Sunteți pe pagina 1din 9

SEMINARUL 5: CEREREA

CONCEPTE CHEIE
 Legea cererii
 Factorii care influențează cererea
 Elasticitatea cererii

ÎNTREBĂRI PENTRU STUDENȚI ȘI EXEMPLE:

1. Ce semnifică legea generală a cererii?


Legea generală a cererii precizează că există o relație inversă între prețul unui bun și cantitatea
cerută din acel bun. Astfel, atunci când prețul crește, cantitatea cerută scade (cererea se
restrânge). Dacă prețul scade, atunci cantitatea cerută crește (cererea se extinde).

2. Cum se deplasează cantitatea cerută în funcție de modificarea prețului?


Funcția cererii este de obicei de tipul: Qc= a – bPx.

Cantitatea cerută scade cu o pantă constantă dacă prețul


crește și invers. Deplasarea se face de-a lungul curbei cererii.

Ex: Qc=10-2P.
La un P=2, Qc=10-4=6
Dacă prețul scade la P=1, Qc=10-2=8 (cererea se extinde)
Dacă prețul crește la P=3, Qc=10-6=4 (cererea se restrânge)

Exemplu: Cererea săptămânală de Bergengier a lui Dorel. Daca adunăm si cererea lui Vasile
(considerând ca sunt numai 2 consumatori), cererea totala pentru Bergenbier este:
Preț Cantitate Dorel Cantitate Vasile Cererea totală
4 5 3 8
3 7 4 11
2 10 7 17
1,5 14 8 22
1 15 12 27

1
3. Există și alți factori care influențează cererea?
Factorii care influențează curba cererii (în afară de preț),
determină:
a) Creșterea cererii prin deplasarea sa către dreapta
b) Scăderea cererii prin deplasarea sa către stânga

Factori care influențează cererea în afară de preț:


a. Venitul consumatorilor
În cazul unui bun normal, o creștere a venitului duce la o creștere a cererii în timp ce o scădere a
venitului duce la o scădere a cererii. În cazul unui bun inferior, cererea scade dacă venitul se
majorează și crește dacă venitul scade.

b. Prețurile altor bunuri:


i. Bunuri substituibile: Există o relație directă între prețul unui bun și cererea pentru
bunul substituibil cu el. Px crește, cantitatea cerută din X scade și crește cea din
bunul substituibil. Px scade, cantitatea cerută din X crește și scade cea din bunul
substituibil. Perechi de bunuri substituibile: Shaorma si pizza. Pepsi-Cola. Sprite-
7UP.
ii. Bunuri complementare: Există o relație inversă între prețul unui bun și cererea
pentru bunul său complementar. Dacă Px crește, cantitatea cerută din X scade și
cantitatea din bunul complementar scade. Dacă Px scade, atunci cantitatea din X
crește și la fel cea din bunul său complementare. Perechi de bunuri
complementare: Kindle – eBooks, Autoturismul-carburant,

c. Preferințele consumatorilor se află în relație directă cu cererea. Firmele investesc


fonduri importante în publicitate și în marketing pentru a influența preferințele
consumatorilor astfel încât cererea pentru bunurile proprii să crească.

d. Numărul consumatorilor influențează direct cererea. Creșterea natalității, un aflux de


imigranți, eliminarea unor barierelor comerciale externe conduce la creșterea numărului
de consumatori, respectiv la creșterea cererii.

e. Anticipările legate de evoluția prețurilor. Dacă se anticipează o creștere a prețului unui


bun, atunci cererea din prezent pentru acel bun tinde se crească. Dacă anticipează o

2
creștere a prețului unui bun, atunci cererea scade în prezent. Există o relație directă între
anticipații și cererea prezentă.

