiar + rezultatul exceptional
22. Partea din capitalul permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de
exploatare a unei societati comerciale se numeste :
a) necesar de fond de rulment

b) fond de rulment R : B
c) patrimoniul firmei
23. Proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani se numeste :
a. solvabilitate patrimoniala
b. lichiditate imediata
c. lichiditate patrimoniala ANS: C
d. solvabilitate generala
e. credibilitate generala
24. Solvabilitatea presupune :
a) capacitatea firmei de a-si achita datoriile la scadenta
b) capacitatea firmei de a-si transforma activele in disponibilitati
c) capacitatea firmei de a-si onora obligatiile fata de stat
d) capacitatea firmei de a plati furnizorii de materiale
e) capacitatea firmei de a-si onora obligatiile bancare. R : A
25. Trezoreria neta se determina :
a. fond de rulment + necesar de fond de rulment
b. trezoreria de activ + trezoreria de pasiv
c. fond de rulment – necesar de fond de rulment ANS: C
d. fond de rulment – datorii pe termen scurt
e. active totale – datorii totale
26. Daca indicele salariului mediu este mai mic decat indicele productivitatii muncii,atunci rezulta:
a) sporirea eficientei utilizarii factorului munca
b) o situatie nefavorabila intr-un interval de timp dat R : A
c) o situatie incerta la un moment dat
27. Pe baza relatiei “Valoare adaugata/Cifra de afaceri” se determina :
a. contributia factorului uman la formarea cifrei de afaceri

b. gradul de folosire a capacitatii de productie
c. contributia factorului uman la formarea valorii adaugate
d. gradul de integrare pe verticala
e. gradul de valorificare a productiei fabricate
ANS: D
28. Delimitarea obiectului analizei ca etapa a analizei activitatii economice presupune realizarea urmat
oarelor actiuni :
a) stabilirea factorilor de influenta, in mod succesiv, trecand de la cei cu actiune directa la cei cu
actiune indirecta ;
b) sinteza rezultatelor analizei din sfera cercetata ;
c) delimitarea obiectului in timp si spatiu, calitativ si cantitativ ; R : C
d) stabilirea raporturilor de conditionare intre factori.
Indicatorii potentialului tehnico-economic sunt urmatorii:
a) rata de eficienta a mijloacelor fixe, capitalurile,rata de eficienta a cheltuielilor, indicatorii

imobilizarilor, patrimoniul net
b) rezultatul, indicatorii capacitatii de cercetare, productivitatea muncii, indicatorii capacitatii de

productie, fondul de rulment
c) indicatorii activelor circulante, cifra de afaceri, rata rentabilitatii, capitalurile, valoarea adaugata
d) indicatorii capacitatii de productie, indicatorii imobilizarilor, indicatorii activelor circulante, indicatorii

potentialului uman, indicatorii capacitatii de cercetare.
R :D
30. Generalizarea sau evaluarea rezultatelor ca metoda calitativa utilizata in analiza economico-
financiara a agentilor economici presupune:
a) aprecierea rezultatelor prin raportarea la un anumit criteriu si nu ca o marime in sine
b) despartirea colectivitatii studiate in grupe omogene de unitati, dupa variatia unei caracteristici
c) descompunerea fenomenului cercetat in elemente componente pentru a asigura profunzimea studie
rii faptelor
d) reunirea intr-un ansamblu coerent a concluziilor rezultate din studiul factorial causal
al fenomenelor.
R:D
31. Cifra de afaceri din activitatea de baza reprezinta :

a) suma veniturilor din activitatea comerciala intr-o perioada determinata
b) valoarea productiei marfa vandute R : B
c) diferenta dintre valoarea productiei globale si cheltuielile cu materialele
d) productia obtinuta destinata vanzarii.
32. Raportul dintre productia marfa fabricata si valoarea medie a mijloacelor fixe productive se
numeste :
a) randamentul mijloacelor fixe productive
b) ponderea mijloacelor fixe productive R: A
c) gradul de inzestrare tehnica
d) productivitatea muncii.
Nevoia de fond de rulment reprezinta :
a. partea din activele circulante care trebuie finantata din fondul de rulment
b. acea parte a capitalului propriu care finanteaza activitatea curenta
c. acea parte a capitalului propriu care finanteaza activele imobilizate
d. acea parte a capitalului permanent ce depaseste valoarea activelor imobilizate si este destinata finantarii activelor circulante
e. excedentul activelor circulante peste valoarea datoriilor pe termen lung
ANS: A
Nevoia de fond de rulment se calculeaza cu relatia:
a. (Stocuri + creante) – datorii financiare
b. Capital permanent – active circulante ANS: C
c. (Stocuri + creante) – datorii de exploatare pe termen scurt
d. Capital permanent – datorii financiare
e. Active circulante – datorii de exploatare pe termen scurt
34. Metoda substituirilor in lant se utilizeaza :
a) in cazul relatiilor cauzale de tip stocastic
b) in cazul relatiilor de tip determinist

care imbraca forma matematica a produsului sau a raportului intre factori
c) in cazul relatiilor functionale de produs
d) in cazul in care intre elementele fenomenului studiat exista relatii de tip
determinist sau de natura sumei si/sau a diferentei.
R: B
35. Raportul dintre cifra de afaceri si valoarea productiei marfa fabricate exprima :
a) modificarile intervenite in stocurile de produse finite si alte venituri, exclusiv cele financiare si
exceptionale
b) modificarile intervenite in evolutia veniturilor financiare si exceptionale
c) evolutia stocurilor de productie neterminata
d) evolutia consumului intern. R: A
36. Valoarea adaugata reprezinta:
a) diferenta dintre cifra de afaceri si consumurile intermediare
b) diferenta dintre cifra de afaceri si productia exercitiului
c) diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile cu serviciile prestate de terti
d) diferenta dintre productia exercitiului si consumurile intermediare.
R : D
Valoarea adaugata se defineste ca fiind:
a. plusul de incasari din vanzarile firmei
b. diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile totale
c. cresterea (plusul) de bogatie obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmei
d. volumul total de activitate al firmei
e. diferenta dintre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare
ANS: C
37. Coeficientul de sortiment Ks=1 in urmatoarele situatii :
a) cand programul de fabricatie a fost realizat si depasit pe total, dar la un sortiment nu
s-a realizat nivelul prevazut
b) cand programul de fabricatie a fost realizat doar la un sortiment
c) cand programul de fabricatie nu a fost realizat nici pe total,nici pe sortimente

d) cand programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%.
R : D
38. Salariul mediu orar este influentat de :
a) veniturile orare din exploatare ( ca forma a productivitatii muncii) si cheltuielile cu salariile la 1 leu
venituri din exploatare
b) veniturile orare din exploatare ( ca forma a productivitatii muncii) si timpul de munca pe un salariat
c) veniturile orare din exploatare ( ca forma a productivitatii muncii) si salariul mediu brut pe o
persoana
d) numarul de salariati si cheltuielile cu salariile la 1 leu venituri din exploatare.
R : A
39. Solvabilitatea unui agent economic se refera la :
a) modul de valorificare a resurselor financiare R : D
b) raportul dintre fondul de rulment si stocuri
c) echilibrul economico-financiar al agentului economic
d) capacitatea agentului economic de a face fata obligatiilor sale banesti si de a-si onora platile la
termenele scadente.
40. Raportul dintre valoarea adaugata si valoarea productiei exercitiului arata :
a) ponderea cheltuielilor cu materialele
b) modificarea stocurilor de produse finite R: A
c) evolutia stocurilor de productie neterminata
d) evolutia consumului intern.
41. Gradul de integrare pe verticala, utilizat in analiza diagnostic
a valorii adaugate se calculeaza ca raport intre :
a) amortizarea aferenta perioadei si cifra de afaceri
b) valoarea adaugata si cifra de afaceri R : B
c) amortizarea aferenta perioadei si valoarea adaugata
d) cifra de afaceri si valoarea adaugata.
42. Rata rentabilitatii economice reprezinta :

a) raportul dintre rezultatul exercitiului ( inainte de deducerea sarcinilor financiare si a impozitelor) si
capitalul permanent
b) raportul dintre rezultatul net si capitalul propriu
c) raportul dintre rezultatul aferent cifrei de afaceri si costul productiei vandute
d) raportul dintre rezultatul curent al exercitiului si capitalul avansat.
R : A
43. Gradul de folosire a fondului de timp disponibil se calculeaza ca raport intre :
a) fondul de timp efectiv lucrat si fondul de timp calendaristic
b) fondul de timp maxim disponibil si fondul de timp calendaristic R : A
c) fondul de timp efectiv lucrat si fondul de timp maxim disponibil
d) fondul de timp calendaristic si fondul de timp efectiv lucrat.
44. Factorii calitativi care influenteaza fenomenele si procesele economice se caracterizeaza prin :
a) reprezinta conditia preliminara si indispensabila a actiunii factorilor cantitativi
b) intervin intotdeauna cand rezultatul analizat se refera la marimi agregate
c) actioneaza izolat
d) sunt de aceeasi natura cu fenomenul analizat, deosebindu-se de acesta prin gradul de extensiune.
R : D
45. Analiza diagnostic se realizeaza:
a) doar pentru radiografierea si aprecierea starii diferitelor fenomene
b) pentru reperarea simptomelor, a disfunctionalitatilor, stabilirea starii si terapiei, urmarea careia se
produce insanatosirea sau redresarea firmei
c) doar in situatia in care in cadrul activitatii agentilor economici apar disfunctionalitati
d) numai atunci cand starea firmei este buna si se doreste imbunatatirea acesteia.
R : B
46. Situatia fluxurilor de trezorerie reprezinta : R : A
a) capacitatea firmei de a genera numerar sau ehivalente ale numerarului,precum si capacitatea de a

utiliza aceste fluxuri de trezorerie
b) conditia preliminara si indispensabila a actiunii factorilor cantitativi
c) intervin intotdeauna cand rezultatul analizat se refera la marimi agregate
47. Indicatorul calculat pe baza raportului :
se numeste :
a) grad de valorificare a productiei R : A
b) nevoie de fond de rulment
c) lichiditatea intreprinderii
se numeste :
a) grad de inzestrare tehnica R : A
b) solvabilitatea firmei
c) potentialul tehnico-economic
se numeste :
a) productivitatea muncii R : A
b) productia exercitiului
c) marja comerciala
50. Indicatorul numar maxim de salariati arata :
a) limita inferioara pe care o poate avea firma pentru a ramane in cadrul unei utilizari eficiente a
muncii
b) limita superioara pe care o poate avea firma pentru a ramane in cadrul unei utilizari eficiente a
muncii
c) limita medie pe care o poate avea firma pentru a ramane in cadrul unei utilizari eficiente a muncii
R : B
51. Cu veniturile financiare si extraordinare la calculul cifrei de afaceri :

a. se includ neaparat
b. se includ in cote diferite
c. se includ doar veniturile financiare ANS: E
d. se includ doar veniturile exceptionale
e. nu se includ
52. Indicatorul ‘‘gradul de utilizare a capacitatii intreprinderii’’ se determina :
a) raport intre productia prevazuta si obtinuta si productia maxima
b) raport intre productia prevazuta si obtinuta si productia minima
c) diferenta intre productia maxima si cea obtinuta
53. Valoarea adaugata se determina prin:
a) metoda sintetica si aditiva ( analitica)
b) metoda directa si aditiva ( analitica) R : A
c) metoda interna si sintetica
54. Cifra de afaceri minima reprezinta :
a) cifra de afaceri totala
b) cifra de afaceri neta R : D
c) cifra de afaceri medie
d) cifra de afaceri critica.
Cifra de afaceri minima reprezinta :
a) cheltuielile realizate pe unitatea de produs sau serviciu R : C
b) modul de valorificare a resurselor financiare
c) nivelul vanzarilor la care se asigura acoperirea integrala a cheltuielilor, pragul la care societatea
incepe sa devina profitabila
d) venitul obtinut pe unitatea de produs sau serviciu
55. Dupa sursele lor de provenienta, informatiile se pot grupa in doua mari categorii:
a) interne si externe
b) directe si indirecte R : A

