3,9,15,37,71,89

Curs 1-14 – Introducere în MIA şi analize de mediu

1. Prezentaţi comparativ caracteristicile macromediului şi micromediului
firmei. Ce include fiecare?
MACROMEDIUL este determinat de forţe majore externe care afectează
activitatea firmei, şi pe care firma nu le poate controla, care îi afectează
performanţa şi strategiile pe cand la nivel MICRO forţele externe strâns
legate de activitatea firmei, sunt mai controlabile decât cele de macro-
mediu si pe care firma le poate influenţa într-o anumită măsură, în funcţie
de condiţii. MICROMEDIUL forţează firma să devină mai eficientă.
MACROMEDIUL include mediul: Economic, Politic, Legal, Tehnologic,
Socio-cultural, Demografic, Natural / Geografic, Ecologic, Istoric.
MICROMEDIUL include: Clienţi, Furnizori, Concurenţi, Intermediari de
piaţă cum ar fi Comerciali, Logistici - transportatori, depozitare, Servicii
de piaţă (ex: agenţii de publicitate, agenţii de cercetare de piaţă
Consultanţi), Intermediari financiari (ex: bănci)
2. Prezentaţi analiza SWOT şi tipurile de strategii care se pot formula pe
baza ei.
Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta
la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra firmei. Aceasta se imparte
in 4 categorii: puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari. Prin
definitie, punctele tari (S) si punctele slabe (W) sunt factori
interni ce pot fi controlati. De asemenea, prin definitie,
oportunitati (O) si amenintari (T) sunt factori externi asupra carora nu
exista nici un control.
Tipurile de strategii ce se pot forma pe baza analizei SWOT sunt: strategii
SO ( utilizeaza atuurile pentru a profita de posibilitati), WO (profita de
posibilitati pentru a atenua punctele slabe), ST ( utilizeaza atuurile pentru
a preveni sau minimza amenintarile), WT (atenueaza punctele slabe si
previn amenintarile).
3. ???Faceţi diferenţa între avantajele specifice firmei şi avantajele specifice
ţării şi arătaţi modul în care pot influenţa activitatea unei companii la
nivel internaţional.

1
Curs 2 – Globalizarea si MIA
4. Discutaţi factorii determinanţi ai globalizării.
1.Adoptarea de politici economice naţionale care facilitează procesele de
integrare:
- reducerea progresivă a barierelor în calea comerţului cu mărfuri;
- dereglementarea pieţelor financiare
2. Conturarea unui consens al instituţiilor de guvernanţă economică
internaţională privind dezirabilitatea liberalizării economice
3. Adâncirea diviziunii internaţionale a muncii -societăţile transnaţionale;
4. Creșterea nivelului de educație și cunoştinţe ale capitalului uman;
5. Extinderea modelelor flexibile (post-fordiste) de organizare corporativă
şi industrială – practici de muncă flexibile.
5. Discutaţi teoria lui Theodore Levitt (1983) despre globalizare.
Tehnologia – este forța determinantă a globalizării piețelor
ce duce la o omogenizare irevocabilă a cererii, alături de:
Telecomunicații, Media, Transport, Călătoriile.
Consecințe: Produse identice sunt vândute pe piață, Industriile sunt
dominate de mari corporații care beneficiază de economii de scară.
6. Discutaţi modului lui George Yip (2003) al forţelor care stimulează
globalizarea.
• Factori ai mediului concurențial:
- strategiile globale ale competitorilor;
- interdependențele economiilor naționale;
• Factori legați de cost:
- economii de scară și de scop, inclusiv curba
descrescătoare a costurilor dezvoltării produselor
- curba experienței;
- dezvoltarea logisticii;
- exploatarea unor diferențe de cost între țări.
• Factori legați de piață:
- preferințe similare între consumatori
- apariția unor consumatori globali;
- practici de marketing transferabile între țări
(economii de scară – obținute din marketing);
• Factori legați de guvern:
- politici comerciale, scăderea barierelor tarifare, subvenționarea
companiilor domestice;
- politici comerciale ce sprijină o componentă locală în produsele
realizate (local content requirements), controlul asupra
transferurilor de tehnologie, drepturi de proprietate intelectuală
regimes; fluxurile de capital și financiare;
- reglementări ale pieței domestice de către guvern, standarde
tehnice;

2
Curs 3 – Principalii actori ai MIA
7. Definiţi „conglomeratul” şi daţi două exemple.
Conglomeratul reprezinta combinarea a doua sau mai multe corporatii ce
activeaza in diferite domenii la conducerea careia se afla un grup
corporatist. De cele mai multe ori conglomeratele sunt companii ce
activeaza in mai multe domenii. Exemplu: Samsung, Virgin.
8. Cum apreciaţi contribuţia companiilor deţinute de stat la activitatea
economică din diferite ţări? Daţi exemple din trei ţări.
Companiile detinute de stat joaca un rol important in activitatea
economica din mai multe tari si variaza in functie de modul de organizare
si orientare pe piata.
1. Petroles – Venezuela
2. Renault – Franta
3. Telekom – Germania
9. Prezentaţi principalii actori ai mediului internaţional de afaceri.
Firmele internationale,
guvernele,
ong,
organismele internationale,
consumatorii din diferite tari.

10.Discutaţi abordarea etnocentrică ca orientare strategică a firmelor cu

activitate internaţională.
Abordarea etnocentrică reprezinta credinţa că modul propriu de a face
afaceri al firmei mamă şi cultura naţională a acesteia sunt cele mai bune.
Priveste piata ca pe cea autonoma si ofera servicii similare la export iar
activitatile straine sunt organizate precum cele din tara mama.
11.Discutaţi abordarea policentrică ca orientare strategică a firmelor cu
activitate internaţională.
Abordarea policentra presumune: deschidere catre alte culturi si practici
de afaceri; orientare catre tara gazda; produse fabricate pentru consumul
local; subsidiare autonome sub control financiar; managementul filialelor
este asigurat de personal local.
12.Discutaţi abordarea regiocentrică ca orientare strategică a firmelor cu
activitate internaţională.
Abordarea regiocentrica presupune o abordare unitara la nivel de regiune,
strategii la nivel local geografica, produse standardizate iar deciziile
strategice se iau la centru.
13.Discutaţi abordarea geocentrică ca orientare strategică a firmelor cu
activitate internaţională.