Pe scurt, cererea creste atunci când:


- Cresc veniturile consumatorilor
- Se accentuează preferințele
- Creste numărul consumatorilor
- Creste prețul bunurilor substituibile sau scade prețul bunurilor complementare
- Se anticipează o creștere a prețului, a venitului sau o criza de bunuri

De reținut: Cerere nu este același lucru cu cantitatea cerută. Cantitatea cerută se modifică în
funcție de modificarea prețului de-a lungul curbei cererii. În schimb, curba cererii se poate
deplasa în stânga (scădere) sau în dreapta (creștere) în funcție de modificarea factorilor de mai
sus.

4. Pot exista și cazuri în care cererea evoluează atipic?


Efectul Giffen: bunurile inferioare de tip giffen sunt cele pentru care cererea crește atunci când
prețul crește (si invers). Astfel, in perioadele de recesiune economica sau de inflație (creștere
generalizata a preturilor) puterea de cumpărare pe ansamblul economiei scade. Unele categorii
sociale se vad in consecință excluse de la consumul anumitor bunuri normale si pentru
completarea consumul apelează la bunuri inferioare, cum ar fi pâinea, cartofii sau fasolea. Pe
piața acestor bunuri cererea va creste odată cu prețul, deci curba cererii va avea panta pozitiva.

5. Cum evoluează cantitatea cerută in funcție de modificarea veniturilor in cazul bunurilor?


În analiza noastră utilizăm patru tipuri de bunuri: normal și inferioare (ex: carne de vită vs.
cartofi), respectiv complementare (ex: energia electrică și aparatele electrice; carburantul și
motoarele) și cele substituibile (ex: sucul de mere cu sucul de portocale)

a. Normale: Atunci când veniturile cresc, cererea pentru bunurile normale creste.
b. Inferioare: La o creștere a veniturilor, cererea pentru acel bun va scadea
c. Complementare: La o creștere a veniturilor, cererea pentru pachetul de bunuri va creste
d. Substituibile: La creșterea veniturilor, cererea pentru bunurile substituibile va creste.

3
APLICAȚII:
1. Tabelul de mai jos se referă la anumite acțiuni/măsuri care pot avea loc pe piața călătoriilor
cu taxiul din București. În coloana din dreapta precizați dacă schimbările vor determina o
deplasare a curbei cererii sau o modificare de-a lungul acesteia pentru călătoriile cu taxiul și
explicați pe scurt.

Modificarea Efectul asupra cererii


O creștere a prețului călătoriilor cu autobuzul Creștere a cererii pentru că se modifică prețul unui
bun substituibil
Dorința consumatorilor pentru călătorii mai Creștere a cererii pentru că se modifică
confortabile preferințele consumatorilor
O creștere a venitului mediu real cu 8% Creștere a cererii ca urmare a majorării venitului
consumatorilor
O decizie a primariei locale de a introduce Scădere cererii ca urmare a creșterii ofertei dintr-
serviciile de transport în comun pe timp de un bun substituibil
noapte
O creștere a tarifelor taxiurilor pe km Restrângerea cantității cerute din cauza majorării
prețului pe km
O creștere a populației orașului Creștere a cererii ca urmare a unui număr mai
mare de consumatori

2. În graficul de mai jos se prezintă modificările posibile


care pot avea loc în cantitatea cerută și în cererea de
pe piața bunului X. Considerăm că inițial piața se afla
în echilibru la punctul E. Precizați în dreptul fiecărui
factor cifra corespunzătoare din grafic si dați un
exemplu.
a) Creșterea prețului unui bun complementar;
b) Creșterea prețului unui bun substituibil;
c) Reducerea venitului (considerăm că X este un bun inferior);
d) Reducerea prețului bunului x;
e) Creșterea venitului (considerăm că X este un bun inferior);
f) Creșterea prețului bunului X;
g) Reducerea venitului (considerăm că X este bun normal);
h) X este un bun la modă.