c) cantitative si calitative
56. Dupa caracterul lor in cadrul unei relatii cauzale, factorii pot fi :
a) factorii interni, calitativi,cantitativi
b) factorii cantitativi, de structura, calitativi R : B
c) factorii cantitativi,externi,de structura
57.Cum se impart cheltuielile dupa continut?
- de exploatare, financiare, extraordinare
58. Cum se impart cheltuielile dupa modul de identificare si repartizare pe purtatori de cheltuieli?
59. Partea din capitalul permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de
exploatare a unei societati comerciale se numeste:
a. credit de lucru
b. fond de rulment
c. nevoia de fond de rulment ANS: B
d. trezorerie neta
e. capialul propriu
60. Solvabilitatea unui agent economic se refera la :
a) modul de valorificare a resurselor financiare
b) raportul dintre fondul de rulment si stocuri R : D
c) echilibrul economico-financiar al agentului economic
d) capacitatea agentului economic de a face fata obligatiilor sale banesti si de a-si onora platile la
termenele scadente.
61. Rata rentabilitatii financiare se determina ca :
a) raport intre profitul brut si capitalul permanent R : C
b) raport intre profitul net si capitalul permanent
c) raport intre profitul net si capitalul propriu
62. Rata rentabilitatii financiare este influentata de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine : -
profit net, capital permanent
63. In categoria factorilor externi care pot influenta cifra de afaceri se remarca :
a) modificarea cursului de schimb, concurenta, inflatia
b) modificarea cursului de schimb, concurenta, cifra de afaceri R : A
c) ritmul vanzarilor si valoarea adaugata
64. In categoria factorilor interni care pot influenta cifra de afaceri se remarca:
a) organizarea interna a productiei, ritmicitatea productiei, rationalizarile in productie
b) modificarea cursului de schimb, concurenta, cifra de afaceri
c) organizarea interna a productiei, ritmicitatea productiei, trezoreria neta R: A
65. Conceptual cifra de afaceri poate fi abordata ca : R : A
a) cifra de afaceri totala, cifra de afaceri neta, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginala, cifra
de afaceri critica
b) cifra de afaceri totala, marja comerciala, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginala, cifra de
afaceri critica
c) cifra de afaceri totala, cifra de afaceri neta, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginala,
valoarea adaugata
d) cifra de afaceri totala, cifra de afaceri neta, trezoreria neta, cifra de afaceri marginala, cifra de
afaceri critica.
66. Ce reflecta urmatoarea relatie
a) trezoreria neta R : B
b) gradul de prelucrare a consumurilor provenite de la terti
c) capacitatea de productie
67.Ce reflecta urmatoarea relatie
a) gradul de prelucrare a consumurilor provenite de la terti R : C
b) productia prevazuta si productia obtinuta
c) ritmul volumului total de activitate si ritmul finalizarii productiei
68. Ce reflecta urmatoarea relatie

a) ritmul vanzarilor ( livrarilor ) si ritmul fabricatiei R: A
b) gradul de prelucrare a consumurilor provenite de la terti
c) capacitatea de productie
69. Raportul dintre valoarea adaugata si productia exercitiului reprezinta :
a) gradul de prelucrare a consumurilor provenite de la terti
b) modificarea consumurilor provenite de la terti R : B
c) ritmul volumului total de activitate si ritmul finalizarii productiei
70. Raportul dintre productia marfa fabricata si productia exercitiului reprezinta :
a) ritmul volumului total de activitate si ritmul finalizarii productiei
b) gradul de prelucrare a consumurilor provenite de la terti R : C
c) evolutia stocurilor de productie neterminata si a consumului intern
71. Productia exercitiului se defineste ca :
a) valoarea productiei globale a unei firme intr-un exercitiu financiar
b) volumul partial al activitatii productive intr-o perioada de timp nedeterminata
c) evolutia stocurilor de productie neterminata si a consumului intern
R : A
72, Productia marfa fabricata se defineste ca :
a) nivelul vanzarilor la care se asigura acoperirea integrala a cheltuielilor, pragul la care societatea
b) productia obtinuta si destinata livrarii, care cuprinde valoarea produselor finite si a semifabricatelor

destinate vanzarii, valoarea lucrarilor executate si a serviciilor prestate
c) volumul partial al activitatii productive intr-o perioada de timp nedeterminata
R : B
73.Cercetarile operationale se definesc :
a) totalitatea produselor realizate si destinate vanzarii, precum si contravaloarea lucrarilor si serviciilor

executate pentru terti
b) ansamblul de metode care sunt utilizate in adoptarea deciziilor in cazul in care intervin numerosi
factori
c) volumul partial al activitatii productive intr-o perioada de timp nedeterminata
R: B
74. Medodele care fac parte din categoria metodelor analizei calitative sunt:
a) comparatia, diviziunea si descompunerea rezultatelor, gruparea, generalizarea si evaluarea rezultat
elor
b) metoda substituirilor in lant, balantiera, calculului matriceal, calculului marginal, fluxurilor ratelor, s
ociologice, corelatiei, scorurilor
c) directe, indirecte, actuale, analitice
R: A
75. Medodele care fac parte din categoria metodelor analizei cantitative sunt:
a) metoda substituirilor in lant, balantiera, calculului matriceal, calculului marginal, fluxurilor ratelor, s
ociologice, corelatiei, scorurilor
b) directe, indirecte, actuale, analitice
c) comparatia, diviziunea si descompunerea rezultatelor, gruparea, generalizarea si evaluarea rezultat
elor
R: A
76. Cifra de afaceri critica reprezinta :
a) cheltuielile realizate pe unitatea de produs sau serviciu
b) modul de valorificare a resurselor financiare
c) nivelul vanzarilor la care se asigura acoperirea integrala a cheltuielilor, pragul la care societatea
d) venitul obtinut pe unitatea de produs sau serviciu
R : C
Am mai gasit si asemenea aplicatii, daca va ajuta la ceva sunt de la MANAGEMENT

-BUCURESTI:
Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: - lei -
Nr.
Indicatori P0 P1
Active circulante, din care:
– stocuri
– creante
– disponibilitati
Datorii pe termen scurt, din care:
– credite pe termen scurt
Modificarea procentuala a necesarului de fond de rulment este:
a) +10%
b) –10%
c) +20%
d) +30%
e) –30%
2. Pentru o firma se cunosc urmatoarele date: - lei -
Nr. crt. Indicatori P0 P1

Active imobilizate
Active circulante
Capital permanent
Datorii pe termen scurt
Modificarea procentuala a fondului de rulment este de:
a) 25%
b) 75%
c) 35%
d) 16%
e) 82%

Cifra de afaceri
Active circulante
Influenta activelor circulante asupra duratei unei rotatii este de:
a) –1 zi
b) –2 zile
c) –5zile
d) +6 zile
e) +10 zile
Nr..
Indicatori P0 P1
Active circulante, din care:
– stocuri
– creante
– disponibilitati
Datorii pe termen scurt, din care:
– credite pe termen scurt
Modificarea procentuala a necesarului de fond de rulment este de:
a) +10%
b) –10%
c) +20%
d) –20%
e) –11%

Capital propriu
Datorii totale, din care:
– datorii pe termen mediu si lung
Modificarea ratei stabilitatii financiare este de:
a) +3,18%
b) 5,18%
c) –5,18%
d) –6,5%
e) –7,8%

Capital propriu
Datorii totale, din care:
– datorii pe termen mediu si lung
Modificarea ratei autonomiei financiare la termen este de:
a) –3,18%
b)+3,18%
c) +5,68%
d) +7,68%
e) –7,68%
7. O firma se gaseste intr-o situatie confortabila cand veniturile din exploatare depasesc
pragul de rentabilitate cu peste ____%.
ANS: 20
8. Se cunosc urmatoarele date:
Indicatori u.m. P0 P1
Capital propriu lei
Datorii pe termen mediu si lung lei
Active imobilizate lei
Modificarea procentuala a fondului de rulment este:
a. +22,64%;
b. –9,49%;
c. –18,46%;
d. +3,38%;
e. +10,49%.
9. Pe baza indicatorilor:
Capital propriu lei
Active imobilizate lei
Modificarea procentuala a fondului de rulment a fost de:
a. +28,30%;
b. +24,32%;
c. +10,28%;
d. +5,14%;
e. +15,28%.

Capital propriu lei
Active imobilizate pers.
Modificarea procentuala a fondului de rulment este de:
a. –5, 00%;
b. +7,00%;
c. +8,33%;
d. +5,00%;
e. –8, 33%.
11. Pe baza indicatorilor: - lei -
Nr. Indicatori P0 P1
Numar mediu de personal
Productia exercitiului
Cifra de afaceri
Influenta productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri este de:
a) –8000 lei;
b) +10000 lei;
c) +7700 lei;
d) +14000 lei;
e) –15000 lei.
- lei -
Numar mediu de salariati
Numar mediu de ore lucrate
Cifra de afaceri medie orara
Influenta fondului de timp asupra cifrei de afaceri este de:
a) +6000 lei;
b) +5500 lei;
c) –5600 lei;
d) –6090 lei;
e) +6200 lei.

Numarul mediu de salariati
Cifra de afaceri
Influenta numarului de salariati asupra cifrei de afaceri este de:
a) –5000 lei;
b) –7000 lei;
c) +6000 lei;
d) +4500 lei;
e) –4200 lei.

Numarul mediu de salariati
Cifra de afaceri
Influenta gradului de valorificare a productiei exercitiului asupra cifrei de afaceri este de:
a) +520 lei;
b) +600 lei;
c) –670 lei;
d) +720 lei;
e) –820 lei.
15. Pe baza indicatorilor: lei

Cifra de afaceri
Productia marfa fabricata
Numarul mediu de personal
Influenta modificarii numarului mediu de personal asupra variatiei cifrei de afaceri este de:
a) +4368 lei
b) +416,0 lei
c) +394,8 lei
d) +376,0 lei
e) +400,0 lei

Cifra de afaceri
Influenta modificarii gradului de valorificare a productiei obtinute asupra variatiei cifrei de afaceri este
de:
a) -80 lei
b) -96 lei
c) -88 lei
d) -105,6 lei
e) -100 lei
17. Pe baza indicatorilor:lei

Productia vanduta
Variatia productiei stocate
Productia de imobilizari
Consumurile exercitiului provenind de la terti
Influenta modificarii productiei exercitiului asupra variatiei valorii adaugate este de:
a) -60 lei
b) +40 lei
c) +42 lei
d) -63 lei
e) +50 lei

lei

Cifra de afaceri
Influenta modificarii productivitatii medii anuale, calculate pe baza productiei marfa fabricate, asupra
variatiei cifrei de afaceri este de:
a) +1470 lei
b) +1425 lei
c) +1330 lei
d) +1500 lei
e) +1575 lei
lei

Consumurile de la terti
Timpul total de munca – ore
Influenta modificarii productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este de:
a) +506 lei
b) +451,44 lei
c) +496,8 lei
d) +459,8 lei
e) +484 lei

Ponderea consumurilor exercitiului provenind de la terti (%)
Influenta modificarii timpului mediu lucrat de o persoana asupra variatiei valorii adaugate este de:
a) -104,4 lei
b) -105 lei
c) -99 lei
d) -108,14 lei
e) -100,65 lei
Pe baza indicatorilor:lei
Ponderea consumurilor de la terti in productia exercitiului (%)
Influenta modificarii numarului mediu de personal asupra valorii adaugate este de:
a) -153,12 lei
b) -159,5 lei
c) -165,0 lei
d) -156,6 lei
e) -168,75 lei
22. Ponderea cheltuielilor variabile in costul produsului 80%; cantitatea fabricata creste cu
2%; costul produsului se modifica cu:
a) +2,20 %;
b) –1,30 %;
c) –1,20 %;
d) +2,00 %
e) –0,39 %
23. Nota: La intrebarile numerice raspunsurile corecte trebuie sa contina semnul + sau -

