Cap I 1. Analiza actiunii umane poate face abstractive de regulile sociale si politice din societate A (stimulentele conteaza) 2.

Dupa cum sunt impuse membrilor comunitatii, institutiile se impart in nationale si internationale F ( institutii interne si externe) 3. Individualismul metodologic indicca necesitatea analizarii institutiilor pornind de la caracterul individualist al naturii umane A 4. Dupa gradul de codificare, institutiile se impart in formale si informale A 5. Actiunea umana este intotdeauna, in mod necesar, individuala si rationala A 6. Caracterul discriminatoriu este o proprietate fundamentala a aranjamentelor constitutionale. F 7. Distinctia dintre institutii si organizatii nu exclude ca anumite institutii sa fie incorporate in organizatii A 8. A spune ca o institutie a aparut involuntary nu inseamna neaparat ca nimeni nu s-a gandit la asa ceva inaite de aparitia ei. A 9. Strategiile organizatiilor nu manifesta influenta asupra regulilor jocului. F Cap II 1. Orice interactiune umana este o relatie sociala. F ( exista si relatii anti-sociale) 2. Ratiunea umana este capabila sa recunoasca adevarul ca actiunea umana desfasurata in conditiile diviziunii muncii este mai productive. A 3. Teoria dependentei de trecut explica de ce regulile de traffic sporesc siguranta calatorilor. A 4. Mana invizibila reflecta ordonarea actiunilor membrilor unei organizatii conform unui plan. F (ordonarea este spontana) 5. Societatea nu poate functiona ca o mare firma datorita disparitiei calculului economic. A 6. Sindromul gardian se caracterizeaza prin spirit competitive, individualism si laissez-faire. F (sindromul comercial) 7. Ordinea planificata a socialismului arata ca legile si drepturile sunt aceleasi pentru toti. A 8. Libertatea este respectarea proprietatii, iar agresiunea este incalcarea proprietatii. A 9. Dreptul la libera exprimare este un drept civil al omului, nu un drept de proprietate al acestuia. F (e un drept de proprietate asupra corpului si propriilor corzi vocale) 10. Domnia legii exista in orice tara in care constitutia prevede ca nimeni nu este mai presus dee lege. A Cap III 1. Institutia proprietatii private a fost inventata de Karl Marx. F ( institutia proprietatii private exista prin insasi esenta naturii umane si a legilor naturii) 2. Originile dreptului modern al proprietatii se gasesc in dreptul roman. A 3. Proprietatea de stat si proprietatea publica nu se confunda in privinta dreptului exclusive de control. A 4. Caracterul exclusive al proprietatii private asigura conservarea resurselor pentru viitor. A 5. In zonele cu criminalitate ridicata, eficienta dreptului de proprietate este relative mai mare datorita costurilor de excludere mai ridicate. F ( eficienta dreptului de proprietate este relative mai mica datorita costurilor ) 6. Schimbul voluntar este reciproc avantajos, cel putin intr-o faza ex-ante sau anticipate. A 7. Drepturile exclusive se dezvolta atunci cand nu rezulta castiguri nete din activitatea de excludere. F (veniturile trebuie sa fie mai mari decat costurile) 8. Costurile de organizare tin de combinarea, in cadrul firmelor a drepturilor de proprietate. A 9. Transferul drepturilor de proprietate necesita costuri, ca oricare alta activitate. F ( 10. Costurile de informare si cele de tranzactie sunt obiective si, adesea, sunt inscrise in lege. F ( Cap IV

