UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE şi DREPT

Specializarea: MFBA

Forma de învăţământ: ZI

Guvernanța corporativă în contextul globalizării

Coordonator ştiinţific:
lect. univ. HAGIU MARIANA-ALINA

Student:

BOESCU CRISTINA

PITEŞTI
2022
 CUPRINS
Introducere .................................................................................................................... 3
Guvernanța corporativă ...................................................................................... 4
Globalizarea .......................................................................................................... 5
Factorii care influenţează guvernarea corporativă .......................................... 5
Invazia globalizării în sfera guvernanței corporative ....................................... 6
Concluzii ........................................................................................................................ 9
Bibliografie .................................................................................................................... 10

2
 INTRODUCERE

Guvernanța corporativă este managementul unei corporații de către conducerea sa de

vârf, ținând cont de interesele părților interesate.
Guvernanța corporativă modernă se formează ca o nouă direcție științifică bazată pe
practica dinamică a managementului corporativ (managementul corporativ), se caracterizează
prin: respingerea priorității principiilor clasice ale școlilor de management, utilizarea teoriei
sistemelor și a situației. abordare, procese de autoorganizare, rolul omului crescând.
În condiții moderne, calitatea și eficiența guvernanței corporative determină
competitivitatea afacerilor - instituția cu cea mai rapidă creștere care acționează ca o
locomotivă pentru dezvoltarea societății. Construirea incorectă a sistemului de guvernanță
corporativă duce la pierderea oportunităților de dezvoltare și a resurselor utilizate, la
necompetitivitate și pierderea de profit, influență și piețe de vânzare.
Caracteristica definitorie a dezvoltării sistemului economic mondial din ultimele două
decenii este globalizarea. Se manifestă ca un proces complex de integrare a economiilor
naționale, care afectează diverse domenii și instituții, creând noi oportunități de dezvoltare a
afacerilor care sunt utilizate de companiile globale emergente - de regulă, acestea sunt
corporații transnaționale, companii mari din țările dezvoltate și în curs de dezvoltare rapidă,
care sunt pe calea dezvoltării inovatoare.
Globalizarea a dus la o schimbare a naturii și la intensificarea concurenței. La baza
competitivității se află inovațiile tehnologice și organizaționale și economice, care măresc
expunerea la riscuri.
Scandalurile corporative de la începutul secolului XXI și criza financiară și economică
globală au arătat nevoia de a căuta noi modele de organizare a afacerilor mari care să țină cont
de avantajele modelelor existente.
La nivel internațional se elaborează și se adoptă recomandări și standarde privind
componența consiliului de administrație, atribuțiile directorilor superiori, sistemele de
remunerare, structurile de guvernanță corporativă care contribuie la armonizarea în continuare
a sistemelor de guvernanță corporativă, calitatea guvernanței corporative. devine un indicator
care determină poziția unui investitor extern, pe de altă parte, managementul corporativ
determină stabilitatea, flexibilitatea și competitivitatea integrală a companiei.

3
 GUVERNANȚA CORPORATIVĂ

Guvernanța corporativă este un sistem de management conceput pentru a menține

interacțiunea eficientă între acționari și conducerea companiei. Cu ajutorul acesteia, acționarii
sau investitorii pun la dispoziție un mecanism de control al managerilor companiei, precum și
de apărare a intereselor acestora în cazul unor probleme cu alte grupuri de influență.
Acţionarii doresc să ştie exact ce responsabilitate au directorii de vârf ai companiei faţă de ei
pentru rezultatele obţinute. Investitorii vor să înțeleagă dacă vor avea o oportunitate reală de a
influența deciziile importante.
Guvernanța corporativă este de natură apropiată de managementul strategic.
În general, baza managementului corporativ este nevoia de a rezolva conflictele de interese
dintre proprietari și manageri. Adesea, liderii sunt preocupați în primul rând de propriile
interese și nu de satisfacerea intereselor proprietarilor de afaceri.
Problema guvernării corporative a apărut odată cu apariția marilor corporații la
începutul secolelor XIX-XX, când a început să aibă loc procesul de împărțire a drepturilor de
proprietate și de gestionare a acestei proprietăți.

În practica mondială, există două modele de guvernanță corporativă:

 anglo-american - drepturile actionarilor sunt prioritare, controlul se realizeaza
prin intermediul pietei de capital;
 continental - băncile joacă un rol principal în controlul întreprinderii prin
intermediul consiliului de administrație.