(unde este cazul), fara a pune punct pentru a desparti ordinul de marime si sa nu se
mentioneze unitatea de masura (lei, %, zile).
Indicele cheltuielilor fixe = 105 %
Indicele cifrei de afaceri = 108 %
Modificarea procentuala a nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de afaceri a fost de:
a) +3,55 %
b) +2,35 %
c) –1,45%
d) –2,78 %
e) –3,65 %
Grile: analiza economico –financiara
GRILE: ANALIZA ECONOMICO –FINANCIARA
1. Cifra de afaceri marginala reprezinta:
a) Incasarea medie pe unitatea de produs vanduta;
b) Variatia incasarilor unei intreprinderi generata de variatia cu o unitate a cantitatilor vandute;
c) Totalitatea veniturilor din productia vanduta;
d) Nivelul maxim al cifrei de afaceri realizate de o intreprindere.
R: b
Cifra de afaceri mil. lei 5500 7.220
Productia marfa fabricata mil. lei 5.235 7.367
Numar mediu de personal pers. 120 128
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe mil. lei 600 690
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe productive mil. lei 390 455
Se cere: influenta variatiei productivitatii muncii asupra modificarii cifrei de faceri.
a) +1873,3;
b) + 581,92;
c) – 3.491,54;
d) - 1. 745,42;
e) + 436,44.
R: a
3. Cifra de afaceri reprezinta:
a) Veniturile totale ale intreprinderii;

b) Eficienta cu care se desfasoara activitatea intreprinderii;
c) Veniturile din productia vanduta, productia stocata si productia imobilizata a intreprinderii;
d) Veniturile din productia vanduta a intreprinderii.
R: d
4 Pe baza indicatorilor:
Cifra de afaceri mil. lei 1.320 1.540
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe mil. lei 120 138
Valoarea medie anuala a mijloacelor fixe productive mil. lei 78 91
Influenta variatiei gradului de valorificare a productiei fabricate asupra modificarii cifrei de
afaceri este:
a) + 102,67;
b) + 515,74;
c) – 137,62;
d) + 206,296;
e) – 618,88.
R: c
5 Valoarea adaugata se defineste ca fiind:
a) Plusul de incasari din vanzarile firmei;
b) Diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile totale;
c) Cresterea (plusul) de bogatie obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmei;
d) Volumul total de activitate al firmei;
e) Diferenta dintre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare.
R: c
6. Pentru o firma se cunosc urmatorii indicatori:
Productia exercitiului mil. lei 52000 54200
Consumuri intermediare mil. lei 43.600 44.387
Influenta cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la 1 leu productie a exercitiului asupra
sumei valorii adaugate este de:
a) + 1.500 mil. lei;
b) + 4.000 mil. lei;
c) + 2.150 mil. lei;
d) + 1.057,6 mil. lei;
e) + 2.800 mil. lei.
R: d
7. Analiza structurala a cifrei de afaceri presupune:
a) Identificarea variatiilor inregistrate la nivelul cifrei de afaceri;
b) Identificarea variatiilor inregistrate pe diverse trepte structurale si explicarea acestor variatii;
c) Identificarea factorilor cu influenta directa si indirecta asupra cifrei de afaceri;
d) Stabilirea consecintelor modificarii cifrei de afaceri asupra principalilor indicatori economico-

financiari.
R: b
8. Coeficientul de concentrare Gini-Struck, calculat pentru o firma, poate avea urmatoarele valori
si semnificatii:
a) G = 0,9 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;
b) G = 1,2 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;

c) G = -0,7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;
d) G = 0,9 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.
R: d
9 Indicele Herfindhal, calculat pentru o firma care realizeaza cinci produse, poate avea
urmatoarele valori si semnificatii:
a) H = 0 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;
b) H = 0,2 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;
c) H = 0,1 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
d) H = 1,2 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.
R: b
10. Cheltuielile la 1000 lei CA sunt influentate de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine:
a) Cantitate, pret, cost;
b) Cantitate, cost, structura;
c) Structura, pret, cost;
d) Cost, structura,pret.
R: c
11. Pe baza relatiei ( aq1c0 / aq1p1 ) x 1000 - (aq1c0 / aq1p0) x1000 se determina influenta:
a) Cantitatii asupra cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri;
b) Cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;
c) Costului asupra cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri;
d) Pretului asupra cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri.

R: d
12. Pe baza relatiei (aq1c1 / aq1p1) x 1000 - ( aq1c0 / aq1p1 )x1000 se determina influenta:
a) Cantitatii asupra cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri;
b) Cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;
c) Costului asupra cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri;
d) Pretului asupra cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri.
R:c
13. Valoarea adaugata se determina ca:
a) Diferenta dintre productia exercitiului si consumurile provenind de la terti;
b) Rezultatul favorabil al exercitiului;
c) Diferenta dintre excedentul brut din exploatare si amortizare;
d) Diferenta dintre cifra de afaceri si suma amortizarii.
R: a
14. Valoarea adaugata este influentata de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine:
a) Volumul fizic al productiei, pretul de vanzare si cheltuielile materiale pe produs;
b) Productia exercitiului si valoarea adaugata medie la 1 leu productie a exercitiului;
c) Structura productiei, pretul de vanzare si cheltuielile materiale pe produs;
d) Volumul fizic al productiei, structura productiei, costul pe produs si pretul de vanzare.
R: b
Productia exercitiului mil. lei 90000 100.000
Consumuri intermediare mil. lei 60.000 63.000
a) – 4.000 mil. lei;
b) – 4.500 mil. lei;
c) + 3.666 mil. lei;
d) – 1.800 mil. lei;
e) + 1.800 mil. lei.
R: c
16. Costul marginal reprezinta:
a) Costul previzionat de realizare a produselor;
b) Costul minim posibil de realizare al produselor;
b) Acel nivel al costului de productie egal cu pretul de vanzare.
d) Sporul de cheltuieli generate de cresterea volumului de activitate cu o unitate;
R: d
17. Cheltuielile variabile pe unitatea de produs se modifica odata cu modificarea volumului de

activitate astfel:
a) Cresc odata cu cresterea volumului de activitate;
b) Scad odata cu cresterea volumului de activitate;
c) Scad odata cu reducerea volumului de activitate;
d) Au un caracter relativ constant.

R: d
18. Cresterea costurilor pe unitatea de produs are ca efect:
a) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
b) Cresterea profitului aferent cifrei de afaceri;
c) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri;
d) Cresterea ratei rentabilitatii comerciale.
R: c
19. Scaderea costurilor pe unitatea de produs are ca efect:
a) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri;
b) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
c) Reducerea ratei rentabilitatii comerciale;
d) Cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.
R: d
20. Indicele fondului de salarii = 107%;
Indicele salariului mediu = 103%;
Indicele productivitatii muncii = 105%.
Rezulta ca:
a) S-a redus numarul de personal si nu s-au modificat cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de
afaceri;
b) S-au redus numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
c) A crescut numarul de personal si s-au redus cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
d) S-a redus numarul de personal si au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
e) Au crescut numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri.
R: c
21. Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifica odata cu modificarea volumului

de activitate astfel:
a ) Cresc odata cu cresterea volumului de activitate;
b) Scad odata cu reducerea volumului de activitate;
c) Au un caracter relativ constant;
d) Scad odata cu cresterea volumului de activitate.
R: d
22. Cheltuielile fixe totale se modifica odata cu modificarea volumului de activitate astfel:
b) Scad odata cu reudcerea volumului de activitate;
c) Cresc odata cu reducerea volumului de activitate;
d) Au un caracter relativ constant.
R: d
23. Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri fata de
nivelul prevazut este „– 100 lei”. Aceasta reprezinta:
a) Situatie pozitiva, datorita cresterii preturilor produselor fata de nivelul prevazut;
b) Situatie negativa, datorita modificarii costurilor unitare in functie de oferta de pe piata a

materiilor prime;
c) Situatie pozitiva, datorita scaderii costurilor unitare fata de nivelul prevazut;

d) Situatie negativa, datorita scaderii costurilor unitare la majoritatea produselor fata de nivelul
prevazut;
e) Situatie pozitiva, datorita cresterii costurilor unitare fata de nivelul prevazut.
R: c
24. Indicele numarului de salariati = 103 %, Indicele productivitatii muncii =98 %, indicele de
valorificare a productiei marfa fabricate =96%. Aceasta semnifica:
a) A crescut productia marfa fabricata, a scazut cifra de afaceri, a crescut stocul de produse finite;
b) A scazut productia marfa fabricata, a scazut cifra de afaceri, a scazut stocul de produse finite;
c) A scazut productia marfa fabricata, a scazut cifra de afaceri, a crescut stocul de produse finite.
R: a
25. Pragul de rentabilitate semnifica:
a) Acel nivel al volumului de activitate la care firma obtine profitul maxim;
b) Acel nivel al profitului care asigura distribuirea unor dividende stimulative pentru actionari;
c) Acea parte a profitului care ramane la dispozitia firmei dupa distribuirea dividendelor;
d) Acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile.
R: d
Produsele Productia fizica Pretul de vanzare

Prevazuta Realizata Prevazut Realizat
A 700 1000 7 9
B 500 300 5 6
Total
Coeficientul mediu de sortiment ia valorile:
a) 0,810;
b) 0,864;
c) 0,719;
d) 0,919.
R: b
27. Cifra de afaceri totala reprezinta:
a) Eficienta cu care se desfasoara activitatea intreprinderii;
b) Veniturile din productia vanduta, productia stocata si productia imobilizata a intreprinderii;
c) Volumul total al afacerilor unei firme evaluate la preturile pietei;
d) Plusul de valoare adus de activitatea tehnico-productiva a intreprinderii.
R: c
28. Cheltuielile la 1000 lei venituri de exploatare sunt influentate de urmatorii factori directi, in
urmatoarea ordine:
a) Cantitate, pret, cost;
d) Cost, structura, pret.
R: c
29. Coeficientul de concentrare Gini-Struck, calculat pentru o firma, poate avea urmatoarele
valori si semnificatii:
a) G = 0,1 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
b) G = 1,2 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
c) G = -0,7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;
d) G = 0,9 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.

R: d
30. Indicele cifrei de afaceri = 103%; indicele numarului de personal = 80%; indicele productiei
marfa fabricata = 105%.
Rezulta:
a) Cresterea gradului de valorificare a productiei marfa si a productivitatii muncii;
b) Scaderea productivitatii muncii si cresterea gradului de valorificare a productiei marfa;
c) Sporirea gradului de inzestrare a muncii si scaderea gradului de valorificare a productiei marfa;
d) Cresterea gradului de inzestrare a fortei de munca si a gradului de valorificare a productiei

marfa;
e) Cresterea productivitatii muncii, si scadere a gradului de valorificare a productiei.
R: e
31. Cifra de afaceri este influentata, intr-un sistem factorial, de urmatorii factori directi, in
urmatoarea ordine:
a) Numarul de salariati, inzestrarea tehnica a muncii, productivitatea muncii, eficienta folosirii

mijloacelor fixe, gradul de valorificare a productiei fabricate;
b) Volumul productiei vandute, structura productiei,costul de productie, pretul de vanzare;
c) Numarul de salariati, productivitatea muncii, inzestrarea tehnica a muncii, gradul de valorificare a

productiei fabricate;
d) Volumul productiei vandute, structura productiei, pretul de vanzare;
e) Numarul de salariati si productivitatea muncii.
R: d
32. Pe baza relatiei

se determina:
a) Influenta costului asupra ratei rentabilitatii comerciale;
b) Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;
c) Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii comerciale;
d) Influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.
R: a
se determina:
a) Influenta costului asupra ratei rentabilitatii comerciale;
b) Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii comerciale;
c) Influenta pretului asupra ratei rentabilitatii comerciale;
d) Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.
R: c
se determina:
a) Influenta pretului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;
b) Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;
c) Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;
d) Influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.

R: a
Influenta gradului de valorificare a productiei marfa asupra cifrei de afaceri este de:
a) – 1.500 mil. lei;
b) + 1.500 mil. lei;
c) – 4.000 mil. lei;
d) – 950 mil. lei;
e) + 1.000 mil. lei.
R: c
36. Indicele cifrei de afaceri este de 95%, iar indicele stocurilor de produse finite 115%. Aceasta
situatie semnifica:
a) Cresterea stocurilor prin accelerarea vitezei de rotatie a acestora;
b) Cresterea volumului de activitate a intreprinderii si o sporire a stocurilor;
c) Cresterea stocurilor ca urmare a supraaprovizionarii cu materii prime;
d) Cresterea stocurilor si incetinirea vitezei de rotatie a acestora;
e) Cresterea volumului vanzarilor prin reducerea stocurilor de produse finite.
R: d
37. Valoarea adaugata se determina ca suma a urmatoarelor elemente:
a) Rezultatul exploatarii, excedentul brut al exploatarii;
b) Diferenta dintre excedentul brut din exploatare si amortizare;
c) Taxe, impozite si amortizare

d) Salarii si contributii asupra salariilor, amortizare, provizioane aferente exploatarii, dobanzi,
impozite si taxe, rezultatul exploatarii recalculat;
R: d
38. Se cunosc urmatoarele: mil. lei
Indicatori An baza An curent

Cifra de afaceri 5000 8000
Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 3000 4200
Productia vanduta in perioada curenta exprimata in:
pretul perioadei de baza, 5000
costul perioadei de baza. 3500

Influenta structurii productiei asupra cheltuielilor la o 1000 lei cifra de afaceri este:
a) -100 de lei;
b) +50 de lei;
c) +100 de lei;
d) -50 de lei.
R: c
39. Se dau urmatoarele date :
Nr crt Indicatori U/M Po P1