3
 Piata globala este tratata ca fiind o singura piata cu o strategie
standardizata, dar care permite adaptarea la conditiile locale. Companii
globale ce gandesc la sacara globala. Retea la scara mondiala.
14.Discutaţi evoluţia fluxurilor de comerţ internaţional şi investiţii străine
directe.
Comerţul internaţional – schimburi de bunuri şi servicii ce depăşesc
graniţele naţionale
Exporturi – bunuri şi servicii produse de către o firmă într-o ţară ce sunt
vândute (trimise) într-o altă ţară
Importuri - bunuri şi servicii produse într-o ţară şi aduse (cumpărate) într-
o altă ţară
Investitiile straine presupun participarea la constituirea sau la extinderea
unei întreprinderi (ex: dobândirea de acţiuni sau părţi sociale ale unei
societăţi comerciale cu excepţia investiţiilor de portofoliu) sau înfiinţarea
şi extinderea unei sucursale de către o societate comercială străină.
ISD= fonduri de capital investite în alte ţări, deţinerea şi controlul
activelor străine
15.Prezentaţi principalele caracteristici ale unei companii multinaţionale şi
daţi şase exemple de companii multinaţionale (două din Europa, două din
America de Nord şi două din Asia).
Companii multinaţionale (CMN): o firmă care derulează operaţiuni în
mai multe ţări. Are sediul central într-o ţara de origine, şi filiale/
sucursale în alte ţări gazdă. Exemple: Philips, BMW, Microsoft, IBM,
SONY, SAMSUNG.
16. Care ar fi motivele pentru care companiile devin multinaţionale?
 Pentru a se proteja de riscurile şi incertitudinile ciclului de afaceri
naţional (domestic)
 Pentru a-şi creşte piaţa de desfacere (dincolo de graniţele naţionale)
pentru bunurile şi serviciile lor
 Ca răspuns la concurenţa crescută din partea altor firme
 Pentru a reduce costurile prin internalizarea activităţilor lanţului
productiv
 Pentru a depăşi bariere comerciale
 Pentru a beneficia de expertiza tehnologică obţinută prin producţia directă
sau experienţa naţională
Curs 4 – Sisteme economice naţionale
17.Discutaţi modelul economiei tradiţionale. Exemplificaţi.
Caracteristici:
 se întâlneşte cu precădere în ţări subdezvoltate economic
 centrat pe familie, clan sau trib
 muncă manuală, tehnică înapoiată
 deciziile sunt luate în funcţie de obiceiuri sau credinţe
 multiple forme de gospodărire, inclusiv cea naturală
4
 Exemple: eschimosii, aborigenii
18.Prezentaţi principalele caracteristici şi câteva diferenţe naţionale ale
modelului economiei de piaţă.
Avantaje: Adaptare la schimbare în timp, Libertate individuală pentru
toţi, Varietate de bunuri şi servicii, Grad ridicat de satisfacţie a nevoilor,
Puterea nu este concentrată; mai mulţi participă la luarea deciziilor.
Dezavantaje: Recompensează doar resursele productive, Oamenii şi
afacerile trebuie să facă faţă incertitudinii ca urmare a competiţiei şi
Schimbării, Nu produce suficiente bunuri publice, ca sănătate, educaţie,
apărare.
19.Prezentaţi principalele caracteristici şi diferenţe naţionale ale modelului
economiei planificate (de comandă).
Avantaje: Sistem capabil de schimbări dramatice în scurt timp, Se va
produce ceea ce este cel mai necesar, Nu există incertitudine (oamenilor li
se spune ce, cum şi când să muncească), Educaţie, sănătate şi alte servicii
publice gratuite sau ieftine
Dezavantaje: Produse puţine şi nediversificate, Lipsa stimulării muncii
(oamenii nu prea îşi pierd locul de muncă), Birocraţie, Proces încet de
luare a deciziilor, Lipsa flexibilităţii, Eficienţă redusă, Suprimarea
iniţiativelor
20.Discutaţi conceptul de libertate economică şi modul în care variază de la
o ţară la alta.
Libertatea economică = dreptul fundamental al fiecărui om de a-şi deţine
şi controla munca şi proprietatea.
Modul in care libertatea economica variaza de la o tara la alta tine de
forma de guvernamant din fiecare stat. Daca sistemul este totalitar atunci
libertatea economica este restransa si invers pentru sistemele de piata
capitalista.
21.Discutaţi modelul economiei mixte. Exemplificaţi.
Modelul economiei mixte presupune combinarea lementelor din
economiile de piata si cele de comanda.
O anumită implicare a guvernului prin legislaţie (Legislaţia muncii,
salariul minim pe economie)
Guvernul asigură asistenţă socială celor care au nevoie (Ajutor de şomaj,
asistenţă medicală gratuită, pensii)
Exemple: India, China
22.Prezentaţi principalele caracteristici şi câteva diferenţe naţionale ale
economiilor capitaliste asiatice.
Caracteristici ale economiilor de piață din Estul și S-E-ul Asiei, ex.
Japonia și Coreea de Sud:
 Industrializare în anii ‘70 și ‘80
 Industrializare ghidată de stat, prin politica de industrializare
 Grupări corporatiste: Keiretsu (Japonia); Chaebol (Coreea de Sud)
5
  Cultura asiatică pune accent pe rolul familiei
• Afaceri de familie în Coreea de Sud
• Compania = cvasi-familie în Japonia
 Restructurarea afacerilor sub presiunea globalizării
23.Prezentaţi principalele caracteristici şi câteva diferenţe naţionale ale
modelului economiei sociale de piaţă.
Sistem economic al proprietatii de stat, publice, colective asupra
mijloacelor de productie.
Caracteristici ale economiei sociale:
 Nu exista concurenta
 Egalitatea veniturilor
 Autarhie
 Inexistenta monedei
24.Prezentaţi principalele caracteristici ale ţărilor foste comuniste în tranziţie
din Europa Centrală şi de Est
Tranzitie de la economia planificata la cea de piata
 Liberalizarea economiei și introducerea sistemelor politice democratice
 Stabilizarea retragerea statului din activitatea economică
 Internationalizarea – deschiderea economiei față de ISD și comerț
 Privatizarea – vânzarea activelor statului către sectorul privat
Curs 5 – Analiza mediului economic naţional
25.Faceţi diferenţa între PIB şi PNB. Cum explicaţi situaţia în care PNB este
mai mare decât PIB? În cazul Luxemburgului aţi afirma că PBN>PIB sau
PIB>PNB?
PIB reprezinta valoarea totală de piață a tuturor bunurilor și serviciilor
destinate consumului final, produse în interiorul granițelor unei țări
(de către producători autohtoni şi străini) într-un an pe cand PNB
reprezinta valoarea totală produsa de către “naţionali” (atât din interiorul
graniţelor ţării, cât şi din afara lor) într-un an.
Daca PNB>PIB insamna ca suma veniturilor realizate de străinii rezidenți
si cele realizate de conaționali în străinătate este mai mare ca veniturile
realizate in interiorul tarii de catre producatorii autohtoni si straini.
In Luxemburg PIB>PNB.
26.Definiţi creşterea economică. Discutaţi factorii care stimulează creşterea
economică şi factorii care frânează creşterea economică.
In general rata de crestere a PIB reprezinta cresterea economica. In mod
particular este definita de cresterea productiei reale per muncitor,
cresterea venitului pe locuitor.
Factori care stimulează creșterea economică:
Investiții în educație și pregătire profesională
Economii și investiții de capital
Investiții în echipamente
capitalului uman
6
 Factori care încetinesc creșterea economică:
cheltuielilor guvernamentale
Instabilitatea politică și socială
Barierele comerciale
Ideologia politică a partidului aflat la guvernare
27.Discutaţi dacă creşterea economică aduce numai beneficii, sau nu.
Cresterea economica are si parti negative cum ar fi:
 Efecte negative asupra mediului
 Impact asupra resurselor (în special cele neregenerabile)
 Poate cauza externalități negative = acțiunile consumatorilor sau
producătorilor pot afecta terți
 Creștere sustenabilă = model de utilizare a resurselor care urmărește să
satisfacă nevoile umane protejând mediul înconjurător, astfel încât
aceste nevoi să poată fi satisfăcute nu doar în prezent, ci și în viitor
28.Discutaţi cauzele inflaţiei. Exemplificaţi modul în care inflaţia poate
influenţa activitatea unei companii internaţionale.
Inflatia este un indicator important care exprimă stabilitatea economiei ,
creșterea generalizată a prețurilor de-a lungul timpului, devalorizarea
banilor. O valoare foarte mare a inflatiei determina marile companii sa nu
mai faca investitii mari pana cand se vor simti confortabil cu privire la
conditiile economice viitoare.
Cauze: cererea in exces -> demand-pull
Cresterea bunurilor importate -> cost push
29.Explicaţi curba lui Phillips. ( spatiu liber
Inflația și șomajul se află în relație inversă