4
Rezolvările:
a) 4, Ex: Dacă prețul unui stilou crește atunci și cererea de cerneală scade;
b) 2, Ex: Avem două bunuri substituibile – Sprite și Coca Cola. Dacă prețul la Coca Cola crește atunci
cererea pentru Sprite crește;
c) 2, Ex: atunci când venitul scade, crește cererea de cartofi deoarece consumatorii vor renunța la
achiziționarea altor bunuri, mai scumpe, precum carnea;
d) 3, cererea se extinde de-a lungul dreptei cererii, având loc o modificare de preț;
e) 4, Ex: atunci când venitul crește, cererea de bunuri inferioare scade (cartofi), deoarece consumatorii
își vor permite bunuri mai scumpe și de o calitate mai ridicată (să spunem carne);
f) 1, creșterea prețului determină contracția cererii, cantitatea cerută diminuându-se;
g) 4, scădere a cererii
h) 2, modificare în preferințele consumatorilor

ELASTICITATEA CERERII LA PREȚ

CONCEPTE CHEIE
 Elasticitatea cererii la preț, la venituri și elasticitatea cererii încrucișată
 Formele si factorii care influențează elasticitatea cererii

1. Ce reprezintă elasticitatea cererii la preț, cum se determină aceasta și factorii care o


influenteaza?
Elasticitatea cererii în funcție de preț reprezintă reacția cererii la modificarea prețului
(modificarea procentuală a cantității cerute ca urmare a modificării procentuale a prețului.)

Kec/p=coeficientul de elasticitate al cererii la preț


Δ%Qc= modificarea procentuală a cantității cerute
Δ%P= modificarea procentuală a prețului
ΔQc= modificarea absolută a cantității cerute
ΔP= modificarea absolută a prețului

5
P0/Q0 = panta funcției cererii

Forme ale elasticității cererii în funcție de preț


a) Dacă cererea este inelastică (Kec/p<1), modificarea procentuală a prețului va fi mai
mare decât modificarea procentuală a cantității cerute. Dacă prețul creşte, cantitatea
cerută se reduce, iar venitul total încasat de firmă va creşte (deoarece creşterea
prețului a fost mai mare decât reducerea cantității cerute). Dacă prețul scade,
cantitatea cerută creşte, iar venitul total se va reduce (deoarece reducerea prețului
a fost mai mare decât creşterea cantității cerute). În general, bunurile cu o cerere
inelastică sunt cele de strictă necesitate (pâine), sau cele cu puțini înlocuitori
(curentul electric).
b) Dacă cererea este elastică (Kec/p<1), modificarea procentuală a cantității cerute va fi
mai mare decât modificarea procentuală a prețului. Dacă prețul creşte, cantitatea
cerută scade, iar venitul total se va reduce (deoarece creşterea prețului a fost mai
mică decât reducerea cantității cerute). Dacă prețul scade, cantitatea cerută creşte,
iar venitul total va creşte (deoarece reducerea prețului a fost mai mică decât
creşterea cantității cerute). Exemple de bunuri: cele de folosință îndelungată
(frigidere, televizoare, mașini) sau cele care au mulți înlocuitori (sucuri, dulciuri)
c) În cazul cererii cu elasticitate unitară (Kec/p=1), modificarea procentuală a prețului
va fi egală cu modificarea procentuală a cantității cerute. Dacă prețul creste,
cantitatea cerută scade, iar venitul total va rămâne constant (deoarece creșterea
prețului a fost egală cu reducerea cantității cerute). Dacă prețul scade, cantitatea
cerută crește, iar venitul total va rămâne constant (deoarece reducerea prețului a
fost egală cu creșterea cantității cerute).