1. Sindicatul reprezinta un exemplu elocvent de organizatie economic. F ( firma reprezinta ) 2. Contractele sunt incomplete deoarece nu sunt semnate de toti oamenii afectati de derularea lor. F (contractele sunt incomplete deoarece incertitudinea si costurile de negociere, intocmire si implementare a relatiilor contractuale nu pot reglementa toate aspectele unei tranzactii) 3. Firma este o metoda de organizare a productiei bazata pe coordonarea orizontala. F ( coordonarea ierarhica) 4. Firma este o forma de organizare mai ieftina decat piata cand costurile de organizare sunt mai mari decat costurile de tranzactie. F ( costurile de organizare sunt mai mici decat costurile de tranzactie) 5. Calculul economic este posibil in orice system economic in care exista moneda. F ( exista moneda si proprietatea private ) 6. Pietele libere transforma organizarea in haos. A 7. Orice intreprinzator este manager si invers. F ( nu orice manager poate fi si intreprinzator) 8. Imposibilitatea calculului economic in socialism este rezultatul controlului preturilor. A (rezultatul lipsei proprietatii private) 9. Opurtunismul managerial se manifesta atunci cand angajarile se fac pe pile. F (atunci cand costurile monitorizarii, a identificarii si demonstrarii sunt ridicate) 10. Existent pietei pentru serviciile managerilor profesionisti atenueaza problema principal-agent. A 11. Spre deosebire de intreprinderile private, cele de stat actioneaza in conditiile unor constrangeri bugetare tari. F ( constrangeri bugetare slabe) Cap V 1. Principala cale de crestere a bunastarii generale este redistribuirea avutiei in societate. A 2. Actul de guvernare se bazeaza, in mod esential, pe puterea legislativa. A 3. In teoria alegerii publice, institutia constitutiei reflecta o intelegere intre cativa oameni cu privire la constituirea unui guvern. A 4. Statul protectiv este atributul vietii sociale prin intermediul institutiilor si regulilor de drept. A 5. Transferurile si subventiile sunt instrumente redistributive care modifica oportunitatile pietei. F ( modifica rezultatele pietei) 6. Problema pasagerului clandestine apare atunci cand cineva este prins in tren fara bilet. A 7. Orice politica a statului are efecte redistributive. A 8. Educatia universitara este un bun privat ca oricare altul, caracterizat prin exclusivitate. A 9. Implicatiile teoriei bunurilor publice este aceea ca cetatenii trebuie constransi, prin impozitare, sa contribuie la producerea acestor bunuri. A 10. In finantarea proiectelor publice, decidentii de politici utilizeaza criteriul calculului economic. F ( criteriul individualismului economic) 11. Cand mediana veniturilor este sub medie, majoritatea vor vota in favoarea redistribuirii. A 12. Coruptia este problema oamenilor politici, atat a celor de la putere, cat si a celor din opozitie. A 13. Contractul social a fost inventat de Jean Jacqnes Rousseau si semnat de succesorii acestuia. F 14. Modelul principal- agent in sfera politica arata oportunismul reprezentantilor politici in raport cu interesele electoratului sau. A 15. Constitutia scrisa este cea mai puternica solutie institutional pentru limitarea guvernarii politice. F (concurenta institutionala/ ficala) Cap VI 1. Schimbarea institutional este produsul actiunii umane. A 2. Eficienta este o categorie economica subiectiva si personala. F ( 3. Stabilitatea institutional reflecta intotdeauna un aranjament etic si performant din punct de vedere economic. F ( nu intotdeauna) 4. Schimbarea intitutionala nu presupune mereu modificarea institutiilor externe si a celor interne. A

5. Banii nu sunt inventia statului, fiind produsul actelor legislative ale acestuia. F ( nu sunt produsul ) 6. Decalajul cultural- institutional reflecta diferenta istorica dintre cultura si religie. F ( dintre cultura si institutii informale) 7. Competitia institutional este efectul deschiderii economiilor la oportunitatile pietei externe. A 8. Reforma dreptului de proprietate este elemental central al consensului de la Washinghton F (reforma stabilitatii monetare) 9. Schimbarea institutiilor informale are character inertial si este dependent de trecut. A 10. La baza schimbarii institutiilor externe se afla actiunea politica. A Cap VII 1. Douglass North arata ca teoria economica neoclasica neglijeaza importanta stimulentelor. A 2. Inzestrarea economiilor nationale cu resurse este factorul determinant al cresterii economice. F ( 3. In socialism, si inovatia era planificata. F ( 4. Preferintele sustin dezvoltarea economica, insa si acestea sunt reflectarea institutiilor. A 5. Teoria capitalului uman sustine ca educatia consumata este amortizata. F ( 6. Ajustarea structurala este unul din factorii macroeconomici important ai progresului. A 7. Libertatea economica si libertatea politica sunt inseparabile. F ( 8. Revolutia Industriala nu este cauza determinant a cresterii economice. A 9. Alocarea economica a resurselor in societate necesita fie stimulente, fie calcul economic. A 10. Libertatea economica inseamna posibilitatea nestanjenita a proprietarilor de a-si utilize resursele potrivit actelor legislative in vigoare. F ( 11. Proprietatea privata si piata libera sunt surse majore ale progresului economic. A 12. Criteriile din Economic Freedom of the World confirma extinderea libertatii economice in lume. A 13. Cele mai mari rate de investitii s-au inregistrat in economiile socialiste. F 14. Economia dezvoltarii sustine ca asistenta financiara externa promoveaza prosperitatea. A Cap VIII 1. Cum si in socialism oamenii faceau piata rezulta ca orice economie este una de piata. 2. Transformarea institutionala sistemica este mult mai profunda in regiunile vulcanice. F ( 3. Terapia soc este administrata atunci cand economiile nationale nu suporta usor socuri externe. 4. Redefinirea rolului statului este un element esential al transformarii institutionale in tranzitie. 5. Intre privatizare si reforma proprietatii este o relatie de la parte la intreg. 6. In socialism, guvernul este proprietarul legitim al mijloacelor de productie. 7. Obiectivul central al privatizarii este refacerea dependentei producatorului de consumator. 8. Decapitalizarea afecteaza atat intreprinderile de stat, cat si firmele private. 9. Statul trebuie mai intai sa restructureze intreprinderile sale si apoi sa le privatizeze. 10. Daca drepturile de proprietate nu sunt clarificate, economia este slab structurata din punct de vedere institutional. 11. Capitalism clientar exista in orice economie in care functioneaza relatia furnizori- client. 12. Integrarea europeana deriva din armonizarea politicilor economice ale guvernelor europene. 13. Acordarea de privilegii ( scutiri, reesalonari) fiscale anumiteor persoane sau grupuri de personae este expresia capturarii statului. 14. Guvernele nationale care au deficite de peste 3% din PIB incalca Pactul de stabilitate si crestere. A 15. Criteriile de la Copenhaga sunt conditionalitati externe in aderarea la UE. A