30.Faceţi diferenţa între inflaţia „demand-pull” şi inflaţia „cost-push”.

„Deman – pull” presupune ridicarea preturilor din cauza cresterii in exces
iar „cost – push” presupune cresterea costului bunurilor si serviciilor
importate
31.Definiţi ciclul economic şi prezentaţi fazele acestuia.

7
 Ciclul economic = perioada de la începutul unei contracţii a activităţii
economice de ansamblu până la începutul celei următoare.
Faze: expansiune – punct de maxim – contracţie – punct de minim
Expansiunea:
 creşterea producţiei,venitului naţional, gradului de ocupare a forţei de
muncă, salariilor, vânzărilor, profitului ;
 afaceri prospere şi credit ieftin;
 creşterea cursului titlurilor de valoare.
Contracţia:
 scăderea producţiei,venitului naţional, gradului de ocupare a forţei de
muncă, salariilor, vânzărilor, profitului ;
 Inflaţia scade, poate apărea deflaţia
32.Prezentaţi principalele scopuri economice pe care le urmăresc guvernele
şi modul în care principalele politici economice pot fi folosite pentru a
stimula economia pe termen scurt.
Scopuri: nivel inalt de crestere economica, nivel redus de inflatie, nivel
redus de somaj
Politici economie:
Politica monetară – gestionarea cantității de bani din oferta monetară,
ratele de schimb și ratele de dobândă
Politica fiscală – utilizarea de către stat a impozitării pentru obținerea
unor obiective macroeconomice.
33.Faceţi diferenţa între politica monetară şi politica fiscală.
Politica monetara presupune gestionarea cantitaii de bani din oferta
monetara pe cand politica fiscala urmareste utilizare de impozite de catre
stat pentru atingerea unor obiective macroeconomice.
34.Prezentaţi patru indicatori macro-economici şi exemplificaţi modul în
care pot influenţa deciziile de afaceri ale unei companii internaţionale.
PIB = Valoarea totală de piață a tuturor bunurilor și serviciilor destinate
consumului final, produse în interiorul granițelor unei țări (de către
producători autohtoni şi străini) întrun an.
PNB = Valoarea totală de piață a tuturor bunurilor și serviciilor destinate
consumului final, produse de către “naţionali” (atât din interiorul
graniţelor ţării, cât şi din afara lor) într-un an.
Creșterea economică a produsului intern brut si a produsului naţional brut
determină îmbunătățirea veniturilor reale și a varietății de bunuri și
servicii în toate sectoarele economiei creeand astfel un mediu propice
pentru companiile internationale.
Șomajul este o condiție economică în care indivizi care caută un loc de
muncă rămân neangajați. Reducerea angajării într-o țară determină
scăderea cererii pentru produsele importate.
Inflatia este un indicator important care exprimă stabilitatea economiei ,
creșterea generalizată a prețurilor de-a lungul timpului, devalorizarea
8
 banilor. O valoare foarte mare a inflatiei determina marile companii sa nu
mai faca investitii mari pana cand se vor simti confortabil cu privire la
conditiile economice viitoare.
Cursuri 6-7- Mediul politic internaţional
35.Discutaţi modul în care politica poate afecta mediul de afaceri.
Politicile monetare şi fiscale
Politica de mediu
Schemele de dezvoltare regională
Bunăstarea socială (incl. sănătate, asigurările sociale, pensii, educaţie)
Agricultură şi alimentaţie
Politicile privind imigrarea
Protejarea angajaţilor şi reglementarea condiţiilor de muncă
36.Definiţi statul naţiune şi prezentaţi principalele caracteristici ale statului
naţiune.
Statul natiune: teritoriul geografic, suveranitatea, monopolul puterii
coercitive; continuitate în ciuda schimbărilor de guvern
37.Arătaţi modul în care teritorialitatea poate influenţa activitatea unei firme
internaţionale.
Disputele asupra teritoriilor pot fi aprige şi de cele mai multe ori
degenerează în conflicte armate creeand astfel un regim politic instabil ce
afecteaza firmele cu amenintarea pierderii drepturilor de activare in acea
tara.
38.Prezentaţi comparativ democraţia şi autoritarismul, şi exemplificaţi.
Democraţia presupune un sistem constituţional, lideri aleşi, alegeri libere
şi corecte, rol restrâns al puterii militare, sistem judiciar independent de
politic şi alte influenţe, societate civilă cu libertate de asociere şi
exprimare pe cand un regim autoritarism are o conducere asigurată de un
individ sau grup restrâns. Presupune alegeri, dar nu sunt libere, putere
militară pentru menţinerea controlului, sistem judiciar controlat, societate
civilă fără libertate de asociere şi exprimare; controlul mass-mediei
39.Prezentaţi principalele forme de guvernământ şi daţi exemple de ţări în
care se regăsesc.
1. MONARHIA
 Monarhia absolută (autoritară)Arabia Saudita
 Monarhia constituţională
2. REPUBLICA
 Republica prezidenţială
 Republica parlamentară
 Republica semi-prezidenţială (hibridă)
40.Discutaţi efectele posibile ale riscului politic asupra afacerilor
internaţionale.
Riscul politic este probabilitatea ca forţele politice să afecteze
negativ profitabilitatea firmei sau să împiedice realizarea unor
9
 obiective critice de afaceri.
41.Ce niveluri şi tipuri de risc politic cunoaşteţi? Explicaţi fiecare categorie
prin exemple.
Niveluri
 Risc macro-politic – risc ce afectează toate firmele străine în acelaşi fel
 Risc micro-politic - risc ce afectează anumite sectoare ale economiei
sau anumite firme străine
Tipuri:
 Riscuri legale, guvernamentale: Sunt cauzate de sistemul politic,
economic şi legislativ existent într-o ţară. Prejudiciază potenţial
afacerile străine.
 Riscuri non-legale sau extraguvernamentale provin din afara sistemului
şi reprezintă o încălcare a acestuia.
Blestemul petrolului Nigerian:

42.Discutaţi principalele riscuri politice cărora companiile internaţionale

care operează în Delta Nigerului trebuie să le facă faţă?
Vezi tabelul de la 41
43.Discutaţi posibile surse de risc politic (factori de risc politic).
Factori:
Grupuri dezafectate din societate (ex. grupuri etnice sau religioase)
predispuse să recurgă la violenţă pentru a fi “ascultate”
Ameninţări externe ale unor grupuri teroriste care doresc să
destabilizeze ţara
Grupuri armate, ex: facţiuni militare, cu putere politică, ce
ameninţă guvernul actual
State regionale puternice, în ţările federale sau descentralizate
Leadership politic bazat pe legături personale (cronyism)
Instituţii democratice nefuncţionale care nu asigură
transparenţa proceselor

10
 44.Cum poate evalua o companie internaţională riscul politic?
Previzionarea riscului politic:
Abordări informale de previzionare a R.P.
Proceduri formale sistematice de previzionare a R.P.
Comitete de evaluare, grupuri ad hoc
Evaluarea se concentrează pe:
Sistemul politic
Bunurile / serviciile produse / comercializate şi gama de operaţiuni ce
vor fi desfăşurate
Măsurarea vulnerabilităţii la risc
Cursuri 8-9 – Mediul cultural
45.Discutaţi caracteristicile culturii.
 Cultura nu este un lucru bun sau rau: cultura este relativa, nu
absoluta.
 Nu este mostenita- este invatata. Cultura se transmite pe baza unui
proces de invatare si interactiune cu mediul si nu pe cale genetica.
 Nu reprezinta un comportament individual.
 Influenteaza procesele biologice. Elemetele intangibile ale culturii
precum idei, valori si credinte pot determina efecet negative asupra
corpului uman.
 Existenta unor carateristici culturale universal valabile. Diferentele
intre culturi rezulta din modul de satisfacere a nevoilor sociale
universale: sisteme economice / economii, familie & casatorie,
sisteme educationale, sisteme de control social, credinte
supranaturale.
46.Exemplificaţi modul în care o companie poate studia cultura ca parte a
mediului internaţional de afaceri.
O companie poate studia cultura ca parte a mediului international de
afaceri pentru a-si adapta produsul in fuctie de obiceiurile si traditiile
locale. Spre exemplu recipientul bauturii Red Bull in China a fost
modificat, fiind colorat cu auriu, reprezentand bunastare si fericire, si
rosu, semnificand noroc.
47.Discutaţi şi exemplificaţi modul în care religia influenţează activitatea
unei companii internaţionale.
Practici religioase (ex: rugaciunea zilnica)
Restrictii comerciale prentru respectarea practicilor religioase(ex: zile si
locuitori)
Festivaluri si sarbatori religioase
Reguli referitoare la alimente si bautura
Restrictii ale tranzactiilor de afaceri
Norme de comportament
Reguli referitoare la imbracaminte
Spre exemplu legea Islamica:
11
  interzicerea consumului şi a afacerilor cu alcool şi a jocurilor de noroc
 unul dintre principiile islamului este justiţia socială, cu accent pe
egalitate şi corectitudine pentru binele societăţii.
 evitarea incertitudinii in contracte
48.Definiţi „individualismul” ca dimensiune a cadrului de analiză propus de
Hofstede şi explicaţi şi exemplificaţi modul în care influenţează
activitatea unei companii internaţionale.
Individualismul reprezinta Măsura în care o societate încurajează
realizările individuale sau colective, şi relaţii interpersonale.
In functie de zona la care ne raportam individualismul poate avea un scor
ridicat( individualismul şi drepturile individuale sunt dominante în cadrul
societăţii. Indivizii pot avea tendinţa să formeze legături mai slabe) sau
redus (Caracterizează societăţile mai colectiviste cu legături mai strânse
între indivizi. Predomină familiile extinse şi colectivele în care fiecare îşi
asumă responsabilitatea pentru membrii din grup). Spre exemplu in state
precum SUA, Australia, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de
Nord accentul cade pe individ pe cand in Japonia, Grecia, Brazilia
accentul cade pe colectiv.
49.Definiţi „masculinitatea” ca dimensiune culturală. Explicaţi şi
exemplificaţi modul în care poate influenţa activitatea unei companii
internaţionale.
Masculinitate: Măsura în care o societate încurajează modelul tradiţional
masculin caracterizat prin realizare, control şi putere.
Scor ridicat: Indică o societate cu puternice diferenţieri de gen. Bărbaţii
domină o mare parte din societate şi din structurile de putere, în timp ce
femeile sunt controlate de către dominaţia bărbaţilor.
Scor scăzut: Indică o societate cu grad redus de diferenţiere între sexe şi
discriminare de gen. Femeile sunt tratate pe picior de egalitate cu bărbaţii
în toate aspectele societăţii.
50.Definiţi „distanţa faţă de putere” ca dimensiune culturală. Explicaţi şi
exemplificaţi modul în care poate influenţa activitatea unei firme
internaţionale.
Distanţa faţă de putere: Măsoară gradul de egalitate sau inegalitate dintre
oameni în cadrul societăţii.
Scor ridicat: Indică faptul că în societate s-au dezvoltat inegalităţi de
putere şi bunăstare. Aceste societăţi sunt mai predispuse să adopte un
sistem de castă care să nu permită ascensiunea semnificativă a cetăţenilor.
Scor redus: Indică o societate care nu scoate în evidenţă diferenţele dintre
cetăţeni în termeni de putere şi bunăstare. În acest tip de societate,
egalitatea şi oportunităţile pentru toţi sunt accentuate.
51.Definiţi „evitarea incertitudinii” ca dimensiune culturală. Explicaţi şi
exemplificaţi modul în care aceasta poate influenţa activitatea unei firme
internaţionale.