1 Cifra de afaceri mii lei 560.000 900.000
2 Cheltuieli cu amortizarea mii lei 165.500 198.500
Influenta amortizarii asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1000lei cifra de afaceri este de :
a) +1.5lei;
b) + 8.25 lei ;
c) + 25.52 ;
d) +36,67 lei .
R=d
40. Indicele cifrei de afaceri = 102%; Indicele numarului de salariati = 106%; Indicele gradului de
valorificare a productiei marfa fabricate = 101%; Indicele gradului de inzestrare tehnica a muncii =
95%. Aceasta semnifica:
a) A crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse
finite;
b) Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;
c) Au crescut productivitatea muncii, eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finite;
d) A scazut productivitatea muncii , a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si a crescut stocul de
produse finite.
e) Structura, cost.
R: d
a) Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;
b Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;
c) Influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;
d) Influenta pretului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.
R: a

pretul perioadei de baza, 5000
costul perioadei de baza. 3500

Influenta pretului de vanzare asupra cheltuielilor la o 1000 lei cifra de afaceri este:
a) -100 de lei;
b) +50 de lei;
c) +100 de lei;
d) -200,0 de lei.
R: d
43. Cifra de afaceri critica reprezinta:
a) Variatia incasarilor unei intreprinderi generata de variatia cu o unitate a cantitatilor vandute;
b) Acel nivel al cifrei de afaceri care asigura acoperirea in totalitate a cheltuielilor fara sa se obtina
profit;
c) Totalitatea veniturilor din productia vanduta;
d) Nivelul maxim al cifrei de afaceri realizate de o intreprindere.
R: b
44. Indicele productiei exercitiului (Qe) = 110%; indicele valorii adaugate (Qa) = 107%; indicele
numarului de personal (Ns) = 98%.
Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:
a) Scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii;
b) Sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare;
c) Scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare;
d) Scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare;

e) Cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare.
R: b
45. Pentru o firma se cunosc urmatorii indicatori:
Consumuri intermediare mil. lei 3360 3438,7
a) + 150mil. lei;
b) + 400 mil. lei;
c) + 215 mil. lei;
d) + 128,7mil. lei;
e) + 280 mil. Lei
R: d
46. Coeficientul de nomenclatura, calculat pentru o firma industriala care realizeaza cinci
produse, poate avea urmatoarele valori si semnificatii:
a) Kn =0,5 si semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele;
b) Kn = 0.9 si semnifica nerealizarea volumului productiei la cel putin un sortiment;
c) Kn = 1.4 si semnifica depasirea volumului productiei la toate sortimentele;
d) Kn = 1 si semnifica realizarea si chiar depasirea volumului productiei la toate sortimentele;
R: d
47. Modificarea absoluta a fondului de salarii este influentata de urmatorii factori directi, in

urmatoarea ordine:
a) Numarul de personal, productivitatea muncii si salariul mediu;
b) Salariul mediu si productivitatea muncii;
c) Volumul productiei si timpul lucrat de un salariat;
d) Numarul de personal si salariu mediu.
R: d
Productia exercitiului mil. lei 42.00 48.00
Fondul total de timp de munca ore 420.00 400.00
Valoarea medie adaugata la 1 leu productie lei 0,38 0,40
Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este de:
a) + 304 mil. lei;
b) – 304 mil. lei;
c) + 152 mil. lei;
d) – 1.520 mil. lei;
e) + 3.000 mil. lei.
R: a
49.Pe baza indicatorilor:
Se cere: influenta gradului de valorificare asupra cifrei de afaceri.
a) – 1.500 mil. lei;
b) + 1.500 mil. lei;

c) – 4.000 mil. lei;
d) – 950 mil. lei;
e) + 1.000 mil. lei.
R: c
50. Modificarea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri este influentata de urmatorii factori, in
urmatoarea ordine:
a) Nr. de salariati, timpul lucrat de un salariat si salariul mediu orar;
b) Nr. de salariati, productivitatea orara a muncii si salariul mediu orar;
c) Volumul de activitate, productivitatea orara a muncii si salariul mediu orar;
d) Productivitatea anuala a muncii si cheltuielile cu salariile .medii anuale.
R: d
51. Se dau urmatorii indicatori:
Cifra de afaceri mil. lei 870 840
Active circulante, din care: mil. lei 355 349
– stocuri mil. lei 170 180
T = 360 zile
In acest caz influenta variatiei stocurilor medii asupra modificarii vitezei de rotatie a activelor
circulante este:
a) – 4,67 zile;
b) – 4,18 zile;
c) + 2,80 zile;
d) – 2,51 zile;
e) + 4,29 zile.
R: e
52. Pe baza indicatorilor :
Indicatori Simbol U/M P0 P1

Cifra de afaceri CA mii lei 285.000 345.000
Cheltuieli aferente Sq*c mii lei 198.000 270.000
Cifra de afaceri exprimata in ∑q1 p0 mii lei 330.000
preturi in perioada de baza.
Influenta pretului de vanzare asupra cifrei de afaceri este de :
a) 49.095 miilei;
b) –66.441 miilei;
c) + 18.295 miilei;
d) 15.0 miilei.
R: d
53. Cresterea productivitatii muncii (calculata pe baza cifrei de afaceri) are ca efect:
a) Cresterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
b) Reducerea cifrei de afaceri;
c) Cresterea cheltuielilor intreprinderii.
d) Cresterea cifrei de afaceri;
R: d
54. Scaderea preturilor de vanzare are ca efect:
c) Cresterea ratei rentabilitatii comerciale;
d) Cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.

R: d
55. Cresterea ponderii produselor mai rentabile, in totalul productiei vandute are ca efect:
a) Cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
c) Cresterea preturilor de vanzare ale produselor;
d) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri.
R: b
56. Indicele fondului de salarii =97%;
Indicele salariului mediu = 103%;
Indicele productivitatii muncii = 105%.
Rezulta ca:
a) S-a redus numarul de personal si nu s-au modificat cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de
afaceri;
b) S-au redus numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
c) A crescut numarul de personal si s-au redus cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
d) S-a redus numarul de personal si au crescut cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
e) Au crescut numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri.
R: b
57.Cheltuielile variabile totale se modifica odata cu modificarea volumului de activitate astfel:
a) Scad odata cu cresterea volumului de activitate;
b) Nu depind de modificarea volumului de activitate;

d) Cresc odata cu cresterea volumului de activitate.
R: d
58. Cheltuielile fixe la 1000 lei CA sunt influentate de urmatorii factori directi, in urmatoarea
ordine:
a) Cantitate, pret, cheltuieli fixe;
d) Cost, structura, pret.
R: a
59. Sa se determine gradul de utilizare a capacitatii de productie programat si efectiv realizat,

avand urmatoarele date:
Indicatori U/M Programat P0 Realizat P1
Productie (Q) Tone 1300 1430

Productie max.(Qmax) Tone 1500 1500
a) 0.9; 0.58;
b) 0.67; 0.52;
c) 1.02; 0.9;
d) .0.87; 0.95 ;
e) 0.522; o.58.
R: d
60. Influenta cu semnul minus a structurii productiei asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de
afaceri semnifica:
a) Reducerea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mic decat media pe
intreprindere;
b) Cresterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mare decat media pe
intreprindere;
c) Cresterea volumului fizic al productiei;
d) Cresterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mic decat media pe
intreprindere.
R: d
61. Influenta cu semnul minus a modificarii costului pe produs asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra
de afaceri semnifica:
a) Scaderea profitului aferent cifrei de afaceri;
b) Scaderea ponderii produselor cu costuri mai mici;
c) Scaderea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
d) Reducerea costului pe produs.
R: c
62. Referitor la activitatea unei firme industriale, se cunosc urmatoarele: coeficientul mediu de
sortiment = 0.87; coeficientul mediu de asortiment (structura) = 1; indicele volumului fizic al
productie = 90%. Aceasta semnifica:
a) Productia nu a fost realizata la cel putin un produs, dar depasita la celelalte;
b) Productia a fost depasita in aceeasi proportie, la toate produsele;
c) Productia realizata corespunde cu productia programata;
d) Productia nu a fost realizata la nici un produs, in aceeasi proportie.

R: d
63. Indicele cifrei de afaceri = 105%; indicele numarului de personal = 80%; indicele productiei
marfa fabricata = 110%.
Rezulta:
a) Cresterea gradului de valorificare a productiei marfa si a productivitatii muncii;
b) Scaderea productivitatii muncii si cresterea gradului de valorificare a productiei marfa;
c) Sporirea gradului de inzestrare a muncii si scaderea gradului de valorificare a productiei marfa;
d) Cresterea gradului de inzestrare a fortei de munca si a gradului de valorificare a productiei

marfa;
e) Cresterea productivitatii muncii, si scaderea gradului de valorificare a productiei.
R: e
64. Influenta cu semnul plus a modificarii costului pe produs asupra profitului aferent cifrei de
afaceri semnifica:
a) Cresterea profitului aferent cifrei de afaceri;
b) Cresterea costului pe produs;
c) Cresterea ponderii produselor cu costuri mai mari ;
d) Reducerea eficientei utilizarii mijloacelor fixe.
R: a
65. Productia exercitiului sau productia globala reprezinta:
c) Veniturile din productia vanduta, variatia productiei stocate si productia imobilizata ;

R: c
66. Indicele cifrei de afaceri = 103%; Indicele numarului de salariati = 105%; Indicele gradului de
finite;
c) Au crescut productivitatea muncii, eficient utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse finit;
d) A scazut productivitatea muncii , a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si s-a redus stocul de
produse finite.
R: d
67. Sa se determine indicatorul utilizarii capacitatii de productie avand urmatoarele date:
Nr crt Indicatori U/M Po P1

1 Prod.(Q) t 521 623
2 Capacitatea max. (Qmax) t 653 700
a) 0.65;
b) 0.76;
c) 0.96;
d) 1,66;
e) 1.12:
f) 0.91.
R: d
Productia marfa fabricata mil. lei 1300 2000
Influenta gradului de valorificare a productiei marfa asupra cifrei de afaceri este de:
a) – 1.50 mil. lei;
b) + 1.50 mil. lei;
c) – 1.00 mil. lei;
d) – 95 mil. lei;
e) + 142,3 mil. lei.
R: e
69. Iwa=105%,Iwz=95%,Iwh=102%,
Interpretati situatia:
a) A scazut numarul mediu de zile lucrate si a crescut durata medie a zilei de lucru;
b) A scazut numarul de zile lucrate si durata medie a zilei de lucru;
c) A scazut productivitatea muncii medie anuala si productivitatea muncii medie orara si a
crescut productivitatea medie zilnica;
d) A crescut productivitatea muncii medie anuala si s-a redus productivitatea muncii medie orara;
e) A crescut numarul de zile lucrate si a scazut durata medie a zilei de lucru.
R: e
70. Economia sau depasirea absoluta a costurilor intregii productii comparabile este influentata
de urmatorii factori directi:
a) Cantitate, structura, cost;
b) Cantitate, structura, pret;
c) Structura, cost ,pret;
d) Structura, pret, cost.
R: a
71. Sa se determine gradul de utilizare a capacitatii de productie programat si efectiv realizat,

avand urmatoarele date:
Indicatori U/M Programat Realizat
P0 P1

a) 0.9; 0.58;
b) 0.67; 0.52;
c) 1.02; 0.9;
d) 0.9; 0.52 ;
e) 0.78; 0,94.
R: e
72.Se cunosc urmatoarele date: mil. lei.

Productia vanduta in perioada curenta exprimata in: - pretul
perioadei de baza 8500
- costul perioadei de baza 6200

Influenta structurii productiei asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
este de:
a) + 10,24 mil. lei;
b) + 18,23 mil. lei;
c) – 18,236 mil. lei;
d) - 12,52 mil. lei.
R: d
73. In veniturile din exploatare se cuprind urmatoarele categorii:
a) Veniturile din dobanzile aferente disponibilitatilor banesti de la banci;
b) Veniturile realizate din obiectul de activitate, veniturile din productia stocata si imobilizata ,alte
venituri de exploatare;
c) Veniturile din vanzarea unor mijloace fixe care nu mai sunt utilizate in intreprindere;
d) Veniturile din diferentele de curs valutar.
R: b
74. Sa se determine influenta modificarii veniturilor de exploatare asupra cheltuielilor cu

amortizarea la 1000 lei venituri de exploatare avand urmatoarele date :
Indicatori U/M P0 P1
VEXPL miilei 23.450 32.670
A miilei 5435 9426
a) 71.23;
b) 71.87;
c) 80.92;
d) -51.09;
e) -65,4;
R: e
75. Valoarea adaugata este influentata de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine:
a) Volumul fizic al productiei, pretul de vanzare si cheltuielile materiale pe produs;
b) Valoarea productiei exercitiului(Qe), valoarea adaugata la 1 leu productie aexercitiului ;
c) Structura productiei, pretul de vanzare si cheltuielile materiale pe produs;
d) Volumul fizic al productiei, structura productiei, costul pe produs si pretul de vanzare.
R: b
urmatoarea ordine:
a) Nr. de salariati, inzestrarea tehnica a muncii, productivitatea muncii, eficienta folosirii mijloacelor
fixe, gradul de valorificare a productiei fabricate;
b) Volumul productiei vandute, structura productiei, costul de productie, pretul de vanzare;
c) Nr. de salariati, productivitatea muncii, inzestrarea tehnica a muncii, eficienta folosirii mijloacelor
d) Nr. de salariati, productivitatea muncii, gradul de valorificare a productiei fabricate.
R=d
77. Coeficientul mediu de sortiment si coeficientul de nomenclatura, calculate pentru o firma

industriala care realizeaza cinci produse, poate avea urmatoarele valori si semnificatii:
a) Ks = 1.4 si Kn =1, semnifica depasirea volumului productiei la toate sortimentele;
b) Ks = 0.5 Kn =1, semnifica realizarea volumului productiei la toate sortimentele;
c) Ks = 0.9 ,Kn=0.8, semnifica nerealizarea volumului productiei la cel putin un sortiment;
d) Ks = -0.5 Kn =0.5, semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele.