Calitatea guvernanței corporative nu numai că afectează în mod direct eficiența

organizației, ci are și o mare semnificație socială, de exemplu, legată în special de nevoia de a
proteja drepturile acționarilor minoritari.
Guvernanța corporativă determină misiunea și strategia de dezvoltare a companiei -
obiectivele și mecanismele de realizare a acestora, controlul asupra implementării acesteia.
Guvernanța corporativă determină, de asemenea, echilibrul intereselor și cultura relațiilor
dintre consiliul de administrație (conducere, administrație) companiei, consiliul de
administrație al acesteia (consiliu de supraveghere), acționari și alte părți interesate (părți
interesate).
Guvernanța corporativă este responsabilă pentru cea mai importantă caracteristică a
unei companii moderne - viteza sa de adaptare și stabilitate într-o lume în schimbare rapidă,
leagă schimbările în structura și cultura unei corporații cu schimbările din mediul extern.

4
 GLOBALIZAREA

Globalizarea reprezintă integrarea tot mai mare a economiilor și societăților din

întreaga lume.
Globalizarea este un fenomen inevitabil în istoria omenirii, care constă în faptul că
lumea, ca urmare a schimbului de bunuri și produse, informații, cunoștințe și valori culturale,
devine mai interconectată. Cu toate acestea, ritmul acestei integrări globale a devenit mult mai
rapid și mai impresionant în ultimele decenii, datorită progreselor fără precedent în domenii
precum tehnologie, comunicații, știință, transport și industrie.
Deși globalizarea accelerează dezvoltarea omenirii și este o consecință a acesteia, este
un proces dificil la care trebuie să se adapteze și care creează probleme și dificultăți serioase.
Acest ritm rapid al schimbării poate fi amenințător și majoritatea țărilor încearcă să-l
controleze sau să-l gestioneze.

Principalii factori care influenţează guvernarea corporativă

Principalii factori care influenţează guvernarea corporativă sunt:

 Gradul de dispersie al capitalului şi resurselor umane, financiare sau materiale.
Globalizarea economică creează problemele afacerilor prin faptul că părţile interesate
într-o firmă sunt mult mai greu de localizat, având în acelaşi timp interese mult mai diverse.
Companiile implicate în procesul de globalizare economică sunt multinaţionale, internaţionale
sau transnaţionale.
 Rolul pieţei de capital şi respectiv al pieţei bancare în finanţarea activităţii firmelor.
Piaţa titlurilor de valoare deţine o pondere ridicată în derularea activităţii economice.
Marile companii depind de acest mod de finanţare. Tot pe parcursul referatului se va vedea
cum sistemul de guvernare anglo-saxon este in strânsă legătură cu piaţa de capital, în schimb,
în sistemul de guvernare prin intervenţie piaţa bancară este principalul finanţator.
 Protecţia legală a acţionarilor minoritari.
În cazul companiilor mari, cu mulţi acţionari, în special cele cotate pe diferite pieţe de
capital unde accesul la informaţiile financiare relevante poate fi fie costisitor, fie inoportun,
legile care protejează acţionarii minoritari lipsesc sau sunt ineficiente.
 Modalităţile de control asupra activităţii managerilor.
Acţionarii trebuie să aibă mijloace de a controla activitatea managerilor fără prea
multe costuri, însă cu rezultate maxime.
 Reprezentarea intereselor salariaţilor, managerilor.
 Gradul de corporatism al economiei naţionale.
Corporatismul se traduce ca mod de organizare social în care grupurile funcţionale şi mai
puţin indivizii, exercită puterea şi desfăşoară tranzacţii.

Cea mai caracteristică trăsătură a dezvoltării economiei mondiale de la sfârșitul

secolului XX - începutul secolului XXI. este procesul în creștere al globalizării, a cărui esență
se manifestă în transnaționalizarea relațiilor economice mondiale.
Economia mondială modernă este un sistem unit de complexe de producție și marketing pe
scară largă, sistemul financiar global și rețeaua informațională planetară.
Globalizarea are un impact asupra economiei tuturor țărilor și are mai multe fațete.

5
 Cel mai important aspect al globalizării este ritmul ridicat de creștere a investițiilor
străine directe.Aceste investiții joacă un rol major în transferul de tehnologie, restructurarea
industrială și formarea de corporații globale, care au un impact direct asupra dezvoltării
economiilor naționale. O altă manifestare majoră a globalizării este creșterea comerțului cu
bunuri și servicii. Globalizarea contribuie și la dezvoltarea progresului științific și tehnologic.
În același timp, inovația tehnologică, la rândul ei, este una dintre forțele sale motrice.
Principalele subiecte ale sistemului economic global modern sunt corporațiile
transnaționale, care, împreună cu statele, au devenit participanți deplini la relațiile economice
internaționale, influența și rolul lor în economia și politica mondială continuă să crească.