12
 Evitarea incertitudinii: Exprimă nivelul de toleranţă a incertitudinii şi
ambiguităţii în cadrul societăţii (ex: situaţii nereglementate).
Scor ridicat: Indică o ţară cu nivel redus de toleranţă la risc şi
ambiguitate. Exprimă o societate înclinată spre reguli în care se creează
legi, regulamente, modalităţi de control, pentru a reduse gradul de
nesiguranţă.
Scor redus: Ţara este mai puţin preocupată de incertitudine şi nesiguranţă
şi este mai tolerantă faţă de diversitatea opiniilor. Indică o societate mai
puţin înclinată spre reguli, mai pregătită să accepte schimbarea, îşi asumă
riscuri mai multe şi mai mari.
52.Definiţi „orientarea pe termen lung” ca dimensiune culturală. Explicaţi şi
exemplificaţi modul în care poate influenţa activitatea unei firme
internaţionale.
Orientarea pe termen lung: Măsura în care o societate îmbrăţişează sau nu
înclinaţia spre gândirea pe termen lung.
Scor înalt: Angajament şi respect pe termen lung pentru tradiţie. Există
convingerea că recompensele pe termen lung sunt rezultatul muncii
asidue de astăzi. Dezvoltarea afacerilor durează mai mult în acest tip de
societate, în special pentru un “outsider”.
Scor redus: Societatea nu încurajează orientarea tradiţională pe termen
lung. Schimbarea poate interveni mai rapid, realizările din prezent
contează.
53.Definiţi „universalismul” ca dimensiune culturală. Explicaţi şi
exemplificaţi modul în care aceasta poate influenţa activitatea unei firme
internaţionale.
Abordarea universalistă consideră că o cultură trebuie să fie bazată pe
reguli, şi că există reguli universale care trebuie respectate. Culturi
universaliste se găsesc în UK şi SUA.
Companiile din culturile universaliste care negociază cu un partener
potenţial din China încheierea unui Joint-Venture trebuie să ştie că
relaţiile personale contează şi au nevoie de timp ca să se dezvolte.
54.Definiţi „neutru versus afectiv” ca dimensiune culturală. Explicaţi şi
exemplificaţi modul în care poate influenţa activitatea unei companii
internaţionale.
Se referă la măsura în care emoţia este utilizată şi este acceptată într-o
cultură.
În unele ţări, oamenii îşi controlează emoţiile, în timp ce în altele,
exprimarea acestora este acceptată şi aşteptată la lucru.
Echipele multiculturale formate din indivizi neutrii dpdv emoţional şi
afectivi dpdv emoţional au nevoie de management atent şi înţelegere
interculturală sporită.

13
 55.Definiţi dimensiunea „statut câştigat versus atribuit” din cadrul de analiză
culturală, şi explicaţi şi exemplificaţi cum poate influenţa activitatea unei
firme internaţionale.
Statut câștigat: statutul este câștigat de individ prin acțiunile pe care le
face (ex: Pen. Scandinavă, SUA)
Statut atribuit: statutul este atribuit persoanei în funcție de anumiți factori:
sex, vârstă, venit, castă (ex: Argentina, Egipt, India, Japonia)
56.Discutaţi conceptul de „afinitate culturală” şi daţi exemple de trei grupuri
de ţări cu afinitate culturală.
Abordarea interculturala nu are in vedere numai reflectarea deosebirilor
dintre culturi, ci si a asemanarilor dintre acestea. Ea permite identificarea
unor grupuri de tari care impartasesc valori comune si descopera zone de
afinitate culturala pe harta lumii. Adoptand perspectiva lui Hofstede
putem categoriza Statele Unite ale Americii, Australia si Regatul Unit al
Marii Britanii si al Irlandei de Nord ca fiind tari cu afinitate culturala
datorita gradului ridicat al individualismului.
Curs 10 – Mediul socio-demografic
57.Discutaţi şi exemplificaţi modul în care modificarea structurii populaţiei
pe grupe de vârstă poate influenţa activitatea unei companii
internaţionale.
Determinanţi ai schimbărilor demografice:
Rata natalităţii
Rata mortalităţii
Impactul creşterii populaţiei va pune presiuni extreme asupra resurselor
globului.
Populaţiile care îmbătrânesc rapid (dacă nu sunt modificate de fluxuri de
imigranţi tineri) pot ridica probleme pentru afacerile care operează pe
aceste pieţe şi pentru guverne din cauza lipsei fortei de munca.
Oportunităţi: călătorii, servicii financiare şi asigurări, spitale, azile de
bătrâni, asistente sociale / medicale.
58.Discutaţi şi exemplificaţi modul în care schimbarea structurii familiei
influenţează activitatea unei firme internaţionale.
Reducerea mărimii familiei ca urmare a scăderii ratelor de natalitate duce
pe viitor la scaderea fortei de munca.
Schimbarea rolului femeii în societate şi creşterea aşteptărilor femeilor cu
privire la carieră (creştere masivă a cererii pentru facilităţile de îngrijire a
copilului) duce la cresterea foretei de munca.
Creşterea numărului de gospodării cu o persoană (creşterea ratelor de
divorţ) duce la cresterea fortei de munca.
59.Discutaţi şi exemplificaţi modul în care migraţia poate influenţa mediul
de afaceri.
Migraţia = mişcarea oamenilor dintr-un loc în altul, datorită factorilor:

14
 - de “împingere” – sărăcie, dezastre naturale, persecuţii religioase,
politice, războaie
- de “atragere”– perspective economice mai bune, muncă
Imigranţii reprezintă un procent semnificativ din populaţie în unele ţări
ceea ce reprezinta o crestere a fortei de munca, ce de cele mai multe ori
este necalificata.
Banii trimişi înapoi în ţară contribuie la creşterea economică din multe
ţări în dezvoltare (ex: India, China).
60.Discutaţi şi exemplificaţi modul în care modificarea stilurilor de viaţă
poate influenţa activitatea unei companii internaţionale.
Companiile ce operează pe pieţe saturate realizează rate de creştere
doar dacă îşi conving consumatorii să upgradeze produsul. Pe de altă
parte, concurenţii propun produse substitut.
Potenţial considerabil de creştere a pieţei produselor inovatorare, în
special în domeniile noi tehnologii şi home entertainment
61.Discutaţi şi exemplificaţi modul în care creşterea / descreşterea populaţiei
poate influenţa activitatea unei companii internaţionale.
Rapiditatea creşterii populaţiei se datorează în principal creşterii
populaţiei în ţările în dezvoltare (rate ridicate de
natalitate + scăderea ratelor de mortalitate ca urmare a
îmbunătăţirii sanitare) va pune presiuni extreme asupra resurselor
globului
62.Discutaţi şi exemplificaţi modul în care schimbarea formelor de muncă
influenţează activitatea unei firme internaţionale.
Posibilitatea de a lucra part-time
Nivelul de ocupare a femeii: a crescut ca urmare a creşterii flexibilităţii
muncii, facilităţi de îngrijire a copilului mai bune, independenţă mai mare
Creşterea importanţei IMM-urilor, reflectând schimbările în natura şi
organizarea muncii
Flexibilizarea pieţelor muncii, slăbirea relaţiilor dintre angajaţi şi
angajatori
Modele de carieră fracturate, graniţe între muncă / timp liber,
responsabilizare crescută a angajaţilor
Creşterea pericolului de excluziune pentru grupurile dezavantajate
economic şi social
Curs 11 – Etica
63.Argumentaţi necesitatea comportamentului etic în afaceri
1. Să creezi un avantaj competitiv
Programul Ecomagination al General Electric (GE) –implicarea activa
si raspunderea preocuparilor sociale fata de incalzirea globala
2. Să eviţi să fi percepută ca firmă iresponsabilă
ONG-urile sunt din ce in ce mai active in monitorizarea practicilor
corporative

15
 64.Discutaţi şi diferenţiaţi între abordarea relativistă şi cea normativistă a
eticii în afaceri
Relativism presupune existenta unor diferenţe semnificative de la o ţară la
alta care ne afectează comportamentul. Normativism pe de alta patre
presupune existenta unor standarde universale de comportament care,
deşi influenţate de diferite valori culturale, trebuie respectate peste tot.
Argumentul este că permisiunea legală pentru anumite acţiuni poate fi
dată de lideri politici needucaţi, corupţi, sau care nu înţeleg sau cărora nu
le pasă de consecinţe.
Mulţi indivizi şi multe organizaţii au enunţat cerinţe minime pentru
practicile de afaceri pe care ei spun că orice afacere (domestică sau
străină) trebuie să le respecte, indiferent de cerinţele legale sau normele
etice existente acolo unde operează.
65.Discutaţi justificarea legală a comportamentului în afaceri (pro şi contra)
din perspectiva etică
Un individ sau o companie poate face orice, atâta timp cât nu este ilegal.
Justificare PRO
1. Legea încorporează multe dintre principiile morală ale ţării, ceea ce o
face un ghid adecvat pentru comportament potrivit.
2. Legea furnizează un set de reguli bine definit, iar respectarea ei
stabileşte un precedent de comportament acceptabil.
3. Legea conţine reguli aplicabile tuturor.
4. Deoarece legea se formează în urma dezbaterilor populare (în
Parlament) ea reprezintă un consens ce ţine cont de experienţe.
Justificare CONTRA
1. Există lucruri care sunt ne-etice dar legale, aşadar
legea nu este un standard potrivit pentru
reglementarea activităţilor de afaceri.
2. În ţările în curs de dezvoltare şi subdezvoltate, legile se dezvoltă încet.
În plus, deoarece reglementează lucruri ce deja au avut loc, nu pot
anticipa întotdeauna evoluţiile viitoare.
3. Există diferenţă între conceptele morale şi conceptele legale.
4. Ar fi imposibil să rezolvi orice problemă de comportament ne-etic cu o
lege.
Curs 12-13 – Mediul competitiv
66.Discutaţi şi exemplificaţi modul în care natura produsului influenţează
comportamentul competitiv al unei companii pe piaţă.
Comportamentul competitiv al unei companii pe piata este limitat din
cauza caracterului omogen al produselor. Pentru a putea face o
diferentiere intre ele marketingul este o unealta folosita pentru deosebirea
lor. Recunoaşterea mărcii şi loialitatea consumatorilor sunt avantaje
importante deţinute de organizaţiile existente pe piaţă, în raport cu noii
veniţi. Spre exemplu pe piata telefoanelor mobile, daca un agent