R: c
Indicatori An An
baza curent
- pretul perioadei de baza 8500
- costul perioadei de baza 6200

Influenta modificarii preturilor de vanzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri afaceri
este de:
a) + 593.55 mil. lei;
b) + 382.36 mil. lei;
c) - 593.55 mil. lei;
d) – 155,34 mil. lei.
R: d
79. Influenta cu semnul minus a productivitatii muncii asupra modificarii cheltuielilor cu salariile

la 1000 lei din exploatare reflecta:
a) O reducere a cheltuielilor cu salariile;
b) O crestere a cheltuielilor cu salariile;
c) O reducere a productivitatii muncii;
d) O crestere a productivitatii muncii.
R: d
80. Cresterea ponderii produselor mai rentabile, in totalul productiei, vandute are ca efect:
a) Cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
b) Cresterea preturilor de vanzare ale produselor;
c) Cresterea profitului aferent cifrei de afaceri;
R: c
81. Influenta cu semnul minus a pretului de vanzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
semnifica:
a) Scaderea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;
b) Cresterea costurilor pe produse;
c) Scaderea pretului de vanzare;
d) Cresterea volumului productiei vandute.
R: a
82. Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifica odata cu modificarea volumului de

activitate astfel:
b) Scad odata cu cresterea volumului de activitate;
d) Cresc odata cu reducerea ponderii produselor stocate;
e) Au un caracter relativ constant.
R: c
83. Indicele productiei exercitiului (Qe) = 98%; indicele valorii adaugate (Qa) = 107%; indicele
numarului de personal (Ns) = 104%.
Aceasta situatie are urmatoarea semnificatie:
a) Scaderea numarului de personal si a productivitatii muncii;
b) Sporirea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare;
c) Scaderea productivitatii muncii si cresterea ponderii consumurilor intermediare;
d) Scaderea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare;
e) Cresterea productivitatii muncii si reducerea ponderii consumurilor intermediare.
R: d
84. Cresterea costurilor pe unitatea de produs are ca efect:
c) Cresterea cheltuielilor la o 1000 lei cifra de afaceri;
d) Cresterea ratei rentabilitatii comerciale.
R: c
Consumuri intermediare mil. lei 2100 2400
Valoarea adaugata mil. lei
Influenta productiei exercitiului asupra valorii adaugate este de:
a) – 42 mil. lei;
b) + 160 mil. lei;
c) + 50 mil. lei;

d) + 42 mil. lei;
e) – 40 mil. lei.
R: b
86. Veniturile din productia de baza, vanduta a intreprinderii reprezinta:
c) Veniturile din productia vanduta, productia stocata si productia imobilizata de baza a

intreprinderii;
d) Cifra de afaceri din productia de baza.
R: d
87.Pe baza indicatorilor:
Productia exercitiului mil. lei 42.000 48.000
Fondul total de timp de munca ore 420.000 400.000
Valoarea medie adaugata la 1 leu productie lei 0,38 0,40
Influenta productivitatii medii orare asupra valorii adaugate este de:
a) + 3.040 mil. lei;
b) – 3.040 mil. lei;
c) + 1.520 mil. lei;
d) – 1.520 mil. lei;
e) + 3.000 mil. lei.
R: a
88. Interpretati cazul:
Indicele productiei marfa fabricata = 103%;
Indicele productiei vandute = 106%;
Indicele mijloacelor fixe direct productive = 103%
Rezulta:
a) Scaderea stocului de produse finite si cresterea randamentului mijloacelor fixe direct

productive;
b) Cresterea stocurilor de produse finite si marirea randamentului mijloacelor fixe direct

productive;
c) Scaderea stocului de produse finite si valoarea randamentului mijloacelor fixe direct

productive;
d) Cresterea stocului de produse finite si scaderea randamentului mijloacelor fixe active;
e) Cresterea gradului de valorificare a productiei obtinute si scaderea eficientei mijloacelor fixe

active.
R: b
89. In veniturile din exploatare se cuprind urmatoarele categorii:
a) Veniturile din dobanzile aferente disponibilitatilor banesti de la banci;
b) Veniturile din vanzarea unor mijloace fixe care nu mai sunt utilizate in intreprindere;
c) Veniturile din diferentele de curs valutar;
d) Veniturile aferente mijloacelor fixe realizate de intreprindere in regie proprie, pentru necesitati
proprii.
R: d
90. Cresterea productivitatii muncii (calculata pe baza cifrei de afaceri) are ca efect:
a) Cresterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;

b) Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;
c) Reducerea cifrei de afaceri;
d) Cresterea cheltuielilor intreprinderii.
R: b
91.Indicele veniturilor de exploatare =115%, indicele cifrei de afaceri =105 %, indicele cheltuielilor
aferente cifrei de afaceri este de 110%. fapt ce semnifica
a) A crescut profitul aferent cifrei de afaceri si au scazut cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri;
b) A crescut ponderea productiei stocate si imobilizate in veniturile de exploatare au crescut

cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri;
c) A scazut ponderea productiei stocate si imobilizate in veniturile de exploatare;
R: b
92. Influenta cu semnul minus a productivitatii muncii asupra modificarii cheltuielilor cu salariile
la 1000 lei venituri din exploatare reflecta:
a) O reducere a cheltuielilor cu salariile;
b) O crestere a cheltuielilor cu salariile;
c) O reducere a productivitatii muncii;
d) O reducere a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri din exploatare.
R: d
93. Iwa=98%, Iwz=102%, Iwh=105%,
Interpretati situatia:
a) A scazut numarul mediu de zile lucrate si a crescut durata medie a zilei de lucru;
b) A scazut numarul de zile lucrate si durata medie a zilei de lucru;

c) A scazut productivitatea muncii medie anuala si productivitatea muncii medie orara si a crescut
productivitatea medie zilnica;
d) A crescut productivitatea muncii medie anuala si s-a redus productivitatea muncii medie orara;
e) A crescut numarul de zile lucrate si a scazut durata medie a zilei de lucru .
R: b
urmatoarea ordine:
a) Structura productiei, pretul de vanzare;
b) Nr. de salariati, inzestrarea tehnica a muncii, productivitatea muncii, eficienta folosirii mijloacelor
c) Volumul productiei vandute, structura productiei, costul de productie, pretul de vanzare;
d) Nr. de salariati, productivitatea muncii, gradul de valorificare a productiei fabricate.
R: d
Produsele Productia fizica Pretul de vanzare

Prevazuta Realizata Prevazut Realizat
A 700 800 12 15
B 400 300 6 7
Total
Coeficientul mediu de sortiment ia valorile:
a) 0,810;
b) 0,884;
c) 0,719;
d) 0,944.
R: d
Productia marfa fabricata mil. lei 13600 12500
Numar mediu de salariati pers. 900 800
Influenta productivitatii muncii asupra cifrei de afaceri este de:
a.) + 160,6 mii lei;

b) + 171,4 mii lei;
c) + 152,0 mii lei;
d) + 180,5 mii lei;
e) + 440,7 mii lei;
R=e
97.Indicele productiei fizice este 96%,indicele consumului specific =103% ,indicele cheltuielilor
materiale totale 106%,fapt ce semnifica :
a) A crescut cantitatea fabricata si preturilor materialelor ;
b) A scazut consumul specific si a crescut preturile materialelor ;
c) S-a redus cantitatea fabricata si a crescut preturile materialelor ;
d) A crescut cantitatea fabricata ,consumul specific si s-a redus pretul materialelor ;
e) A crescut cantitatea fabricata ,consumul specific si pretul materialelor .
R=c
98. Indicele Herfindhal, calculat pentru o firma care realizeaza cinci produse, poate avea
urmatoarele valori si semnificatii:
a) H = 0 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;
b) H = 0,2 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;
c) H = 0,1 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;
d) H = 1,2 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.

R=b
99. Indicele fond salariu =1,06%, indicele salariu mediu =102 %, indicele productivitatii muncii =96
% (calculat pe baza veniturilor de exploatare ) aceasta avand semnificatia :
a) S-a redus numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei venituri de exploatare;
b) A scazut profitul de exploatare;
c) Au crescut cheltuielile la 1000 lei venituri de exploatare si a crescut numarul de salariati.
R=c
100.Indicele cifrei de afaceri = 98%; Indicele numarului de salariati = 105%; Indicele gradului de
a) A crescut productivitatea muncii, s-a redus eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de
produse finite;
b) Au crescut productivitatea muncii si eficienta utilizarii mijloacelor fixe si stocul de produse
finite;
d) A scazut productivitatea muncii , a scazut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si s-a redus stocul
de produse finite.
R=d
101. Scaderea preturilor de vanzare are ca efect:
a) Cresterea ratei rentabilitatii comerciale;
d) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri;

R=d
102. Scaderea ponderii produselor mai rentabile , in totalul productiei
vandute are ca efect:
a) Cresterea preturilor de vanzare ale produselor;
R=d
103. Pe baza relatiei ∑ q1p1 - ∑ q1c1 se determina:
a) Influenta pretului asupra profitului aferent cifrei de afaceri;
b) Influenta costului asupra profitului aferent cifrei de afaceri;
c) Profitul aferent cifrei de afaceri din perioada curenta;
d) Influenta cantitatii asupra profitului aferent cifrei de afaceri.
R=c
104 Indicele cifrei de afaceri = 103%; Indicele numarului de salariati = 95%; Indicele gradului de
finite;
d) A scazut productivitatea muncii , a crescut eficienta utilizarii mijloacelor fixe si s-a redus stocul de
produse finite.
R=c
105.Pe baza relatiei ( ∑ q1p1 - ∑ q1c1) – (∑ q1p0 - ∑ q1c1) se determina:
a) Influenta pretului asupra profitului aferent cifrei de afaceri;
b) Influenta cantitatii asupra profitului aferent cifrei de afaceri;
c) Influenta structurii asupra profitului aferent cifrei de afaceri;
d) Influenta structurii asupra valorii adaugate.
R=a
106. Pe baza relatiei ∑q1c1 x 1000 - ∑q1c0 x 1000
∑q1p1 ∑q1p1
se determina:
a) Influenta pretului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;
b) Influenta costului asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.
c) Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;
d) Influenta structurii asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.
R=b
107.Sa se determine indicele de crestere a valorii cheltuieli mijloace fixe la 1000 lei cifra de afaceri
,avand urmatoarele date :
Indicatori U/M P0 P1
CA miilei 23.450 34550
CHMF miilei 5435 9426
a)1.24;
b)1.87;
c)0.92;
d)1.09;
e)1.178;
R=e
108.Productia marfa fabricata (Qf) reprezinta:
c) Productia destinata livrarii,cuprinzand valoarea produselor finite si semifabricatelor destinate

vanzarii ,(P)valoarea lucrarilor executate si serviciilor prestate;
R=c
109.Sa se determine gradul de utilizare a capacitatii de productie programat si efectiv realizat ,

avand urmatoarele date :
Indicatori U/M Programat Realizat
P0 P1

a) 0.568 ;0.655;
b) 0.65 ;0.75;
c) 1.02 ;0.9;
d) .0.9; 0.52 ;
e) 0.522; o.58;
R=b
110.Cifra de afaceri medie reprezinta :
a) Veniturile din productia vanduta ,productia stocata si productia imobilizata a intreprinderii ;
b) Venitul obtinut pe unitatea de produs ,serviciu sau lucrare ;
c) Veniturile din vanzarea marfurilor si produselor ,executarea lucrarilor si prestarea serviciilor intr-
o perioadi de timp ;
d) Veniturile medii pe un interval de timp.
R=b
111. Costul marginal reprezinta :
a) Nivelul minim al costurilor intr-o intreprindere ;
b) Costul unei unitati aditionale dintr-un produs ;
c) Variatia costurilor unei intreprinderi divizate la cantitatea produsa ;
R=b
112.Modelul de analiza factoriala a cifrei de afaceri il reprezinta exprimarea cifrei de afaceri in

functie de urmatorii factori directi
a) Volumul productiei vandute ,structura productiei ,pretul de vanzare ,costul de vanzare
b) Nr de salariati , gradul de inzestrare tehnica a muncii , ponderea fondurilor fixe

productive,randamentul fondurilor fixe productive , gradul de valorificare a productiei fabricate ;
c) Volumul productiei vandute ,structura productiei , costul de vanzare .