Invazia globalizării în sfera guvernanței corporative

Globalizarea duce la creșterea concurenței pentru diverse tipuri de resurse și piețe,

impactul asupra căruia este în mare măsură determinat de marca companiei, formarea imaginii
ca o companie modernă, de înaltă tehnologie, capabilă să ofere bunuri si servicii unice care
respectă totalitatea cerinţele comunităţii locale în domeniul social și zonele de mediu.
Criza a arătat rolul tot mai mare al statului în economie și în dezvoltarea unui sector
corporativ modern în curs de globalizare. Această creștere se datorează nevoii de dezvoltare și
implementarea unor inovații radicale capabile să asigure o poziție de lider pe piețe și de
asemenea, cu cerințe de securitate sporite pentru a face afaceri.
Impactul globalizării asupra dezvoltării guvernanței corporative, care se manifestă în
armonizarea sistemelor de guvernanță corporativă ale celor mai mari corporații, întărirea
funcțiilor strategice și de control ale companiei-mamă, elaborarea standardelor internaționale
și recomandări de organizare a activităților. de cel mai înalt nivel de management corporativ,
creșterea importanței reglementării internaționale și de stat în acest domeniu, mai ales în
condiții de criză.
A existat o tendință de consolidare a burselor de valori pentru a crea operatori globali.
Aceste procese au un impact asupra cerințelor crescute pentru sistemul de guvernanță
corporativă din partea comunității internaționale, contribuins la dezvoltarea și adoptarea
standardelor în acest domeniu.
Un factor semnificativ în competitivitatea companiilor pe piața globală este un sistem
eficient de guvernanță corporativă, care, în contextul globalizării și al concurenței
internaționale sporite, necesită o îmbunătățire constantă. De o importanță deosebită este
dezvoltarea de noi forme și metode de management transnațional al afacerilor, schimbând
rolul și funcțiile companiei-mamă.
Procesele de atragere a investițiilor, investiții și vânzări se contopesc într-un singur
proces, a cărui eficacitate determină calitatea integrală a guvernanței corporative. Acest lucru
conduce la o atenție sporită acordată aspectelor de dezvoltare a guvernanței corporative, iar
domeniul de aplicare a guvernanței corporative sa extins dincolo de activitățile consiliului de
administrație și procesele interne de management. Esența proceselor în curs ne permite să
vorbim despre globalizarea guvernanței corporative.
La nivel internațional se elaborează și se adoptă recomandări și standarde privind
componența consiliului de administrație, atribuțiile directorilor superiori, sistemele de
remunerare, structura corporației, management, care contribuie la continuarea armonizării
sistemelor de guvernanță corporativă. Globalizarea guvernanței corporative este inevitabil
înaintea proceselor de adaptare a afacerilor la schimbările globale.