16
 economic decida sa intre pe aceasta piata va trebui sa investeasca in
publicitate pentru a atrage clientii si a-i fideliza.
67.Explicaţi curba experienţei şi curba învăţării şi faceţi diferenţa între ele.
Curba experientei determina o relaţie directă şi constantă în creşterea
agregată a volumului producţiei şi scăderea costului producţiei.
Pe măsură ce volumul producţiei creşte, compania devine mai eficientă în
producerea bunului / serviciului, şi astfel, costul pe unitate de producţie
scade.
Curba învăţării descrie reducerea observată în numărul orelor de muncă
directă necesare pe măsură ce muncitorii învaţă (creşte producţia).
68.Discutaţi şi exemplificaţi modul în care condiţiile de intrare pe piaţă
(barierele) influenţează comportamentul competitiv al unei companii cu
activitate internaţională .
Bariere ridicate deliberat de către companiile existente:
Creşterea cheltuielilor cu cercetarea si dezvoltarea
Introducerea noilor tehnologii
Publicitatea
Acţiuni legale
Răsplătirea clienţilor prin măsuri de loializare
Reputaţia şi puterea de piaţă:
Preţurile de prădare
Proliferarea mărcii
Barierele inocente apar atunci când organizaţia are una avantaj absolut de
cost. Firmele existente pe piaţă sunt capabile să producă la costuri
care sunt neeconomice pentru alte organizaţii care ar dori să
pătrundă de piaţă.
Economiile de scară: costul mediu pe unitate de producţie scade pe
măsură ce producţia creşte.
Curba experienţei: pe măsură ce volumul producţiei creşte, compania
devine mai eficientă în producerea bunului / serviciului, şi astfel, costul
pe unitate de producţie scade.
Curba învăţării: descrie reducerea observată în numărul
orelor de muncă directă necesare pe măsură ce muncitorii
învaţă (creşte producţia).
69.Discutaţi paradigma structură – comportament - performanţă în legătură
cu mediul competitiv.
Structura pietei(factor ce influenteaza oferta): Nr. de firme şi
concentrarea, condiţiile de intrare pe piaţă, gradul de integrare verticală,
diversificarea
Comportament(factor ce influenteaza cererea): Obiective, decizii de preţ
şi volum de vz, grad de cooperare şi interdependenţă, practici
anticoncurenţiale, publicitate

17
 Performanta(factor ce influenteaxa oferta): Producţie, creştere,
profitabilitate, eficienţă

70.Discutaţi şi exemplificaţi modul în care numărul firmelor şi concentrarea

pieţei influenţează comportamentul competitiv al unei companii
internaţionale.
Numarul firmelor duce la cresterea copetitivitatii in pietele de tip
perfecte, oligopol si monoolistica iar pe cea de tip monopol rivalitatea nu
exista pe piata activand o singura firma.
Gradul de concentrare:
◦ Măsoară proporţia pe care cele mai mari companii o au în piaţă
◦ Exprimă gradul de dominare a pieţei de către companiile mari
Gradul de concentrare al n-firme reprezintă cota de piaţă a celor
mai marin firme din industrie
In functie de numarul firmelor si de gradul de concentrare companiile pot
recurge la diferite practici:

71.??????Discutaţi gradul de concentrare al pieţei în care activează 5 firme

A, B, C, D şi E cu cotele de piaţă următoare: 35 %, 22%, 20%, 10%, 7 %,
respectiv 6%.

35*35+22*22+20*20+10*10+7*7+6*6=2294>1800 concentrata

72.Discutaţi „rivalitatea între concurenţi” ca forţă competitivă identificată de

M. Porter şi exemplificaţi într-o industrie la alegere.
Rivalitatea crescută dintre firme duce la intensificarea luptei
concurenţiale şi la reducerea profiturilor
Intensitatea rivalităţii depinde de factorii:
a. Numărul şi mărimea relativă a concurenţilor din industrie
b. Rata de creştere a industriei

18
 c. Condiţiile de cost
d. Lipsa diferenţierii produsului
e. Bariere mari la ieşirea de pe piaţă
Simigeriile din Bucuresti: Un numar destul de mare al concurentilor, rata
de crestere mare, costuri relativ mari, produsele se rezuma la covrigi,
73.Discutaţi „puterea de negociere a furnizorilor” ca forţă competitivă
identificată de M. Porter. Evaluaţi intensitatea acestei forţe într-o
industrie la alegere.
Puterea furnizorilor poate reduce preţurile, creşte calitatea şi
cererea pentru servicii specializate, toate reduc profitul firmei.
Furnizorii au putere mare de negociere dacă:
a. Costurile lor de înlocuire sunt mici
b. Produsul este important pentru ei. Adică:
Produsul este cumpărat în cantităţi mari
Produsul reprezintă o proporţie mare din costurile totale
Profitabilitatea în industria cumpărătorului este redusă
c. Produsele nu sunt diferenţiate şi există produse de înlocuire
d. Concentrarea furnizori este mica
e. Ameninţare mare de integrare
74.Discutaţi „puterea de negociere a cumpărătorilor” ca forţă competitivă
identificată de M. Porter. Evaluaţi intensitatea acestei forţe într-o
industrie la alegere.
Puterea mare de negociere poate duce la: reducerea preţului, creşterea
calităţii, cereri de servicii asociate > reducerea profitului.
Cumpărătorii au putere mare de negociere dacă :
a. Costurile lor de înlocuire sunt mici
b. Produsul este important pentru ei. Adică:
Produsul este cumpărat în cantităţi mari
Produsul reprezintă o proporţie mare din costurile totale
Profitabilitatea în industria cumpărătorului este redusă
c. Produsele nu sunt diferenţiate şi există produse de înlocuire
d. Concentrarea cumpărătorilor este mare
e. Ameninţare mare de integrare
75.Discutaţi „ameninţarea produselor substitut” ca forţă competitivă
identificată de M. Porter. Evaluaţi intensitatea acestei forţe într-o
industrie la alegere.
Produsele substitut sunt acele produse / servicii oferite de o organizaţie
care pot fi utilizate în locul produsului / serviciului oferit de altă
organizaţie
Intensitatea ameninţării depinde de:
a. Tendinţa cumpărătorului de a substitui produsul / serv
b. Costurile de substituire / înlocuire
c. Preţul relativ şi performanţa produselor care substituie

19
 76.Discutaţi „ameninţarea noilor intraţi” ca forţă competitivă identificată de
M. Porter. Evaluaţi intensitatea acestei forţe într-o industrie la alegere.
Noii intraţi pe piaţă aduc capacitate nouă de producţie, au nevoie de
resurse şi vor să câştige cotă de piaţă. Rezultatul va fi intensificarea
concurenţei şi reducerea profitului pentru cei existenţi. Cu cât barierele la
intrare sunt mai mari, cu atât ameninţarea de noi intraţi este mai redusă
Bariere la intrarea pe o piaţă:
a. Diferenţierea produselor
b. Economiile de scară şi avantajele absolute de cost (acces la materii
prime, locaţii favorabile, know-how, avantaje experienţă )
c. Bariere legale
d. Cerinţe de capital
e. Acces la canale de distribuţie
f. Ameninţări de represalii
Seminar

77.Explicați problema calculului economic în socialism.