R=b
113.Indicele numarului de salariati = 105 % ,Indicele productivitatii muncii =90 % ,indicele de

valorificare a productiei marfa fabricate =101% ,.Aceasta semnifia :
a) A crescut productia marfa fabricata , a scazut cifra de afaceri ,a crescut stocul de produse finite;
b) A scazut productia marfa fabricata , a scazut cifra de afaceri ,a scazut stocul de produse finite ;
c) A scazut productia mara fabricata ,a scazut cifra de afaceri ,a crescut stocul de produse finite .
R=c
114. Modificarea valorii adaugate se reflecta asupra profitului astfel :
a) (Va1-Vao)/At1*100,unde At1 reprezina activele totale in perioada curenta ;
b) (Va1_-Vao)*pro , unde pro=Po/Vao(profitul programat la 1 leu valoare adaugata ;
c) Ca diferenta intre excedentul brut de exploatare si amortizare ;
d) Ca diferenta intre productia exercitiului si cheltuielile salariale ;
R=b
115. Indicele valorii adaugate ( Iva) este mai mic decat indicele productiei exercitiului
( Iqex )cu 20 % aceasta reflectand :
a) O crestere a productivitatii muncii ;
b) O crestere a profitului ;
c) O reducere a ponderii consumurilor provenind dela terti ;
d) O crestere a consumurilor provenind dela terti ;
R=d
116.Coeficientul mediu de sortiment ,coeficientul mediu de structura calculati pentru o firma care
realizeaza 8 produse pot avea urmatoarele valori si semnificatii :
a) Ks=1.4 Kstr =1,2 semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele ;
b) Ks=0,9 ,Kstr=0,8, semnifica nerealizarea volumului productiei cel putin la un sortiment ;
c) Ks=-0,5 ,Kstr= 1 semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele,in aceeasi

proportie;
R=b
117.Coeficientul de nomenclatura pentru o firma care realizeaza 10 produse poate avea

urmatoarele semnificatii :
a). Kn=0,2 semnifica realizarea volumului productiei la un sortiment ;
b).Kn =1,4 semnifica depasirea volumului productiei la toate sortimentele ;
c).Kn =0 semnifica realizarea volumului productiei la toate sortimentele ;
d).Kn=0,9semnifica nerealizarea volumului productiei la un sortiment ;
R=d
118. Influenta cu semnul plus a modificarii structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor la 1000
lei venituri totale semnifica
a) Scaderea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale ;
b) Majorarea cheltuielilor la 1000 lei venituri de exploatare ;
c) Cresterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii mai mari decat media
pe intreprindere.
R=c
119. Care din urmatoarele elemente se includ in valoarea adaugata :
a) Cost marfuri vandute ;
b) Valoarea marfurilor vandute ;

c) Cheltuieli cu plata materialelor ;
d). Cheltuieli cu salariile ;
R=d
120.Indicele valorii adaugate ( Iva) este mai mare decat indicele productiei exercitiului `(Iqex )
,aceasta reflectand urmatoarea situatie :
a) .O cresere a productivitatii muncii ;
b). O reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti ;
c). .O crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti ;
d.) O crestere a profitului ;
R=b
121 .Influenta cu semnul minus a modificarii ratei de eficienta a cheltuielilor pe tipuri de venituri
la cheltuielile 1000 lei venituri de exploatare inseamna :
a). Cresterea cheltuielilor la 1000 lei venituri de exploatare ;
b). Scaderea ponderii veniturilor de exploatare cu cheltuieli de exploatare mai mari decat media pe
intreprindere ;
c).Cresterea ponderii veniturilor de exploatare cu cheltuieli de exploatere mai mari decat media pe
intreprindere .
R=b.
122.Se dau urmatorii indicatori pentru o intreprindere :
Indicatori u.m P0 P1 P1/P0

Productia exercitiului Mii lei 15.000 1.000
Consumuri Mii lei 12.200 13.000
intermediare
Influenta cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la un leu produtie a exercitiului asupra
valorii adaugate este de :
a) 1800 mii lei ;
b) + 1640 miilei ;
c )-4500 mii lei ;
R=b
123.Modificarea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri cu ,,-x lei ,, semnifia :
a). Sporirea eficientei firmei ;
b). Cresterea costurilor unitare cu ,,+ x lei ,, ;
c). Reducerea eficientei firmei .
R=a
124. Productia marfa fabricata la 1000 lei mijloace fixe (Qf/Mf*1000) este influentata de
urmatorii factori directi :
a).Influenta productiei marfa fabricate si valorii medii a mijloacelor fixe ;
b). Cost, structura, pret ;
c).Structura ,pret, cost ;
R=a
125. Indicele veniturilor de exploatare =108% ,indicele cifrei de afaceri =105 % ,indicele
cheltuielilor aferente cifrei de afaceri este de 115% .fapt ce semnifica
a). A crescut profitul aferent cifrei de afaceri si au scazut cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri ;
b).A crescut ponderea productiei stocate si imobilizate in veniturile de exploatare ,au crescut
cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri ;
c).A scazut ponderea productiei stocate si imobilizatein veniturile de exploatare ;
R=b
126. Indicele productivitatii muncii (calculate pe baza veniturilor de exploatare )este mai mare
decat indicele salariului mediu : ,avand ca efect:
a). scaderea profitului de exploatere ;

b). reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri de exploatare ;
c). cresterea cheltuielilor la 1000 lei venituri de exploatare ;
R=b
127.Productia exercitiului (Qex) reprezinta:
c) Veniturile din productia vanduta a intreprinderii,
d) Valoarea productei vandute ,cresterea sau descresterea productiei stocate ,productia

imobilizata.
R=d
128. Inegalitatea ICA > IQf reprezina :
a) .Marirea ponderii cheltuielilor materiale intr-o intreprindere ;
b) .Reducerea stocurilor de productie neterminata ;
c) .Mentinerea ponderii imobilizarilor ;.
d).Este tendinta de reducere a ponderii imobilizarilor ;
R=d
129.Modelul de analiza factoriala a cifrei de afaceri il reprezinta exprimarea cifrei de afaceri in

functie de urmatorii factori directi :
a) .Volumul productiei vandute , ,pretul de vanzare ,costul de vanzare
b) . Numarul de salariati ,productivitatea muncii ,inzestrarea tehnica a muncii ,eficienta folosirii

mijloacelor fixe , gradul de valorificare a productiei fabricate ;
c) Numarul de salariati,.productivitatea muncii , gradul de valorificare a productiei fabricate ;
R=c
130.Indicele numarului de salariati = 85 % ,Indicele productivitatii muncii =90 % ,indicele de
valorificare a productiei marfa fabricate =80% ,.Aceasta semnifica :
a) .A crescut productia marfa fabricata , a scazut cifra de afaceri ,a crescut stocul de produse finite;
b) A scazut productia marfa fabricata , a crescut cifra de afaceri ,a scazut stocul de produse finite
c) .A scazut productia marfa fabricata ,a scazut cifra de afaceri ,a crescut stocul de produse finite .
R=c
131. Valoarea adaugata se determina astfel :
a). Ca rezultat favorabil al exercitiului
b). Prin insumarea urmatoarelor elemente :cheltuielile cu personalul ,taxe si impozite ,cheltuielile
financiare , amortizarea si profitul ;
c). Diferenta intre excedentul brut de exploatare si amortizare ;
d) .Diferenta intre productia exercitiului si cheltuielile salariale ;
R=b
132.Valoarea adaugata este influentata de urmatorii factori directi :
a). Volumul fizic al productiei ,pretul de vanzare si cheltuielile materiale ;
b). Fondul de timp ,productivitatea medie aferenta productiei exercitiului ,valoarea medie adaugata
la 1 leu productie a exercitiului ;
c).volumul fizic al productiei ,structura productiei si valoarea cifrei de afaceri pe produs ;
R=b
133. Indicele valorii adaugate ( Iva) este mai mare decat indicele productiei exercitiului ( Iqex )cu
30 % aceasta reflectand :
a) .O crestere a productivitatii muncii ;
b).O crestere a profitului ;
c) .O reducere a ponderii consumurilor provenind dela terti ;
d).O crestere a consumurilor provenind dela terti ;

R=c
134.Coeficientul mediu de sortiment calculat pentru o firma care realizeaza 5 produse poate avea
urmatoarele valori si semnificatii :
a). Ks=1.5 semnifica depasirea volumului productiei la toate sortimentele ;
b). Ks=0 semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele ;
c).Ks=0,8 semnifica nerealizarea volumului productiei cel putin la un sortiment ;
d).Ks=--0,5 semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele
R=c
135.Coeficientul de nomenclatura pentru o firma care realizeaza 5 produse poate avea

a). Kn=0,2 semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele ;
b).Kn =1,4 semnifica depasirea volumului productiei la toate sortimentele ;
c).Kn =0,1 semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele ;
d).Kn=0,8 semnifica nerealizarea volumului productiei la cel putin un sortiment ;
R=d
136. Influenta cu semnul plus a modificarii structurii veniturilor totale asupra cheltuielilor . la
1000 lei venituri totale semnifica ;
a.)Cresterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale ;
b).Cresterea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii mai mici decat media
pe intreprindere ;
c).Scaderea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii mai mici decat media
pe intreprindere ;
d).Majorarea cheltuielilor la 1000 lei venituri de exploatare ; mai mari decat media pe
intreprindere ;
R=c
a).Costurilor marfurilor vandute ;
b) .Valoarea marfurilor vandute ;
c). Cheltuieli cu dobanzile;
d). Cheltuieli cu plata materialelor ;
R=c
138.Indicele productiei marfa fabricate ( IQf) este mai mic decat indicele productiei exercitiului
`(Iqex ) ,aceasta reflectand urmatoarea situatie :
a) .O crestere a productivitatii muncii ;
b). O reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti ;
c). .O crestere a stocurilor de productie neterminata ;
d). O crestere a profitului ;
R=c
139.Indicele productiei fizice este 102%, indicele consumului specific =103%, indicele cheltuielilor
materiale totale 96%, fapt ce semnifica :
a)A crescut cantitatea fabricata si preturilor materialelor ;
b)A scazut consumul specific si preturilor materialelor ;
c)S-a redus cantitatea fabricata si preturilor materialelor ;
d).A crescut cantitatea fabricata ,consumul specific si s-a redus pretul materialelor ;
e)A crescut cantitatea fabricata ,consumul specific si pretul materialelor .
R=c
140. Influenta cu plus a modificarii structurii veniturilor de exploatare asupra
cheltuielilor la 1000 lei Venituri de exploatare inseamna :
a). Cresterea cheltuielilor la 1000 lei venituri de exploatare ;
b). Scaderea ponderii veniturilor de exploatare cu cheltuieli de exploatare mai mici decat media pe
intreprindere ;
c) .Cresterea ponderii veniturilor de exploatare cu cheltuieli de exploatere mai mici decat media pe
intreprindere ;
d). Scaderea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale .
R=b
Indicatori u.m P0 P1
Productia exercitiului Mii lei 120.000 300.000
Consumuri intermediare Mii lei 90.000 .240.000
Valoarea adaugata 30.000 60.000
Influenta valorii adaugate la un leu productie a exercitiului ,asupra valorii adaugate
a ) 1800 mii lei ;
b) +4500 miilei ;
c) 15.000 mii lei ;
d) -15.000 mii lei
R=d
142.Modificarea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri cu ,,+x lei ,, semnifica :
a.) Sporirea eficientei firmei ;
b). Scaderea costurilor unitare cu ,,+ x lei ,, ;
c). Reducerea eficientei firmei ;
d.) Scaderea profitului;