6
 Pe de altă parte, evaluarea calității guvernanței corporative devine un indicator care
determină poziția unui investitor extern, pe de altă parte, guvernanța corporativă determină
stabilitatea, flexibilitatea și competitivitatea integrală a companiei.
Întărirea proceselor de globalizare la sfârșitul secolului XX - începutul secolului XXI
a condus la transformarea modelelor naționale și la armonizarea sistemelor de guvernanță
corporativă. Caracterul internațional al operațiunilor companiilor transnaționale,
internaționalizarea structurii capitalului, a necesitat elaborarea și implementarea unor reguli
generale pentru obținerea de informații de către investitor despre starea afacerii și a
proprietarilor acesteia.
Dezvoltarea piețelor financiare globale, extinderea capitalului transnațional și a
fluxurilor de investiții, condițiile în schimbare ale concurenței au devenit o condiție prealabilă
pentru dezvoltarea guvernanței corporative spre crearea unui așa-numit model combinat care
combină elemente ale diverselor sisteme.
Țările cu modele germane și japoneze de guvernanță corporativă acordă o atenție
deosebită creșterii lichidității piețelor lor de valori și competitivității acestora. Aceștia adoptă
acte legislative și documente de reglementare care sporesc gradul de protecție a investitorilor
și limitează influența băncilor asupra formării unui sistem de guvernanță corporativă pentru
societățile nefinanciare, ceea ce indică implementarea principiilor modelului anglo-saxon.
Dimpotrivă, în companiile cu sistem anglo-saxon, există tendința de a adopta
documente de reglementare care vizează reducerea conflictelor între manageri și acționari,
între acționarii majoritari și minoritari, precum și consolidarea participațiilor deținute de
acționarii majoritari.
Modelul familial de guvernanță corporativă a devenit larg răspândit în aproape toate
țările lumii, prin urmare, din punctul de vedere al mecanismelor legale de reglementare a
activităților corporațiilor, nu poate fi tipificat clar. Cu toate acestea, influența proceselor de
globalizare a activității economice și nevoia de investiții obligă companiile de familie să
adapteze sistemul de guvernanță corporativă la cerințele burselor și organizațiilor care
dezvoltă standarde în acest domeniu, ceea ce duce la transformarea modelului de familie spre
modelul anglo-saxon al corporaţiei.
Diverse instrumente de control al acționarilor, cum ar fi piramida grupului, clase duale
de acțiuni, acorduri între acționari, participații încrucișate etc., au devenit larg răspândite în
companiile din Europa și Statele Unite, precum și în țările asiatice, indiferent de modelul de
management la care aderă corporația.
Practic, în toate țările dezvoltate, problema consolidării rolului și importanței
consiliului de administrație, participarea în consiliul de administrație nu numai a directorilor
externi, ci și independenți, delimitarea funcțiilor administratorului șef și președintelui
consiliului, iar optimizarea structurii guvernanței corporative este în prezent avută în vedere.
Țările care utilizează modelul insider se concentrează pe oferirea acționarilor cu o
putere de decizie mai mare. Țările care folosesc modelul outsider își direcționează eforturile
către creșterea reprezentării investitorilor în consiliul de administrație și întărirea controlului
asupra activităților companiilor de către consiliul de administrație.
Adoptarea de noi documente legislative și de reglementare în acest domeniu a dus la
creșterea numărului de companii care utilizează un model hibrid care combină elemente ale
modelelor existente. Diferențele continuă să existe în cadrul următoarelor componente ale
sistemelor de guvernanță corporativă: nivelul de concentrare a proprietății, raportarea
financiară, structura și componența consiliului de administrație, competențele conducerii de
vârf și sistemul de remunerare. Deși au loc schimbări și în această direcție.

7
 Cele mai mari companii globale se dezvoltă în cadrul diferitelor sisteme juridice, dar
sunt nevoite să țină cont de condițiile globale ale vieții economice. În acest sens, corporațiile
mari tind să utilizeze un model combinat care ține cont de cerințele practicilor internaționale
de guvernanță corporativă și de avantajele modelelor existente.
În plus, în prezent există tendința în lume de a armoniza cerințele de schimb, care se
datorează creării de platforme globale de schimb prin combinarea celor mai mari operatori de
acțiuni.
În 2008, Bursa de Valori din New York (NYSE) a fuzionat cu bursa europeană de
valori Euronext. În 2011, a fost anunțată fuziunea NYSE cu Bursa de Valori Germană
(Deutsche Boerse). Operatorul bursier NYSE Euronext și Tokyo Stock Exchange (TSE)
lucrează la crearea unei rețele integrate care să permită efectuarea tranzacțiilor financiare într-
o singură infrastructură. Tendința de unire a schimburilor a afectat și țările BRICS.
În 2011, bursele acestor țări au anunțat crearea unei alianțe, care va atrage un număr
mare de investitori și va crește lichiditatea piețelor emergente. Bursele de top au trecut la
consolidare pe o bază transfrontalieră. În acest sens, se poate presupune că aceste procese vor
duce inevitabil la unificarea în continuare a modelelor de guvernanță corporativă.
Funcționarea eficientă a modelului este asigurată de o bursă lichidă, un mediu
investițional global favorabil, precum și un sistem exigent de investitori instituționali. Acest
model presupune existența unor condiții instituționale adecvate, care se bazează pe
instrumente de reglementare la nivel macro și micro care țin cont de standardele internaționale
de guvernanță corporativă. Obiectivele guvernanței corporative a unei companii globale sunt
creșterea capitalizării, optimizarea profiturilor și câștigarea cotei de piață globală. Prioritățile
sunt: egalitatea drepturilor acționarilor, luarea în considerare a intereselor părților interesate,
creșterea responsabilității sociale și deschiderea informațională a afacerii.
Structura și mecanismele de guvernanță ar trebui să țină seama, în cea mai mare
măsură posibilă, de standardele și recomandările internaționale stabilite, precum și de regulile
de listare ale celor mai mari burse de valori din lume.
În primul rând, aceasta se referă la aspecte ale unei structuri de proprietate
diversificate, participarea acționarilor la luarea deciziilor corporative și la evaluarea
consiliului de administrație, prezența membrilor independenți în consiliul de administrație și
comitete,eficacitatea sistemului de remunerare a celui mai înalt nivel de conducere, prezența
obligatorie a unui auditor independent și a comitetului de risc, diferențierea funcțiilor de
administrator șef și de președinte al consiliului de administrație.
Globalizarea duce la schimbări în economie la nivel macro și micro, transformă
cultura, schimbă societatea și personalitatea. Afacerile, ca instituție socială cu cea mai rapidă
dezvoltare, se confruntă cu cele mai mari schimbări - apar forme complexe de competiție
globală, care se extinde la toate piețele și tipurile de resurse, inclusiv sfera cunoașterii.
Guvernanța corporativă este în curs de transformare: trebuie să se asigure că oportunitățile de
dezvoltare sunt depășite în comparație cu riscurile în creștere rapidă, să fie un conducător al
inovației și să corespundă rolului în creștere al unei persoane. În contextul exploziei
informaționale și al formării „big data”, creșterea constantă a riscurilor, conceptul de capital,
ideea de guvernanță corporativă modernă și rolul parteneriatelor public-privat se schimbă.