Calculul economic nu se poate realiza intr-un sistem socialist din cauza
lipsei concurentei, egalitatea veniturilor, inexistenta monedei. Acest
sistem este reprezentativ proprietatii publice, colective asupra mijloacelor
de productie.
78.Explicați în ce constă caracterul dinamic al sistemului economic
intervenționist. Dați un exemplu!
Interventionalismul este o doctrica economica potrivit careia statul
intervine pe piata interna pentru a exercita o influenta asupra pretului
marfurilor, asupra raportului dintre pret si cerere.
Caracterul dinamic este dat de posibilitatea de interventie a statului
asupra cererii si a ofertei in mod direct,prin stabilirea unor preturi mxime
si minime, si indirect, prin diminuarea sau marirea taxelor si a
impozitelor, subventii, majorare veniturilor consumatorilor. +exemplu
79.Explicați fixarea prețurilor (impunerea unui preț maxim) și consecințele
acesteia asupra sistemului economic. Realizați reprezentarea grafică.
Statul poate interveni asupra cererii si a ofertei prin fixarea unor preturi
minime si maxime. Pretul maxim este fixat pentru ofertani si este mai mic
decat pretul de echilibru.
80.Explicați conceptul de concurență fiscală la nivel internațional.
Concurenta fiscala presupune posibilitatea investitorilor de a muta munca
si capitalul in tari cu nivel scazut de taxe.
81.Explicați de ce țările BRIC sunt relevante din punct de vedere geopolitic
și menționați câteva asemănări și deosebiri între acestea.

20
 Tarile BRIC sunt relevante din punct de vedere geografic deoarece au o
suprafata mare iar din punct de vedere politic China si Rusia sunt state
autoritare pe cand India si Brazilia au o democratie tumultoasa. Toate trei
au intregistrat o crestere a economiei, cea mai mare fiind a Chinei. In
China si Rusia nivelul de trai a crescut pe cand in India si Brazilia nivelul
saraciei este mare.
82.Menționați principalele beneficii ale concurenței fiscale (minim 3).
1.cresterea performantelor economice
2.protejarea impotriva abuzurilor politice
3.limitarea coruptiei dintr-o tara
83.Definiți armonizarea fiscală și descrieți succint cele două tipuri ale
acesteia.
Amortizarea fiscala apare atunci cand contribuabili se confrunta cu rate
de impozitare identice sau similare fie ca este vorba de munca, economii,
cumparaturi sau investitii.
Poate fi de doua feluri implicita sau expicita.
Explicita: apare atunci cand natiunile se inteleg sa stabileasca rate de
impozitare.
Implicita: tarile strang informatii cu privire la investitorii straini si
furnizeaza informatiile adunate cu colectorii de taxe din guvernele
straine.
84.Enumerați 4 posibile structuri de piață și definiți-le succint pe fiecare.
Concurenţă perfectă care constă într-un număr mare de firme care produc
acelaşi produs (produse omgenene);
Concurenţă monopolistică care constă într-un număr mare de firme
oarecum independente (produse diferentiate);
Oligopol, piaţa este dominată de un număr restrâns de ofertanţi;
Monopol, există un singur ofertant al unui produs sau serviciu
85.Enumerați minim 4 tipuri de bariere la intrarea pe piață, după clasificarea
lui Michael Porter.
1.diferentierea produselor
2.bariere legale(licenta, marci, brevete)
3.cerinte de capital
4.amenintarea ripostarii
86.Explicați la ce face referire paradigma SCP și pentru ce este ea folosită.
Paradigma SCP (structura – comportament – performanta): este un model
organizational industrial economic ce ofera o viziune asupra performantei
unei firme pe parcusul activitatii pe un anumit segmet de piata. Implică
observarea sectorului de afaceri al fiecarei companii:
Structura: Nr. de firme şi concentrarea, condiţiile de intrare pe piaţă, gradul de
integrare verticală, diversificare
Comportament: Obiective, decizii de preţ şi volum de vz, grad de cooperare şi
interdependenţă, practici anticoncurenţiale, publicitate

21
Performanță: Producţie, creştere, profitabilitate, eficienţă

Comentaţi:

87.„Latura negativă a globalizării este aceea că şterge sisteme economice

întregi şi, în timp ce face acest lucru, şterge şi cultura ce le acompania”
(Peter L. Berger)
88.„În multe ţări astăzi, normele etice şi morale sunt reconsiderate; tradiţiile
naţionale, diferenţele între naţiuni şi culturi sunt şterse” (Vladimir Putin)
89. „Globalizarea face imposibil ca statele moderne să intre în colaps în
izolare, cum a făcut Insula Paştelui în trecut. Orice societate în tumult
astăzi, indiferent cât este de îndepărtată geografic, poate cauza necazuri
pentru orice ţară prosperă de pe alte continente” (Jared Diamond)
În perioada modernă, insula a servit ca avertisment în ceea ce
privește degradarea culturală și de mediu la care se poate ajunge
prin exploatarea irațională a resurselor. Aducerea culturii pe insula
90. „Este o recesiune atunci când vecinul tău îşi pierde locul de muncă. Este
o depresiune atunci când tu îţi pierzi locul de muncă” (Harry S. Truman)
Recesiune este un termen economic care reprezintă, în general, o
scădere a producției, o reducere a investițiilor, o stagnare temporară a
afacerilor, fiind o fază de declin a activității economice și o diminuare
temporară a activității economice dintr-o țară, mai puțin gravă decât
depresiunea sau criza.

22