R=c
143. Cheltuielile variabile la 1000 lei cifra de afaceri sunt influentate de urmatorii factori directi :
a). Cost ,structura ,pret ;
b).Cantitate ,cost ,structura ,
c.Structura ,pret,cost ;
R=c
cheltuielilor aferente cifrei de afaceri este de 115% .fapt ce semnifica :
b).A crescut ponderea productiei stocate si imobilizate in veniturile de exploatare ,au crescut
c).A scazut ponderea productiei stocate si imobilizate in veniturile de exploatare, au crescut

cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri.
R=b
145. Indicele productiviatii muncii (calculate pe baza veniturilor de exploatare )este mai mic decat
indicele salariului mediu : ,avand ca efect:
a). Cresterea profitului de exploatare ;
b). Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei venituri de exploatare ;
c). Scaderea cheltuielilor la 1000 lei venituri de exploatare ;
d) .Cresterea cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri de exploatare ;
R=d
146. Indicele fond salariu =108% , indicele salariu mediu =105 % , indicele productivitatii muncii
=106 % (calculat pe baza veniturilor de exploatare ) aceasta avand semnificatia :
a). S-a redus numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei venituri de exploatare ;
b). A scazut profitul de exploatare ;

c). Au crescut cheltuielile la 1000 lei venituri de exploatare,au crescut veniturile de exploatare ;
d).A crescut numarul de personal ,au scazut cheltuielile salariale la 1000 lei venituri de exploatare.
R=d
147.Pe baza indicatorilordin tabelul de mai jos ,sa se determine influenta productivitatii muncii
asupra cifrei de afaceri :
a) 1430 mii lei ;
b) 1800 mii lei ;
c) -820 mii lei ;
d) 644,4. mii lei
R=d
148. Pe baza datelor:
Soldul mediu al activelor circulante, din care: mil. lei 7.500 8.070
– stocuri mil. lei 4.500 4.770
– creante mil. lei 3.000 3.300
T = 360 zile
Influenta soldului mediu al creantelor asupra vitezei de rotatie a activelor circulante este de:
a) – 4,00 zile;
b) – 1,10 zile;
c) – 1,63 zile;
d) + 1,63 zile;
e) + 1,35 zile.
R=e
149.Modelul de analiza factoriala a cifrei de afaceri pentru produse omogene il reprezinta

exprimarea cifrei de afaceri in functie de urmatorii factori directi :
a) .Volumul productiei vandute , ,pretul de vanzare ,costul de vanzare
b). Volumul productiei ,pretul mediu de vanzare ;
c) . Numarul de salariati ,productivitatea muncii ,inzestrarea tehnica a muncii ,eficienta folosirii

mijloacelor fixe , gradul de valorificare a productiei ; .
R=b
150.Indicele numarului de salariati =105 % ,Indicele productivitatii muncii =95 % ,indicele de

valorificare a productiei marfa fabricate =106% ,.Aceasta semnifica :
a) .A crescut productia marfa fabricata , a scazut cifra de afaceri ,a crescut stocul de produse finite;
b) A scazut productia marfa fabricata , a crescut cifra de afaceri ,a scazut stocul de produse
finite c) .A scazut productia marfa fabricata ,a scazut cifra de afaceri ,a crescut stocul de produse
finite .
R=b
151. Intre indicatorii cifrei de afaceri(ICA) ,productia marfa fabricata (IQF),productia exercitiului
(IQe), si valorii adaugate (IQa ) avem urmatoarele corelatii normale
a).ICA≥IQF , IQF ≤ IQe ,IQa≤IQe ;
b).ICA≤IQF , IQF≥IQe , IQa IQe ;
c) ICA. ≥IQF IQF ≥ IQe ,IQa≥IQe ;
R=c
152 .Pe baza valorii adaugate pot fi construiți urmatorii indicatori :
a)Rentabilitatea
b).Gradul de integrare pe verticala ,contribuia factorului uman ,,aportul activelor fixe ;,
c) Gradul de integrare pe verticala .
R=b
153. Influenta cu semnul minus a modificarii preturilor de vanzare asupra cheltuielilor , la 1000 lei
venituri totale semnifica :
a).Cresterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale ;
pe intreprindere ;
c).Majorarea cheltuielilor la 1000 lei venituri de exploatare ; mai mici decat media pe intreprindere
d).Scaderea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii mai mici decat media
pe intreprindere ;
R=c
b ).Valoarea marfurilor vandute ;
c). Dividendele ;
d.) Cheltuieli cu plata materialelor ;
R=c
155.Raportul intre valoarea adaugata si productia exercitiului(Qa/Qex) in perioada curenta este
mai mare decat acelasi raport in perioada precedenta ,fapt ce semnifica
a.)O crestere a productivitatii muncii ;
b). O crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti ;
c)..O reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti ;
d). O crestere a profitului ;
R=c
156. Influenta cu semnul plus a structurii veniturilor de exploatare asupra cheltuielilor la 1000 lei
venituri de exploatare inseamna :
a). Cresterea cheltuielilor la 1000 lei venituri de exploatere ;
b). Scaderea ponderii veniturilor de exploatare cu cheltuieli de exploatare mai mici decat media pe
intreprindere ;
c.) Cresterea ponderii veniturilor de exploatare cu cheltuieli de exploatere mai mici decat media pe
intreprindere in total venituri ;
d.) Cresterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale .
R=b
Productia exercitiului Mii lei 240 300
Consumuri intermediare Mii lei 160 240
Valoarea adaugata 80 60
Influenta modificarii valorii adaugate la 1 leu productie a exercitiului asupra valorii adaugate este de
:
a) 180 mii lei ;
b) +45 miilei ;
c) -40mii lei ;
d) +40mii lei
R=c
158.Modificarea cheltuielilor fixe cu ,,-x lei ,, semnifica :
a). sporirea eficientei firmei ;
b). scaderea costurilor unitare cu ,,- x lei ,, ;
c). reducerea eficientei firmei ;
d). cresterea profitului;
R=a
cheltuielilor aferente cifrei de afaceri este de 85% .fapt ce semnifica :
b).A scazut ponderea productiei stocate si imobilizate in veniturile de exploatare,au crescut

cheltuielile aferente cifrei de afaceri ;
c). A crescut ponderea productiei stocate si imobilizate in veniturile de exploatare au scazut

R=c
160.Influenta cu semnul plus a productivitatii muncii (calculate pe baza veniturilor de exploatare )

asupra modificarii cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri de exploatare reflecta a). Cresterea
profitului de exploatare ;
c) .Cresterea cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri de exploatare ;
d). Scaderea cheltuielilor la 1000 lei venituri de exploatare ;
R=c
161 . Indicele fond salariu =110% , indicele salariu mediu =108 % , indicele productivitatii muncii
a). S-a redus numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei venituri de exploatare ;
b). A scazut profitul de exploatare ;
c). A crescut cheltuielile la 1000 lei venituri de exploatare,au crescut veniturile de exploatare ;
d) .A crescut numarul de personal ,au crescut cheltuielile salariale la 1000 lei venituri de exploatare ;
R=d
162.Pe baza indicatorilor din tabelul de mai jos ,sa se determine influenta gradului de valorificare
a productiei fabricate asupra cifrei de afaceri :
a).1430 mil lei ;
b).-1800 mil lei ;
c). 25.6 mil lei ;
d). 145,2 mil lei;
e). 76 milei ;
R=d
163. Indicele excedentului brut de exploatare este mai mare decat indicele valorii adaugate ,fapt
ce reflecta :
a).Cresterea consumurilor intermediare in productia exercitiului intreprinderii ;
b) Reducerea ponderii impozitelor si a cheltuielilor cu personalul in valoarea adaugata;.
c). Reducerea ponderii amortizaarilor in excedentul brut de exploatare ;

R=b
164.Cifra de afaceri marginala reprezinta
a) .Nivelul mediu al productiei fabricate de o intreprindere ;
b) .Incasarea realizata pe unitatea de produs sau serviciu vanduta ;
c) .Variatia incasarilor unei intreprinderi, generate de variatia cu o unitate a cantitatilor vandute ;.
d). Productia destinata livrarii, cuprinzand valoarea produselor finite, si semifabricatelor destinate
vanzarii ,valoarea lucrarilor executate si serviciilor prestate.
R=c
165.Modelul de analiza factoriala a cifrei de afaceri pentru produse eterogene il reprezinta

exprimarea cifrei de afaceri in functie de urmatorii factori directi :
a)Volumul productiei vandute, pretul de vanzare, costul de vanzare
b) Volumul productiei, structura productiei, pretul de vanzare ;
c) Nr de salariati, productivitatea muncii, inzestrarea tehnica a muncii ,
d) Eficienta folosirii mijloacelor fixe, gradul de valorificare a productei .
R=b
166.Indicele numarului de salariati =106 % ,Indicele productivitatii muncii =92 % ,indicele de

valorificare a productiei marfa fabricate =89%,. Aceasta semnifica :
a ) A crescut productia marfa fabricata , a scazut cifra de afaceri ,a crescut stocul de produse finite;
b) A scazut productia marfa fabricata, a crescut cifra de afaceri ,a scazut stocul de produse finite
c) A scazut productia marfa fabricata, a scazut cifra de afaceri ,a crescut stocul de produse finite .
R=c
167. Indicatorul cota globala de piata a firmei( Cp ) se determina astfel :
a) Ca raport intre vinzarile proprii (Vp) si totalul vanzarilor produsului respectiv (V) ;
b) Total vanzari pe piata din produsul respectiv ;
c) Ca raport intre vanzari proprii totale si vanzari totale pe piata respectiva ;
R=c
168 .Pe baza valorii adaugate poate fi construit indicatorul gradul de integrare pe verticala care se
determina astfel ;
a) . Ca raport intre cheltuielile salariale si valoarea adaugata ;
b) Ca raport intre valoarea adaugata si cifra de afaceri.;
c). Ca raport intre amortizare si valoarea adaugata ;
R=b
169. Indicele valorii adaugate nete ( Ivan ) este mai mic decat indicele valorii adaugate brute cu
30 % aceasta reflectand :
a) O crestere a productivitatii muncii ;
b) O crestere a amortizarilor datorita achizitionarii de active ;
c ).O reducere a ponderii consumurilor provenind dela terti ;
d).O crestere a a profitului;
R=b
170 .Coeficientul mediu de sortiment ti nomenclatura calculat pentru o firma care realizeaza 10
produse poate avea urmatoarele valori ti semnificatii :
a). Ks=1 ,Kn>1. semnifica depașirea volumului productiei la toate sortimentele ;

b). Ks=0 , Kn= 0 semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele ;
c).Ks=0,9,K n = 0.9 semnifica nerealizarea volumului productiei cel putin la un sortiment ;
d).Ks=--0,5 ,Kn =0.2 semnifica nerealizarea volumului productiei la anumite sortimente
R=c
171.Coeficientul de concentrare (Gini-Struck)pentru o firma care realizeaza n produse poate avea

a.) Kg=0,1 semnifica, ca cifra de afaceri este repartizata neuniform pe cele n produse;
b) .Kg =1,4 semnifica, ca in structura vanzarilor sunt produse care detin cea mai mare pondere;
c). Kg tinde spre 0, ce semnifica ca vanzarile sunt repartizate uniform intre categoriile de structurare
a activitatii
R=c
172. Influenta cu semnul minus a modificarii preturilor de vanzare asupra cheltuielilor . la 1000 lei
venituri totale semnifica ;
a.) Scaderea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale ;
pe intreprindere ;
c).Scaderea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii mai mari decat media
pe intreprindere ;
d) Majorarea cheltuielilor la 1000 lei venituri de exploatare ; mai mici decat media pe intreprindere .
R=a
b) .Valoarea marfurilor vandute ;

c). Cheltuieli cu plata materialelor ;
d.) Amortizarea si profitul ;
e). Cheltuieli exceptionale ;
R=d
174.Raportul intre productia fabricata si productia exercitiului (Qf/Qex) in perioada curenta este
mai mare decat acelasi raport in perioada precedenta, fapt ce semnifica :
a).O crestere a productivitatii muncii ;
b.) O crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti ;
c. O reducere a ponderii a stocurilor de productie neterminata ;
d. O crestere a profitului ;
R=c
175. Influenta cu semnul plus a structurii veniturilor de exploatare asupra cheltuielilor la 1000 lei
venituri de exploatare inseamna :
a). Scaderea cheltuielilor la 1000 lei venituri de exploatare ;
b). Scaderea ponderii veniturilor de exploatare cu cheltuieli de exploatare mai mari decat media pe
intreprindere ;
c).Cresterea ponderii veniturilor de exploatare cu cheltuieli de exploatere mai mari decat media pe
intreprindere in total venituri ;
d). Cresterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale .
R=c
176 .Se dau urmatorii indicatori pentru o intreprindere :
Influenta cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la un leu productie a exercitiului
asupra valorii adaugate este de :
a) 18 mii lei ;
b) +45 mii lei ;
c) +41,6 mii lei ;
d) 0 mii lei
R=c
177.Cheltuielilor variabile pe unitatea de produs se modifica odata cu modificarea volumului de

activitate astfel:
a). cresc odata cu cresterea volumului de activitate ;
b). Scad odata cu cresterea volumului de activitate ;
c) Au un caracter relativ constant ;
R=c
178. Cheltuielile variabile totale la 1000 lei cifra de afaceri sunt influentate de urmatorii factori
directi :
a) Cost ,structura ,pret ;
b) Cantitate ,cost ,structura ,
c) Structura ,pret,cost;
d) Cifra de afaceri ,suma cheltuielilor fixe;
R=c
179. Indicele productiei exercitiului (Iqex ) =105% ,indicele cifrei de afaceri =95 % ,indicele
cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri este de 115% .fapt ce semnifica :
a) A crescut profitul aferent cifrei de afaceri si au scazut cheltuielile la 1000 lei cifra de afaceri ;
b) A crescut ponderea productiei stocate si imobilizate in productia exercitiului si cheltuielile

aferente cifrei de afaceri ;
c) A scazut ponderea productiei stocate si imobilizate in productia exercitiului, au crescut

cheltuielile aferente cifrei de afaceri ;
R=b
180.Influenta cu semnul minus a salariului mediu (calculat pe baza veniturilor de exploatare )

asupra modificarii cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri de exploatare reflecta :
a) Cresterea profitului de exploatare ;
b) Reducerea cheltuielilor cu salariile ;
c) Scaderea cheltuielilor la 1000 lei venituri de exploatare ;
d) Cresterea cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri de exploatare ;
R=c
181 . Indicele fond salariu =108% , indicele salariu mediu =105% , indicele productivitatii muncii
a) S-a redus numarul de personal si cheltuielile cu salariile la 1000 lei venituri de exploatare ;
b) A scazut profitul de exploatare ;
c) A crescut cheltuielile la 1000 lei venituri de exploatare,au crescut veniturile de exploatare ;
d) A crescut numarul de personal ,au crescut cheltuielile salariale la 1000 lei venituri de
exploatare ,au scazut veniturile de exploatare ;
R=d
182.Pe baza indicatorilor din tabelul de mai jos ,sa se determine influenta numarului de salariati
asupra cifrei de afaceri :
a) 1430 mil lei ;
b) 1800 mil lei ;
c) -820 mil lei
d) 760 mil lei
e) -128,25 mil lei ;
R=e
183. Productia globala (Qe)se calculeaza astfel :
a). Veniturile din productia vanduta, productia stocata si productia imobilizata a intreprinderii ;
b). Valoarea produselor finite si semifabricatelor destinate vanzarii ,valoarea lucrarilor executate si
serviciilor prestate ;
c).Valoarea productiei vandute ,cresterea sau descresterea productiei stocate, productia imobilizata
evaluate in costuri de productie ;
d) .Veniturile din productia vanduta , si veniturile din vanzarea marfurilor ;
R=c
184.Cifra de afaceri neta (CA net ) reprezinta
a) .Nivelul mediu al productiei fabricate de o intreprindere ;
b) .Incasarea realizata pe produse sau servicii vandute ;
c) .Variatia incasarilor unei intreprinderi generate de variatia cu o unitate a cantitatilor vandute ;.