8
 CONCLUZII

Statul își păstrează rolul principal al reglementatorului macroeconomiei și al activității

antreprenoriale. Cooperarea dintre stat și afacerile private s-a extins în diferite forme de
parteneriate public-privat și privat-stat.
În contextul globalizării, interdependența și interconectarea generală a diferitelor
economii ale lumii a complicat problema managementului anticriză, care a impus adoptarea
acţiunii colective la nivel interstatal. Experiența acumulată a dus la creșterea rolului
organizațiilor internaționale în procesul decizional, nu doar în domeniul problemelor
economice majore, ci și în domeniul guvernanței corporative.
Procesele de globalizare permit corporațiilor să-și diversifice sursele de finanțare a
afacerilor și să atragă investitori internaționali. Globalizarea guvernanței corporative este
inevitabil înaintea proceselor de adaptare a afacerilor la schimbările globale.
Procesele de atragere a investițiilor, investiții și vânzări se contopesc într-un singur
proces, a cărui eficacitate determină calitatea integrală a guvernanței corporative. Acest lucru
conduce la o atenție sporită acordată aspectelor de dezvoltare a guvernanței corporative, iar
domeniul de aplicare a guvernanței corporative sa extins dincolo de activitățile consiliului de
administrație și procesele interne de management.
Procesele de globalizare permit companiilor transnaționale să-și diversifice sursele de
finanțare a afacerilor și să atragă investitori internaționali. Gradul de internaționalizare a
structurii de proprietate a celor mai mari corporații este în creștere, ceea ce duce la o
estompare și o mai mare identitate națională și permite schimbarea locației centrului
corporativ, transferându-l în afara țării de înregistrare.
Menținerea competitivității în contextul globalizării necesită cunoașterea sistemelor
active complexe, utilizarea tehnologiilor informaționale inteligente, inginerie financiară și
inovare în toate domeniile de activitate ale întreprinderii.
Complicarea ordinii mondiale și formarea unor forme complexe de competiție globală
au necesitat crearea unor sisteme de meta-management, care se schimbă pe măsură ce
întreprinderea și personalul acesteia se dezvoltă, care la rândul lor sunt asociate cu
tehnologiile educaționale și umanitare. Rezultatul este crearea unei noi generații de sisteme
inteligente de guvernanță corporativă.

9
 BIBLIOGRAFIE

1. Проблемы менеджмента в условиях глобализации информационного

пространства: сборник докладов Международной научно-практической
конференции. — СПб.: Издательство Санкт-Петербургский университет
управления и экономики, 2012. — 216 с.: ил.
2. Кочетков Г. Б., Сулян В. В. Корпорация американская модель. — СПб.:
Питер, 2006. — 320 с ил — (Серия «Практика менеджмента»)
3. Карапетян Д., Грачева М., Корпоративное управление: основные понятия
и результаты исследовательской практики - проект IFC Источник:
Журнал «Управление компанией» №1, 2004; http://
www.management.com.ua/strategy/str076.html
4. Есина Р.О. Глобализация проблем менеджмента в России. // Проблемы
менеджмента в условиях глобализации информационного пространства:
сборник докладов Международной научно-практической конференции.
— СПб.: Издательство Санкт-Петербургский университет управления и
экономики, 2012. — 216 с.: ил. – с. 112-113
5. Воробей О. Новые принципы управления // Проблемы менеджмента в
условиях глобализации информационного пространства: сборник
докладов Международной научно-практической конференции. — СПб.:
Издательство Санкт-Петербургский университет управления и
экономики, 2012. — 216 с.: ил. – с. 182

10