6
d) Cerere perfect inelastică (Kec/p=0) – cantitatea cerută nu reacționează deși prețul se
modifică. În general medicamentele vitale fac parte din această categorie de bunuri
cu cerere perfect inelastică (insulina)
e) Cerere perfect elastică (Kec/p= infinit) – cantitatea cerută se modifică deși nu există
o modificare a prețului

Factorii care influențează elasticitatea cererii in funcție de preț:


1. Gradul de necesitate a unui bun:
a. Bunurile de stricta necesitate: sunt bunurile inelastice deoarece nu avem cu ce sa
le înlocuim
b. Bunurile de lux: bunuri cu elasticitate ridicata – ușor de înlocuit.
O schimbare de 10% a prețului celor doua tipuri de bunuri va determina o creștere a cantității mai
mare in cazul bunurilor cu elasticitate ridicata.
2. Gradul de substituire a bunurilor (cu cat gradul e mai mare, cu atât elasticitatea cererii in
funcție e mai mare).
3. Ponderea cheltuielilor in veniturile consumatorilor (daca ponderea ch. in venit e mai
mare, elasticitatea este de asemenea mai mare): Ex: in cazul covrigilor, o creștere cu 50%
a preturilor nu determina o fluctuație prea mare a cantității cerute. In schimb, o creștere
cu 50% a prețului la iphone-uri, va determina o fluctuație majora a cantității.
4. Orizontul de timp de la modificarea prețului. Un bun tinde sa fie mai elastic cu cat
modificarea s-a petrecut într-o perioada de timp mai ridicata. (Ex: impactul modif.
preturilor pe termen lung progresiva. Diferența schimbării prețului abrupt vs. schimbare
a preturilor progresiv)

APLICAȚII:
1. Cererea de biscuiți la un preț de 12u.m/bucată este de 12.000 bucăți. Dacă prețul crește la
15u.m/bucată, cantitatea scade la 10.000 bucăți. Calculați elasticitatea cererii la preț.

Prețul a crescut cu 25% (adica (15-12)/12 = 0,25), iar cantitatea a scăzut cu 16,6% (10.000-
12.000/12.000=0,1666). (Cantitatea cerută a reacționat mai puțin decât modificarea prețului)
Δ%P=+25%
Δ%Qc=-16,6%
Kec/p= -Δ%Qc/Δ%P = -(-16,6/25) = 0,66 --> cererea este inelastica la modificarea prețului

7
2. Presupunem că Kec/p=3, iar prețul bunului scade cu 10%. Cu cât s-a modificat cantitatea
cerută?

Kec/p= -Δ%Qc / Δ%P, prin urmare -Δ%Qc= Kec/p * Δ%P


Rezultă -Δ%Qc = 3 x (-10%) = -30%
Deci Δ%Qc=+30%

3. Presupunem că P0 =10, iar cererea inițială este 100. Coeficientul de elasticitate a cererii în
funcție de preț este 2. Cu cât se modifică cererea dacă prețul se majorează cu 50%?

P1=10+0,5%x10=15.
Kec/p=(-ΔQc/ΔP)*(P0/Q0), deci 2=(-ΔQc/5)(10/100), prin urmare –ΔQc/50=2, prin urmare –ΔQc=-
100. ΔQc=Qc1-Qc0, 100=Qc1-100, deci Qc1=0.
Cantitatea cerută scade cu 100 de bucăti, adică se reduce cu 100%.

4. Cantitatea cerută din bunul X în t0 era de 40.000 buc. la un preț unitar de 50 u.m. În
situația în care cantitatea cerută devine 45.000 de buc. la un preț unitar de 40. u.m., cat
este coeficientul de elasticitate a cererii în funcție de preț?

5. Cererea pentru un bun X are un coeficient de elasticitate în funcție de preț de 1,5. În


situația în care cantitatea cerută creşte cu 30%, ce se intampla cu prețul bunului X?

8
6. Funcția cererii pentru un bun X este dată de relația: Qc=20 – 3P. Dacă prețul inițial a fost 5
u.m., atunci cererea pentru respectivul bun este:

a. elastică

b. inelastică

c. cu elasticitate unitară

d. perfect elastică

S-ar putea să vă placă și