d).Totalitatea veniturilor din vanzarea marfurilor si produselor ,din valoarea lucrarilor executate si
servicilor prestate , precum si a veniturile din subventii de exploatare ,dupa scaderea deducerilor
comerciale ;
R=d
185 Analiza structurala a cifrei de afaceri se poate face cu indicele Herfindhal ,care poate avea
urmatoarele valori
a.) Valoarea =0,daca intreprinderea vinde un singur produs ;
b). .Valoarea = 1/n , daca vanzarile sunt repartizate in proportii egale pe produse .
c ).Valoarea =0,daca intreprinderea vinde n produse ;
R=b
186.Indicele productiei fizice =98% ,indicele consumului specific =92%,indicele cheltuielilor

materiale totale =95% ,aceasta semnifica :
a) .A crescut cantitatea fabricate si pretul materialelor ;
b) . A scazut consumul specific si pretul materialelor ;
c) .A crescut cantitatea fabricata ,a scazut consumul specific, si s-a redus pretul materialelor ;
R=c
187 .Pe baza valorii adaugate poate fi construit indicatorul rata de remunerare a capitalului
tehnic, astfel ;
a) .Ca raport intre cheltuielile salariale si valoarea adaugata ;
b). Ca raport intre amortizare si valoarea adaugata ;
c)Ca raport intre cifra de afaceri si valoarea adaugata.;
R=b
188. Influenta cu semnul minus a modificarii volumului fizic al produtiei asupra valorii adaugate
presupune :
a) O crestere a valorii adaugate odata cu cresterea volumului fizic al productiei ;
b) O reducere a valorii adaugate odata cu cresterea volumului ponderii consumurilor provenind

dela terti ;
c) O crestere a ponderii produselor cu valoare adaugata mare ;
d) O crestere a a profitului;
R=b
189.Coeficientul mediu de sortiment si asortiment pentru o firma care realizeaza N produse poate
avea urmatoarele valori si semnificatii:
a). Ks=1 ,Ka=1. semnifica depasirea volumului productiei la toate sortimentele insa in proportii
diferite ;
b).Ks=--0,5 ,Ka=0.2 semnifica nerealizarea volumului productiei la anumite sortimente ,in proportii
diferite ;
c). Ks=1 Ka≤ 1 semnifica realizarea volumului productiei la toate sortimentele in proportii diferite ;
d).Ks=0,9,K a= -0.9 semnifica nerealizarea volumului productiei cel putin la un sortiment ;
R=c
190.Coeficientul de nomenclatura pentru o firma care realizeaza 10 produse are urmatoarea

semnificatie:
a). Kn=0, semnifica nerealizarea volumului productiei la cel putin un sortiment ;
b) .Kn =1,4 semnifica depasirea volumului productiei la toate sortimentele ;
c.) Kn=0,9 semnifica nerealizarea volumului productiei la un sortiment ;
d).Kn =-0,2semnifica realizarea volumului productiei la o parte din sortimente;

R=c
191.Influenta cu semnul minus a modificarii preturilor de vanzare asupra cheltuielilor la 1000 lei
venituri totale semnifica
a).Cresterea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale ;
pe intreprindere,datorita modificarii preturilor de vanzare ;
c).Scaderea ponderii veniturilor cu cheltuieli la 1000 lei venituri pe categorii mai mici decat media
pe intreprindere ;
d).Majorarea cheltuielilor la 1000 lei venituri de exploatare , mai mici decat media pe intreprindere.
R=b
192. Care din urmatoarele elemente se includ in valoarea adaugata a costurilor marfurilor
vandute ;
b) .valoarea marfurilor vandute ;
c). cheltuieli cu plata materialelor ;
d). dividendele pentru capitalul propriu ;
e).cheltuieli ptr.plata la terti ;
R=d
193.Raportul intre valoarea adaugata si productia exercitiului (Qa/Qex) in perioada

precedenta=0,30 ,iar in perioada curenta =0,45 ,fapt ce semnifica :
a).O crestere a productivitatii muncii ;
b). O crestere a raportului( Iqa/Iqe) , fapt ce semnifica o scadere a ponderii consumurilor dela terti ;
c).O crestere o consumurilor provenind de la terti ;
d). o crestere a profitului ;

R=b
194.Economia sau depasirea relativa a costurilor intregii productii comparabile este influentata
de urmatorii factori directi :
a).Cantitate ,structura ,cost;
b) Structura ,cost;
c) Cantitate ,structura ,pret ,cost;
R=c
Influenta cheltuielilor cu materialele (consum intermediar) la un leu productie a exercitiului
asupra valorii adaugate este de :
a) 18 mii lei ;
b)+45 miilei ;
c)-51,0 mii lei ;
d) -48.75mii lei
R=c
196.Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifica odata cu modificarea volumului de

activitate astfel:
a.) cresc odata cu cresterea volumului de activitate ;
b). scad odata cu cresterea volumului de activitate ;
c).au un caracter relativ constant ;

R=b
197. Cheltuielile variabile totale la 1000 lei cifra de afaceri sunt influentate de urmatorii factori
directi :
a).Cantitate ,cost ,structua ,
b). Structura ,pret ,cost ;
c).Structura ,,cost ,pret ;
d).Cifra de afaceri ,suma cheltuielilor variabile.
R=a
198. Indicele productivitatii cifrei de afaceri =92% ,indicele cifrei de afaceri =95 % ,indicele
cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri este de 109% .fapt ce semnifica :
a).A crescut numarul de salariati ,a crescut salariul mediu ;
b).Au crescut cheltuielile salariale ,a scazut numarul de salariati;
c).A scazut numarul de salariati,a crescut salariul mediu ;
R=a
199 Influenta cu semnul minus a salariului mediu asupra cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri
de exploatare semnifica :
a). Cresterea profitului de exploatare ;
c). Scaderea cheltuielilor la 1000 lei venituri de exploatare ;
d) Cresterea cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri de exploatare ;
R=b
200 . Indicele productiei fizice =98%, indicele consumului specific =90% ,indicele cheltuielilor cu
materialele totale =96 % , aceasta avand semnificatia :
a). S-a redus cantitatea fabricata , consumul specific,si a crescut pretul materialelor ;
b).A scazut consumul specific si pretul materialelor ;
c). S-a redus cantitatea fabricata si pretul materialelor ;
R=a
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA
Facultatea de Management financiar contabil, Constanţa
Finanţe şi bănci, Licenţă, Semestrul II
1. Indicele valorii adãugate (IVA) este mai mare decât indicele productiei exercitiului (IQex). Aceasta
reflectã:
A) o crestere a profitului;
B) o reducere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului;
C) o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului;
D) o utilizare mai bunã a timpului de lucru al salariatilor;
E) o crestere a productivitãtii muncii.
Răspuns corect: B
2. Indicele productiei marfã (IPM) este mai mic decât indicele productiei exercitiului (IQex). Aceasta
reflectã:
A) o crestere a ponderii consumurilor provenind de la terti în productia exercitiului;
B) o utilizare mai bunã a timpului de lucru al salariatilor;
C) o scãdere a productiei stocate;
D) o scãdere a stocurilor de productie neterminatã si a consumului intern;
E) o crestere a stocurilor de productie neterminatã si a consumului intern.
Răspuns corect: E
3. Indicatorul "gradul de utilizare a capacitãtii întreprinderii" se calculeazã ca:

A) raport între numãrul de utilaje si numãrul de salariati;
B) raport dintre cifra de afaceri si capacitatea de productie;
C) raport între productia realizatã si capacitatea de productie;
D) raport între cifra de afaceri si valoarea activelor;
E) raport între numãrul de salariati si capacitatea de productie.
Răspuns corect: C
4. Indicatorul calculat pe baza raportului: Cifra de afaceri / Valoarea productiei, se numeste

A) gradul de valorificare a productiei;
B) coeficientul de elasticitate a valorii adaugate;
C) gradul de integrare pe verticala;
D) productivitatea muncii;
E) gradul de inzestrare tehnica.
Răspuns corect: A
5. Rezultatul curent al exercitiului se stabileste cu relatia :

A) Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar
B) Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare + Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare
C) Rezultatul din exploatare + Rezultatul extraordinar
D) Rezultatul financiar + Rezultatul extraordinar
E) (Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare) – (Venituri financiare – Cheltuieli financiare)
Răspuns corect: A

GRILE Analiza

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRILE Analiza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GRILE ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

a. factorii de structura, cantitativi, calitativi ANS: B

b. factorii cantitativi, de structura, calitativi

c. factorii calitativi, de structura, cantitativi

d. factorii de structura, calitativi, cantitativi

e. factorii cantitativi, calitativi, de structura

b. substituirilor in lant ANS: E

b) metoda substituirilor in lant R: B

c) metoda cresterilor finite

d) metoda ponderilor medii.

Productia obtinuta si destinata livrarii, care cuprinde valoarea produselor finite si a semifabricatelor

b. modificarile intervenite in stocurile de produse finite ANS: B

c. cresterea datoriilor la furnizori

d. modificarile intervenite in stocurile de materii prime

e. modificarile intervenite in stocurile de consumabile

6. Raportul dintre valoarea adaugata si valoarea productiei exercitiului evidentiaza :

a. reducerea numarului de salariati

b. cresterea cheltuielilor de intretinere

c. reducere/cresterea stocurilor de produse finite ANS: D

d. reducere/cresterea ponderii cheltuielilor materiale

e. modificarea pretului de vanzare cu amanuntul

7. Gradul de utilizare a capacitatii de productie pentru o intreprindere se determina ca :

a. raportul intre numarul de salariati si capacitatea de productie

b. raportul intre cifra de afaceri si valoarea activelor

c. raportul intre cifra de afaceri si capacitatea de productie ANS: E

d. raportul intre capacitatea de productie si pasive

e. raportul intre productia realizata si capacitatea de productie

b. cota globala de piata ANS: B

c. cota de participare la profit

d. cota de piata neacoperita

e. cota de vanzari neonorate

9. La calculul cifrei de afaceri cu veniturile financiare si cele extraordinare :

c. se includ doar veniturile financiare ANS: E

d. se includ doar veniturile exceptionale

b. salariu mediu pentru un salariat

c. productivitatea muncii ANS: C

d. eficienta activelor fixe

e. randamentul activelor circulante

a. productie livrata si neincasata

b. productie neterminata ANS: C

c. cifra de afaceri realizata

d. cifra de afaceri nerealizata

e. productia marfa fabricata

b) consumul specific R : C

13. Raportul intre cifra de afaceri si productia exercitiului se numeste :

b. gradul de valorificare a productiei

c. gradul de valorificare a cifrei de afaceri ANS: B

d. cota globala de piata

Cifra de afaceri reprezinta :

a. veniturile din exploatare si financiare

c. suma totala a veniturilor din prestari de servicii

d. productia livrata din activitatea de baza ANS: B

e. suma banilor rulati prin cont

a. gradul de valorificare a productiei

b. cota globala de piata

c. profitul brut ANS: B

e. nevoia de fond de rulment

b. Kst – coeficientul de structura ANS: A

17. Daca coeficientul de sortiment Ks = 1 si coeficientul de structura Kst<1 atunci :

a. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele in proportie de 100%

b. programul de fabricatie a fost realizat la toate sortimentele, dar in proportii diferite

c. programul de fabricatie nu a fost realizat la nici un sortiment

d. programul de fabricatie a fost realizat si depasit la toate sortimentele in proportii egale